joi, aprilie 18, 2024

Putin, politica si biografia. Istoricul Adrian Cioroianu a discutat online cu cititorii

La sfarsitul lui 2007, cand intra in ultimul an de mandat prezidential, Vladimir Putin era desemnat de revista Time omul anului. Pe 4 martie 2012, destul de probabil, Putin va fi ales a treia oara presedinte al Rusiei, pentru inca sase ani. Mai crede  astazi cineva in Occident in Putin reformatorul? Cine este acest „om fara chip”, cum il numeste jurnalista Masha Gessen intr-o carte mult asteptata – o biografie curajoasa, axata pe aproape neverosimila ascensiune a lui Putin la putere  –  ce va fi lansata pe 1 martie simultan in 14 tari, inclusiv in Romania.

Istoricul Adrian Cioroianu a dialogat cu cititorii Contributors.ro despre personalitatea si biografia lui Vladimir Putin, pe marginea acestei carti,  „OMUL FARA CHIP. Incredibila ascensiune a lui Putin”, de Masha Gessen

Puneti intrebari folosind formularul de comentarii. Cele mai bune intrebari vor fi premiate cu un volum al Mashei Gessen.

„OMUL FARA CHIP. Incredibila ascensiune a lui Putin”

de Masha Gessen

Traducere din engleza de Bogdan Perdivara

Colecția Reality Shock

Editura Pandora M

Vladimir Putin, un obscur ofiter KGB, avea sa fie propulsat in anul 2000 in fruntea Rusiei, intr-un moment de disperare, de camarila lui Boris Eltin. Lipsit de carisma si fara vreun program politic coerent, Putin se va desprinde curand de tutela. Dovedind ca nu este omul de paie pe care si-l dorisera promotorii sai, va incepe sa conduca tara cu mana de fier. Povestea lui Putin se impleteste cu istoria contemporana a Rusiei si mai ales a unui oras emblematic pentru aceasta istorie: Sankt Petersburg. Metropola rusa va fi martora, odata cu despartirea de trecutul sovietic, la ascensiunea unui ofiter KGB ajuns viceprimar, apoi sef al FSB (urmasa a politiei secrete sovietice) si, in cele din urma, presedinte al celei mai intinse tari din lume.

Volumul prezinta, zugravind contextul istoric recent al Rusiei, o serie de cazuri si evenimente relevante pentru ascensiunea rapida a lui Putin. Jurnalista Masha Gessen recurge, pentru a-si documenta volumul, la numeroase interviuri, articole si reportaje, la biografii oficiale sau nu, la carti de memorii, emisiuni radio si tv, acte, contracte, transcrieri de discutii, inregistrari video si audio. Nu lipsesc nici studiile de caz: aflam, printre multe altele, povestea Mariei Salie, o disidenta din Sankt Petersburg obligata sa fuga de furia lui Putin, a oligarhului Berezovski, omul aflat in spatele ascensiunii presedintelui, a primarului Sobceak, rapus de un atac de cord suspect, a Anei Politkovskaia, jurnalista antisistem asasinata, ori istoria doborarii celui mai bogat om din Rusia, fostul patron al companiei petrolifere Iukos, Mihail Hodorkovski. Aruncam o privire in culisele conflictului din Cecenia, ale atentatelor de la Moscova si Beslan si al naufragiului submarinului Kursk, tot atatea momente negre pentru istoria recenta a Rusiei.

Povestea lui Putin nu s-a terminat. Poate ca abia incepe…

Despre aceasta carte vezi si recenzia din The Guardian

Distribuie acest articol

38 COMENTARII

  1. 1. Domnule Cioroianu, ati fost ministru de externe al Romaniei si ati avut acces la date mai putin putin cunoscute publicului larg. Cum era privit in realitate Vladimir Putin de oficialii americani, aveau incredere in el?

    2. In ce masura a reusit Putin sa stabilizeze tara si in ce masura a reusit sa stabilizeze coruptia inaltand-o la rang de politica de stat?

