joi, martie 28, 2024

Religia în școală. Câteva clarificări necesare

Dezbaterea publică referitoare la statutul orelor de religie în școală a scos din nou în evidență – cu câteva excepții notabile – că nu am depășit încă stadiul prearistotelic de gândire: sofismele predomină asupra logicii, decupajele ideologice din realitate sunt preferate faptelor, efuziunile emoționale sunt mai prețuite decât analiza lucidă, demagogia are mai mare trecere decât adevărul, atacul la persoană ține loc de argument. În acest context, cred că merită prezentate, totuși, câteva idei simple și clare, cum ar spune Descartes, pentru a ajuta părinții în luarea deciziilor referitoare la disciplina „Educație religioasă”.

1. Disciplina  școlară „Educație religioasă” este diferită de religie. Religia este un fenomen social, cu sisteme de practici și ideologii care nu depinde de școală. Niciuna dintre marile religii nu s-a creat, nici nu s-a propagat, printr-o programă școlară; ele au apărut și s-au dezvoltat înainte de apariția vreunei forme de învățământ obligatoriu. Așadar, a pretinde că ne-obligativitatea orelor de religie în școli aduce o gravă atingere religiei este o aberație și logică, și factuală; ignoră toate datele istorice. Sau, altfel spus, cei care sunt împotriva obligativității orelor de religie nu sunt împotriva religiei.N-are legatura una cu alta, sunt doua teme diferite. Nu mai faceți sofisme (acesta e de tipul ignoratio elenchi) și nu-i mai jigniți pe cei care își exercită dreptul la alegere, spunându-le că sunt împotriva religiei. Religia, ca și etica, se învață în afara orelor de curs, prin alte mecanisme decât învățarea școlară. E suficient să vedem cine sunt cei care umplu bisericile: cei care, pe vremea lui Ceaușescu, n-au avut nicio oră de religie în programa școlară!

2. Disciplina școlară „Educație religioasă” nu ne face mai religioși. Religiozitatea este o atitudine și o stare sufletească. Ea se poate obține prin experiențe de viață, prin contactul cu modele exemplare, prin efort personal de reflecție asupra transcendentului. După cum se poate obține și comtemplând cerul înstelat, un răsărit de soare, miracolul nașterii unui om (Deus sive Natura – Dumnezeu sau Natura sunt aceeași entitate, spunea Spinoza). Religiozitatea este adesea, nu întotdeauna, un lucru foarte bun. Ea poate fi salvatoare în adaptarea la situații limită, ea te poate scoate dintr-o criză existențială, te poate face să speri când nu mai ai speranțe. E adevărat, însă, că uneori religiozitatea poate produce și fanatism și inchiziție.

Nu există însă nicio dovadă empirică pe baza căreia să spunem că studierea religiei în școală crește religiozitatea. Dacă ar fi așa, atunci cei de 20-30 de ani, care au la activ 12 ani de religie obligatorie prin programa școlară ar trebui să fie mult mai religioși decât cei care n-au făcut disciplina Religie la școală. Or, realitatea arată invers: că cei care n-au beneficiat de studiul formal al religiei, în timpul comunismului, sunt cei mai religioși. În anii ’40, în Marea Britanie s-a introdus religia ca obiect de studiu obligatoriu. Efectul? În 1940 erau 142.294 de tineri care urmau ritualul de confirmare la biserică; în 1997, după peste 50 de ani de religie ca disciplină școlară, numărul acestora scăzuse la 40.881, adică de peste 3 ori mai puțini! (a se vedea J. White: Should religious education be a compulsory school subject? În British Journal of religious Education, April, 2011). Ceea ce spun cercetările empirice știu și teologii, de multă vreme, anume că studierea aprofundată a teologiei nu întărește credința religioasă. Ei înșiși au făcut distincția între dogma (= experiența religioasă) și kerigma (= învățarea publică dată de Biserică) și au arătat că experiențierea mistică a Divinității e superioară studiului scolastic al lui Dumnezeu. Trăirea, nu conceptul, aduce alinare. (a se vedea, spre exemplu, K. Armstrong, Istoria lui Dumnezeu, Nemira, 2009).

Deci, religiozitatea e bună, dar ea este o trăire personală, care nu se dobândește prin studiu după programa școlară! A nu opta pentru ora de religie nu înseamnă că-ți împiedici dezvoltarea propriei religiozități. Încetați să mai echivalați disciplina „Religie” din curriculumul școlar cu religiozitatea; sunt două lucrui diferite.

