Home » Cultura » Citesti:

Puțină gramatica. „Egalul acesta ar fi cea mai mare victorie a Rusiei”

Radu Borza iulie 2, 2018 Cultura
16 comentarii 2,664 Vizualizari

La primul meci de duminica (Rusia – Spania) mi-am promis să nu închid sonorul și comentatorii nu mi-au înșelat așteptările! N-am avut răbdare să notez chiar toate perlele, dar destule mi-au zgîriat urechile (la numele străine variantele greșite sînt cu roșu, iar cele corecte cu verde):

  • „campionatul under [andăr] șaptișpe” – ori spunem toate cuvintele în engleză (Under 17), ori le traducem pe toate (sub 17);
  • Soci – pronunțat într-o singură silabă (vezi aici);
  • Dzyuba (Дзюба) e pronunțat ba Giuba, ba Dziuba sau Djiuba (depinde de comentator);
  • Diego Costa e pronunțat ba Costa, ba Coșta (depinde de comentator) – și în spaniolă, și în portugheza braziliană (Costa e născut în Brazilia) numele se pronunță cu s.
  • Mario Fernandes e pronunțat Fernandeș, deși corect e Fernandes, cu s;
  • Cheryshev/Cerîșev (Черышев) e pronunțat Cerișev deși transliterarea standard românească este chiar Cerîșev;
  • „deznodămîntul după 45 de minute” – lăsînd la o parte că nu e nimic tragic aici, deznodămîntul implică finalul confruntării;
  • „ciudată decizia de a-l trimite pe bancă pe Iniesta” – de fapt nu a fost trimis pe banca de rezerve, ci a fost de la bun început acolo (nu a fost titular);
  • cifrele statistice sînt incredibile”;
  • „pare să aibe alt ritm”;
Prelungirile s-au încheiat apoteotic cu minunăția: „egalul acesta ar fi cea mai mare victorie a Rusiei”!

Este de mirare faptul că cei care comentează meciurile pentru TVR nu au sesizat marele avantaj al faptului că acest eveniment este găzduit de Rusia: numele sînt transliterate fonetic în alfabetul chirilic, ceea ce înseamnă că este suficient să se uite pe numele jucătorilor scrise în limba rusă pentru a putea pronunța (relativ) corect numele…

NB Cam în toate limbile lumii World Cup se traduce ceva echivalent cu Cupa Mondială (doar în rusă și germană am descoperit că se traduce cu termenul echivalent cu „campionat”). În perioada interbelică se folosea exclusiv denumirea de Campionat, căci acesta era numele oficial (primele două ediții au fost campionate, abia cel din Franța, din 1938 a fost Coupe de Monde).

Editare ulterioară: cel mai apreciat comentariu la întrebarea Campionat Mondial sau Cupă Mondială, pusă pe facebook: ☺️

Articol aparut pe blogul autorului

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "16 comments" on this Article:

  1. adrian spune:

    Unul dintre comentatori e din provincie, Timișoara parca, așa ca se explică oarecum unele bănățenisme.
    Căt despre pronunțarea consoanei „s”, să știți că în spaniola castiliană și în portugheză, n-o să auziți nociodată un „s” pronunțat ca în română, pentru că vorbitorii nativi îl pronunță într-un fel de combinație dintre „s” și „ș”. Poate de aceea unii comentatori au tentația de a pronunța acele nume cu „ș”, încercând să îi imite în mod neizbutit pe comentatorii iberici. Asta este o posibilă explicație, nu o scuză, pentru că pronunția cu „ș” neaoș, românesc sună ca naiba.

    • Vasile Cornea spune:

      Boateng este cind Jerome, cind Gerom, Mario Gomez este cind Gomez, cind Gomeş, Aguero este si Aghero, metrologii anunta schimbarea vremii, …

    • Roland spune:

      Au impartit deja Romania in provincii (precum China), si nu am aflat si noi ? Ce bineee! Am scapat de mitici ! Hai cu regionalizarea (varianta aia …)!

