Home » Cultura »Dezbatere »Media / Tech »Societate/Life » Citesti:

Românii au inventat roata, bronzul şi laptele de vacă: preistoria senzaţională pe scurt

Sorin Ionita ianuarie 2, 2015 Cultura, Dezbatere, Media / Tech, Societate/Life
104 comentarii 7,953 Vizualizari

Ştiaţi că moldovenii şi ialomiţenii sunt primii europeni care au inventat roata; au adaptat vitele domesticite pentru producţie secundară “sustenabilă” (lapte, tracţiune, etc), nu doar pentru carne ca până atunci; şi au prelucrat cuprul şi bronzul (în varianta primitivă cupru+arsenic)? Iar totul se petrecea de-o parte şi de alta a gurilor Dunării, încă din mileniile 6-5 b.C., adică acum cel puţin 7000 de ani?

Iar dacă oamenii prinseseră şpilul topirii cuprului, fireşte că le-a venit la îndemână să stăpânească aurul, care se lucrează mai uşor: cele mai vechi obiecte de aur din lume s-au găsit într-un mormânt din zonă (la Varna). Tot prin zonă, pe malul sârbesc al Dunării, la Lepenski Vir (peste apă de Sviniţa românească, la o aruncătură de băţ de Tr Severin) se găsesc cele mai vechi megalite din Europa, sub formă de misterioşi oameni-peşte, într-o aşezare absolut remarcabilă de pescari sedentari de dinainte de neoliticul agricol (mileniile 7-8 b.C), adică de două ori mai bătrână decât Stonehenge.

Nu va grăbiţi să jubilaţi şi să trimiteţi noutăţile pe la cluburile de geto-daci liberi, sau lui Voronin ca să le introducă în programul partidului, că vor fi dezamăgiţi. E vorba de culturile Cucuteni-Tripolye (Iaşi-Cernăuţi) în nord şi Hamangia, apoi Gumelniţa-Karanovo (Olteniţa-Constanţa-Varna) în sud. Acestea erau populaţii neolitice, venite cel mai probabil cu vitele şi tehnologia lor metalurgică din Anatolia / Orientul Mijlociu (unde se inventaseră cu adevărat pentru prima oară, cu 1-2 milenii înainte), fără vreo legătură genetică sau lingvistică cu locuitorii de azi.

Ei şi urmaşii lor au dispărut demult. Populaţiile din antichitate pe care le ştim de la Herodot&co au alte origini, ca să nu mai vorbim de cele care au urmat. Aşa cum nici aceşti levantini neolitici de Iaşi şi Olteniţa nu aveau nimic în comun cu oamenii paleolitici ce trăiseră mult înaintea lor, ale căror ramăşite s-au găsit în 2002 în Banat (Peştera cu Oase), printre cele mai vechi şi bine conservate resturi de homo sapiens de pe continent. Asta a şi permis britanicilor o reconstituire artistică după un craniu acum câţiva ani.

Desigur că presa noastră (inclusiv tipi serioşi ca Hotnews) n-a ratat un răcnet “suntem aici de mii de ani, iată confirmarea”, deşi între bănăţeanul de culoare din poză, care a trăit pe la anul 35.000 b.C, şi chiar culturile Cucuteni şi Gumelniţa au intervenit o glaciaţiune mare, una mai mică şi diverse alte schimbări, ceea ce a dus probabil la dispariţia rasei umane în Europa şi repopularea graduală ulterior, de vreo două ori, de fiecare dată cu indivizi de altă origine şi cultură.

De altfel, acelaşi lucru s-a întâmplat mai apoi şi cu moldovenii şi ialomiţenii neolitici (de fapt, turco-sirieni) de care vorbim aici, pionierii europeni ai bronzului, roţii şi laptelui de vacă: criza climatică din anii 4200-3800 b.C (fără cauze antropice, desigur) a dus la depopularea Balcanilor şi Bărăganului şi sfârşitul metalurgiei locale. Moldovenii de Cucuteni au rămas prin zonă, dar au abandonat agricultura şi au devenit integral păstori, apoi s-au împrăştiat spre nord şi est. Balcanicii ori s-au stins, ori şi-au luat lumea în cap spre sud-vest, şi există ipoteze, susţinute cu probe, că ar fi la originea populaţiilor şi limbilor pre-indo-europene din Sardinia şi mai ales Ţara Bascilor, unde se cunoşteau metalele. Procentul mare de toleranţă la lactoză în ambele populaţii, neobişnuit atunci (ca şi azi), apropie pe basci de sirienii neolitici de Olteniţa.

Detaliile sunt însă greu de ştiut cu precizie, pentru că după îndreptarea climei au venit mereu alte şi alte populaţii, de regulă dinspre est, aşa cum se mai întâmplase de câteva ori şi în trecut, culminând cu primul mare val al indo-europenilor, care a măturat în cale culturile şi limbile pre-existente, amestecând popoarele şi genele.

Progresul fenomenal al geneticii istorice dupa anul 2000, bazat în special pe analiza ADN mitocondrial la populaţii contemporane, dar şi pe fosile de oameni şi animale, confirmă unele date arheologice ştiute, dar corectează şi detaliază mult altele. Lucrurile sunt rezumate magistral în cartea recentă a lui Jean Manco, lectură fascinantă dar deloc uşoară dacă nu iei un creion în mână să urmăreşti analiza statistică a combinării şi dispersării haplogrupurilor umane (vezi aici; iar dacă n-aveţi ce face, daţi click pe sub-grupurile de jos!) , de la marea plecare din Africa acum 60.000 ani, trecând prin colonizarea continentelor (repetată, în valuri, în cazul Europei), extincţie, revenire, pe multe drumuri cu dus-întors sau cărări înfundate, iar toate acestea corelate cu ceea ce ştim despre evoluţia limbilor şi tehnologiei.

http://www.ancestraljourneys.org/

Tabloul general este unul de permanentă mişcare, populare şi depopulare de spaţii, determinată de schimbări climatice majore pe care cu greu ni le putem imagina azi: Europa jumătate sub gheaţă, cu nivelul mării coborât, astfel încât se putea trece pe uscat din Anatolia în Europa şi apoi în Insulele Britanice; nici Creta, Sicilia, Sardinia nu erau insule; iar asta se întâmpla acum doar 20.000 ani, adică aproape la jumătatea drumului dintre ziua de azi şi bănăţeanul “nostru” din Peşterea cu Oase.

Amalgamarea de culturi şi populaţii rezultă mult mai frecvent şi amplu decât în istoria de desene animate şi presă tabloid ce reprezintă sursa cunoaşterii pentru mare parte din public: de exemplu, pielea albă şi ochii albaştri au apărut ca mutaţii genetice probabil în Orientul Mijlociu, de unde au migrat în alte părţi (dar au rămas şi în zonă, fireşte); iar mulţi egipteni antici aveau părul roşcat. Clişeele culturale în aceste privinţe sunt exact asta, clişee. Iar comunităţi care se cred foarte stabile şi omogene în timp rezultă că sunt de fapt fluide şi amestecate cu vecini apropiaţi sau depărtaţi, puritatea la nivel de individ sau continuitatea multi-milenară în cultură fiind doar mituri.

Notă de vacanţă: şi iată şi trei locuri interesante unde pariez că nu v-a dat prin cap să călcaţi, stimaţi concetăţeni geto-daci, deşi sunt la doi paşi: muzeul Gumelniţa din Olteniţa; muzeul din Varna cu cele mai vechi obiecte de aur din lume; şi muzeul de la Lepenski Vir cu cei mai vechi megaliţi (i-au dus la Belgrad, dar vedeţi situl şi machete)

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "104 comments" on this Article:

  1. Ștefan Brăgărea spune:

    Excelent dle Ioniță
    Am cu totul altă profesie, sunt cu mult mai în vârstă decât dvs., însă mărturisesc că m-am repezit (infantil) să comand cartea dlui Jean Manco.
    Minunată propagandă pentru cultură.
    Cu cele mai bune urări

    • Patrimoniul genetic spune:

      Articolul dlui Ionita (daca trecem peste erorile de genul celei turco/siriene, a glaciatiunii-genocid sau ochilor albastri/mutatie aparuta la nord de M.Neagra, nu in Anatolia, dar facute la “mistocareala”-termen utilizat de autor intr-un comentariu la comentariu) are meritul de a atrage atentia nu asupra nationalismelor ieftin argumentate, ci asupra impactului unor studii genetice.

      Veti observa reactii uimitoare (ministrul liberal Hasotti, cu o interdictie demna de Coreea de Nord, comentarii care condamna apriori “rasismul” ce ar fi indus de unele concluzii ale acestor studii, altele care sunt direct rasiste tintind “rumanii”, “mongoloizii”, “blonzii cu ochi albastri”) si inca nu ati citit poate despre batalia crancena dusa de ideologii stangii extreme impotriva studiilor genetice asupra populatiilor (Stalin sustinea ca genetica e o stiinta “fascista”).

      Si nu doar la noi in Romania exista ministri care “interzic” studii genetice asupra populatiilor, astfel de cercetari nu pot fi decat foarte greu efectuate in state islamice, in Turcia, in Franta chiar, in general prin locuri unde asimilationismul este politica de stat. Si intotdeauna sunt prost vazute de mediile universitare ideologizate (stangiste sau nationaliste). E mai simplu in lumea anglo-saxona, obisnuita cu rasializarea si respectul pentru diferenta etno-culturala, mai dificil in Balcani unde s-au dus razboaie grele pe chestiuni “etnice”.

      Din pacate si domnul Ionita pacatuieste prin aceeasi atitudine, de limitare a spiritului critic la obiectul studiat (migratii si amestecuri de masa la populatiile traitoare in Europa), nu si la autoare sau domeniu (dar la dansul e firesc, nu e specialist in genetica si nici popularizator al stiintelor).

      Daca o facea aflam si noi ca doamna Jean Manco, meritanta prin sinteza la care a muncit foarte mult, e doar unul dintre specialistii care au studiat subiectul, ca o parte a colegilor dumneai, dintre cei prestigiosi si recunoscuti de altfel, sunt sceptici cu privire la argumentele doamnei in cauza.