3. Disciplina școlară „Religie” nu te face mai etic. Nici orele de Etică nu te fac mai etic. Zeci de studii arată că cei care studiază Etica devin mai eficienți în rezolvarea dilemelor etice din manuale, dar nu sunt mai etici în comportamentul lor cotidian.Daca nu te intereseaza datele experimentale, e simplu sa te uiti in jur si sa vezi cite lepre cultivate sunt! Cu atât mai puțin Educația religioasă din școală poate determina comportamente etice. Se pretinde acest lucru, dar nu s-a demonstrat niciodată empiric acest lucru. Pretenția nu este o dovadă, ne spune logica elementară. De altfel, oricine poate verifica acest lucru. Dacă religia din curriculumul școlar produce comportamente etice, atunci tinerii care au studiat-o 12 ani ar trebui să facă dovada unor comportamente mai etice decât părinții lor, care n-au avut această șansă. Or, realitatea nu este așa: nu sunt nici mai etici, nici mai puțin etici decât părinții lor la vârsta de acum sau la orice altă vârstă. Similar, ar trebui ca țările unde Religia este disciplină obligatorie (de exemplu, Anglia) să fie mai etice decât cele care nu o au în program sccolra (de exemplu, Franța). Or, nu este așa. Am putea face multe raționamente de tip reducere la absurd, prin care să demonstrăm că pretenția că studiul religiei în școală generează comportament etic este falsă.

De altfel, nici măcar Religia, ca set de dogme, nu este o condiție necesară a eticii. Cultul pentru lucrul bine făcut, pentru Adevăr, Bine, Frumos, Libertate se poate dobândi și dacă ești ateu sau agnostic. Să pretinzi că religia e fundamentul Eticii înseamnă să negi toată isotria filosofiei, să spui că Aristotel (Etica nicomahică) sau Kant (Cultul rațiunii practice) nu au existat. Etica, atât ca atitudine sau comportament, cât și ca teorie, n-are nevoie de religie și, cu atât mai puțin, de ore de religie obligatorie în programa școlară. Să spui că cei care frecventează ora de educație religioasă sunt virtuoși, iar cei care nu frecventează această oră au apucat pe calea pierzaniei (i.e. sunt ne-etici) este o aberație și logică, și factuală.

4. Stabiliți câtă educație religioasă e necesară și suficientă. Actualmente, în programa școlară, disciplina „Educație religioasă” apare din clasa pregătitoare până în clasa a douăsprezecea. Deci, 13 ani de studiu, săptămână de săptămână. Prin comparație, psihologia se studiază 1 an, logica – 1 an, filosofia – 1 an, educația civică – 1 an, economia – 1an. Acestea sunt discipline școlare foarte importante pentru dezvoltarea ca om și cetățean responsabil a elevului. Da, dar dacă ne uităm la timpul alocat, studiul Religiei este de 13 ori mai important! Pe ce bază? Pe nicio bază, așa au scos-o politicienii din pix. Dar dacă nu există dicernământ într-o parte, măcar să fie în cealaltă, a părinților, care să judece chibzuit câtă educație religioasă e necesară și suficientă pentru copiii lor . Iar dacă copiii lor sunt mai mari, n-ar fi rău să-i consulte. Niște copii care sunt socotiți suficient de maturi ca să-și aleagă singuri facultatea, cred că sunt suficient de maturi să se pronunțe și referitor la materia opțională – Religie.

Lupta pe care o duce acum Patriarhia și cei aliniați în spatele ei nu este pentru obligativitatea disciplinei Religie, ci pentru obligativitatea a 13 ani de studiere a Religiei în școală. Dacă mâine s-ar decide ca această disciplină să fie studiată obligatoriu un an – ca psihologia, logica, filosofia, economia, educația civică, Biserica ar fi și mai nemulțumită decât este acum. Căci ea are alte interese, care se văd ușor pe sub sutană.

Am scris aceste rânduri pentru părinți, pentru a-i ajuta sa ia o decizie în cunoștință de cauză. Am simțit că iar se încearcă manipularea lor grosolană, în dispreț total față de logică și de date empirice. Ceea ce nu este corect!

N-am mari speranțe, dar, poate că Biserica și Ministerul Educației vor reflecta măcar o clipă la această situație. Ministerul poate realizează că o educație centrată pe elev înseamnă să ia decizii fundamentate științific, spre binele copiilor, nu spre binele unor instituții sau persoane intersate. Poate și Biserica va înțelege că poate influența în bine comportamentele oamenilor prin modelele exemplare pe care le poate oferi, nu prin presiunea pe programa școlară.

În fine, un lucru cred că trebuie înțeles foarte clar de toată lumea: am făcut Revoluția din 1989 nu pentru a înlocui o icoană cu altă icoană; am ieșit în stradă ca să avem dreptul să alegem. Căci fără alegere nu există Libertate!

