Home » Cultura » Citesti:

Putina Gramatica. Istoria ortografiei – reforma ratată din 1926

Radu Borza iulie 4, 2018 Cultura
7 comentarii 2,023 Vizualizari

Una din marotele apărătorilor ortografiei cu î din a este pretenția că cea cu î din i (în vigoare din 1953, rafinată în 1965 și invalidată în 1993) ar fi opera comuniștilor și că ar fi fost impusă de aceștia, însă realitatea este un pic diferită! Reforma ortografică propusă de Sextil Pușcariu Academiei încă din 1926, care conținea la punctul al cincilea generalizarea scrierii cu î, demonstrează absurditatea acestei pretenții. Nu numai că a fost propusă, dar în ședința din 8 iunie 1926 propunerea aceasta s-a votat cu 19 voturi pentru, 5 contra și o abținere!

Cele 7 propuneri au fost:

  1. Suprimarea accentului grav;
  2. Suprimarea parțială a u-ului final;
  3. Scrierea cu ș în loc de ci în obișnui, veșnic, pașnic;
  4. Scrierea cu s în loc de ss în rasă, masă, casă;
  5. Generalizarea scrierii cu î (inclusiv în romîn și familia sa de cuvinte);
  6. Formarea genitivului articulat la feminine prin adăugarea unui i la forma de plural (cu excepția femininelor terminate în -ie);
  7. Generalizarea scrierii cu z în loc de s intervocalic (pronunțat tot z);
Cu excepția punctului 7, toate propunerile au fost acceptate pe 8 iunie, însă a doua zi s-a revenit asupra deciziei (vezi Analele Academiei Române, tomul XLVI, paginile 152-155)!

Poate părea curios faptul că Mihail Sadoveanu a declarat că „reforma scrierii pretutindeni a lui î din i se impune s-o facem înainte de a fi forțați s-o acceptăm din afară”, dar prin „din afară” trebuie înțeles doar „din afara Academiei”: la ora aceea o mulțime de personalități scriau cu î practic împotriva normelor Academiei, și, în plus, tocmai apăruse primul volum din monumentalul Dicționar enciclopedic ilustrat al lui Aurel Candrea care folosea deja scrierea cu î!

În ședința din 9 iunie, în ciuda votului din ziua precedentă, s-a propus și acceptat ca deciziile din ziua precedentă să nu mai fie luate în considerare, iar procesul reformării ortografiei să se reia în viitor…

Este imposibil să nu remarcăm că la începutul ședinței din 8 iunie 1926 era clamată urgența nevoii unei ortografii clare și precise, iar la finalul ședinței de a doua zi se găseau motive pentru a se tergiversa reforma!

Abia în 1932 s-a reușit finalizarea reformei, dar într-o formă destul de diferită de propunerile inițiale ale lui Sextil Pușcariu – vezi și aici. Este o tristă ironie a sorții faptul că în 1993 regulile pentru scrierea cu î din a în interiorul cuvintelor au fost numite „regulile Sextil Pușcariu”, deși acesta era adeptul scrierii cu î din i!

Articol aparut pe blogul autorului

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. ion spune:

    In ziua de azi, nici nu se mai folosesc diacritice. Ne uitam pe acest site, meniurile, logo, banda din dreapta cu descrierea cartilor, navigarea pe site, nu exista diacritice.

  2. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    Asta a fost încă una din tiribombele pretins anti-comuniste cu care ne-au amețit după ”revoluție”. Vorba lui Lenin: ”Dacă nu-i poți lămuri, atunci ZĂPĂCEȘTE-I !”

  3. amicu spune:

    Problema nu e scrierea cu î din i sau din a, problema e ca se folosesc doua litere pentru acelasi sunet. Argumentele pentru doua litere pentru un sunet sint izvorite din complexele de inferioritate ale unora care vor neaparat sa se traga din Traian. Bine totusi ca nu sintem ca grecii care au si trei (daca nu patru) litere pentru acelasi sunet, in functie de pozitia in cuvint, de literele vecine, o stiinta intreaga.

    • Daniel Anghel spune:

      Amicu, amice, chiar trebuie sa-ti reamintesc ca basarabenii erau invatati in scolile lor ca limba moldoveneasca e un dialect al limbii ruse? A spune ca era limba romana, nu era permis. Dupa desprinderea din Uniunea Sovietica, Republica Moldova a decretat schimbarea grafiei din alfabetul rus la cel latin. Asa de important a fost acel act, incat la Chisinau exista o strada ce se cheama Bulevardul Grafiei Latine. Romanii nu au complexe de inferioritate, dar istoria noastra e clara. Tara noastra a fost candva parte a Imperiului Roman, incepand cu imparatul Traian. Dovada cea mai clara ca limba noastra e o limba romanica esta insasi numele limbii, al natiunii si al patriei noastre. Preferinta mentinerii literei A si nu a literei I din cuvantul ROMAN/ROMANIA este concordanta cu istoria natiunii noastre. Restul cuvintelor romanesti ce au acelasi sunet ar putea proveni in egala masura din cuvinte latine ce-l contineau pe A, I sau E, iar distributia lor in limba romana ar fi cam la fel: Ventus> vant sau vint, RANCIDUS> ranced sau rincid. RIPA > RAPA sau RIPA. Nu consider intentia de a ne mandri cu o origine prestigioasa ca Limba Latina, ca fiind motivul de a avea acelasi sunet, reprezentat exclusiv prin A si nu prin I in interiorul cuvintelor.

      • George Petrineanu spune:

        @Daniel,
        Disputa cu limba romanica sau nu nu mai exista de multe decenii si nu va mai reaparea. Cocosul limbii române nu cinta pe gardul altcuiva, asa ca am face bine sa lasam lingvistica in afara doctrinelor si ideologiei si sa o organizam dupa principii strict stiintifice si nevoi ale celor care o vorbesc, adica teoria cunoasterii/ ambitie de a indeplini criterii cognitive si nu nationale.

  4. Un prieten spune:

    Pe masura ce ajungem a ne cunoaste mai bine sporesc motivele de intristare. Inconsecventa ne caracterizeaza.

  5. George Petrineanu spune:

    Foarte potrivit articol! Pe dexonline.ro se poate citi si pledoaria unui lingvist suedez:
    Alf Lombard – Despre folosirea literelor î și â
    https://dexonline.ro/articol/Alf_Lombard_-_Despre_folosirea_literelor_%C3%AE_%C8%99i_%C3%A2

    P.S. Eu scriu numai cu î.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Radu Borza


Radu Borza

- expert IT (20 de ani experiență); - președinte al Asociației dexonline (2012-prezent); - programator la dexonline (2004-prezent); - studii de lingvistică computațională... Citeste mai departe


Rugaminte Contributors.ro

Profesorul Vintilă Mihăilescu este internat la Fundeni și are nevoie în continuare de transfuzii de sânge.

.

Puteți să-l ajutați donând la Centrele pentru Donații din toată țara, sânge din orice grupă, cu specificarea: “Pentru Vintilă Miron Mihăilescu, Spitalul Fundeni, Sectia Hematologie, Profesor Doctor Daniel Coriu".O listă a centrelor din București se găsește aici:

http://doneazasange.ro/unde-pot-dona-sange/"

E randul tau

Raspunsul CNAIR: Bună ziua, Circulația alternativă propusă pentru DN 28 nu reprezintă o s...

de: Ghost

la "Drumurile 2+1 alternativ sau cum poate DN2 să devină de 5 ori mai sigur"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

septembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)