    3. Spuneti-ne va rog care este doctrina partidului lui Putin, Rusia Unita.

    Va multumesc

    • 1.La inceputul deceniului trecut – mai ales dupa septembrie 2001 – a existat o convergenta de interese reala, in privinta a ceea ce fiecare parte intelegea prin combaterea terorismului. Fostul presedinte Bush si-a dorit o relatie directa si pragmatica, din acest punct de vedere, cu presedintele Putin – iar relatia, o vreme cel putin, a functionat. Fara indoiala, administratia americana avea informatii despre toate aspectele majore ale politicii si societatii ruse – atit in ceea ce-l privea pe dl Putin, cit si pe cei aflati in jurul sau. Aceste informatii fac parte din normalitatea relatiilor internationale.
      2. Rusia a fost relativ stabilizata economic in mare masura gratie cresterii pretului petrolului si gazelor – ceea ce a adus tarii mai multe venituri. Citeam recent ca la momentul inceputului primului mandat al dlui Putin pretul barilului era de 27 de dolari – ulterior a crescut, cum se stie. In privinta coruptiei, ea ramine, din pacate, un handicap major al Rusiei. Presedintele Putin o stie foarte bine – iar acum promite din nou sa lupte impotriva ei.
      3. E greu de vorbit, in termeni tehnici, despre doctrina unui astfel de partid prezidential. In campanii, partidul reclama preocuparile pe care le identifica la nivelul majoritatii populatiei – dar ce pune in practica dupa alegeri este alta poveste.Oricum, de notat accentele ofensive – uneori la adresa Occidentului – pe care dl Putin le-a exprimat tot mai deschis dupa 2007. A juca pe cartea „amenintarilor la adresa Rusiei” a functionat deseori – fie ca a fost vorba despre extinderea NATO, fie acum in dosarul scutului antiracheta.

  2. Buna ziua,

    As dori sa va adresez cateva intrebari:
    1. Credeti ca Putin a procedat corect cand le-a fluturat puterea de sub nas mogulilor din media si TV, in special lui Berezovski? Cred ca este corect sa ne amintim ca Berezovski a influentat foarte mult cariera politica a lui Eltin si deja incepea sa detina o putere mult prea mare. De asemenea, sa ne uitam la ipocrizia Angliei care-l tine in pene de parca e cel mai curat afacerist din lume.
    2. Care ar fi fost soarta marilor companii de stat, in frunte cu Gazprom, daca un alt presedinte de paie i-ar fi succedat lui Eltin? Sunteti de acord ca toate ar fi fost cumparate la preturi mult mai mici de catre grupuri de interese din UE si SUA, cum s-a intamplat cu Petrom?
    3. Credeti ca rusii de rand ar fi trait mai bine intr-o democratie autentica dar, reversul monedei, beneficiind de celebrul program american “Petrol contra hrana”?
    4. Credeti ca Hodorkovski a facut averea intr-un mod cinstit si a fost incarcerat doar din motive politice? Vi se pare corect sa fie considerat un erou de catre elita vestica doar pentru ca Putin a readus in patrimoniul Rusiei ceea ce s-a furat dupa nebunia de dupa destramarea URSS?

    Va multumesc.

    • 1. Relatia dlui Putin cu dl Berejovski e si mai ales a fost (initial) foarte complicata. Nu-s convins ca stim toate detaliile – stim oricum mai multe din cele spuse de B.B. Nu stiu daca putem vorbi de ipocrizia Angliei – e mai curind traditia unui stat in ceea ce priveste acceptarea celor care se simt in pericol la ei acasa. Dar am impresia ca acea campanie a lui Vl. Putin impotriva „oligarhilor” a fost si inca mai este populara in Rusia.
      2. Gazprom n-ar fi functionat la aceeasi parametri sub un „presedinte de paie”, fara indoiala. Capitalismul „de stat” are avantajele lui – dar ele nu-s direct proportionale cu avansul democratic al unei tari.
      3. Sincer, nu-s convins ca rusul de rind ar fi trait mai bine – cel putin pe termen scurt si mediu. Administratia Putin a oferit un schimb: un trai mai bun pentru o mare parte a rusilor + un discurs national + pansarea unor orgolii patriotice contra cedarea, de catre populatie, a prerogativelor politice in mina unor oameni avizati direct de Vl. Putin. Pentru o vreme, acest schimb a functionat.
      4. Nu stiu cit de cinstit sau cit de erou este – dar ceea ce a pus probleme pentru Occident a fost maniera in care procesul sau a fost instrumentat.
      best,
      a.c.