Distribuie acest articol

156 COMENTARII

  1. Excelent ! Nu am cuvinte sa imi exprim respectul si aprecierea pentru articolul dvs. ! Era pur si simplu nevoie de un astfel de articol extrem de bine articulat si el trebuie sa ramana cumva o referinta pentru ce se intampla de acum incolo la noi !
    Pregatiti-va insa pentru ce e mai rau. Radicalismul religios va va lovi chiar si cand faceti un apel la moderatie si separarea religiei de scoala, nicidecum lupta impotriva credintei, distrugerea crestinismului si alte patetisme ieftine pe care le veti auzi negresit.

      • Mircea Miclea este un tip genial.

        L-am apreciat tot timpul pentru cunostintele si atitudinea pe care le are in domeniul educational.

        Il consider ca fiind unul dintre cei mai buni si pregatiti oameni din tara in acest domeniu.

        Respect !

        • Deosebit, argumentat și de bun simț, pe înțelesul tuturor. Felicitări domnule Miclea.
          De copiii care trebuie să-ți petreacă ora aceasta pe hol, sau să plece acasă sau hai hui, nu spune nimeni nimic, asta nu deranjează!

          • de ce copilul meu sa stea pe hol o ora? ora asta facultative sa fie pusa ultima in program… sau sa asigure in locul ei o ora de educatie la alta materie… ca doar exista bani pentru religie nu? de ce sa imi indoctrineze un semianalfabet copilul cu iad si rai pe banii mei cand poate sa invete altceva … e problema BOR si a ministerului care a impus asa zisa religie in scoala! deci putin imi pasa de copilul tau ca face religie.. e alegerea ta dar imi pasa ca al meu copil e discriminat chiar daca ma numar pintre cei care au luptat in 89 sa fie LIBERTATE! asa cum spune si articolul… de la icoana cu nea Nicu… la alta icoana… si dreptul de a decide allege liber… NU EXISTA! de ce? deoarece exista cei ca voi… religiosii… de pasti si de craciun… si cam atat! rusine….
            ps.
            ca parinte orthodox practicant din noul an scolar …. copilul meu va fi mutat la scoala in America…unde are drepturi de cetatean … unde nimeni nu ii impune sa faca religie sau sa aiba o anumita religie! unde platesc taxe la fel ca in Romania dar sunt respectate drepturile cetateanului! unde nu exista discriminare pe motiv religios.. si unde nimeni nu impune cu forta religia lui asa cum se face acum in Romania! comunismul si analfabetismul a devenit sport national in tara lui Eminescu! …asta in contextul in care sa nu uitam copilul copiaza ceea ce vede acasa … deci.. religie acasa nu la scoala pe banii mei din taxe!si… platesc taxe destule unui stat care impune religia copilului meu! si da… stiu ca pe roman nu il intereseaza taxele dar pe mine da! caci sunt banii munciti de mine si sincer.. ceea ce se face actual cu orele de religie e furt din banii publici pentru BOR si pentru 4000 de asa profesori!