      Voi aduce doar un text strict tehnic, o critica-argument amintita de unul dintre cei mai mari geneticieni specialisti in studiul populatiilor, Gregory Cochran, care spune despre studiul doamnei Manco:

      “”But the book could be better. Jean Manco relies fairly heavily on mtDNA and Y-chromosome studies, and they are not the most reliable evidence.
      Not because the molecular geneticists are screwing up the sequencing, although there must sometimes be undetected contamination, but because mtDNA and Y-chromosomes are each single loci with an effective population size four times smaller than autosomal genes.
      They are more affected by drift, and drift can deceive you.
      Moreover, in some cases selection might affect the historical trajectory of mtDNA and Y-chromosomes, which would add to the confusion.”

      Asadar, atentie, pentru ca nu tot ce afirma dna Manco e “adevar stiintific”, ci doar “ipoteza stiintifica”, adica ceva foarte diferit cand vine vorba de impactul unor concluzii. Nu e cazul sa incepem “mistocareala” (uneori deschis rasista) despre hiperboreeni, daci, romani “verzi, mongoloizi, cumani, unguri, etc. mai ales daca nu avem cunostinte temeinice in genetica, arheologie, antropologie (nu diplome neaparat). Sau o putem face dar ramane doar o simpla distractie, de nivel de carciuma.

      Si e incorect sa confundam intentionat o identitate etno-lingvistica asumata cu una determinata genetic sau juridic-administrativ, pentru ca toate trei pot fi distincte.

      Circa 25 de milioane de locuitori ai Europei de azi isi asuma o identitate culturala si etno-lingvistica de “romani” (cu formele arhicunoscute, de la istro-romani, la aromani si “daco-romani”, “moldoveni”, “vlahi/vlasi”, etc.).
      Adeptii teoriei continuitatii se refera indeobste la statutul cultural-lingvistic, nu la gene sau pasaport !
      Doar pentru vreo 21 de milioane exista si un statut juridic-administrativ de “roman”.

      Dar nu stim pentru cati dintre ei ar exista o “identitate genetica” de “roman”, pentru ca nu e definita, nu avem referinta si nici nu prea stim cum sa o circumscriem tehnic. Daca am face-o s-ar putea sa constatam ca suntem mai putini sau mai multi de 25 de milioane. Va conta vechimea marcatorilor genetici transmisi si sigur avem pe teritoriu populatii anterioare altora de prin vecini.
      Si asta e valabil pentru orice popor european, nu exista definitii genetice nici pentru turci sau unguri si sincer sunt convins ca ar fi catastrofal in imaginarul colectiv pentru aceste doua popoare de exemplu, dat fiind amestecul (tarziu in istoria europeana) triburilor nomade de proto-maghiari sau selgiucizi cu autohtonii mult mai numerosi.

      Genetica e o stiinta care va avea un impact major asupra lumii de maine, de la medicina la relatiile intre state, abia descoperim importanta acestui tip de patrimoniu (pe nedrept ignorat in raport cu cel cultural, imobiliar sau financiar) si ne va fi util chiar si la nivel individual sa intelegem cat mai multe despre studiile genetice si cat mai argumentat. La multi ani tuturor !

      • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

        Si ma bucura mult acest lung raspuns al lui Patrimoniu Genetic, din pacate anonim (de ce oare?), la care nu cred sa am obiectii. Orice carte si teorie stiintifica starneste rezerve, corecturi ulterioare, etc – si asta e foarte bine. Am fost tentat sa introduc in text si niste referinte la mult mai celebrul Jared Diamond, mi se pare ca multe lucruri se coroboreaza cu ce a scris el in anii ’90 (si e intre altele biolog si lingvist, nu amator ca mine), dar se complica prea tare povestea.
        Ei, stiti bine ce literatura furioasa contra a starnit best-sellerul sau Germs, guns and steel , o reevaluare a rolului istoric al geografiei si biologiei. Unii l-au etichetat drept determinist, iar de aici pana la fascism nu-i decat un pas….
        Well, sa speram ca genetica nu va pati iar ca pe vremea lui Stalin. Desi eu cred ca aia care se panicheaza cel mai tare sunt exact sfertodoctii care nu-i inteleg complexitatile si limitarile, cunoscand-o doar din filme categoria B gen Jurassic park sau diverse SF cu clonare umana. Si care prin urmare cred ca la desene animate ca exista o gena de roman, una de cuman, alta de ungur, si daca pui un individ la analiza poti vedea cat % are din fiecare :)

        • Andrei C spune:

          http://admixturemap.paintmychromosomes.com/

          Related, in caz ca intereseaza pe cineva.

          Admixture, the result of previously distant populations meeting and breeding, leaves a genetic signal within the descendants’ genomes. However, over time the signal decays and can be hard to trace. Hellenthal et al. (p. 747) describe a method, using a technique called chromosome painting, to follow the genetic traces of admixture back to the nearest extant population. The approach revealed details of worldwide human admixture history over the past 4000 years.

      • Mihai spune:

        Puritatea la nivel de individ sau populații nu există, nu are rost și nici nu prea poate fi definită.
        Continuitatea multi-milenară în cultură există cel puțin la evrei și la alții are totuși vechime serioasă, dar nu se află într-o corespondență bijectivă cu ADN-ul.
        Genetica nu e bună sau rea prin ea însăși, însă poate să fie folosită foarte rău dacă ajunge pe mâna nebunilor. Prin urmare, nu sponsorizarea și autorizarea studiilor genetice e marea problemă, ci (ca în orice domeniu) conștiința morală a celor care fac studiile, interpretează rezultatele și le popularizează. Din nefericire, mai e mult până departe, la noi și în lume…!

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Si eu am cu totul si cu totul alta profesie, dar uite ca ma risc. De dragul discutiei, fireste…
      In fond, nu v-ati plictisit ca in fiecare zi sa tocam la Ponta si Basescu, desi n-avem neaparat ceva nou de spus?

      • petre spune:

        D-le Ionita risti sau “te risti”, din cate stiu eu verbul este a risca nu a “te risca”. Saraca limba romana, dar ce sa faci, ce-i prea mult strica, aviz!

  2. ion adrian spune:

    Adevar categoric : puritatea ancestrala la nivel de individ şi cultură fiind un mit.

    • Lingvistica vs genetica spune:

      Aveti dreptate, dar nici macar nu e vorba de puritate, ci de continuitate si nu e totuna.
      Circula tot felul de ipoteze istorice cu privire la continuitatea populatiilor, e firesc sa fie o tema “sensibila”, in special cand ti-ai intemeiat un stat prin furtul de teritorii sau ti-ai inventat un popor prin asimilarea bastinasilor. Si e chiar dureros cand ti-au furat altii din popor sau teritoriu..
      Nu exista “puritate” in sensul dat de genetica. De aceea o fi mai simplu si mai confortabil sa sustinem “continuitati” teritoriale sau lingvistice.

      Eu unul nu inteleg ce ar avea de castigat un preot irlandez doctor in teologie, profesor universitar si presedinte de universitate timp de 10 ani, membru al unei comisii teologice de prestigiu, sa vina la Cluj si sa sustina continuitatea lingvistica a limbii latine pe teritoriul Romaniei de azi, inainte de cucerirea romana ! Sarlatan nu e, deci fie si-a pierdut mintile si nu-i pasa ca se face de ras, fie stie mai multe decat colegii din domeniu si atunci poate ar trebui sa fim mai prudenti cu originea dacilor si limba lor !

      Miceal Ledwith, confident al Papei Ioan Paul al II-lea şi omul care a avut acces la documente secrete din biblioteca Vaticanului, a făcut recent o afirmaţie care a şocat lumea academică şi nu numai.
      El a declarat că latina cultă se trage din limba română străveche, nu invers, cum se credea până acum!
      Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, în decembrie 2012, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, unul din oamenii care au avut acces la cei 230 de kilometri de rafturi cu cărţi din arhiva bibliotecii Vaticanului şi fost membru al Comisiei Teologice Internaţionale, a făcut o declaraţie şocantă:
      “Chiar dacă se ştie că latina e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers!”.
      Iata-l aici la TVR Cluj, afirmatia e pe la minutul 50-52..

      • Nadia ramasawmy spune:

        Cu cercetare bazata pe documente secrete din arhive nedisponibile, pot sa va afirm ca si mama vitrega a lui Tutankhamon venea din spatiul tracic so vorbea proto-romana. Si mai pot demonstra multe alte bazaconii.

        Cine are interes sa mentina secrete documentele pe care le mentionati?

  3. victor L spune:

    Deci, nu curat de la Rîm ne tragem?
    Din cumani, pecenegi si alte venituri ratacite pe plaiuri ce nu erau mioritice?
    NB,
    poate s-a observat: multe rubedenii de-ale lui Suca a lu` Zapacitu au numele de familie Turcu, Rusu, Grecu, Sîrbu (in Moldova erau mai pudici/patrioti: Atodiresei, Amariei si cite un Amaicalitului).
    Poate stiti: cite o baba cind vede un nou nascut nu se poate abtine “ptiu, sa nu te deochi, ca frumusel esti, semeni leit cu tac`tu!”
    Grecu, Sirbu, Turcu, Rusu :P
    Glumesc, romani verzi, nu dati cu pietre ;)

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Ba ne tragem, dar nu e foarte clar ce inseamna asta :)
      Ca veni vorba de Rim, sunt studii care arata ca in anumite perioade ale Romei antice (daca la ea ne referim, nu la Constantinopol) pana la jumatate din populatia orasului era formata din sclavi sau sclavi eliberati de curand (liberti) si descendenti imediati ai lor. Asta nu spune mare lucru despre originea lor etnica, insa diversitatea sociala si mobilitatea erau fara indoiala mari. Daca asta era la Roma, sa nu intrebam ce era prin provincii indepartate ca Dacia :)
      Plus ca, nu uitati, administrativ Roma la noi a insemnat doar vreo 160 ani, de la cucerire in 105 pana in 271, la retragere. Adica mai putin decat in Panonnia sau Tracia invecinate.
      Iarasi, istoria scolareasca in clisee simple nu ajuta

      • victor L spune:

        dle Ionita,
        pai, cum le zicea Latrina 3, nici Basescu ne e roman curat, ci se trage din tatari :P
        Dar stiti bancul?
        – Mai Ioane, nu cumva mama ta a fost slujnica la conac la tata, ca prea semeni cu mine!?
        - Nu, conasule, tata a slujit la voi la conac.