      • 1. Anglia nu respecta traditia de a accepta pe cei care se simt in pericol la ei acasa ci traditia de a accepta birurile si darurile celor care au stiut sa imparta cu casa regala averile obtinute prin furt. Sa ne amintim de istoria corsarilor si a coloniilor.

    • Constanta cred ca este o anumita mentalitate imperiala a Rusiei – care a existat si pe vremea tarilor, si pe vremea URSS si, in anumiti parametri, chiar si azi. Aceasta se inscrie in ceea ce in istorie numim „durata lunga” – nu se schimba prin simpla cadere a unui imperiu.
      Iar in relatia cu noi, cred ca rusii pastreaza o anumita suspiciune. Si noi la fel in ceea ce-i priveste. E de lucrat aici, dar ar fi si mai bine (si mai usor) daca indicele democratic al Rusiei ar avansa si el. Interesul nostru este sa avem vecini cu aceleasi principii si valori. Iar noi, avem datoria de a fi mai constanti, fermi si imaginativi in politica noastra fata de Rusia – cu mai multe argumente, pragmatisme (si mai putine glume si clisee).

  3. Pentru oricine a citit constant articole despre Rusia in ultimii 10 ani (scrise acolo, la mama lor, adica), ideea ca volumul Mashei Gessen ar putea avea vreo alta valoare decat una de contrabalansare a propagandei oficiale e ridicola. Masha Gessen e o publicista talentata, dar extrem de angajata politic/civic, asa incat nu poate fi deloc banuita de obiectivitate.
    Ca sa se inteleaga mai bine, e cam acelasi lucru cu a citi o ipotetica biografie a lui Basescu scrisa de Victor Ciutacu, sau a lui Iliescu scrisa de Teodor Maries. Nu intamplator cartea e lansata cu trei zile inaintea alegerilor prezidentiale din Rusia.
    De altfel, o recenzie mai buna a cartii Mashei Gessen decat cea din The Guardian imi pare cea din Financial Times (http://www.ft.com/intl/cms/s/2/1d1f0f34-5e4e-11e1-8c87-00144feabdc0.html#axzz1nmzz8OJh). Paragraful concluziv spune cam asa: „The problem is, there is no proof for these claims. Gessen implicitly admits this, for she does not directly accuse Putin: instead, she presents evidence that she thinks lead to his door – and leaves it there. Within the frame she has constructed, the reader is willing to give her the benefit of the doubt and him none. But ultimately the allegations are not substantiated.”
    De altfel, simplul fapt ca Masha Gessen a putut scrie mii de articole anti-putere, anti-Putin, din biroul sau moscovit, iar disidenta mentionata mai sus, detinatoarea unor teribile secrete despre Putin, s-a refugiat din fata maniei acestuia undeva… in Rusia (!), sugereaza unele lucruri.
    Prin urmare, speranta mea e ca discutia nu va fi despre ce scrie Masha Gessen despre Putin, ci despre ce crede invitatul despre Putin si Rusia.
    1) Putin pare sa fi ajuns cam la mijlocul domniei; mai are cel putin sase, si cel mai probabil inca 12 ani de tzarat. Improbabil ca din 2024 incolo, la 72 de ani, sa mai continue.
    Care este, in opinia dvs., bilantul lui Putin la jumatatea acestui super-mandat de un sfert de secol? Insa concret, daca se poate, cu plusuri si minusuri…
    2) Credeti ca vor urma schimbari semnificative in Rusia in viitorul apropiat? Care ar putea fi acestea?
    3) Vedeti probabil un „dezghet rusesc” de tipul primaverii arabe cu care ne-am delectat anul trecut?
    4) Vedeti oarece similitudini intre sistemul politic rusesc, cu al lor vertikalny vlast, cu clanurile de siloviki infiltrate peste tot, cu utilizarea „resurselor administrative” in jocul politic si ce traim noi in Romania?
    5) Credeti ca Putin este intr-adevar tzarul absolut care conduce totul, sau doar varful de lance, in ultima instanta reprezentantul „sistemului”, iar puterea lui efectiva este mult mai mica decat pare?
    Multumesc.