    • Uite clint, un prim radical religios iese din pestera si incearca sa-l casapeasca pe mult-stimatul domn Miclea! Noroc ca l-ai pus in garda, altfel nu stiu cum ar putea scapa din labele mele! // D-le Miclea, ati folosit numeroase cuvinte mari: ,,clarificari”, ,,luciditate”, ,,logica”, ,,date empirice”, ,,decizii fundamentate stiintific”, ,, educatie centrata pe elev”, etc, care, impreuna cu altele, m-au facut sa mi-l iau pe Petre Tutea in ajutor si, la finalul articolului, sa exclam si eu admirativ: PÂRŢ! Tot ce-ati scris ar putea fi ”tradus” in felul urmator: avem un copil minunat (sufletul), dar care s-a murdarit, cum se intampla sa se murdareasca pe pamantul asta toti copiii. Constatam ca acest copil trebuie ”spalat” (invatat sa fie bun, tolerant, iubitor de semeni, cinstitor de parinti, altruist, respectuos, civilizat, deschis la minte, curajos, rabdator, aratand compasiune fatza de cel aflat in necaz; il mai invata sa nu ucida, sa nu minta, sa nu cada-n deznadejde, sa nu tradeze, sa nu fie ipocrit, fanatic, las, prost si sa nu pangareasca ceea ce spune ca iubeste… Cu alte cuvinte, ii transmitem tot ceea ce omenirea pare a avea mai bun si a stat la temelia unei Europe civilizate – invatatura lui Hristos ). Facem ”clarificarile de rigoare” si, logic, il spalam pe copil. Alte date ”empirice” ne spun acum ca acum avem un copil curat, dar si ceva apa murdara in caditza. Pasul urmator? Facem o ”analiza lucida” a situatiei in care ne gasim si constatam ca treaba asta o facem deja de ani de zile. In momentul acesta intervine un profesor (sa spunem ca de filozofie, de la o scoala din Buzau), care cauta sa-i convinga pe toti parintii tzarii ca n-are niciun rost sa-si mai spele copilul, deoarece de ani de zile facem cu totii treaba asta, dar fara cine stie ce rezultate: zi de zi, ora de ora, copiii de pretutindeni se murdaresc. In intreaga tara se isca un taraboi asurzitor; parintii patriei se impart in doua tabere: unii dintre ei, ,,traditionalistii” (prea ,,conservatori”, ,,retrograzi”, ,,intepeniti in trecut”, ,,scavi ai rutinei si ai unor barbosi in sutane care-i manipuleaza in mod grosolan”) sustin ca, desi se tot murdaresc, copiii au nevoie sa fie curatiti macar o data pe saptamana, daca nu chiar mai des; Cea de-a doua tabara, a parintilor ”moderni”, destupati la minte, sensibili la tot ce-i nou, doar la ce-i nou-nout, sustin exact contrariul: ca nu-i cazul sa ne mai ,,ciupaim” copiii: experienta a doua mii de ani ne-a dovedit ca, oricat ar nazui dupa o primenire launtrica, intr-un final omul tot ajunge sa se murdareasca. Mai mult, in procesul de curatire survin o serie de probleme (a se citi preoti nevrednci si profesori de religie inapti de a se ridica la inaltimea chemarii lor): uneori samponul ii ajunge copilului in ochi si plange, alteori inghite putina apa,etc. Mai trebuie tinut seama si de timpul irosit, dar si de costuri (=salarile tuturor profesorilor de religie): sapunul, samponul, apa, gazul, detergentul, masina de spalat, curentul si toate celelalte necesita chletuieli insemnate, care altfel ar putea fi directionate inspre modernizarea spitalelor, scolilor, penitenciarelor, etc. Larma iscata cuprinde, evident, intreaga tzara, fara a se ajunge insa la vreo solutie, la un consens intre ,,fanaticii” traditionalisti si fanaticii modernisti. E momentul sa intre in scena un respectabil psiholog, profesor universitar si fost ministru. Sfatos, asa cum ii sade bine unui om cu atatea functii in stat, facand apel la o seama de ,,date empirice”, aduce o seama de ,,clarificari”, fara de care ne puteam da de ceasul mortii, ca tot prosti muream. Intai ne spune ca toate datele istorice ne dovedesc faptul ca obiceiul timpuriu de a te spala nu garanteaza automat ca la un moment dat vei fi si un om mai curat decat e cel pe care, cand si cand, il spala ploaia. Ce rost are sa ti se spuna sa fii bun, inca de cand esti mic, cand tot nu-i sigur ca la maturitate vei fi un cetatean de nota 10? Poate ca mai tarziu, contempland cerul instelat – sau un rasarit de soare – te vei dumiri cum sta treaba cu primenitul asta, care ne da atatea batai de cap. Nu vezi ca toti cei pe care Ceausescu i-a tinut ani de zile in mizerie acum se inghesuie pe la ”dusuri”, umplu azi bisericile si manastirile? Mai mult, obiceiul asta al spalatului, pe langa faptul ca nu pare a aduce cine stie ce foloase (la ce bun sa te speli atata, daca tot ajungi sa te murdaresti mai apoi?), mai poate deveni si periculos, la unii deviind in fanatism. E ca si cum ai sustine ca automobilul este util, cu toate ca zilnic, in trafic, mor atatia oameni in accidentele de masini! In plus, ,,nu exista nicio dovada empirica” pe baza careia sa putem atesta utilitatea predarii unei materii care incearca sa te faca mai prieten cu apa si cu sapunul. Niste studii facute pe populatia Marii Britanii par a confirma acest ”adevar”. Cum? E imposibil sa ramai curat daca, dupa o ora pe saptamana dedicata primenirii, chiar vreme de 12 ani, imediat ce-ai iesit de-acolo, de peste tot esti improscat cu dejectii, cu urina si cu toate mizeriile unei lumi care parca nu-si propune altceva decat sa te murdareasca si poceasca in fel si chip, prin cultul pentru bani, prin pornografie, alcool, droguri, manele, tv, internet, ziare, reviste? Cum? E foarte greu sa ramai cinstit, drept si curat cand viata ti-e invadata de toate astea si cand, decenii la rand, in comunism si-n postcomunism, nu s-a urmarit altceva decat pervertirea ta? Nu conteaza! Mie, profesorului universitar, psihologului, fostului ministru, ,,datele empirice” nu-mi demonstreaza nimic in sensul acesta! // Care este deci solutia pe care – in urma unei ,,analize lucide a datelor empirice existente” – o aduce distinsul nostru profesor? Cum care solutie? Singura, aceea ”simpla si clara”, cum insusi s-a exprimat: NU SA ARUNCAM APA MURDARA DIN VANITZA, cum orice baba cu doua clase ne-ar spune si cum am cauta sa facem in cazul oricarei alte materii, NU SA CAUTAM SA IMBUNATATIM CALITATEA ORELOR DE RELIGIE SI A CELORLALTE MATERII CARE-SI PROPUN SA SCOATA OAMENI DIN NOI, CI, EVENTUAL, ODATA CU APA MURDARA, SA ARUNCAM SI COPILUL! Domnule Miclea, Literatura Romana-ca sa dau numai un exemplu- se studiaza de atata amar de vreme in tara noastra si, cu toate acestea, ”datele empirice” demonstreaza ca iubitorii de lectura sunt, de la an la an, tot mai putini, iar romana se vorbeste, pe zi ce trece, tot mai urat si mai prost! In plus, cate ,,lepre cultivate”, cum chiar dvs v-ati exprimat, n-au studiat oare literatura in scoala? Sadoveanu, de exemplu, in ciuda faptului ca, pe traiectoria acestei lepre, a existat un admirabil Domn Trandafir! Iata ca pana la urma nu invataturile bune – pe care a cautat sa i le sadeasca in inima dascalul sau – au biruit , ci cele ale tovarasilor si ale cozilor de topor, care au sfasiat aceasta tara. Haideti, deci, sa trecem si studierea Literaturii Romane intre materiile optionale, plus Istoria si inca alte doua-trei, ca sa fie tacamul complet!