        • Notiuni si procente spune:

          Aici despre notiunile de baza, suficiente pentru a intelege complexitatea si frumusetea acestei materii:

          http://www.eupedia.com/europe/origins_haplogroups_europe.shtml#Sources

          Mai jos despre procente de patrimoniu genetic pe care-l impartim cu vecini din Europa si Orientul Mijlociu, pare fastidios si nu e intotdeauna foarte viabil statistic, dar nu exista totusi erori grosolane si putem avea o imagine ceva mai clara despre raspandirea haplogrupurilor genetice si pe la vecinii nostri.

          http://www.eupedia.com/europe/european_y-dna_haplogroups.shtml

          Veti remarca la romani ca poseda doar o majoritate relativa de gene mostenite de la “danubieni’, acei gumelniteni probabil, ramane de dovedit mai convingator si cu alte studii, daca vor fi permise/incurajate.
          Uimitor e sa gasim aceste gene “danubiene” si in Occident, in proportii socante, in Corsica, Sardinia sau Aragon dar nu si in Kosovo, sau mai mult in Ungaria decat in Grecia ! Un semn al unei populatii foarte vechi in Balcani si Mediterana, cu patrimoniu genetic comun, supusa asimilarii. Sau al unor migratii dinspre Dunare spre insule din Europa de Vest sau peninsula Iberica, despre care inca nu stim prea multe.

          • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

            Interesant studiu, desi pe esantioane cam mici.
            Le-om avea noi cu sarzii, dar vad ca mai mult cu bosniacii, croatii si muntenegrenii, care sunt… slavi sud-dunareni Nici nu vreau sa ma gandesc acum ce ar zice cineva rauvoitor despre formarea poporului roman :)
            Insa razbunarea e dulce: ungurii ies predominant balcanici si nord-africani :)
            Aici ajungi daca interpretezi senzationalist si scos din context niste date foarte aproximative

            • Se intampla si la Case "mai pure" spune:

              1. Nu va grabiti dle. Ionita, un studiu comandat chiar de maghiari (sic! nu unguri), arata ca fata de artefactele din jurul secolelor VIII-IX en, ‘procentul maghiar’, este doar de 7 %. Restul sunt impuri genetic (maghiar). S-a avut in vedere preponderent genotipul asoatic (nu mongoloid).

              2. Fara sa trec drept antisemit, si Israelul a constatat (nu stiu daca cu stupoare) ca procentul de evrei genetici este undeva sub 14 %; restul fiind biblici (aderanti la Vechiul Testament si alte Carti Sfinte pt ei)..Recensamantul regulat efectuat inceand cu 1200 en. in vestul Europa, arata ca procentul de evrei genetici a fost intr-o permanenta scadere (de la 5.000 familii …)

              Caut imediat site-urile in engleza, si vi le transmit .

              Cu stima,
              V. Roland
              PS Ori ne-am complacut noi cu ideile (care au avansat intre timp); ori am fost intoxicati.
              Si totusi, gen. Chelaru ce zice?Ultima dilema era daca civilizatia de pe Marte (disparuta si aceea, demult), era infiintata de iliri, sau de costoboci. Pe egipteni i-am infiintat si desfiintat demult …

            • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

              Pai asa reiese de peste tot, nu-i vreo noutate: maghiarii de azi sunt populatie europeana, amestecata, ca noi toti.
              Teoriile astea cu profilul turanic, care s-ar gasi prin gene si ar justifica nu-s ce intoarcere spre Asia, sunt fix fantezii pe gheata.
              Ca alea ale nobililor polonezi cu “sarmatismul”, dar macar aia aveau o justificare, ca erau in sec XVII si atata putea stiinta atunci sa ofere :)

            • Emil spune:

              Sorine, ai fost curios sa vezi pe ce esantioane se descopera (simplificand) medicamentele?

              Asta, ca tot vorbeai de discutie si plictisit de basescu si Plagy :-)

              Emil

              PS Scuze de adresarea asta directa. E “de bine”. Daca te deranjeaza, retrag. Nu stiu cum dar SIGUR (cred ca este prima oara cand in textul tau si in comentarii se foloseste termenul :-) ) o fac :-)

    • euNuke spune:

      Ba de la Râm ne tragem, dar nu in sens genetic, ci strict geografic, şi nici măcar curată nu e “filiaţia”, ci parţială căci doar o parte dintre strămoşii noştri au primit numele de rumâni, respectiv cei imigraţi; iar Râm nici măcar nu se referă la Roma, ci la Constantinopol şi la Imperiul Roman de Răsarit sau Bizanţ -cum va fi numit mai târziu de către europeni, stat care se autodenumise insă Basileia Rhōmaiōn ori Romania şi era cunoscut de vecinii săi persani, slavi, turcici şi getici ca RUM, adică acel etimon al termenului prin care se desemna iniţial originea geografică a unui grup uman şi care va deveni mai târziu etnonimul rumân.

      Numele Sârbu, Rusu, Grecu etc nu se referă nici ele in mod obligatoriu la originea etnică a persoanelor, ci, mai frecvent, la originea geografică sau la preluarea de către primul purtător al cognomenului -iniţial era probabil un soi de poreclă- a unor elemente culturale caracteristice unui spaţiu cu puternică amprentă etnică. De pildă Grecu putea insemna elenizat sau, mai târziu, o persoană ce s-a creştinat in rit grecesc, Turcu putea arăta că unul din strămoşi se convertise la islam, in timp ce Ungur sau Ungurean se putea referi la o posibilă strămutare peste Carpaţi a unui grup etnic/social rezident in interiorul arcului carpatic ce incerca astfel să scape de stăpânirea maghiară sau care, din contră, era pus tocmai de către regii maghiari să colonizeze şi să apere un nou teritoriu dincolo de Carpaţi împotriva invaziilor turceşti.

      • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

        Foarte corect. Cata lume stie ca nu demult Romania insemna Imperiul Bizantin, asa il numeau cetatenii sai, romeii, si era o entitate de limba greaca. Romeu insemna grec :)
        Iar in turca Rumelia a fost dintotdeauna partea europeana a imperiului Otoman, mai mica sau mai mare, dupa cum erau vremurile: fie toata Tracia si Grecia, fie doar o bucata din Bulgaria de azi.
        Totala confuzie in capul bietului ruman :)

      • victor L spune:

        @ euNuke,
        eu despre numele de Sirbu, Grecu, Turcu,Rusu astept raspunsuri de la stra-strabunicele care traiau pe timpul cind pe acolo au trecut armii de turci, greci ai alte hoarde.
        Dar, cum spuneam mai sus, e o gluma, nu un studiu. Iertare de frivolitate ;)

      • Emil spune:

        @euNuke: frumos argumentat. Să nu scăpaţi din vedere că RUM a ajuns să se scrie / pronunţe cu “U” strict pentru că din limba ălora care au folosit sintagma asta, lipsea vocala “O”, vocală pe care au înlocuit-o, atât în scriere cât şi în pronunţie, cu “U”, pe care îl aveau. Turcii, persanii şi arabii foloseau toţi alfabetul arab, care are aceste caracteristici.

      • dorin valeriu spune:

        Adica urmasii veteranilor romani din muntii Orastiei, vorbitori de latina, care nu aveau cum sa stie ca peste 200 de ani Constantin va intemeia un oras pe malurile Bosforului si-au spus romani pentruca …
        Reiei o teorie mizerabila a istoricilor maghiari care incearca sa nege romanitatea di continuitatea romanilor pe teritoriul actualei lor patrii.
        Alo Ionita, pune si tu mana pe carte !!!

        • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

          Bizantion s-a intemeiat de greci in sec 7 b.C, adica o mie de ani inainte de Constantin, el doar a schimbat una-alta prin oras, cum se mai intampla, de exemplu numele. Pentru asta nici nu trebuie sa pui mana pe carte cum zici, ajunge google, nu crezi :) ?
          In rest, n-am prins ideea cu veteranii romani din munti (?) In genere romanii nu mureau sa se suie aiurea pe munti daca nu era cazul, daca aveau de ales stateau frumos prin campii, unde faceau orase, drumuri si ferme. Si in ce carte ati citit dv cum isi spuneau oamenii astia pe nume, ma depaseste, aveti biblio? Si ma depaseste si legatura logica ulterioara, cu grecii bizantini care isi ziceai romei – asta e un fapt, nu supozitie.
          Si in general, ce treaba are cu neoliticul de care vorbeam eu

          • dusu spune:

            ADN ul nu poate rezolva problema,in schimb materialismul dialectic si istoric a demonstrat de mult ca inca de la ruminul Burebista ,apoi Misu Curajosu,ruminii e aici uniti si indivizibili

            • albu florin spune:

              Si limba a ramas intr-o proportie mare, neschimbata, iar fenomenul de parasire a zonei a fost neglijabil (pana in anii 90′ si 2002) .
              Aia cu limba, e curs la Universitatea Humboldt din Berlin. Si la Deutschland Radio Kultur s-a amintit acest subiect … .

          • dorin valeriu spune:

            N-are legatura cu neoliticul, are cu un comentariu anterior pe care Dumneavoastra se pare ca-l sustineti. Oricum, romanitatea pe teriroriul fostei Dacii nu s-a pastrat la orase (au fost toate evacuate), nu exista nici un oras in Romania locuit din antichitate pana astazi, degeaba s-a chinuit Ceausescu sa reinvie numele de Napoca si Drubeta. Ma mir ca s-a oprit si nu a continuat cu Appulum, Potaisa, etc.
            Si fiindca veni vorba de articol, am citit un studiu genetic despre romani. Si spunea acolo ca genele romanilor si ale italienilor contemporani au pastrat (in egala masura !) 70% din cele ale romanilor din antichitate ! Imi pare rau ca n-am retinut datele articolului; il puteti cauta po net.

            • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

              Daca asa zicea “studiul”, pare sa fi fost pop-science sau cel putin rastalmacire tabloida a unor date de genetica ce ar trebui interpretate cu precautie si in context mai larg. De exemplu, nu cumva procentul e acelasi si in Spania? si cand zicem ‘antichitate’ in Dacia, la ce ne referim: localnici, colonisti romani, colonisti de alta etnie incadrati in armata romana? foarte posibil bagajul lor genetic era diferit, la care ne raportam?
              Insa tot n-am inteles de unde aveti dv informatia ca dupa retragerea aureliana prin muntii Orastiei erau “veterani ai armatei” (legionari, cetateni, sau auxiliari care puteau fi si non-cetateni, adica orice, inclusiv localnici?) care isi ziceau “romani”? Adica, orice e posibil, dar de unde stim asta?

            • Chiar eu spune:

              @Sorin Ionita
              “Insa tot n-am inteles de unde aveti dv informatia ca dupa retragerea aureliana prin muntii Orastiei erau “veterani ai armatei” (legionari, cetateni, sau auxiliari care puteau fi si non-cetateni, adica orice, inclusiv localnici?) care isi ziceau “romani”? Adica, orice e posibil, dar de unde stim asta?”
              Dar dumneavostra cum credeti ca a aparut numele de “român”? Nu credeti ca e un cuvant mostenit? Oamenii de pe parte din teritoriul actual al Romaniei (inclusiv zona Orastiei) trebuie sa se fi numit romani altfel nu am mai fi avut “români”!

            • dusu spune:

              cind il intilniti pe strada pe Ionita,scuipati l ;vrea sa va induca in ieroare

      • Codruta spune:

        Corect, mie in Apuseni imi spuneau “moldoveanca” iar in estul tzarii imi spuneau “unguroaica” – fara ca, in realitate, sa fiu nici una nici alta :D

    • Nadia Ramasawmy spune:

      In Moldova, numele Amariei, Aioanei etc. nu erau preferate din patriotism. Aceste a sunt nume de, copii nelegitimi. Daca nu se stia numele tatalui, oamenii practici au gasit un alt mod de a-i numi.

  4. Ciobanul Bucur spune:

    Domnule Sorin Ionita, am citit cu mult, mult interes articolul. La inceput am crezut ca e o gluma.
    Daca sunteti in tema si cu urmatoarul aspect, va rog sa mi-l confirmati: am citit undeva (nu mai retin unde, oricum, nu in tabloide, ca nu obisnuiesc) ca in prezent pe glob ar trai un numar imens de urmasi directi ai lui Ginghis Han. Cred ca era vorba de doua milioane. Stiti ceva legat de o asemenea constatare facuta pe baza studiilor genetice? Si dece tocmai urmasi ai lui Ginghis Han, crescuti in progresie geometrica?

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Banui ca va referiti la asta
      http://news.nationalgeographic.com/news/2003/02/0214_030214_genghis.html
      uite ca si NG face o ciulama de articol din care se pierde mesajul: e vorba de grupuiri. legatura cu individul Ghinghis e bazata pe speculatie, inferente, probabilitate.
      Pana nu gaseste cineva ADN-ul lui Ghingis Han, adica corpul sau identificat cu precizie, sau al membrilor familiei sale directe, nu se poate spune cu precizie cine descinde fix din el :) Adica inclusiv ADN cromozomial, care se pastreaza mult mai greu decat cel mitocondrial pe care se bazeaza majoritatea analizelor istorice pe fosile (cand exista si ala, adica rar).
      In carte e vorba de grupuri, nu indivizi anume. Iar autoarea avertizeaza contra noului val de stiinta pop – al acestor firme sau laboratoare care va spun din ce stramos medieval va trageti contra unei taxe :)
      cand se deschide un camp stiintific complet nou, precum asta din utimii 20 ani, dupa reusita Human Genome Project, apar si multe neintelegeri, exagerari, escrocherii, presa tabloida dar si mai putin tabloida saliveaza cu anticipatie si lanseaza tot felul de bazaconii, etc

      • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

        Este interesanta povestea asta din UK, cu o fosila de 9000 ani, caruia i-au putut extrage ADN dintr-un molar. S-au facut apoi teste pe cativa membri din populatia locala si s-au gasit 3 “succesori”. Doi erau copii de scoala deci au fost lasati in anonimat , ca asa e legea, dar al treilea era un profesor si a sarit pe el presa tabloida “descendentul…”, “o familie locala care a durat 9000 ani”, etc.
        Desigur, in realitate era o potrivire statistica, omul si fosila fiind in acelasi haplogrup U5 – la fel ca 10% din europeni din ziua de azi. Deci 10% din europeni au o ascendenta comuna cu acea fosila. Calculati dv care sunt sansele ca exact acel profesor sa descinda exact din acea fosila.
        http://en.wikipedia.org/wiki/Cheddar_Man

      • Natalia Prodan spune:

        Identificarea descendentilor lui Genghis Han se poate face exclusiv ( nu inclusiv) studiind ADN-ul cromozomial, si anume cel din cromozomul Y. ADN-ul mitocondrial nu e utilizabil pentru depistarea descendentilor pe linie masculina, deoarece se transmite exclusiv pe linie materna.
        Intr-un studiu pe barbati din Asia s-a determinat ca 8% au acelasi cromozom Y, ceea ce indica un stramos comun care a trait aproximativ acum 1000 de ani in Mongolia. De aici ipoteza Genghis Han.
        http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1180246/

        • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

          well, yes, ati zis mai bine decat am spus eu mai incurcat, ca ar trebui gasite ramasite din corpul individului care sa includa si ADN cromozomial, ceea ce nu mereu se intampla, ca asta se distruge repede, adica poti avea ramasite insa fara ADN utilizabil.
          Dar asta e ideea, ca trebuie Y-ADN de la individul in chestie, ceea ce nu-i cazul cu Ghingis si nici nu cred ca va fi. Restul sunt inferente statistice plecand de la coada spre cap, adica mergand indarat in timp de la populatii actuale si dand in bobi. Din pacate in presa de popularizare chestiile astea nu-s totdeauna explicate clar si cititorul crede ca e la fel cu ce vede el in filme cu procese de paternitate, cand se face testarea ADN.
          Aici cu Ghingis, ai la testare niste presupusi copii (la a 15a generatie) dar n-ai tatal, ca sa zic asa

    • Geos Costan spune:

      Undeva, cândva, am citit o teorie similară, dar mult mai veridică; aceea că de fapt, este vorba de soldaţii lui Genghis. Fiindcă nu avem trupul său, ştiută fiind legenda omorârii tuturor celor ce aveau cunoştinţă de locul de veci al hanului, este totuşi, greu de crezut că el ori fiii şi nepoţii săi chiar “s-au apucat de treabă” cu femeile din ulusurile lor. Cine ar mai fi condus imperiul?

      Mi se pare că toată teoria cu “noi suntem urmaşii lui Genghis” este mai mult o petardă mediatică imensă. Este ştiut că mongolii aplicau Yassa şi că orice aşezare care încerca să le reziste era supusă unui regim de jafuri şi atrocităţi ca o lecţie de a-i cuminţi. Cei care îl aplica nu era hanul, ilhanul sau împăratul, ci soldatul de rând, aşa că să nu ne mirăm de violuri. Numai dacă ne uităm la China, comerţul portuar s-a înjumătăţit în perioada cuceririi mongole, ceea ce înseamnă că invazia, cu urmările ei, au avut o contribuţie majoră.

      • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

        Nu e alta “teorie mult mai veridica”, ci aceeasi, care acum se verifica mult mai solid cu date genetice: da, este vorba de ADN-ul mitocondrial al unui grup relativ omogen, mongolii, care se regaseste azi ici si colo, deci foarte probabil provine de la ei. Insa nimeni nu poate spune ca vine de la un anume individ din grup

    • Prostu' satului spune:

      @Ciobanul Bucur.
      Lasand la o parte senzationalul de tip tabloid, ca e Genghis, sau Atila, sau Dracula, care-ar fi de fapt problema? Doua milioane vi se par multi? Mie mi se par neasteptat de putini…
      Vad ca Genghis a trait acum vreo 800 de ani,
      Chiar si luand in calcul o generatie la 25 de ani (desi pana nu demult oamenii traiau mai putin si-n consecinta procreau mai repede), vor fi trecut 32-33 de generatii de pe vremea marelui han.
      Chiar si luand in calcul doar 1,6 copii pe generatie care vor fi atins maturitatea si vor fi procreat la randul lor (Genghis insusi pare sa fi avut binisor peste 10 astfel de urmasi), depasim cu mult cele doua milioane.
      Vorba lui @victor L – daca ne gandim la marile invazii tatare din sec 13 (parca), cred ca or exista si printre noi destui urmasi de-ai lui Genghis…
      Imi scapa mie ceva?

      • r2 spune:

        gata, imi dau si eu cu parerea. trei lucruri:

        1. cromozomul lu’ peste ala se transmite numai pe linie paterna. deci nu e vorba de numarul de copii pe generatie, ci de numarul de fii care au avut la randul lor fii.

        2. rata de crestere de la o generatie la alta de 1.6 este mult exagerata. daca ar fi fost asa in secolul 12, atunci populatia planetei ar fi explodat cu mult inainte de secolul 20. (?) cred ca numarul de copii care ajung la maturitate si au la randul lor copii pana in prezent este suficient de bine aproximat pe termen lung de rata totala de crestere a populatiei, care e alt ordin de marime, mai ales pe vremea aia.

        3. un mare amestec de gene este posibil matematic dupa mai multe generatii si intr-o populatie constanta, in asa fel incat fiecare din generatia de acum, de exemplu, sa ne tragem din _toti_ cei care au trait acum n jdea ani (presupunand ca au avut toti urmasi) dar strict pe linie paterna sau materna nu ne putem trage decat din cate un singur stramos. daca stramosul ala e mult mai aproape de prezent decat ar indica o difuzie statistic neutra a genelor, atunci ar trebui sa insemne ca s-a intamplat ceva deosebit in generatia aia.

        zic si io. poate imi scapa mie ceva.

        acestea fiind spuse, va doresc multa sanatate dvs si urmasilor! la multi ani!