    • 1. Evident ca populatia Rusiei vede mai curind plusurile, pe cind noi mai curind minusurile – si e normal sa fie asa. Putin a adus o anumita stabilitate, crestere a veniturilor si ordine in societate – chiar daca pretul lor a fost uneori sacrificarea democratiei.
      2. Personal, cred ca Putin isi asuma un mare risc prin acest al treilea mandat. In 2008, cota lui de incredere era foarte mare – de invidiat pentru un politician occidental. Acum, dl Putin s-ar putea sa dezamageasca mai multi rusi (decit o facea in 2008). O schimbare posibila ar putea fi (a si anuntat-o) mai multe fonduri pentru modernizarea armamentului, domeniile de securitate etc. Cred ca de dorit ar fi si initierea unui dialog real (al administratiei) cu actualii rebeli din N. Caucazului. Fara acesta, problema ceceno-ingusa etc. nu poate fi rezolvata.
      3. Fiecare stat poate avea „primavara” lui. E foarte important ce s-a intimplat in ultimele luni in Rusia – arata un activism social care este in crestere. Pretentiile rusilor la adresa celor care- conduc cresc si nu se mai rezuma (numai) la o paine mai alba!
      4. Da, putem analiza unele similitudini – din pacate. Distributia bunurilor de stat comuniste a pus peste tot probleme, in E. Europei – mai ales acolo unde investitorii straini nu s-au grabit sa vina sau unde nu au fost lasati sa vina.
      5. Cred ca dl Putin este doar partea vizibila a unui iceberg al puterii care este cu mult mai masiv. Dar nimic nu este etern – arata istoria tuturor statelor.
      best,
      a.c.

  4. 1. De ce nu a candidat Medvedev? S-ar fi evitat manifestațiile anti-Putin, care l-au pus într-o lumină proastă. Nu-i putem crede atât de naivi sau de neinformați…De ce riscă popularitatea pentru puterea simbolică? Știm bine că Rusia e condusă de o echipă, nu de un om.
    2. În campanie a promis cam tot ce așteaptă rusul mediu, ca pretutindeni unde sunt alegeri democratice. Va câștiga, neîndoielnic, fără fraude, va accelera economia, pentru că știe decalajele și capacitățile altor puteri. Vrea să dea țării demnitatea internațională pe care o merită, dar pe care, însă el nu știe, sovieticii înghețat-o pentru viitorii 50 de ani. Ce credeți că va face, diplomatic, cu vecinii?…în afara faptului că va zornăi armele noi, conform tradiției.
    3.Poate lua cineva în serios o UE până la strâmtoarea lui Vitus Bering? Ce-i asta, o momeală? Pare avantajos pentru ambele părți, în perspectiva sec. XXI, versus China.

    vă mulțumesc!

    • 1. Dl Medvedev e parte a aceluiasi sistem. Nu stiu daca s-ar fi evitat demonstratiile – poate doar ele ar fi aparut ceva mai tirziu. Nu am senzatia ca rusii care sint impotriva lui Putin ar fi fost pentru D. Medvedev.
      2. Rusia trateaza cu fiecare vecin in parte (atunci cind are interesul de a o face). Probabil ca si in cazul Romaniei se vor da anumite semnale in preajma campaniei electorale prezidentiale de la noi. Ma astept ca armele sa zangane (metaforic, sa speram) mai ales in cazul Georgiei sau in cazul Ucrainei (daca Ianukovici va da mai multe semnale „europene” decit face acum). Rusia nu renunta la reclamarea unor oarecare privilegii in ceea ce ei numesc „vecinatatea apropiata” – indeosebi spatiul ex-sovietic.
      3. E de vazut. Deocamdata, din 1996, Rusia are un fel de alianta cu China (Acordul de la Shanghai etc.) – desi problemele dintre ele, in perspectiva, sint mari. UE trebuie sa se extinda pina acolo unde popoarele respective si-o doresc – si pina unde-si asuma si obligatiile eferente.
      best,
      a.c.