      • Stimabile….
        Cam forma fara fond.
        Tutea (Part) e un mare OM (pentru unii – care inca se mai intreaba cu ce l-au maniat pe Dzeu cand e furtuna sau seceta) dar sa fim seriosi, nu are ce cauta in aceasta controversa…
        Daca esti de acord cu faptul da „lumea” a fost facuta in 7 zile nu inseamna ca trebuie sa-mi „jicnesti” inteligenta cu o serie de comparatii aberante – neobligativitatea geografiei, literaturii etc (apropos, eu unul nu m-as supara daca la scoala in loc de, sau alaturi de, Sadoveanu ar fi studiat si Hawking – este vorba de popularizare a stiintei, cu argumente literare daca doriti, o mica lupta impotriva ignorantei ce ne inconjoara).
        Prostia nu e numai idiotenia (oligofrenia) ci mai alesi lipsa de informare (aici e rolul scolii).
        Faptul ca in societate exista pornografie/ violenta etc…..le vedem pentru ca exista libertatea de a le vedea. In realitate si in biserica (sau in sens mai larg o societate religioasa) a existat si va exista violenta/ pedofilie etc ……..dar ascunsa, sa nu o putem comenta.

        • Bogdane…lumea a fost facuta in 6 zile! Deci…e clar nivelul tau de cultura generala!!! Asta fara a avea treba cu religia!

          • Este usor sa vezi ca viata pe pamant este mult mai veche decat cei 6000 de ani calculati dupa biblie, cand ai cunostinte minime, practic dupa stiinta poate fi 3500 milioane , asa ca diferenta este atat de colosala incat ar fi greu ca oamenii de stiinta sa faca o asemenea greseala puerila. Diferenta este de o jumatate de milion de ori, nu exista in actualitate asfel de greseli de masurare cu asa abateri, poate in anul 1600, dar acum nu am auzit ca medicii in loc de o valvula de inima sa-ti aduca una de hidrocentrala.

        • @Bogdan – Da-mi voie sa-ti spui ca n-ai inteles nimic din ce-am scris mai sus. Si, daca tot n-ai reusit sa intelegi, te-ai gandit ca n-ar fi rau sa faci putin pe desteptul, asa cum obisnuiti sa faceti cei ce aveti impresia ca a fi ateu in secolul XXI e un titlu de glorie. Lasa-te de ”miturile” crestinilor si pune-te pe treaba , ca nici cu voi nu mi-e rusine: aveti de invatat o mie si una de povesti care tin de religia ateista, incepand de la aia cu supa primordiala din care a iesit tot ce vedem in jur si terminand cu broscuta transformata-n print sau cu ce mai vrei tu. Apropo de supe primordiale, mai e valabila teoria asta? Te intreb pentru ca, de la aparitia lui Darwin, s-au schimbat in fel si chip teoriile voastre, dar voi pe absolut toate le-ati socotit a fi adevarate in momentul formularii lor.