        • Prostu' satului spune:

          :-)
          M-ati facut curios si-am citit si articolul din NatGeo (ma rog, doar prima pagina) – o idee intotdeauna buna inainte de-a comenta, nu-i asa? :-)
          Destul de amuzanta lectura; Genghis ar fi avut patru fii, iar unul dintre ei nu mai putin de 40 de fii… plus obiceiul haremurilor samd. Macar pentru cateva generatii e foarte posibil ca productivitatea respectivilor sa fi fost impresionanta chiar si limitandu-ne la linia paterna.
          Altfel, asa e, aveti dreptate. Eu interpretasem comentariul preopinentului ad litteram, gandindu-ma la urmasi directi indiferent de sex. Caz in care, bunaoara, “rata” de numai 1,6 urmasi maturi ar duce rapid la extinctie.
          In rest, multumesc pentru urari – asijderi. Si grija mare la purtatorii cromozomilor nostri, sa nu raceasca pe gerul asta :-)

        • DanT spune:

          Iti scapa ceva.
          La punctul 2: rata de crestere de 1,6 la o generatie nu e exagerata. Populatia planetei nu explodeaza pentru ca dupa vreo 100 – 200 de ani se casatoresc intre ei descendenti ai aceluiasi stramos. Asadar nr. de urmasi in zilele noatre e mult mai mic.
          Adica nu e ca la problema cu boabele de grau pe tabla de sah, care se dubleaza la fiecare patrat.

          • r2 spune:

            pai tocmai, numarul pe care vrem sa-l folosim pentru a aproxima rata de crestere a numarului total de descendenti ai cuiva (indivizi distincti, carevasazica) din secolul 12 pana acum, ca despre asta era vorba, nu poate fi 1.6 in medie pe generatie de atunci si pana acum. sper ca sunteti de acord. nu exista atatia indivizi distincti cu totul, deci si rata medie pe care o cautam pentru un astfel de calcul e alta.

            pe termen scurt rata crestereii numarului de urmasi ai poate depasi cu mult rata de crestere a populatiei (asta incercam sa spun la punctul 3, urmasii pot creste exponential si intr-o populatie stabila), dar are o limita data de numarul total al populatiei. de-aia ziceam ca pe perioade foarte lungi probabil ca rata totala de crestere a populatiei este cea mai buna aproximare (ca medie).

            argumentul dvs l-am intalnit in alt context legat de populatie – daca avem fiecare cate 2 parinti, 4 bunici, 8 strabunici, etc etc progresie exponentiala, cum naiba au incaput atatia stramosi pe planeta acum 100 de generatii.

  5. Geos Costan spune:

    Sunt încă destul de multe zone din România, din centrul ţării sau din altă parte, cu oameni pe care nu-i scoate nimeni din dacisme, dar care par picaţi din Asia Centrală sau India. Adevăraţi români verzi! Pe unii îi mai cheamă şi Coman, Borza, Halep (http://globalfoodbook.com/recipe-items/halep-kebab), Vladimir sau Vadim (nume slav, da!)… Apoi, avem localităţi ca Peceneaga, Starchiojd, Babadag ş.a.m.d.. Asta, apropo de concluziile textului…

    Teoriile omogenităţii populaţiilor au apărut din cauza naţionalismului, pe fondul tradiţionalismului specific comunităţilor închise şi monoculturale. De aceea, unii ca BOR nu pot accepta acţiunile unora de a le contesta rolul de organism intrusiv, bigot şi corupt din societate, cu discursul lor etern despre asimilarea “ortodoxiei” cu naţiunea română (alt concept redundant).

    Este drept că asimilarea s-a petrecut în contextul existenţei unei populaţii indigene cu o putere economică mai mare decât a invadatorilor (nu toţi militari – de ex.:slavii) şi a posibilităţii satisfacerii în zonă a propriilor nevoi de subzistenţă. Să nu uităm că mai toţi nomazii veniţi în spaţiul actual românesc (şi mai toţi au fost păstori seminomazi) aveau nevoie de păşuni şi probabil, şi de animale, fără de care începeau jafurile. Probabil că cele două afirmaţii nu se exclud, însă înclin spre a doua. Mai trebuie spus că atacurile de la nord de Dunăre sau est de Tisa (ex.: maghiarii) puteau fi şi din cauza “ofertei slabe” din partea indigenilor neoromanici, fiindcă este mai puţin riscant să creşti animale decât să încerci să furi ceva pentru familia ta de la un grup de oameni posibil (mai bine) înarmaţi.

    Cred că numai analizând istoria putem ajunge uşor la concluziile articolului, însă genetica ne oferă deja detalii despre ce strămoşi avem, dar şi despre ce populaţii au ajuns cândva în spaţiul pe care-l numim astăzi al nostru. De exemplu, turanicii şi mongoloizii, adică avarii, maghiarii, pecenego-uzo-cumano-tiurcii anatolieni preotomani ş.a.m.d., au purtat cu ei sau au fost înrudiţi cui alte neamuri, precum slavii sau chiar grecii, aşa că tabloul devine chiar mai pestriţ.

    P.S. Mai mare grijă cu editarea textului data viitoare – unele poze sunt prea mari, iar altele ar merita o legendă.

    • Ciobanul Bucur spune:

      Despre cumani: dupa venirea lor pe aici si luarea in stapanire a zonei, bizantinii numeau locurile astea Cumania neagra. Se zice ca ei, cumanii, au intemeiat aici statul, prin Basarabi.
      Constantin C. Giurescu (tatal lui Dinu) se considera urmas al cumanilor. Despre Titulescu, cel cu figura de mongoloid, se zice ca ar fi fost cuman. Eu cred ca si “micul Titulescu” (Pontacul de azi) e tot cuman, cu figura lui de mongoloid. Prin Teleorman e o comuna numita Comana. Chiar numele judetului Teleorman (= Padurea Nebuna) ar fi de origine cumana.

      • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

        Deli Orman este foarte probabil de origine cumana, din ce spun expertii. V-as sfatui insa sa nu va aruncati la afirmatii nu doar ofensive, dar clar nestiintifice despre modul cum arata un individ sau altul, ca genetica e mult mai complicata decat va imaginati si nu sustine asemenea chestii simpliste.
        Mai scandalos mi se pare cum acum cativa ani, pe vremea cand era la Cultura, Puiu Hasotti a oprit includerea in proiectul mare al analizei DNA a ramasitelor identificabile ale Basarabilor, din morminte. Probabil ca avea si el teama asta naiva, pornita din necunoasterea geneticii, ca se va descoperi cine stie ce bomba istorica, cum ca Mircea sau Basarab ar fi fost unguri, ca e vreun biletel cu Magyar vagyok ascuns prin ADNul lor, sau ceva de genul…

        • Radu Popescu spune:

          Tot cu DNA-ul, domnu’ Ioniță?

        • Józsa jános spune:

          Stimate dl. sorin Jonita, dv. ati gasit o tema foarte interesanta, si dupa cum se poate observa din dialogurile alaturate, este si foarte populara.
          Vad ca romanii ard de rabdare sa afla originea lor. Am curajul s afirm: cine cauta gaseste!
          Cu stima si respect.

      • Geos Costan spune:

        Cumania Neagră sau Cumania Mică era partea vestică a ţinutului controlat de cumani, dar nu neapărat locuit exclusiv de ei. O parte s-au refugiat în regatul Ungariei, în Pannonia, pentru că venirea mongolilor a declanşat mişcări de populaţii. Problema lor, ca a multor turanici, era a lipsei păşunilor, fără de care animalele n-ar fi putut supravieţui, însă dacă veneau grupuri mai mari de nomazi cu aceleaşi pretenţii, atunci ori s-ar fi luptat pentru ele, ori s-ar fi refugiat în alte părţi.

        Este interesant cum, din 1090 până prin 1236-1241, cumanii au controlat regiunea, apoi au trecut în număr imens la ungari, pentru ca după slăbirea mongolilor, să apară Ungrovlahia lui Basarab, dovadă fiind că existase o populaţie cu care cumanii colaboraseră (să zicem păşuni pentru securitate, ca în Anatolia selgiucidă, Ungaria şi Bizanţ) şi care, cu o primă ocazie, şi-au construit o elită capabilă să contruiască un stat. Dacă am da crezare Gestei Hungarorum, probabil că populaţia (slavo-?) romanică ar fi făcut asta mai devreme, dacă nu ar fi venit maghiarii şi ulterior, pecenegii. Această interacţiune romanic sedentar-seminomad turanic s-ar fi putut desfăşura într-un mod inimaginabil pentru un conservator neeliberat de naţionalisme, pentru că ştim că în Anatolia controlată de selgiucizi, turanicii îşi schimbaseră aspectul fizic în câteva generaţii, pentru că în timpul Cruciadei a III-a şi a campaniilor independente ale lui Manuel I Komnenos soldaţii săi tăiau feţele turanicilor pentru a face distincţia între morţii ambelor tabere, spre deosebire de Manzikert, unde turanicii erau mici, zvelţi, roşiatici, tipic intra-asiatici.

        Bonus: apropo de pretinsa descendenţă din cumani venită din partea cuiva din secolul XIX, încă din secolul XVIII apăruseră voci din Ungaria cu aceleaşi pretenţii, mai ales că între Dunăre şi Tisa există două zone Nagykun şi Kiskun, cumva traduse Cumania Mare (sau Albă) şi Cumania Mică (Neagră). Acum, intenţiile lor ar fi vizat anumite domenii şi privilegii, însă teste ADN relativ recente ar fi indicat că nu mai este urmă de ADN asiatic relevantă. Oricum, ceea ce a fost analizat din morminte cumane de-a lungul rutei lor din Asia interioară arată că nomazii au fost influenţaţi serios de mediul înconjurător, fie datorită unor sensibilităţi, fie pentru că se amestecaseră cu vreo populaţie sedentară întâlnită (slavi, români, gruzini ş.a.).

        • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

          Bun comentariu. Intr-adevar diverse popoare au cazut periodic in tot felul de fantezii romantice privind ascendenta din vreun vechi neam sau trib misterios. Ungurii sunt faimosi pentru asta si ii sprijina limba, care este realmente una de origine uralica (desi etnic si genetic puritatea a disparut demult, nu difera de europeanul mediu).
          Si mai exotica e teoria “sarmatica” a nobililor polonezi din sec XVI-XVII: sleahta, adica aristocratia rurala, isi imagina ca se trage din sarmatii antici de la nordul Marii Negre, pe care nu se stie de ce ii vedea ca o culme a nobletii si libertatii de stepa. Ca atare incepusera sa se imbrace bizar, exact precum tatarii sau cazacii, se radeau in cap si purtau mot, iatagane, etc :) http://en.wikipedia.org/wiki/Sarmatism

        • Adrian spune:

          La unguri cumanii au lăsat ceva urme:
          - un rege: Ladislau Cumanul.
          - familii nobiliare, grofi cu numele de familie Kun sau Kuun (Kun fiind varianta ungureasca pentru cuman) sunt de ascendență cumană. Orientalistul Kuun Geza chiar scrie un “Codex Cumanicus”.
          - ultimul vorbitor de limbă cumană din Ungaria ar fi murit în 1770.
          - au rămas așezări cumane în Ungaria. Diplomatul englez Andrew Archibald Patton menționeaza în Ungaria, lângă Csongrád, o regiune denumita “Little Cumania”. John Paget trece și el prin regiune și descrie locurile și locuitorii care se considerau cumani (mă rog, vorbeau ungurește, probabil se îmbrăcau ungurește, dar își considerau ascendența ca fiind cumană )
          Dacă au lăsat la unguri, eu zic că musai trebuie să fi lăsat și la noi câte ceva, în nici un caz “s-au dus așa cum au venit, n-au lăsat nimic în loc, efectiv nimic”.

          • Geos Costan spune:

            Regele Ladislau nu a fost cuman, ci poreclit ca atare pentru că începuse să adopte din obiceiurile lor, în încercarea de a-i atrage de partea sa, fiindcă erau deosebit de violenţi împotriva ţăranilor, pentru că nu le ajungeau păşunile la câţi erau. Însă tot el a lăsat Legea cumană din 1279 (prima, că a doua e un fals) prin care erau iniţiate tot felul de măsuri (chiar violente) împotriva celor care refuzau să se integreze în regat, adică să se creştineze în rit apusean, să renunţe la nomadism, la credinţele de tot felul şi la jafuri. A fost de departe cel mai înverşunat adversar al cumanilor seminomazi şi a încercat să dezbine triburile, atrăgând de partea sa o parte din elită (a se vedea cazul lui Parabuch). Metodele folosite nu erau noi, bizantinii şi georgienii procedând la fel, însă ştim că primii trei Komnenoi îşi atrăseseră duşmani la curte pentru că elita tiurcă era mai loială decât cea indigenă.

            Cu numele nu ştiu ce să zic; pot indica originea geografică (din localitatea, regiunea X) aşa cum zicea cineva mai sus, însă din secolul 18 încoace, au apărut “falşi cumani”, cu intenţiile mai sus menţionate. În momentul de faţă, este greu de spus care grofi au avut adevăraţi strămoşi cumani şi care nu – după sânge, mă îndoiesc; după fizionomie – imprecis; după genealogie, dar cu documentele verificate de experţi, poate, dar câţi au avut aşa ceva? Apoi, aşezările, “Little Cumania” este Kiskun, pe care am pomenit-o, deci sunt slabe speranţele să vorbim de cumani rezistaţi în timp. După secolul 14, nu mai sunt menţionaţi aproape deloc; am văzut un document din 1330 care vorbea de numitul Parabuch, probabil fiul (că fusese deja menţionat în 1266), însă dincolo de asta, nimic. Cel mai probabil au fost asimilaţi.

            Cât priveşte ce a fost la noi, lucrurile sunt într-adevăr delicate. Pecenegii au fost colonizaţi la est de Sibiu până spre Braşov, ca dovadă având Ţara Bârsei, Braşov şi o serie de alte toponime şi nume ca Borza, Borcea ş.a.. Ar mai fi poloveţii şi am înţeles că ar fi avut legături cu Moldova, dar nu ştiu să zic mai multe. Recent, am fost în zona Bran-Zărneşti, partea mai puţin umblată şi am văzut oameni cu profil intra-asiatic puternic, ceea ce mă face să cred că zona aceea de vale le-a fost prielnică şi s-au amestecat cu indigenii. La fel pot crede despree cumani, doar că ei nu prea au avut de-a face cu Transilvania, ci cu “Vechiul Regat”, unde a existat şi Episcopia Cumaniei. Mai e şi problema originii lui Basarab I (Ioan), care încă dă de furcă, dar la fel ca în cazul lui Ladislau, ar putea fi doar o poreclă.

            În rest, amestecurile de populaţii şi asimilarea cumanilor au fost foarte probabile, mai ales în zonele de vale propice păstoritului, timp de circa 150 ani (1090-1236/1246), când cumanii au controlat politic zona extracarpatică. Apoi, după alungarea mongolilor şi obţinerea independenţei în 1330, cei care au rămas cu identitatea turanică ar fi putut fi asimilaţi (la Posada ar fi participat şi cumani de partea lui Basarab). Uşurinţa cu care Basarab a reuşit să închege un stat după alungarea mongolilor, poate chiar cu sprijin cuman, arată o posibilă colaborare, poate chiar mai intimă decât am crezut până acum. Trocul privilegii (păşuni, subsidii, funcţii) pentru securitate a fost prezent din Ungaria şi Bizanţ până în Rusia, Georgia şi Orientul Mijlociu; nu văd de ce nu ar fi fost altfel şi în spaţiul extracarpatic.

            Din păcate, testele ADN nu au putut confirma un impact al turanicilor asupra moldovenilor sau muntenilor. Alexandr Varzari, un rus basarabean care a studiat în Germania, a publicat teza sa de doctorat, în care spunea că muntenii (actuali) ar fi un mix balcano-transilvănean, pe când moldovenii, un mix slavo-transilvănean. E o explicaţie ultra-simplistă, poate chiar viciată, pentru că din Evul Mediu încoace, geografia şi-a spus clar cuvântul, împreună cu lipsa unor bariere sociale puternice. Nu mai spunem că nici istoria nu are răspunsuri definitive şi categorice (şi probabil nu va avea vreodată).

            • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

              E intr-adevar simplist, dar e plauzibil ca valahii sa fie un mix transilvo-balcanic si nu stiu de ce ar fi cineva foarte socat de ideea asta.
              Ideea e ca populatiile moderne vin dupa asa mare amestec si mobilitate sociala, pe intervale asa scurte de timp, incat e naiv si ridicol sa incerci sa fii foarte precis cu mijloace genetice. Istoria scrisa e o sursa mult mai buna.
              Alta e situatia cu preistoria: grupuri mici si relativ omogene, multa izolare geografica, evolutii foarte lente in timp si saracia altor surse. Aici e mult mai utila.

      • gerula spune:

        D-le Ciobanu Bucur numele comunei Comana nu vine de la cumani. Duceti-va in Bretania si veti gasi aproape de Brest localitatea Comana .M-am fotografiat langa tablita indicatoare in eventualitatea ca cineva nu ma va crede.Au ajuns cumanii pe acolo? Nu! Acolo este o zona de continuitate celtica.Celti au fost si pe la noi.Deci asocierile lingvistice nu functioneaza intotdeauna. Probabil exista un fond de cuvinte in limba popoarelor Europei,poate a existat o singura limba.

  6. Cornel spune:

    Mai sunteti multi care sa descoperiti astfel de lucruri.? Romanii vor ajunnge buricul pamantului!

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      cred ca ati citit doar titlul, nu :) ?
      mi se pare corect si pe twitter-trend

      • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

        Pentru leșinat de rîs (sau orbit de plîns) Dacia Preistorică a lui Nicolae Densusianu e lectură obligatorie.

        • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

          Alte epoci, alte metode… desi chiar si la vremea aia era cam hazardata, germanii deja faceau studii serioase. Necazul e ca unii o iau si azi in serios

          • teodor paraschiv spune:

            Asa este, ne-au studiat altii, … ba chiar am si ajuns materiale didactice .
            Pentru conformitate, ar trebui sa vizitati (sau sa atasati) fotografiile din ;
            - Historisches Museum der Pfalz Speyer ;
            - Historisches Museum Frankfurt ;
            - Römisch-Germanisches Zentralmuseum ;
            - Schwäbisch Hall Mainfranken Museum ;
            - Historisches Museum Straβburg (chiar sin in Palatul Rohan, exista o ‘dara’ romaneasca);
            - Wuerzburg Franken Museum Residenz;
            - Pergamon Museum (aici aveti expuse si vase de Gumelnita, si bratari dacice, dar si exponate de Hamangia);
            - Skulpturensammlung und Museum für Byzantinische Kunst Berlin ;
            Nemtii (cel putin in muzeele despre franci), au prostul obicei sa expuna statusul intregii Europe, pana cand au venit ei (francii) in bazinul Rinului .
            Si Marx ne-a acordat oaresce atentie, dar in muzeele de mai sus, figuram (sub diverse denumiri, si in anumite epoci istorice): fie independenti – geti si daci , fie cotropiti (de sciti, de romani, …etc.). Fotografiile sunt efectuate dupa panori expuse, sau panouri de sticla, luminate din spate .

            “Fratii nostri francezi” (alsaci) nu s-au omorat prea mult in Nancy, iar in muzeul din Metz, nici nu ne pomenesc. Doar bulgarii exista pentru ei .

            Austriectii nu ne acorda o atentie deosebita, insa figuram si in Kunsthistorisches Museum Wien Museum (o moneda, o bratara si 2 vase) si in Naturhistorisches Museum Wien (cateva minerale cu extragere de pe vremea … nu a cumanilor, in nici un caz). De asemenea, figuram (usor) si in Teatrul Palatului Esterházy Austria (nu Hu). Uitati-va sus pe pereti laterali (stg, cu fata catre podium)

            Daca nu gasiti fotografii, va stau la dispozitie cu arhiva proprie.