  5. Cu o istorie ce mai e inca la dospit, cu o quasi totala absenta a transparentei dinamicii (plus ca change, plus c’est la meme chose…) puterii politice in Rusia si in lipsa reculului necesar asezarii in albie a faptelor, poate istoricul face o evaluare care sa ramina valabila in timp neavind acces la surse credibile si punind temei pe „istorii” orale ori , eventual, fabulatii si intoxicari propagandistice nu doar dintr-o directie?

    • Sa stiti ca unele directii de evolutie se pot analiza inca de pe acum. Analiza comunismului a inceput la finele anilor 50 in Occident – chiar daca arhivele s-au deschis 30 de ani mai tirziu. Unele dintre ideile sovietologilor de atunci sint inca valide. Chiar daca viitorul ne va aduce mai multa informatie, analiza Rusiei trebuie facuta in timp real – de catre cei interesati. In plus, adevarul absolut nu-l revendica nimeni.
      best,
      a.c.

  6. Alegerea pentru a treia oara in functia de presedinte a lui Vladimir Putin va modifica radical perceptia asupra sa in Rusia si in Europa ?
    Pana acum asasinatele, punerea pumnului in gura opozantilor, nationalizarea televiziunilor a fost privita cu indulgenta. Va mai fi asa si de acum inainte?

    • Cum spuneam mai sus – cred ca dl Putin isi asuma un risc foarte mare prin acest al treilea mandat: riscul de a dezamagi. Exigenta la adresa sa – si a Rusiei – va creste in Occident, dupa cum va creste si in rindul cetatenilor rusi.
      best,
      a.c.

    • In preajma alegerilor prezidentiale de la noi, Rusia probabil va da anumite semnale. Sa vedem despre ce e vorba. Inutil sa spun ca pentru Ro (ca si pentru toti aliatii nostri) ar fi de preferat o Rusie stabila, fara frustrari si fara dorinta de revansa. Dar asta se construieste in timp. Sa vedem daca dl Putin va merge in aceasta directie – a unei Rusii efectiv partenere cu vecinii si Occidentul generic.
      best,
      a.c.

  7. Domnule Cioroianu,

    1) Stiati ca Vladimir Putin a fost primul conducator al Rusiei care a fost de acord cu restituirea Tezaurului nostru ? Ma refer la vizita Primului Ministru al Romaniei, Adrian Nastase, in 28 iunie 2004, cand Putin, in calitate de Presedinte, i-a spus lui Nastase ca “Noi, ca Federaţie Rusă, dorim să scăpăm de toate aceste tare istorice. Pentru noi nu mai constituie o problemă sau un obiectiv de a ţine în Federaţia Rusă ceva ce aparţine altora”. Apoi, a continuat: “Daţi-ne o listă cu ceea ce doriţi şi vom face cercetările necesare şi vom discuta problema”. Ei bine, acea listă n-a mai ajuns niciodată la Moscova, a spus fostul ambasador al Romaniei la Moscova, Dumitru Prunariu, care a fost martor la acea discutie. Iata interviul cu Dumitru Prunariu: http://mihneamaruta.ro/2010/06/02/exclusivitate-prunariu-sustine-ca-rusia-e-dispusa-sa-rezolve-problema-tezaurului-pe-cale-comerciala

    Intrebare: Cum se face ca timp de aproape 8 ani (2004 – 2012) MAE Romania nu a fost capabila (sau nu a vrut ? ) sa ofere aceasta lista ceruta de Putin, sa ne recapatam odata pentru totdeauna acest Tezaur si sa lichidam aceasta mare problema istorica intre Romania si Rusia ?