  2. victor L spune:

    Sint de acord ca spusele comentatorilor de la canalele tv sint o sursa de ris si nervi (nu inchid sonorul, pentru ca imi place “freamatul tribunelor”).
    Pentru mine ramine de pomina zicerea de la Mondialele din Brazilia, parca: “s-a intunecat de crapa pietrele” :P
    Ieri, cel mai mult m-a intrigat pronuntia numelui jucatorului danez, Delaney: Dileini. Pentru ca nu stiu daca e corecta.
    Cit despre Word Cup, am avut reactii neplacute la pronuntarea “Cupa Mondiala”. Am fost taxat de habarnist . “E campionat, maaa!”
    Dar e bine zis si “Campionat Monetar”, caci se invirt si bani :D

  3. Zev spune:

    ‘Soci – pronunțat într-o singură silabă’ – pai, istoric a fost gresit transcris fonetic, varianta rusa este cu i plin, nu semivocalic. Asa e de iertat, zic eu.

    Dzyuba (Дзюба) e pronunțat ba Giuba, ba Dziuba sau Djiuba – nu stiu ce etnie e omul, dar in contextul lipsei diacriticelor, pot fi iertati ca unii se vir fi gandit ca din cauza lipsei diacriticelor pe tastaturile anglosaxoneze, poate s-a pierdut un accent deasupra zetuluinsau ceva.

    Diego Costa e pronunțat ba Costa, ba Coșta (depinde de comentator) – și în spaniolă, și în portugheza braziliană (Costa e născut în Brazilia) numele se pronunță cu s.
    Mario Fernandes e pronunțat Fernandeș, deși corect e Fernandes,

    Asta e sindromul Isaura, musai trebuie sa fie sh daca crezi ca e s.

    Cheryshev/Cerîșev (Черышев) e pronunțat Cerișev deși transliterarea standard românească este chiar Cerîșev – dupa intrarea in EU nu mai exista ‘î’, a fost abolit, doar i si y.

    „deznodămîntul după 45 de minute” – lăsînd la o parte că nu e nimic tragic aici, deznodămîntul implică finalul confruntării;
    „ciudată decizia de a-l trimite pe bancă pe Iniesta” – de fapt nu a fost trimis pe banca de rezerve, ci a fost de la bun început acolo (nu a fost titular);
    „cifrele statistice sînt incredibile”;

    La astea chiar n-am ce spune oricat ma straduiesc :)

    Si in fond, astea sunt nimic in comparatie cu vestitul Feri Bacsi, rebotezat Feri Baciu, ca sa rimeze cu copaciu. Aia da fonetica represiva. Pe de alta parte, ce facem cu licenta poetica?

    Oricum haios si corect articolul, multumiri.

  4. Ela spune:

    Referindu-ma doar la numele proprii, restul inadvertentelor tinand strict de gradul de stapanire al limbii romane (vocabular + gramatica), cred ca avem o problema cu asumarea identitatii noastre nationale…Nu stiu, ma intre si eu : ne e rusine ca vorbim “doar” romaneste, ca romana nu-i engleza, si nici “macar” italiana, spaniola sau portugheza?
    Altfel, nu-mi explic de ce ne-am simti obligati sa pronuntam numele proprii ca la mama lor acasa!
    Pe langa faptul ca e absolut ridicol sa ne batem in “accente”, referitor la autenticitatea presupusa a diferitelor pronuntii “corecte”, e si inutil!
    Oricum, iese o cacofonie care spune mai mult despre cat ne pretuim limba asa cum este ea, fonetica, decat despre cat suntem de poligloti!
    Nu o scoatem, nicicum, la capat, cu, de ex., nume proprii “mostenite” romanizat, ca Londra sau Moscova, care nu deranjeaza auzul niciunui roman normal, atunci cand le combinam, in aceeasi fraza, cu alte denumiri “originale” de aceasta data, care ne chinuim sa le servim “in suc propriu”…Este, cel putin derutant! Si ridicol.
    Atingerm absurdul cand, in exemplele pe care le dati, va exprimati indirect “exigenta” de a cunoaste particularitatile pronuntiei limbii portugheze, fara de care, e clar ca, nu se poate vorbi corect in limba romana!???
    Ca locuitor al unui stat cu 4 limbi nationale, in care mai toti oamenii vorbesc intre ei o a 5a, va asigur ca aici nimeni nu-si face problemele ridicate de dvs. Dar de loc!
    Fiecare vorbeste in limba lui, cu intonatia si pronuntia specifice fiecareia, si CULMEA :) e ca toti se inteleg foarte bine, si nici macar nu “fac misto” unii de altii! In orice caz, nu pe aceste teme fara nicio relevanta! Pur si simplu, cand germanofonul spune Koln, francofonul stie ca e vorba de Cologne, niciunul nu-l “corecteaza” pe celalalt, pentru ca oamenii, fiind bine educati (chiar daca nu si cultivati) isi accepta si isi respecta diferentele respective. E normal!
    De ce romanii ar trebui sa vorbeasca cu fiecare natie pe limba ei, sa fie pe placul tuturor, chit sa nu se mai inteleaga intre ei…? Sa-si vaneze greselile, sa se contrazica neincetat si sa-si discrediteze pana si propria limba, in loc sa gaseasca motive de consens, sau macar de compromis?
    Bizar…