          • Florine, dupa cum scrii se vede ca esti un cleric; asa ca te inteleg ,itii aperi jobul(probabil gras!). Eu consider ca DATORITA ONOR MINISTERULUI EDUCATIEI (care educatie? religoasa?), PARINTII AU FOST PRACTIC OBLIGATI, IAR ALTII MANIPULATI ORDINAR SA ACCEPTE ORA DE RELIGIE PENTRU COPIII LOR! Ca orice parinte ma intreb si eu la cce-i trebuie copilului meu 13(treisprezece ani de religie) cand alte discpline (importante!)se studiaza un an sau doi ?. Nu mai vorbesc de disciplinele stiintifice , fizica , chimia , biologia chiar si geografia , marginalizate aproape total in curicula scolara actuala! Asta doreste clasa politica din Romania: tineri indoctrinati religios , cu o pospaiala de cultura generala , lacunara pe latura stiintifica si practica. Poate de aceea romanii nu prea sunt in stare sa incepa co afacere, care sa le asigure bunastarea si sunt tot mai putini cei care reusesc la bacalaureat!Acest minister (cica al educatiei!) nu se ocupa deloc de intarirea rolului si prestigiului scolii in societate inclusiv prin salarizarea corespunzatoare va cadrelor didactice!

          • Un raspuns pe placul tau:
            Adevărul e că oamenii vor cere întotdeauna o religie expusă în imagini şi cu un halou de supranatural. Ei nu vor ştiinţă; sunt terorizaţi de ea ca de moarte, pentru că singura predică a ştiinţei este că tot ce e viaţă mănâncă viaţă şi tot ce e viaţă moare. Masele nu vor accepta niciodată ştiinţa cât timp nu le va oferi un paradis pământesc. Atât timp cât va exista sărăcie, vor exista zei. – Will Durant, „Conacele filosofiei”, 1929

            Si mai departe sa vedem ce a facut Religia in numele Credintei:
            https://noapteafaraluna.wordpress.com/2013/04/01/

      • vorba lunga saracia omului
        Aici e vorba doar de simplul fapt ca religia nu mai este obligatorie in scoli
        De ce sa fiu obligat sa invat toate invataturile ortodoxe daca de exemplu eu sunt un cetatean roman de religie:catolica,reformata,baptista,musulmana sau orice alta religie mai este la noi in tara?
        Asa e foarte bine daca e optionala
        Cine doreste ca copilul sau sa aiba o „crestere ortodoxa” il poate inscrie foarte usor prin completarea unui formular simplu intr-un minut
        EU am facut-o ptr ca baiatului meu ii place ora de religie(probabil si vocatia profului de religie este un atu important)
        NU inteleg acei oameni care vor sa sileasca alti oameni sa faca ceea ce cred EI ca ar fi bine ptr altii
        Am primit un dar extraordinar de la Dumnezeu si acesta este LIBERA alegere individuala
        Asa ca BOR ar face bine daca si-ar vedea de „oile”sale prin biserici si sa nu faca presiuni ptr indoctrinarea religioasa fortata in scoli

    • Majoritatea covarsitoare si-a exprimat dorinta sa mearga copiii lor la ora de religie. Eu nu pricep ce mai doriti? Deja prin astfel de articole dvstra deveniti manipulatori in incercarea de a schimba majoritatea dupa propriul plac si propriile idei. Dati deja dovada de intoleranta. Daca vrem sa ne crestem copiii religiosi lasati-ne sa ni-i crestem religiosi. Ati putea sa va indreptati energia inpotriva programele TV si televiziunile care ne distrug natia. Religia ne-a crescut natia la ceea ce a fost si este poporul roman. Nu cred ca va puteti declara multumit de rezultatul tavalugului comunist care a indepartat religia.

      • Domnule Iulian,
        Daca aceasta „majoritate” a parintilor s-o fi aflat in situatia in care am fost si eu, si anume de a alege intre a inscrie copilul la ora de religie si a-l lasa sa astepte o ora la bodyguard pana se termina aceasta ora, atunci e clar de ce s-au inscris in procent atat de mare. Pentru ca nu li s-a oferit un curs optional pe care sa-l urmeze copilul ca alternativa la ora de religie. Si ca parinte ai avut de ales intre a sta copilul o ora in clasa, cu un profesor, si a sta o ora pe hol, in frig, cu personal ne-didactic.

        • Este clar ca alternativa a fost sabotata in mod intentionat, ca sa nu isi dea seama poporul ca ideile bunicilor sunt ridicole, daca ofereau (astronomie, informatica, cultura generala, cunostinte generale de ceasornicarie si istoria ei , sah, istoria artei, vizionari de documentare )

    • Exact asa gandesc si eu si ma bucur ca ati expus foarte CLAR toate aspectele acestei polemici…Aproape ca nu mai am ce sa adaug, doar ma intreb si eu cum Ion Creanga invata carte prinzand muste cu ceaslovul, iar Emil Cioran era fiu de preot…si stim cum gandea.
      Nasa mea de botez a fost preoteasa, am copilarit in mediul clerical,dar niciodata nu s-a pus problema impunerii cu forta a unor norme stricte religioase.Redau Gandul zilei :
      Gândul zilei de joi 5 martie 2015 ,,UNIVERSUL si OMUL !” (AVIZ ne_AVIZatilor….!)