    2) Tot in problema Tezaurului, Romania a cerut in 2003 infiintarea unei Comisii mixte romano-ruse pentru ”studierea problemei Tezaurului”, sperand ca astfel ii vom forta pe rusi sa recunoasca existenta Tezaurului si, pe cale de consecinta, sa ni-l restituie. Astfel ca Rusia, cu Putin la putere, a acceptat existenta si functionarea acestei Comisii, dar au avut loc doar 4 sedinte ale acesteia. Dupa care, in 2006, totul s-a blocat, rusii acuzand Romania de monopolizarea unui singur subiect (Tezaurul), in loc sa se discute si alte teme istorice. Drept pentru care au inchis acest canal de lucru. Mai tarziu, pe mai 2010, MAE Rusia a dat un comunicat, preluat si difuzat de Ambasada Rusiei la Bucuresti (vezi: http://2.bp.blogspot.com/_0fRzyX-JoL4/Sh-tSWKzrpI/AAAAAAAAOOk/McGpZwBigzY/s1600-h/Rusia+Impotriva+Romaniei+Tezaurul+Romanesc+de+la+Moscova.JPG ) in care rusii spun, negru pe alb, ca ”scopul acestei Comisii nu este nicidecum restituirea Tezaurului romanesc” !

    Intrebare: De ce Romania (in mod special MAE) insista pe o restituire a Tezaurului prin aceasta Comisie inexistenta, cand de fapt rusii spun clar ca ei ”nicidecum” nu vor restitui Tezaurul prin intermediul acestei Comisii ? De ce MAE Romania continua sa sustina o cauza completamente si definitiv pierduta (reluarea acestei Comisii) ?

    3) Actualul Prim Ministru al Romaniei, Mihai Razvan Ungureanu, pe vremea cand era Ministru al Afacerilor Externe, a refuzat, pur si simplu, sa accepte propunerea aceluiasi Vladimir Putin, venita prin Ambsada Romaniei la Moscova, de a ni se restitui Tezaurul ! Iata ce spune acelasi Dumitru Prunariu: ”Total surprinzător şi de neînţeles pentru mine nici acum, în aprilie 2005 am primit ordin scris de la MAE, trimis de domnul Leuştean în numele lui Mihai Răzvan Ungureanu, să nu mai abordez în nici un fel şi sub nici o formă problema Tezaurului !” (vezi: http://www.amosnews.ro/2007/Prunariu_Am_primit_ordin_scris_de_la_Ungureanu_sa_nu_abordez_problema_Tezaurului_-231775 )

    Intrebare: Cum comentati intentia si decizia lui Vladimir Putin de a ne restitui Tezaurul, in cel putin doua randuri cand Putin era Presedinte (iunie 2004 si aprilie 2005), iar Romania, prin MAE, dar si alte institutii (Presedintie, BNR, Guvern) s-a opus atat de categoric ?

    Va multumesc,

    Toma Marin

    • 1. Povestea e putin mai complicata decit o spune dl Prunariu. Nu plecati de la ideea ca Rusia a vrut sa ne dea tezaurul iar MAE s-a facut ca nu aude. N-a fost asa.
      2. Dar daca nu printr-o comisie, atunci cum se poate face? De la om la om, ca intre copiii care-si imprumuta abtibilduri?
      3. N-am fost de fata la discutia dintre dnii Ungureanu si Prunariu. Repet: nu plecati de la ideea ca Rusia era gata sa ne restituie tezaurul – iar noi am refuzat.
      best,
      a.c.

  8. In articolul sau, tot aici pe platforma Contributors.ro, Armand Gosu crede ca Putin va continua reforme incepute si ca e bine sa citim cu atentie programul sau politic pentu ca Putin se va tine de el. Credeti ca intr-adevar Rusia se va democratiza si moderniza in urmatoarea perioada de timp, daca Putin ajunge presedinte iarasi?

    Va incepe Rusia sa se europenizeze – sa adere intr-o masura mai mare la valori europene de civilizatie, constientizand ca principala amenintare la adresa sa nu e Europa sau America, ci China?

    Cum vedeti anuntul facut de Putin de modernizare a armatei?