    • Sapho spune:

      In materie de pronuntare a numelor proprii imbatosarea neaosa este nelalocul ei. Aceste nume se pot pronunta cu usurinta ca pe limba lor. Este suficienta consultarea unui vorbitor nativ al limbii respective ceea ce pentru un profesionist al televiziunii, s-o recunoastem, nu constituie un obstacol insurmontabil, e chiar o obligatie.
      Daca pronuntam numele straine cum ne vine la gura riscam sa-i maimutarim pe francezi cu ale lor ridicole Betov, Mozàr, Miel (pentru germanul Miele) si altele bineinteles, toate cu accentul pe ultima silaba,O lume intreaga e capabila sa le pronunte corect, numai ei nu(panasul galic obliga) !
      Nemai vorbind de nume ca Shakespeare, Boileau, Flaubert sau Newton. Va las sa le exersati in pronuntie fonetica.

      • victor L spune:

        Mai usor cu “imbatosarea” :P
        – nu spui Bayern, ci Bavaria.
        – nu spui Win, ci Viena.
        – nu spui London, ci Londra.
        – nu spui Budapest, ci Budapesta.
        – nu spui Deutschland, ci Germania.
        Si exemplele at putea continua.
        Noi pronuntam China, americanii Ciaina; pronuntam Rusia, americanii Raşia.
        Exista o jucatoare de tenis, Safarova, Lucie Šafářová; unii comentatori si toti arbitrii pronunta Şafarova, altii Şafarjova,
        Nu astea sint marile greseli ale comentatorilor – acum cei de la Cupa Mondiala – ci altele, mult mai grave.

        • Liviu spune:

          Aici trebuie sa va dau dreptate. Nu stiu sa existe in limba romana (nici nu stiu cine ar trebui sa o dea – poate academia, desi si cu aia ramane de vazut) vreo regula care sa specifice clar si concis cum se pronunta numele straine. Asa ca pana atunci, orice pronuntie poate fi socotita corecta dupa unele criterii sau altele, iarasi la alegere… Ca ar fi de preferat modul in care pronunta majoritatea, poate iarasi de acord. Dar cum calculam acea majoritate, referitor la ce? Asa ca problema e mult mai mare decat am vrea sa credem.