      Subject: Gândul zilei de joi 5 martie 2015

      „A venit CLIPA pentru credincioșii TUTUROR religiilor să înceteze să se confrunte agitându-și în aer cărțile sfinte ca fiind UNICELE depozitare ale cuvântului Domnului.
      Fiindcă este fals, da, fals și ridicol, iar adevărata credință nu câștigă nimic din aceste certuri! De ce să se continue să se povestească credincioșilor TUTUROR religiilor că Dumnezeu Însuși a vorbit profeților și că textele numite sfinte conțin numai niște adevăruri veșnice? Toate cărțile sfinte sunt respectabile, dar ele reprezintă numai niște fragmente, niște copii incomplete și imperfecte ale singurei mari Cărți scrise cu adevărat de Dumnezeu:
      UNIVERSUL, dar și ființa umană creată de Dumnezeu după IMAGINEA UNIVERSULUI !
      Unii vor striga că este un sacrilegiu, o erezie. Ei bine, să strige cât doresc! Numai ignoranții vor fi indignați, pentru că ei nu știu cum a gândit Creatorul UNIVERSUL si OMUL !
      Chiar inspirate de Cer – și este sigur că ele au fost inspirate de Cer – cărțile sfinte nu conțin numai și în mod EXCLUSIV niște adevăruri absolute sau definitive. ”
      Omraam Mikhaël Aïvanhov (1900-1986)
      *****************************************************************************************
      „Disputa zilei este despre obligativitatea religiei (ortoDOXE) in scolile de stat, iata un comentariu care m-a impresionat :

      ,,Sunt nascut din tata evreu cu 7 clase si mama romanca ortodoxa cu 2 clase si am 57 de ani.Parintii mei s-au RESPECTAT atat de mult incat nici unul dintre ei nu si-a impus in casa noastra credinta, considerand ca este mai bine ca baiatul lor,apropos am si o sora in aceiasi situatie,sa-si aleaga atunci cand va discerne si va dori credinta la care va adera. La 24 de ani am ales ortodoxismul si m-am botezat.Asta inseamna EDUCATIA unor oameni simpli.”

    • Am sa raspund asa la textul din articol „E suficient să vedem cine sunt cei care umplu bisericile: cei care, pe vremea lui Ceaușescu, n-au avut nicio oră de religie în programa școlară!”:

      Raspuns: E suficient să vedem cine sunt cei care umplu puscariile sau inca n-au fost prinsi si duc aceasta tara de rapa, furand totul si facand viata semenilor amara: cei care, pe vremea lui Ceaușescu, n-au avut nicio oră de religie în programa școlară!

  2. Bravo! Mi-ați servit mingea la fileu. Eu am folosit și alte argumente care țin de pregătirea celor care predau religia. Și situația asta am întâlnit-o și-ntr-un alt caz pe care-l prezint pentru că este spumos.
    Cu câțiva ani în urmă am organizat revederea de x ani de la terminarea unui liceu (nu contează care). Ajung, la un moment dat în clasa unde preda fostul meu profesor de filozofie, dar și de educație politică (înainte de 1989). Spun pe scurt ce am de spus și-mi cer scuze față de toți că i-am deranjat de la oră. La plecare întreb, așa-ntr-o doară: dar ce materie studiați voi la ora asta. Și mi se răspunde: istoria religiilor!!! Deci, omul acela care încercase să ne îndoctrineze cu educația politică acum preda istoria religiilor. Păi, și nu se răsucește Mircea Eliade în mormânt, zic eu către profesor înainte de a părăsi clasa (e o rudă mai îndepărtată și mi-am permis luxul ăsta de a-l tachina).
    Credeți că este diferit de ce se întâmplă acum cu religia? Nu. Materia asta există și SE FAC PRESIUNI IMENSE pentru păstrarea ei pentru că sunt interese mari. Și, garantat, nu în interesul elevilor.
    Domnule, Miclea, felicitări sincere!

    • Adaug si eu o poveste. Un tanar elev in clasa noua imi spune ca maica-sa l-a inscris la ora de religie cu acordul lui, desi el se declara ateu (zice el, nu stiu cat sa-l cred). Si, atunci? il intreb eu pe tanar, care nu e cine stie ce elev silitor si mai mereu ramane corigent ca domnu goe. „Pai, si asa nu facem religie si vorbim despre cu totul alte lucruri iar la final luam toti zece!”, imi zice el. Maica-sa stie, parintii stiu, diriginta stie, directorul stie. Despre ce vorbim aici? Despre o generatie de domni goe salvati de nota de la religie si de o pleiada de pseudoprofesori, care nu-i invata nimic pe elevi si nu-si fac meseria, dar isi iau salariul platit de noi. O generatie de lepre, de impostori si de prefacuti crescuti la sanul statului si a bisericii romane. Dar si de parinti ipocriti vorbim noi, asa ca mesajul domnului Miclea va fi in van. Societatea in sine e putreda si autorul o stie mult mai bine pentru ca s-a lovit de putregai.