  7. Dan Nicolescu spune:

    Si eu cred ca toate discutiile despre primordialitatea tehnica si ideatica a celor de pe teritoriul astazi al Romainei, sint total superflue. Migratiile si modificarile climatice care s-au succedat in preistorie ( foarte clar expuse de Dl Ionita ) au facut ca orice afirmatie categorica in acest sens sa nu aiba baza stiintifica.
    Problema este: Ce mostenire genetica are aceasta populatie majoritara pe teritoriul intre Nistru, Tisa, Sava, Dunare si Marea Neagra , care ne zicem Romani , care incercam de 2000 de ani sa devenim un POPOR si care sintem categoric de rasa alba ?
    Cu cine ne inrudim in aceasta lume si in ce proportie ?
    Este cineva in stare sa ne spuna , neinfluentat de considerenta politice, geopolitice, etc, etc, sa ne spuna clar lucrul acesta ?
    Am citi fel de fel de studii, sondaje, opinii, dar o parere care sa fie girata de personalitati sau institutii stiintifice recunoscute, nu am gasit pe nicaieri

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Pai daca spuneti intelegeti ca asemenea intrebari, pornind din prezumtia de omogenitate si continuitate genetica “de 2000 de ani”, n-au nici o baza, deci nu pot avea nici raspuns, de ce le mai puneti :) ? doar ca sa va enervati?
      Desi ca sa fim corecti, in ceea ce cu modestie am prezentat eu, in special ca recenzie de carte, e vorba de perioade mult anterioare celor “2000 ani” care ne obsedeaza, n-am discutat deloc ce s-a intamplat dupa repetatele navaliri de indo-europeni (adica stramosii popoarelor europene moderne, fie ei daci, romani, slavi , unguri sau pecenegi). Hai sa ramanem la neolitic si bronz deocamdata.

      • Dan Nicolescu spune:

        Intrebarea mea are totusi sens, imi pare rau ca va contrazic.
        Nu vrea fiecare sa-si cunoasca neamurile, frati, veri de gradul I , II sau III s.a.m.d ?
        Si asta nu merginf inapoi 200000 de ani cu numai 2000-2500 .
        Cred ca ar fi nu numai interesant dar si util sa stim, pe baze genetice, si poate chiar pe regiuni geografice, cit noi, ROMANII actuali, ne asemanam/ inrudim cu populatiile ACTUALEungurii, turcii, grecii, finlandezii, lituaniienii, rusii, polonezii, bulgarii si, dece nu, italienii ?

  8. Vlad Berliba spune:

    Si meditatia, dovada Ganditorul de la Hamagia :) ))

    Ce sa mai, cel mai vechi European e ruman verde, se vede clar … putin subnutrit, speriat de imprejurari dar totusi cu o licarire de speranta in ochi …

  9. Andrei A. spune:

    Ați neglijat menționarea unui artefact capital- e vorba de cosorul lui Moceanu- un exemplar foarte bine conservat poate fi văzut la Statens Historiska Museum, în Stockholm. „Paternitatea” acestui obiect este însă aprig disputată de mai mulți istorici din țări învecinate cu locul descoperirii. Moceanul însuși poate da explicații, deși într-o suedeză stricată.
    Remarcabile ar fi și primele încercări de televiziune de grotă, cu șamani îngânând ceea ce spectatorii, înghesuiți în jurul focului, numeau în limbajul lor simplu, „tocșo”. Faptul că „șaman” nu are variantă feminină, este rezultatul impunerii violente a patriarhatului, care este încă bine păstrat în anumite locuri din Europa, în ciuda mixtiunilor istorice și genetice. Pentru că la origine, erau și preotese.
    Este fascinantă coexistența vreme de câteva mii de ani, a oamenilor de Cromagnon cu homo sapiens. Ultimele cercetări demonstrează că neanderthalienii nu erau străini de artă, sau chiar de muzică- în consecință, faptul că anumite personaje curente primesc acest calificativ antropologic, este o insultă gratuită pentru strămoșii noștri (dată fiind partea de ADN neanderthalian din fiecare dintre noi). În schimb, atât cât s-a putut reconstitui anatomia laringiană, cromagnonul pare să fi fost mai puțin dotat pentru vorbire decât cel care i-a luat locul în Europa: homo sapiens. Remarcabil ar fi faptul că această neputință genetică de a pronunța cu bogate inflexiuni și chiar fraza corect, s-a păstrat până în zilele de azi.

  10. lucid spune:

    Cucuteni-Tripolye (Terpilie po ukrainski) = Iasi-Cernauti????? Te-ai uitat pe harta unde e site-ul Tripolye, Sorin Ionita? E langa KIEV. Cum au ajuns aia cu turmele din Anatolia la Kiev? Cu barca peste Marea Neagra? “Inovatiile” se transmiteau in primul rand prin contacte inter-populatii si numai in al doilea rand prin marile migratii care pana la a fi toate dovedite stiintific mai va, mai ales ca modelul hunic sau mongol nu prea au fost civilizatoare.
    Inginerul sa-si vada de calapoade!

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Cum au trecut ei cu vacile in Europa, in neolitic? S-au descurcat, nu doar cu vaci, dar si cu porci, oi, cereale etc, toate domesticite in Anatolia. Ca erau tipi descurcareti, nu ca astia de azi :)
      Vezi aici harta, cum si pe unde au trecut.
      http://en.wikipedia.org/wiki/Historical_migration#mediaviewer/File:Neolithic_expansion.svg
      In rest, cred ca ai ramas la teoria difuziei, pe care o combate autoarea in carte. A fost la moda pana in urma cu ceva timp, ca reactie PC la primele teorii ale migratiei, insa acum e infirmata puternic de datele genetice

      • lucid spune:

        E mai complicat. Neolitizarea (agricultura=cereale plus cresterea animalelor inlocuind vanatoarea+pescuitul) plecand din Anatolia si trecand prin insulele grecesti in Balcani e sustinuta cu dovezi (obsidian, silex, ceramica) cam pana la Dunare, provenienta acestor materiale fiind din Sud raspandite catre Nord. Filmul se rupe tocmai in zona Dunarii – cultura Vinca, apoi Cucuteni si Gumelnita. Mai ales pentru Cucuteni directia de raspandire pare a fi Est-Vest, deci de la Nipru la Dunare, chit ca arheologii romani nu prea cred, in orice caz nimic nu e sigur. Exista indicii chiar de existenta paralela oameni “noi” agricultori – oameni “vechi” – vanatori si pescari chiar in regiunea Dunarii. Exista o teorie a patrunderii metalurgiei din zona Mesopotamiei prin Caucaz si spatiul nord-pontic pana in zona Dunarii. Exista si teoria centrelor independente – zone departate geografic in care au aparut paralel procese evolutive practic identice – gen metalurgia bronzului. Iar aur vechi avem si noi – tot gumelnitzan – atat la Bucuresti cat si la Oltenita la dl Done S si cred ca si la Alexandria – obiecte mici contemporane cu Varna.
        Iar analize DNA pe Basarabi chiar s-au facut pe oase din celebrul mormant zis al lui Radu Voda de la Arges – a fost o comunicare la finele lui octombrie la Academie. Nimic concludent insa, e nevoie de “etaloane” clare, amuzant e ca s-a folosit ca “etalon” si DNA-ul lui Neagu Djuvara. Alte oase basarabe nu prea sunt, caci mormintele au fost jefuite de-a lungul vremii asa ca nimeni nu poate spune ale cui sunt oasele ce se mai pastreaza ici si colo.
        PS Nici macar celebra identificare prin DNA a lui Richard al III-lea nu mai e acum asa sigura, sunt din ce in ce mai multe critici. Analize DNA corecte inseamna statistica iar daca probeleaccesibile sunt putine….

        • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

          Paralelism de ocupatii poate foarte bine sa fi existat. Iar Magura Gumelnita inteleg ca e in mare parte neexplorata, cine stie ce o mai fi sub dealul ala.
          Metalurgie aparuta spontan in centre independente, e posibil, dar improbabil cand apare direct ca tehnica dezvoltata, fara urme de experimentare. Zic si eu dupa altii, nu e de la mine

    • Liviu Petre spune:

      Teoria potopului in Marea Neagra de astazi, la vremea respectiva doar un lac inconjurat de tinuturi prospere (vezi arheologia submarina din nordul Turciei de astazi), ar explica multe aspecte inca foarte controversate.

      • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

        Nu-i o teorie, daca e vorba de perioada indicata, ci doar un basm, se stie destul de clar unde era tarmul marii in vremea aceea. Marea Neagra a fost lac in cursul ultimei glaciatiuni, asa cum arata harta, dar asta era mult inainte de neolitic

    • Prostu' satului spune:

      Nu, domnule. Au trecut pe sub Marea Neagra, prin tuneluri.
      Citit eu in oarece gazeta quality care, nu-i asa, nu poa’ pentru ca sa minta bobulatia…

  11. Vasilica spune:

    Hm… Nu stiu daca ADN-ul e atat de determinant in toata discutia. Sigur ca e interesant sa stii cum se transmit genele/cromozomii, dar fetisizarea geneticii, oricat ar fi de tentanta, chiar duce la rasism.
    Originea noastra de la Rim nu prezinta interes dpdv genetic. Ce conteaza cine si ce erau sclavii/colonistii/soldatii care au fost in Dacia? Transmiterea limbii e mult mai interesanta.

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Tocmai, asta e eroarea, legarea determinista a unor trasaturi culturale sau, mai rau, a unor abilitati (IQ, etc) de bagajul genetic al unei populatii sau alteia. Sau presupunerea ca indivizii sunt foarte omogeni intr-un grup (rasa, etc) si foarte diferiti de altii din alt grup. De fapt daca istoria invata ceva este ca adaptabilitatea umana si flexibilitatea sunt uriase iar variatiile intre indivizii din grup foarte mari.
      O demonstreaza inovarea, accelerata in populatii mari; sau schimbarea culturala, jocul traditie-aculturatie, etc

  12. Grammaticus spune:

    Eu am o nelamurire: cand si cum putem vorbi de “trurco-sirieni” dat fiindca populatia turcica pune abia prin 1300 piciorul in Asia Mica…?