      • Ela spune:

        Sapho, eu cred mai mult in eficienta compromisului, in acest caz ca si in politica sau familie, decat in copierea cat mai fidela a pronuntiilor corecte. Londra, Paris, Moscova, Irlanda de Nord, reprezinta compromisuri, la fel ca Shakespeare, evident! Compromisul functioneaza “bilateral”, asta e farmecul lui :)
        Sa se informeze la vorbitorul nativ, propuneti? Sa-i ceara actele,sau sa-l creada pe cuvant, cum vedeti informarea profesionista?
        Ridicol, deci.
        Francezii au dreptate sa fie sovini, si sa nu le pese ca enerveaza restul lumii cu lipsa lor de interes pentru limbi straine! Eu ii admir mai mult decat pe romanii care printeaza in loc sa imprime, focuseaza in loc sa vizeze sau monitorizeaza in loc sa controleze. Whatever :)
        Un tip f, bogat, f,plin de el si f.incult sta de vorba cu prietenii:
        - Plec in America sa fac afaceri.
        - Pai, cum te intelegi tu cu americanii, stii engleza?
        - Nu! Dar eu sunt cel care CUMPARA! Deci ei trebuie sa stie cum sa se inteleaga cu mine.
        ;)

  5. nnm spune:

    Daca in romana este consacrat Campionat Mondial si nu Cupa Mondiala, ce rost are sa schimbi? Doar asa ca sa te afli in treaba? Cei care vor neaparat sa demonstreze ca stiu limba engleza, dovedesc doar ca nu cunosc traditia. Traditia si particularitatile limbii sunt mai importante decat o traducere mot-a-mot. Mai ales in sport intalnim tot felul de cazuri, in fotbal spunem henţ si nu hands, fault si nu foul, gol si nu goal, dar in baschet spunem cos si nu gol, in tenis spunem ghem si nu joc, greseala si nu fault. C’asa-i in tenis.
    Comentatorii romani sunt singurii care au ambitia de a pronunta “corect” numele jucatorilor si localitatilor. In alte parti e ceva cu totul exceptional ca un comentator sa incerce macar sa pronunte corect, daramite sa mai si reuseasca. Niciodata n-am auzit un comentator strain care sa pronunte corect numele jucatorilor romani (sa ne aducem aminte de Aghi, Stelaia, etc). Si sa nu uitam ca pronunctia nu tine de gramatica.
    Cat despre transliterare, nu toata lumea este familiarizata cu limba rusa sau macar cu alfabetul chirilic, ba din contra. Si daca tot am pomenit de transliterare, care este cea corecta pentru Дзюба?
    Iar “apoteotica” “egalul acesta ar fi cea mai mare victorie a Rusiei” este evident o figura de stil.
    Nu le caut scuze comentatorilor, dar una este sa te exprimi in scris, sau intr-o conversatie obisnuita, si cu totul alta sa vorbesti intr-un ritm dublu fata de vorbirea normala in conditiile in care trebuie sa fii atent la o multime de detalii.

  6. Cucu Bau spune:

    Pe vremuri Stadionul Lujniki se pronunța cu accent pe u. Acum, văd că se pune accent pe primul i.
    Litera y din cuvintele rusești este curat î de la noi. Dar doamna Ioana Vintilă-Rădulescu & Co a stimulat transcrierea termenilor scriși cu caractere chirilice în forma din limba engleză că, deh, în limba română este demodat să o faci. Adică, de ce să scrii Giuba, dacă poți să te schimonosești în fel și chip.

  7. Liviu spune:

    La unele nu ma pot pronunta. La altele sunt de acord cu autorul. Dar sunt doua unde nu sunt de acord: “cifrele statidstice sunt incredibile”. Ce e rau in asta? Am niste cifre rezultate in urma unei statistici care sunt greu de crezut. Si cealalta, “egalul acesta ar fi cea mai mare victorie a Rusiei”. Adica nu poate fi un egal care da deschida calea si sa duca la cea mai mare victorie pe ansamblu? In istori au fos chiar batalii pierdute inteligent care au dus la castigarea de razboaie. Asa ca ce e rau si aici?