    • 1. Nu-s foarte optimist in privinta moderrnizarii Rusiei sub un al treilea mandat Putin – fie si pentru ca un asemenea proces cere timp ceva mai mult. La fel in problema democratizarii – mi-as dori ca dl Putin sa faca ceea ce n-a facut in primii 8 ani de mandat, dar cred ca trebuie sa fim rezonabili si limitati in asteptari. Tot ar fi bine ca macar sa faca pasii democratizarii ceva mai mari!
      2. Modernizarea armatei este graitoare pentru un stat care inca se simte amenintat. A fost un semnal pentru interior, dar si pentru exterior. Problema este: de cine e Rusia amenintata? De Occident? Nu cred.
      best,
      a.c.

  9. As dori sa comentati putin relatia intre Putin si oligarhia rusa. Exista o „elita” ruseasca care se opune reformelor ce i-ar periclita privilegiile? Mi s-a intamplat sa citesc de mai multe ori in presa britanica despre acest lucru, Putin care e bun in realitate, dar e inconjurat de o clica s.a.m.d.

    • Cred ca Putin, atunci cind a inceput campania impotriva oligarhilor (celor care nu-l ascultau) a avut de partea lui o majoritate a rusilor de rind.
      Cit priveste clica – siloviki etc. -, responsabil ramine tot cel ce conduce. Faptul ca o „camarila” arface si ardrege nu este o scuza pentru un presedinte ales.
      best,
      a.c.

  10. Dle Cioroianu,
    Va rog sa creionati modelul unui politician necesar Romaniei azi. Personal, modelul Putin imi displace.
    Si , in al doilea rand, cat estimati ca am avea de asteptat – ani, decade- ca sa si il putem vota/
    Va multumesc.
    SG

    • Va dati seama ca nu pot raspunde in citeva cuvinte. Totul, la noi, este sa evoluam din acest punct de vedere – nu sa involuam. Nu cred ca modelul putinist e ceea ce ne trebuie. Mai putin spectacol si mai multa eficienta ar fi de dorit in politica romaneasca. Dar ceeace ma tem este ca modelul politicianului populist si de succes inca nu l-am vazut – dar el o sa vina si la noi (ca si in alte state din Europa).
      best,
      a.c.

  11. Domnule profesor Adrian Cioroianu as dori sa va adresez doua intrebari.

    In ultima perioada de timp se spune ca Germania, ”motorul UE”, va reusi ”sa cucereasca” Europa prin puterea sa economica, fapt pe care nu l-a reusit acum zeci de ani prin forta sa militara. Credeti ca Federatia Rusa condusa de Putin a incercat si incearca acelasi lucru? Ma refer mai ales la presiunile politice si economice exercitate cu ajutorul resurselor energetice (detinute de cunoscuta Gazprom, dar si de Lukoil, companie petroliera prezenta deja in mai multe tari europene printre care si la noi si chiar si in SUA, prin cumpararea Getty Oil).

    Care vi s-a parut detaliul cel mai surprinzator din biografia lui Vladimir Putin, de personalitatea caruia se leaga reafirmarea statutului de mare putere al statului rus, din cartea semnata de Masha Gessen?

    Va multumesc,
    Valentin Maier

    • 1. Da, Rusia a incercat sa-si joace atuurile – dar ceva mai lipsit de finete, in comparatie cu Germania (nici nu se compara cele doua state, va dati seama). Nu e nimic rau ca un stat sa-si valorifice avantajele, dar depinde totusi cum o face. Santajul este ceva de evitat. Statele inteligente cauta mereu solutii win/win.
      2. Un detaliu (printre altele) care mi-a atras atentia: cum a intrat tinarul Putin la facultatea de Drept. Sa fi fost ajutat s-o faca? A fost el tutelat de sistem inca din tinerete?
      best,
      a.c.