  13. Bogdan spune:

    Si totusi, din ce am mai citit si eu, teritoriul Romaniei, Bulgariei si mai la sud, ca si teritorul Italiei au fost locuri de refugiu din calea glaciatiunior, pentru ca aici pamantul nu a fost acoperit de calota de gheata… desi populatia probabil scadea in astfel de perioade, nu se ajungea la extinctie… Exista si descoperiri arheologice care atesta locuire din paleolitic incoace…

  14. asdf spune:

    Ultima poza mi-a adus aminte de teoria unui baiat “de dreapta” (cred ca Alexandru Hancu), care se simtea obligat sa combata “miturile incalzirii globale” prin exemplul unei bucati de gheata intr-un pahar cu apa. Si ne explica el, arogant si voios, cum e stilul lui, ca daca gheata se topeste, nivelul apei din pahar de fapt scade (apa ocupa un volum mai mare in stare solida decat lichida).

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Mda, schepsisul cu glaciatiunea e ca mare parte din aceasta gheata nu plutea in pahar, ci statea frumos pe uscat, cam pe unde e acum Germania. Iar cand s-a topit, a devenit cantitate adaugata net in mare :)

      • Prostu' satului spune:

        Mai e si un mini-schepsis, sau o jumatate de schepsis. Anume ca nici macar topirea ghetii plutitoare nu duce la scaderea nivelului apei din pahar, cel putin nu in prima aproximatie. Stia asta Arhimede, acum nu stiu cate mii de ani, dar n-o stie autorul mentionat…
        Ceea ce n-ar fi o problema in sine. Cred ca mai putin de 10% din populatia Romaniei stie legea lui Arhimede; poate chiar mult mai putin. Problema apare cand, desi n-o stii, te-apuci sa dai lectii altora, ba inca pe un ton zeflemitor si agresiv.
        Sincer sa fiu, in primul moment l-am banuit pe @asdf ca a inventat mica poveste. Ei bine, nu, n-a inventat-o; acel domn chiar exista si chiar a scris baliverna respectiva, intr-un articol de-acum cinci sau sase ani. Care articol, culmea, mai sade si-acum mandru pe blogul cu pricina.

        • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

          Well, nu confuzati va rog lumea cu argumente din astea colaterale, arhimede, etc. sa pastram demonstratie simpla: daca gheata e pe un deal, apoi vine soarele si o topeste, apa curge la vale in mare, iar marea devine mai mare, nu :) ?
          Desi daca acceptam mai vechile teorii ca pamantul sta pe spinarea unei broaste testoase, atunci e posibil ca usurandu-se terra de gheata, broasca sa se ridice nitel, si atunci evident ca nivelul apei nu mai creste.. orice e posibil

        • Emil spune:

          Tu chiar esti Prostu’Satului?
          Auzi:
          “Problema apare cand, desi n-o stii, te-apuci sa dai lectii altora, ba inca pe un ton zeflemitor si agresiv.”

          Si ce treaba are “el” cu aia mai putin de 10%, cum spui?
          Nu ii ajunge un auditoriu de peste 90%?

          Serios, nu iti place argumentul meu?

          • Prostu' satului spune:

            Tu ce crezi?
            Altfel, da, e bun argumentul tau. Nu-mi place deloc, imi pare descurajant… dar e bun.

  15. un_batrin spune:

    Daca diferenta genetica intre homo sapiens si cimpanzei este de circa 2% cit ar fi intre cumani si daci? Deci, mai conteaza?
    PS. De ce au fost uitati hiperboreii (hiperboreenii) si atlantii?

  16. Vlad Berliba spune:

    Este totusi interesant de vazut alcatuirea genetica pe haplogrupuri. Sunt populatii care au o alcatuire genetica mai omogena cum ar fi, spre exemplu, bascii si scotienii. Aceasta diversitate explica intr-o anume masura frictiunile interetnice: cum ar fi cea a scotienilor vis-a-vis de englezi.

    Oamenii nu se inmulteau pe criterii etnice ci regionale. In masura in care populatiile au fost mai izolate de migratii si diversitatea genetica e mai redusa. Romanii au o diversitate genetica mare, avem in componenta, printre altele, haplogrupuri celtice, sardinice, cretane.
    Limitele diversitatii genetice sunt trasate de barierele naturale, cum ar fi fluviile, care nu au inlesnit amestecul de populatii pastrand de o parte si de alta o anumita omogenitate genetica.

    Omogenitatea e mai mare in Est de unde au pornit migratiile si diversitatea creste spre Vest. Populatiile cele mai noi care sunt in formare din perspectiva genetica sunt cele din America de Nord unde au avut loc migratii masive de data recenta.

    Procesul de globalizare, in masura in care mijloacele de transport si tehnologice favorizeaza migrarea accentueaza diversitatea genetica. Pe de alta parte Internetul functioneaza in directia inversa asigurand mobilitatea fara migratii geografice si in felul asta favorizeaza omogenizarea rasei umane pe criterii informationale, cognitive.

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Pai e un bun rezumat al cartii, mai putin ultima parte cu internetul cam asta zice si autoarea (dupa multi altii).

      • Vlad Berliba spune:

        Asta inseamna ca Internetul a facilitat un grad de omogenitate informationala si cognitiva.

        Cred ca putem sa ne punem intrebari evolutioniste si in termenii diversitatii si omogenitatii informationale, precum si a gradului de organizare sau haos a informatiei raportata la un grup de oameni.

        Capacitatea de adaptare presupune alegerea contextului informational relevant si abilitatea de a asimila informatiile noi.

        Inovatia, creativitatea si in esenta viata presupun crearea de informatii noi.

  17. victor L spune:

    Daca nu ma insel tot aici, pe Contributors, a avut dl Aligica un articol despre “harta Europei din suta-in-suta de ani:
    “Priviti cu atentie la desfasurarea a 2000 de ani de istorie politica in trei minute. Priviti cu mare atentie. Este un spectacol fascinant. Istoria Europei. Harta Europei. O harta dinamica. Algoritm de prezentare a modului cum arata Europa politica din suta in suta de ani: Europa in anul 100, Europa in anul 200 si tot asa pana la Europa in 1900 si Europa in anul 2000. O senzationala lectie de istorie.
    https://www.facebook.com/photo.php?v=536969013007069&set=vb.321923351178304&type=2&theater

  18. Nelu' spune:

    Ce legatura are, o vorba romaneasca – “sula cu prefectura” (sper sa nu mi se faca analiza lexicologica si sa se demonstreze ca de fapt sula e cuvant latin, iar prefectura cine stie ce origini ostrogote are – noi fiind tot ostrogoti cica, sau turci). Profund dezamagit de articol, care desi interesant pe partea stiintifica (nu ca ar trebui sa apara cine stie ce studii stiintifice care sa demonstreze ca intr-adevar au fost multe influente vecine) – o natie nu sta in bagajul genetic, sta intr-o apartenenta/cultura, care culmea s-au inchegat relativ recent (si chiar, mai culmea vorbim aceiasi limba ?!? – sa mai zica ceva cei de la Budapesta/HarCov/s.a., desi vad ca tot mai zic, probabil de la mastere…). Daca ar fi fost limitat la prezentarea unor date, fara conotatii tendentioase, ar fi fost un articol interesant.

  19. Vladimir Agrigoroaei Vladimir Agrigoroaei spune:

    Domnule Ionita,
    Ma foarte bucur ca i-ati descoperit pe dacomani si exagerarile lor, ca ati lansat tema de dezbatere si ca va intereseaza. Nu vreti sa intelegeti insa ce face ca acest grup de dacomani sa creasca de la un an la altul? Raspunsul nu sade in istorie, ci in politica romaneasca.

  20. cititor_atent spune:

    Daniel Roxin ar zice ca sa ne mai gandim! :) )

  21. andu spune:

    domnilor, corect spus, dar sa nu inventam roata si sa nu ne oprim la Herodot! Mobilitatea asta sociala si etnica a caracterizat Europa (de rasarit in special, dar nu numai) in toate epocile. Pai sa luam secolul 18 ca exemplu si sa vedem ce miscare de populatie era de la vest la est de carpati, de la sud la nord de Dunare, dar si de la vest de Nistru la est! Plecau romani, veneau romani, dar veneau si unguri, ruteni, greci, bulgari, sirbi, lipoveni, gasiti numele de bejenari prin multe documente pina spre 1850. Din toate timpurile ne-am amestecat, nu a existat si nu va exista puritate rasiala sau etnica. Ce acum e altfel?

  22. Adriana Nica spune:

    Mereu am crezut că nu trebuie să fii de specialitate ca să poți formula un articol logic și coerent. Trebuie doar să știi ce surse să-ți alegi, la ce specialiști să mergi, iar ăsta e jobul cel mai greu.
    Articolul domnului Sorin Ioniță este credibil, logic și bine argumentat. Peste 100 de ani, cine știe ce se va descoperi prin cine știe ce metode inovative și poate că atunci se va zâmbi la concluziile arheologilor și istoricilor de azi. Sau poate nu.
    Dar până atunci, realitatea istorică pare logică văzută prin aceste argumente.
    În ceea ce-l privește pe dl Ioniță, acest articol arată că se risipește în studiourile de tv discutând și para discutând subiecte futile, cu oameni care n-au ce spune când vorbesc.
    Dacă ar rămâne la peniță, ar scrie atunci când are ceva de spus, am fi mai câștigați și noi, poate și domnia sa.

  23. santana carlos spune:

    as mai pune pe lista inventiilor vinul si tuica
    “Why Humans Drink Alcohol: It’s Evolution, Plus Bad Fruit”
    http://www.nbcnews.com/science/weird-science/why-humans-drink-alcohol-its-evolution-plus-bad-fruit-n259446
    The ability to break down alcohol probably helped human ancestors make the most out of rotting, fermented fruit that fell onto the forest floor, the researchers said. Therefore, knowing when this ability developed could help researchers figure out when these human ancestors began moving to life on the ground, as opposed to mostly in trees.

    • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

      Si inca ceva: avem intoleranta la lactoza inca foarte multi dintre noi, la atatea milenii de la domesticire vite, iar diferentele de procent mediu pe populatii sunt mari (ex intoleranta e frecventa in estul Asiei)
      Dar n-am auzit pe cineva cu intoleranta la alcool, Nu biologica, oricum :)
      Deci e clar ca ne-am apucat de beut alcool mult inainte sa descoperim laptele si il toleram mult mai bine :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Sorin Ionita


Sorin Ionita

Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Cons... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)