  8. Florin C. spune:

    Dacă tot veni vorba, ați observat preferința multor comentatori sportivi pentru pronunția „mAncester” în loc de (aproximativ) „mEncester” ? Aproape că nu mai aud pe niciun vorbete de-ăsta sportiv folosind pronunția standard din limba engleză.
    Am tot căutat să văd care-i treaba cu „mAncester”, de sunt ăștia în freză după ea. Am tras concluzia că „mAncester” este o pronunție locală foarte de nișă. Ceva de genul „Binș” așa cum zic UNII localnici orașului Beiuș (sunt sigur că cei mai mulți dintre români nici nu știu de acest regionalism „extrem”). Bun, și atunci de ce ar folosi un român, neamț sau american o pronunție regională în locul celei standard pentru un oraș englez ? Care ar fi beneficiul, că nu mă prind ? Știți de vreun englez, italian sau spaniol să se dea de ceasul morții pronunțând Binș sau Botșeni ?
    Ca să fie ridicolul complet, pagina de Wikipedia în limba engleză a orașului Manchester indică pronunția „mæntʃɪstər, -tʃɛs-”. Cea în limba română… „mantʃɛstər”. Până la urmă se pare că e un regionalism de malul Dâmboviței.

    • victor L spune:

      Pentru un motiv simplu: Mancester este pronuntia romaneasca. Daca vorbesti engleza pronunti englezeste. Tu spui London sau Londra?

  9. milady spune:

    Domnule Borza, la precedenta dv. postare am apreciat existenta, in mediul virtual, a INCA unei luari de pozitie in favoarea gramaticii si-a limbii române, care nicicind n-au fost mai masacrate ca-n ultimii 30 de ani, pe cind, la inceputul intervalului, DIVERTIS lansa, in nota specifica, firava “campanie” anti-masacrarea insemnului national cu celebrele “GENERALU STORE” si “REPAIR ȘOES”. Acum, repet mai accentuat intrebarea din comentariul meu la postarea dv. anterioara: “Exista in acel colectiv [dexonline] macar un filolog?!?!?!?” Pentru ca, de data asta, ati cam indoit rau bara!!! Faceti niste observatii care, pe buna dreptate, stirnesc… ridicari din sprincene (elegant exprimat) nu numai din partea comentatorilor. Pai, de ce considerati dv. ca “deznodamint” implica NEAPARAT ceva… “tragic”!?! De unde-ati scos-o? Din “dexonline”?!?!?!? DLRM, ala TIPARIT si publicat de Institutul de Lingvistica al Academiei, spune clar: “deznodamint = ceea ce constituie un sfirsit, aducind o solutionare a unei situatii incurcate; solutie, sfirsit, dezlegare; (in special) parte finala a unei compozitii epice sau dramatice, care aduce solutia intrigii”. Pai, “solutia” asta poate fi… fericita (ca-n “Vicleniile lui Scapin”) sau… tragica (ca-n “Hamlet” sau la “revolutia” din ‘89).

    „Puțină gramatica. „Egalul acesta ar fi cea mai mare victorie a Rusiei”” – de acord oricind, chiar cu MAI MULTA gramatica, dar… chestia cu „egalul” va pune intr-o situatie… delicata cel putin cu… stilistii (aia specialisti in STILISTICA, nu frizerii anglofili). E clar ca apa plata c-ati calcat pe bec! Nu insist pentru c-au facut-o, deja, alti comentatori, care, pe buna dreptate, se-ntreaba in ce consta… fractura de gindire in a aprecia niste „statistici” ca fiind… „incredibile”. In sensul asta, subscriu intru-totul comentatorului @ela, ca sa nu mai pierdem timpul. Va recomand o lectura mai mult decit instructiva, in spiritul subiectului nostru, pe care-am descoperit-o, din intimplare, in spatiul virtual, aici: http://www.dorudumitrescu.ro/cascadorii-risului/prostitutia-lingvistica/. Va lamuriti ca toate slavismele. latinismele si alte „isme” se rezolva in spiritul limbii locului! Chiar nu va deranjeaza ca pe teleecranele mioritice se titreaza ACUM „Pyotr Ilyich Tchaikovsky” in loc de arhicunoscutul si corectul, de zeci de ani, in LIMBA ROMÂNĂ, „Piotr Ilici Ceaikovsky”?!?!?!? Virusul sinistru al anglicizarii face ravagii pe plaiul mioritic si dv. reprosati unor inepti si nevolnici comentatori sportivi ca nu pronunta corect numele nu-stiu-cui in… portugheza!!! Nici un strain nu se screme sa pronunte „BUCURESTI – capitala României” (cei mai multi pronunta, din prima, BUDAPEST!!!). Auzim [biucărest], [bucarest], [bucăresci] si alte asemenea variante… pe de laturi. Si nu-i o jignire pentru noi, românii. Ei, strainii, pronunta in limba… LOR!!!! De ce trebuie sa ne scremem noi sa spunem [rio de haneiru] – cum o fac tot felul de scremenei cu ifose mileniu’ 3, in loc de [rio de janeiro], asa cum se pronunta CORECT, in limba română, de zeci si zeci de ani?!?!? Cum tot din mileniul trecut spunem [londra], [marsilia], [nisa], [scoția], [țara galilor], dar… [flober], [nice] – Nietzsche!!! Aceasta „prostitutie lingvistica” (cum bine se spune in articolul pomenit mai sus) are, pe diverse planuri, efecte devastatoare pentru limba română, mai ales cind propagarea se face pe cai MEDIA. Internetul e o cale MEDIA!