  12. Buna ziua.

    Sunt foarte interesata de miscarile care au loc anul acesta in zona liderilor inetrnationali, adica acei oameni care fac jocurile. Putin va castiga sigur alegerile, pentru ca , personal cred ca „ceilalti jucatori ” au inca nevoie de Putin. Toata lumea stie cine este Putin dar ii acorda credit, oricum acesta este chiar ultimul mandat al sau. A declarat Putin ca destramrae URSS este cea mai mare catastrofa geopolitica a sec xx. Asta imi spune mie totul despre acest personaj. Din 2000 si pana acum SUA au schimbat cred doi presedinti. Care si ei au lucrat cu Putin.
    Cine il tine pe Putin la Kremlin? Adica cine din inima puetrii ruse il mentine acolo?
    Personal, cred ca acest om are un adevarat ” trust” care lucreaza mereu la imaginea lui, la puterea lui.
    Multumesc

    • Nu exista un grup ocult care instaleaza liderii in lume.
      Teoretic, Vl. Putin mai are dreptul la inca doua mandate de sase ani – 2012 – 2024.
      O avea un “trust” de imagine, dar cert este ca multi dintre rusi il si voteaza.
      best,
      adrian c.

  13. Buna ziua,

    avand in vedere situatia, in continuare extrem de tensionata, din Cauzaz (si aici ma refer in special la zonele/statele din Federatia Rusa) as avea 3 intrebari pt dvs:

    1. care credeti ca o sa fie pozitia lui Putin legat de aceasta zona pe termen scurt si mediu, mai ales ca exista din ce in ce mai multe voci in Rusia care contesta politica de sustinere financiara masiva a zonei?

    2. pare ca Rusia nu controleaza in totalitate ce se intampla in statele nou recunoscute (Abhazia si Osetia de Sud – a se vedea ultimele alegeri din Osetia si cresterea nemultumirilor in Abhazia din mai multe motive); in acest context credeti ca e posibil un nou conflict intre Georgia si Rusia pt controlul acesteor doua „republici”? Detaliati daca se poate implicand si relatiile f bune dintre Georgia si SUA

    Multumesc

    • 1. Administrati Putin ar trebui, cred, sa intre intr-un dialog serios cu rebelii din Caucaz. Fara aceasta, e greu de imaginat o pace reala.
      2. Da, din pacate Rusia doreste sa controleze evolutia „conflictelor inghetate”. Pericolul unei agravari a diferendelor cu Georgia persista.
      best,
      a.c.

  14. are o constructie de tip CSI / URSS construita in jurul lui putin sansa de reusita?

    pornind de la premisa ca se va face economic si progresiv ( belarus e deja acolo, poate urma ucraina etc. ) si nu prin forta armatei Rosii ca si URSSul.
    binenteles vorbesc pe termen lung de 15-20 de ani. acest tip de uniune sa fie mai dinamica decat UE .
    evident cu conditia sa se concetreze pe productia de produse finite si nu brute ca acum ( gaz, petrol )

    • Daca va fi o integrare economica, trebuie ca Rusia sa ofere mai mult decit cere. Nu trebuie subestimata UE – integrarea de tip eurasiatic trebuie s-o ia ca model, nu ca adversar.
      best,
      a.c.

    • Cu suspiciune, in buna parte. Dar, cum spuneam, sintem chit – si noi pe Vl.P. la fel. Ne trebuie timp (si o politica matura de ambele parti) pentru a trece dincolo de clisee.
      best,
      a.c.

  15. Pentru toti cei de mai sus (sau viitori…)
    cu multumiri pentru mesaje, mi-a facut o mare placere acest dialog.
    Pentru cei ce vor sa vada o varianta ceva mai structurata a opiniei mele despre alegerile din 4 martie, cititi va rog textul meu din „Dilema veche” de azi, 1 martie a.c.
    Salutari tuturor,
    best,
    adrian c.

  16. Cititorii Ivan, Valentin Maier si gogoasa sunt castigatori ai unui volum „OMUL FARA CHIP. Incredibila ascensiune a lui Putin”. Intrebarile lor au fost alese de catre Adrian Cioroianu. Cei trei cititori sunt invitati in redactia Contributors – Calea Victoriei 21-23, etaj 4, pentru a intra in posesia cartii. Pentru amanunte puteti scrie pe adresa: editor[at]contributors.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro