Home » Cultura »Idei si solutii »Opinie » Citesti:

Politici culturale ale USL: Revista Transilvania, desfiinţată!

Radu Vancu iulie 24, 2013 Cultura, Idei si solutii, Opinie
24 comentarii 2,366 Vizualizari

Ca să intru abrupt în subiect: Consiliul Județean Sibiu pregătește o hotărâre privind desființarea Centrului Cultural Interetnic Transilvania și trecerea Revistei Transilvania (care rămâne fără personalitate juridică) în subordinea Bibliotecii Județene ASTRA. Efectul, o spun limpede, va fi catastrofal: întâi de toate, Revista Transilvania va rămâne, pentru întâia oară în istoria ei, fără personalitate juridică, putând așadar dispărea oricând; apoi, cum Biblioteca ASTRA nu are rubrică de venituri, revista Transilvania nu va mai putea fi vândută – ceea ce e echivalent cu dispariția, pentru orice publicație de pe lumea asta.

De ce ar vrea CJ Sibiu să facă asta? Simplu: fiindcă, desființând două posturi de conducere de la CCI Transilvania, poate crea alte două posturi de conducere în interiorul CJ Sibiu. Care posturi, coincidență sau nu, tocmai au fost scoase la concurs zilele acestea.

Justificarea legală pe care o încearcă CJ Sibiu (șubredă, după cum se va vedea mai jos) se leagă de ordonanța 77 a guvernului Ponta. Nu cred însă că Victor Ponta sau președintele CJ Sibiu Ioan Cindrea vor să-și lege numele de suprimarea uneia dintre celei mai vechi publicații românești. Dacă da, atunci revista Transilvania va fi încă o victimă a politicii culturale a USL – după TVR Cultural, Arhivele Statului, Institutul Cultural Român, Revista Tribuna din Cluj etc.

Să vedem însă cum s-a ajuns aici.

În anul 2000, după plecarea fostului redactor-şef, excelentul poet Ion Mircea, la Bucureşti, revista Transilvania trecea printr-o perioadă de criză. Consiliul Judeţean Sibiu a avut atunci iniţiativa lăudabilă de a prelua revista, cu tot cu personalitatea juridică recunoscută deja de câţiva ani de Prefectură, numindu-l pe Mircea Tomuş redactor-şef şi angajând doi redactori tineri, anume pe criticul Dragoş Varga şi pe subsemnatul. Peste doi ani, revista era, ca să zic aşa, upgradată: se înfiinţa Centrul Cultural Interetnic Transilvania, care urma să editeze în continuare lunar revista, dar putea să susţină şi alte activităţi culturale pe lângă aceasta.

Privind în urmă, înfiinţarea CCI Transilvania a fost un lucru bun; pe lângă apariţia lunară neîntreruptă a revistei, sub egida lui s-au desfăşurat o serie de evenimente care au animat viaţa culturală a burgului de pe Cibin. Să le enumăr doar pe cele mai importante:

1)     S-au reluat, de pildă, colocviile anuale ale revistei Transilvania; lista invitaţilor ar fi mult prea lungă, au venit şi au vorbit pe temele fixate zeci de personalităţi ale lumii literare contemporane, din toate generaţiile active azi. Pentru a ne face o idee asupra calităţii invitaţilor, ajunge numai să amintim câţiva dintre recipienţii premiilor acordate în cadrul colocviilor: Mircea Ivănescu, Ion Pop, Emil Brumaru, Dan C. Mihăilescu, Ioan Groşan, Ioan Moldovan, Paul Cernat, Alexandru Muşina, O. Nimigean, Andrei Terian şi alţii de aceeaşi calitate.

2)     Alt proiect foarte important ar fi cel al festivalului internațional de poezie, inițiat anul trecut cu rezultate dintre cele mai bune – ceea ce înseamnă implicit o vizibilitate bună  a Sibiului pe piața culturală europeană.

3)     Apoi, tot CCI Transilvania a iniţiat un program de lecturi de poezie care a adus în Sibiu câteva zeci dintre cei mai importanţi poeţi români de azi, creând astfel un public fidel şi profesionist care umple de fiecare dată sala.

4)     În vremea din urmă, a fost gândit şi pus în practică un proiect editorial cât se poate de serios, orientat în principal spre cartea academică. Au apărut deja câteva zeci de cărți și de publicații de primă mână, foarte bine primite în mediul cultural.

5)     CCI Transilvania a demarat o revistă culturală studențească, Zona nouă, care s-a impus deja pe piața publicațiilor de gen din România, fiind deseori invocată ca model de revistă culturală pentru tineret.

6)     Iar revista, ca să închei rapid succintul raport decenal, a devenit una dintre cele mai bune publicaţii academice din România, acreditată la nivelul B+ de CNCSIS şi indexată într-una din cele mai bune baze de date din lume, Scopus, a concernului Elsevier. Lucru care, de altfel, nu-i de mirare, având în vedere calitatea colaboratorilor ei – de la Alexandru Muşina şi Andrei Bodiu la Antonio Patraş, Bogdan Creţu, Şerban Axinte, Angelo Mitchevici, Doris Mironescu, Alexandru Matei, Andrei Terian etc.

În toţi aceşti ani, Consiliul Judeţean s-a comportat absolut ireproşabil. Ceea ce face cu atât mai de neînţeles atitudinea sa recentissimă: în luna în curs, recte iulie 2013, zvonistica şi apoi documentele oficiale au confirmat intenţia CJ Sibiu de a desfiinţa CCI Transilvania şi de a transfera revista Transilvania în subordinea Bibliotecii Judeţene Astra. În plus, pentru ca răul să fie complet, transferul ar urma să includă desfiinţarea personalităţii juridice a revistei – care personalitate juridică, repet, nu CJ Sibiu a acordat-o, el preluând-o în 2000 odată cu revista. Despre cât de nocivă e preluarea unei reviste culturale de o bibliotecă judeţeană, ne vorbeşte elocvent soarta unor publicaţii precum Tomis, de pildă, practic desfiinţată în urma unui asemenea transfer. Mai pe şleau spus, fie că CJ Sibiu intenţionează asta, fie că nu, transferul revistei lipsite de personalitate juridică la Biblioteca Astra ar putea însemna punerea Transilvaniei pe butuci.

Am încercat să înţeleg motivele pentru care CJ ar vrea să desfiinţeze CCI Transilvania şi să transfere revista la bibliotecă; n-am reuşit. Argumentul lor e, fireşte, cel financiar. Însă economia care s-ar face ar consta în diminuarea salariului directorului şi al contabilei; de la circa 2300, respectiv 1900 de lei, cât reprezintă ele acum, s-ar micşora împreună cu aproximativ 1200 de lei. Or, a desfiinţa o instituţie culturală predcum Transilvania pentru 1200 de lei pe lună mi se pare fie ridicol, fie aberant. În plus, atât directorul, cât şi contabila sunt de acord să li se micşoreze salariile cu cât consideră CJ Sibiu de cuviinţă (în limitele legii, firește), doar să fie lăsat CCI Transilvania să funcţioneze în continuare, iar revista să nu-şi piardă personalitatea juridică (pe care nici dualismul austro-ungar, nici comunismul n-au desfiinţat-o…). Mai există posibilitatea diminuării subvenţiei anuale a CCIT, cu atât mai mult cu cât am făcut întotdeauna economii suficiente (prin renegocierea contractului cu tipografia, de exemplu) pentru a returna la fiecare final de an sume de ordinelor zecilor de mii de lei. Să fie tăiate acestea, pentru că oricum nu le folosim, dar să fie lăsat CCI Transilvania să funcţioneze.

Dacă argumentul acesta financiar, oricum inconsistent, cum s-a văzut, ar veni pe fondul unor cheltuieli masive ale CCIT, aş mai înţelege. Însă se întâmplă să pice taman atunci când avem încasări mai mari – în prima jumătate a anului 2013 am realizat venituri mai mari decât în tot anul 2012, care a fost de asemenea superior ca încasări anului 2011 ş.a.m.d. Astfel încât va fi foarte greu pentru CJ Sibiu să justifice legal desființarea CCIT; transferul în cauză, numit ezitant în proiectul de hotărâre când „fuziune prin absorbţie”, când „comasare prin absorbție” (sunt chestiuni comple diferite juridic!), se vrea justificat prin ordonanța 77 de anul acesta a guvernului Ponta. Or, conform aceleiași ordonanțe, odată integrat în Biblioteca ASTRA, CCIT ar avea dreptul să se păstreze așa cum e acum. Ceea ce face destul de spinoasă problema legală pe care CJ singur şi-o creează.

Se poate ca singura motivaţie reală a transferului să fie aceea ca rapoartele CJ Sibiu privind restructurarea să arate bine. Se pot înființa, adică, două posturi de conducere în Consiliul Județean, echivalente ca număr cu cele două posturi de conducere desființate la CCI Transilvania. (Gurile rele zic că asta s-a produs deja – tocmai s-au scos la concurs două posturi de directori în cadrul Consiliului Județean Sibiu, după cum se poate verifica pe site-ul lor. Desființezi, adică,  CCIT și suprimi revista Transilvania pentru a putea crea alte două posturi de conducere la Consiliu. Noi credem, firește, că e doar o coincidență…) Însă nu e numai trist, ci chiar imoral să faci un lucru rău doar pentru a arăta bine. Pentru că nu poate fi nicicum un lucru bun desfiinţarea singurului centru cultural al unui judeţ. Şi, la pachet cu el, a personalităţii juridice a unei reviste (şi, cum am arătat, a revistei ca atare) care, de la 1868 încoace, reprezintă cu onoare blazonul cultural al Sibiului.

Sper ca, până în ceasul al treisprezecelea, consilierii sibieni şi preşedintele Ioan Cindrea să înţeleagă eroarea în care se află şi să redevină partenerii exemplari care au fost până în urmă cu o lună. Dacă nu, cei mai bine de zece ani de finanţare vor fi şterşi din memoria publică dintr-o singură mişcare, iar imaginea lor va rămâne nu aceea, binemeritată până acum, de protectori ai culturii, ci dimpotrivă, de terminatori ai ei. Şi ar fi mare păcat.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "24 comments" on this Article:

  1. Radu Vancu spune:

    Puteți semna petiția „Salvați Revista Transilvania!” accesând linkul de mai jos:

    http://www.petitieonline.com/salvai_revista_transilvania

  2. Maria Hulber spune:

    Semnat! Sunt alături de această prestigioasă revistă şi de redactorii ei.

    Vă doresc mult succes!

  3. zaharia cornelia spune:

    Va doresc mult succes ! Tinem pumnii.

  4. Doris Mironescu spune:

    Revoltatoare lipsa de grija pentru cultura a consilierilor judeteni din capitala culturala Sibiu! Revista Transilvania este, s-o spunem hotarat, cea mai buna publicatie academica din tara, o revista vie, cu o puternica amprenta asupra cercetarii contemporane in domeniul umanioarelor. Dar, de vreo zece ani incoace, ea a devenit si o institutie de cultura activa, de inalta tinuta, sub titulatura Centrului Interetnic Transilvania, creator de evenimente importante care au acum traditia lor: Colocviile Transilvania (reluate de 10 ani, dupa seria mai veche, din anii 70-80), Festivalul International de Poezie, Zona noua (cenaclu si revista, rezervatie de talente cum nu sunt multe in tara). Ii sprijinim pe redactori in efortul lor si speram ca sezonul asta anticultural, cu demolari si numiri aberante, cu acapararea stupida a posturilor din “cultura” de catre nechemati care stiu doar sa distruga, o sa se incheie inainte ca excelenta institutie sibiana sa aiba de suferit!

  5. Radu D.L. Popescu spune:

    Traim totusi de ceva vreme in capitalism si chiar si in acest domeniu, al culturii, ar trebui sa se invarta bani privati. De ce nu faceti o fundatie privata care sa administreze revista si s-o publice, de preferat on line, facand-o accesibila tuturor celor interesati? Prin acea fundatie privata ati putea atrage fonduri, inclusiv de CJS, sau Primarie, asa cum atrag alte activitati.
    Stiu ca e un pic mai multa bataie de cap, stiu ca e mai comod acum, cand vin banii lunar, dar asta e, astea sunt vremurile, cine nu se adapteaza, moare.

    • Hantzy spune:

      Exact asta il vad eu a fi unul din rolurile statului: de a limita, cat de cat, extremele, de a apropia tendintele de normalitate, de necesitatea societatii pe termen lung. De aia literatura dubioasa trebuie suplimentar impozitata, insa din impozitele astfel obtinute trebuie sustinute publicatiile culturale, mult prea putin cerute pe piata. Altfel spirala degradarii nu va mai putea fi oprita.
      E adevarat ca asta e doar un mecanism intre multe altele (scutirea de impozit in cazul sponsorizarii unor publicatii listate ar fi, intr-adevar, un altul posibil), dar e folosit si in tari axate pe acel “capitalism salbatic”, atat de infierat tocmai de PSD.

  6. Radu Vancu spune:

    Tuturor: Mulțumesc pentru solidaritate, contează mult – ba chiar poate face diferența.

    Radu D.L. Popescu: Sigur, în principiu aveți dreptate, dar e aproape imposibil de găsit o fundație sau un sponsor dispus să dea 50.000 de euro anual pentru o revistă de cultură. În România absolut nici o revistă de cultură nu-și scoate cheltuielile – e practic imposibil, cele câteva mii de oameni dispuse să cumpere un asemenea produs nu pot susține o piață normală. Altfel, revista e demultișor pe internet, cu acces liber la pdf.

  7. val spune:

    Simplu: reinfintati CCES (Comitetul judetean pentru Cultura si Educatie Socialista), eliminati “socialista” de la sfarsit, si totul se rezolva. Intrebari?

  8. Ioana Nica spune:

    Având în vedere materialul postat pe site-ul http://www.contributors.ro, „Politici culturale ale USL: Revista Transilvania, desfiinţată!”, sub semnătura lui Radu Vancu, redactor la Revista Transilvania, dorim să transmitem că afirmaţiile făcute nu sunt adevărate.

    Consiliul Judeţean Sibiu NU desfiinţează Revista Transilvania.
    Revista Transilvania va funcţiona în continuare, cu acelaşi colectiv, în structura Bibliotecii Judeţene ASTRA. Revista Transilvania va avea propria tipografie şi editură şi va avea buget propriu.

    Ioana Nica –purtător de cuvânt Consiliul Judeţean Sibiu

    • Consonant spune:

      “Revista Transilvania va avea propria tipografie şi editură şi va avea buget propriu. ”

      Am ceva experienta editoriala si stiu despre ce vorbesc. Ar fi prima oara cand o revista ar avea propria tipografie si editura. Despre buget, nu am idee ce si cum, pana un alta. O tipografie este o intreprindere care functioneaza dupa alte reguli economice iar o editura iarasi este o intreprindere care functioneaza dupa alte reguli economice. Eu cred ca fraza pe care ati scris-o este o aberatie si de-abia astept sa vad faptele care ma contrazic. Voi fi primul care sa salute asa ceva!

  9. andrei spune:

    Habar nu am care este adevărul dar am o mică observație, fie că revista rămâne, fie că nu. Dacă este, așa cum se spune mai sus, cea mai bună revistă culturală din țară, de ce eu, nu foarte interesat de cultură dar nici de tot neinteresant, nu știu de această revistă? De unde se poate ea cumpăra și cât costă?

  10. Radu Vancu spune:

    Stimate domnule preşedinte,

    Cu tot regretul, sunt nevoit să constat că răspunsul postat aici de Ioana Nica, purtătoarea dvs. de cuvânt, conţine afirmaţii fără acoperire.
    Revista Transilvania nu va avea cum să deţină o tipografie şi să aibă buget propriu, câtă vreme nu va avea personalitate juridică.
    Consiliul Judeţean Sibiu a preluat în 2000 o revistă cu personalitate juridică, cu distribuţie normală; acum, lasă în urmă o revistă fără personalitate juridică şi fără posibilitate de distribuţie prin vânzare şi abonament.
    Mi-aţi transmis să dau o dezminţire până la ora 13 pe Contributors.ro, ori altfel voi fi chemat la comisia de disciplină a CJ. Nu am ce să dezmint, nimic din ce am scris acolo nu e neadevărat. Dacă veţi re-gândi fuziunea prin absorbţie astfel încât revista Transilvania să aibă personalitate juridică şi să poată fi corect distribuită, abia atunci voi avea motive să scriu un text în care să vă felicit pentru gândul bun.
    Până atunci însă, judecând după informaţiile din proiectul de hotărâre de pe site-ul CJ Sibiu, lucrurile stau aşa cum le-am prezentat eu.

    Cu regret,
    Radu Vancu
    scriitor, redactor Transilvania

    • Radu D.L. Popescu spune:

      Acum s-a facut lumina, personalitatea juridica presupune posturi si functii de conducere. Aceleasi meschinarii ascunse sub fraze sforaitoare si lacramoase. E criza, domnule Vancu, d-vstra nu ati auzit?

      • Radu Vancu Radu Vancu spune:

        Vă înşelaţi, domnule Radu D.L. Popescu, personalitatea juridică nu are nici o legătură cu funcţiile de conducere. Revista poate foarte bine să fie coordonată de un redactor simplu, la o adică – totul e să fie o revistă, nu un buletin intern al unei biblioteci.

    • Peter Manu spune:

      Draga Domnule Vancu

      Ce legatura este intre personalitatea juridica a revistei si distributia ei prin vanzare sau abonament?

      Probleme legate de absenta sau prezenta personalitatii juridice au produs recent alte conflicte notabile in Romanai. De exemplu, echipa de transplant cardiac de la Tg. Mures a refuzat, timp de doi ani, sa faca aceste operatii, pentru ca sectiei i se luase personalitatea juridica. Acum au recapatat-o si promit sa fac din nou aceste operatii. Din cat am inteles, personalitatea juridica confera, printre altele, independenta in ce priveste numirea conducerii si ordonarea creditelor. Se aplica aceste consideratii revistei Transilvania? Si cum ramane cu vorba “Cine plateste lautarii comanda muzica?”

      Numai bine,

      Peter Manu

      • Radu Vancu Radu Vancu spune:

        Dragă domnule Peter Manu,

        Între personalitatea juridică a revistei și posibilitatea vinderii ei nu e nici o legătură.
        Revista nu putea fi vândută de către Biblioteca ASTRA după preluare fiindcă Biblioteca nu are rubrică de venituri, care să-i permită să facă asta. Iar CJ Sibiu nu accepta să creeze respectiva rubrică de venituri. Acum a acceptat.
        Cât despre plătirea lăutarilor – o fi valabilă pentru cine se simte lăutar. :)

        Toate cele bune,
        RV

  11. Radu Vancu spune:

    Andrei: N-a spus nimeni că-i cea mai bună revistă culturală din țară – nu se pot face astfel de ierarhii. E o bună revistă de cultură, una dintre cele mai profesioniste și bine cotate reviste academice, și un bun organizator de evenimente culturale. Ar fi păcat să i se ia personalitatea juridică și posibilitatea unei distribuții corecte – asta încerc să explic.

    • andrei spune:

      A spus un domn ceva mai sus că este cea mai bună. Dumneavostră spuneți că e foarte bună, Vă cred. Doar că dacă este o revistă foarte bună cred că ar merita și ceva promovare. De care cred că dumneavostră ar trebui să vă ocupați. Oricum, repet întrebarea: de unde și cum se paote achiziționa revista?

      • Doris Mironescu spune:

        Domnule Andrei, repet ce am spus mai sus: Transilvania e cea mai buna revista academica din sfera umanioarelor din tara. Daca n-ati auzit de ea, inseamna ca nu va preocupa cercetarea academica, ceea ce nu-i un pacat. Ignoranta dumneavoastra e a unui nespecialist, intru totul scuzabila. Insistenta dumneavoastra in eroare, insa, nu mai e scuzabila. Pe viitor, sfatul meu e sa va abtineti de la aceste dovezi de rea credinta, care sunt degradante, chiar si pentru un simplu pseudonim.

        • andrei spune:

          Îmi cer scuze dar mi se pare că autosuficiența nu ține loc de argument. Întâmplător chiar eram curios de cum se poate procura revista. Nu de alta dar chiar ignorant fiind sunt cât de cât interesat de vreo două domenii pe care articolele din revistă le acoperă. Și chiar nu am negat valoarea conținutului din revistă pentru că nu aș fi avut cum. Nu îl cunosc. Totuși, îmi mențin părerea că valoarea actului de conducere a revistei se vede și din notorietatea și aria de difuzare a acesteai. Întâmplător, de alte reviste academice am cunoștință.

        • Peter Manu spune:

          “Transilvania e cea mai buna revista academica din sfera umanioarelor din tara.”

          Serios, cum ati stabilit acest lucru? In general, cum se stabilesc aceste ierahii in Romania? Numarul de citari ale articolelor publicate in revista? Chestionare trimise specialistilor din ” sfera umanioarelor”?

  12. dusu spune:

    poate face parte din ´´formarea poporului rumin´´
    tot ce face referire la Transilvania,transilvan sau transilvaneni trebuie ruminizat.mai e putzin !

  13. Yigru Zeltil spune:

    Revista Tomis nu fusese alipită bibliotecii județene. Pur și simplu, Consiliul Județean n-a mai ființat revista (ultimul număr apărut din respectivele fonduri a fost cel din august 2010), iar redactorii au fost nevoiți să o treacă sub egida Fundației Arta (a lui Ion Tițoiu, directorul publicației). Revista Tomis (cu distribuție redusă la o singură librărie, și aceea condusă de unul dintre redactori, care a dat faliment anul trecut) n-a mai rezistat decât până în ianuarie 2011 (ediția print și cea on-line au dispărut simultan). Am asistat la ultimele numere doar ca un colaborator marginal, n-am avut acces la toată povestea de fundal, deși auzisem zvonuri despre cum, dintre fondurile alocate revistei până în vara 2010, cea mai mare parte se scurgea „în altă parte”… cam asta e povestea. Țin minte că, la acea dată, doar Vakulovski a avut o reacție mai semnificativă, în rest numai reacții seci. Probabil, nimeni nu își închipuia ce se va întâmpla cu restul revistelor din țară peste foarte puțini ani (pentru că povestea asta penibilă e departe de a fi încheiată). În rest, am auzit între timp nenumărate zvonuri (că filiala USR ar vrea să preia marca Tomis cumva, că altcineva vrea să deschidă Caietele Tomis, pentru a surmonta exclusivitatea numelui…), dar nu s-a concretizat nimic.

    Sper că n-o să treceți și voi prin același chinuri (de revista „zombie” Tribuna nu mai zic). În ceea ce privește comentariile de genul: „dacă revista asta era așa de genială, cum de n-am auzit și io!?” Poate că „genialitatea” nu se măsoară în așa-zisă popularitate. Revista Tomis devenise în ultimul rând o revistă foarte deschisă, nu numai înspre un anumit tip de cultură (literatură), fără a fi comercială, dar a rămas până azi cu o imagine controversată, parțial datorită numeroșilor veleitari care, după ce textele lor erau respinse de redacție, semnau anonime în subsolul ziarelor on-line locale în care urau țărâna ușoară revistei și redactorilor „pornografi”… veleitari acum bucuroși în provincia lor de carton. Mai erau și câteva evenimente care existau numai pentru că erau organizate de către revista Tomis, dar acum…

    • Radu D.L. Popescu spune:

      Nu inteleg un lucru. Dupa preluarea revistei de catre fundatia Arta (lucru perfect normal) de ce nu s-a incercat obtinerea de fonduri de la CSJ sau Primarie? De ce ii lasati pe toti manelistii lui mazare sa se infrupte din bani publici, fete dezbracate, paiete, zbor cu jetul de apa si alte nebunii? Voi chiar nu aveti nicio vina? Daca nu stiti, exista deja manageri pentru asemenea proiecte, angajati unul, nu poate costa o avere.

      Timpurile in care statul subventiona cultura prin tot felul de posturi caldute s-au dus, pricepeti, acum si omul de cultura trebuie sa dea din coate sa traiasca. Nu e nimic injositor in asta.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Radu Vancu


Radu Vancu

Radu Vancu (n. 1978, Sibiu), poet, eseist și traducător. Conferențiar la Universitatea „Lucian Blaga” și redactor la revistele „Transilvania” și „Poesis internațion... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Legea cererii si ofertei nu poate fi contrazisa de nicio reglementare iar legea celor 51% produse ro...

de: Valentin Mircea

la "Despre timpurile când supermarketurile dominau România"

Cauta articole

august 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)