    Articolul a fost generat de comentariile… comentatorilor la Campionatul Mondial de Fotbal („Cupa Mondiala” e acelasi lucru, domnule Borza, intrucit INTRECEREA se incheie cu un TROFEU / CUPA – va ingropati in detalii… lingvistico-semantice absolut NEESENTIALE!). Limbajul acestor comentatori este, insa, amendabil din foarte multe alte puncte de vedere. Si nu de ieri, de azi! Precaritatea educational-culturala a acestor comentatori face ca oricare prezenta a lor in spatiul MEDIA sa fie o mostra de incultura si atac direct la integritatea LIMBII ROMÂNE. Poate parea dura aprecierea, dar ea coboara-n timp citeva decenii… Si fara replica!!! Cei care s-au detasat categoric pozitiv in acest domeniu au fost. Cr. Topescu si Gh. Ghițulescu – primul excelind la tv., iar celalalt, la radio. Ei au fost, cu adevarat, COMENTATORI SPORTIVI PROFESIONISTI. Restul? Vagi umbre (la radio, in mileniul trecut, mai sareau la plasa alde Domozina si alti citiva…). Azi, in afara de maimutaritul „Gooooooooooooool!” (vreo douăj’ de secunde), e doar prostie si crasa incultura. Din dorinta de-a iesi „in fata”, diversii comentatori din arealul sportiv dau pe gura tot felul de aberatii de se crucesc si marmotele: „Rapidistii AU LUAT O SERIOASA OPTIUNE pentru…” (asta-i o prostie, deja, cronicizata), „Al 3-lea DOTAT CU SANSE sa cistige turneul este jucatorul…”, „Românca A FOST INVINSA cu 1 la 6, 3 la 6” , „CONDUSA cu 0-4, Sahtior a avut o revenire spectaculoasa….”, „Mancester City A TRECUT LA SCOR de Steaua.”, „Jucatoarea noastra CONDUCEA cu 1 la 2.”. Nu-mi chinui memoria cu alte exemple. Cel care-i in pas cu anglicizarea a orice si, in primul rind, a limbii române il auziti foarte des, nu numai in lumea sportiva: „Cutare A FACUT ISTORIE la ultimul campionat de table…”. Un stupid calc lingvistic, ca multe altele, din ce in ce mai multe, pe care limba română le rejecteaza, dar, asa cum spuneam si altcindva, la un moment dat, in lipsa oricarei atitudini, PROSTIA devine NORMA!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Radu Borza


Radu Borza

- expert IT (20 de ani experiență); - președinte al Asociației dexonline (2012-prezent); - programator la dexonline (2004-prezent); - studii de lingvistică computațională... Citeste mai departe


E randul tau

Dragi Comentatori, apropiindu-ne de sfîrşitul acestei discuţii din care eu am învăţat mult (ş...

de: Szilágyi N. Sándor

la "Scrisoare de suflet românilor indignați despre români și unguri, puțin altfel"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

noiembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)