  3. http://www.gandul.info/puterea-gandului/pentru-spalare-de-pacate-nu-te-ia-dna-13925819; si citez:

    „Dar, nu asta interesează Godporaţia BOR, în cap cu PF, adică persoana fizică, Daniel, managerul lui Dumnezeu. Dorinţa cea mai fierbinte a preasfinţilor este să transforme copiii în viitori credincioşi, sau, măcar superstiţioşi, gata să se scobească în buzunar pentru preoţi şi biserică.
    Să creadă şi să se teamă, nu să gândească în legătură cu religia.”

    Si da, daca ai minima curiozitate sa te uiti peste manualele de religie, te ia cu fiori.
    De asemenea, sa nu uitam ca vorbim de niste copii de 6-7 ani.

  4. De departe cel mai bun articol despre educatia religioasa in scoli.
    Felicitari si respect pentru abordarea echilibrata si argumentata.

  5. poporul ala ce n are 100 ani, da este educat ca vine de la ruminul burebista,are mai multe intrebari fundamentale despre cum vrea sa arate societatea la care inca nu a raspuns ; intrebari la care popoarele civilizate au raspuns demult.el se aseamana mai bine cu popoarele din Orient.
    cred ca ortodoxismul este perceput ca o valoare patriotica asa precum la islamisti

  6. Predarea religiei în școli este doar o mică parte din acțiunea foarte agresivă a BOR. În ziua de zi, nu se mai deschide o sesiune parlamentară fără un sobor de preoți. Nu se mai face o defilare de 1 decembrie fără un sobor de preoți. Nu se mai pleacă în teatrul de război fără un sobor de preoți. Aproape nimic nu se mai face fără un sobor de preoți. Deși populația României scade, numărul de biserici construite crește.
    BOR crede că este mai atractivă? Nu. Enoriașii sunt mai corecți? Nu. Becali este în închisoare pentru că degeaba faci cruci și mătănii dacă astea sunt doar ca sprijin când încalci legea. Și mafioții italieni sunt religioși.
    Sunt mai etici oamenii din ziua de azi? Nu. Ce face BOR (și nu numai) prin orele de religie? Prozelitism.
    Eu aș scoate materiile opționale (inclusiv religia) de la notare (că și asta contează). De ce? Unii gândesc așa: dacă nu mă duc la religie îmi iese media x, dar dacă fac religia și iau 10 (cum se întâmplă cel mai adesea și foarte ușor) atunci îmi iese media generală mai mare. Și asta mă ajută la final.
    Deci, la mijloc este și un interes.

  7. Pai asta am spus si eu:
    a) Disciplina trebuie sa fie educatie morala, nu religie
    b) Edycatia morala sa poata fi facuta din perspectiva religioasa- dar NUMAI in clasele I-IV, evenul V-VI – in rest ramane educatie morala cu diverse perspective (ca si de exemplu istoria, care se studiaza ca istoria Romaniei, istoria contemporana etc etc etc.)
    c) Educatia morala (in special cea de tip relgios) sa poata fi predate NUMAI fara cathizare (penru ca vorbm despre educatie religioasa, NU despre catechism sau dogma)
    d) Educatia religioasa sa fie OBLIGATORIU verificata de inspectorul scolar (NU de cel de religie, pentru ca nu verifica daca e conforma cu dogma, ci daca s preda in confromitate cu principiile pedagogice ale varstei- orice inspector poate face asa ceva)

    In parallel, bisericile ar trebui sa aiba dreptul sa infiinteze „scoli de duimica/vinery/sambata” in care sa poata face catehizare cum doresc – INCLUSIV cu plata.

    –––––––––-

    Sincer insa m-am cam plictisit de toata dezbaterea asta.

    Duce la ceva? Raspunde macar ministerul in vreun fel? Raspunde BOR?

    Sau BOR face ce vrea dispretuind cetatneii si inclusive proprii enoriasi?

    Ce facem de fapt? Vorbim unii cu altii ca sa ne aflam in treaba?

    Eu unul vreau participarea la dezbatere a institutiilor statului, ca de-aia ne zbatem aici.

    Sau Guvernul Romaniei aplica tactica „Cainii latra caravana trece”?

    Noi platim Guvernul Romaniei, nu el pe noi!

    • Au fost „salvati de clopotel”. Avand in vedere numarul foarte mare de inscreiri la religie, domnii ministry pot merge linistiti la culcare. Au un motiv bun sa-i doara in… de tot ce s-a discutat.

      In fapt, romanii au ajuns sa se minta pe ei insisi ca sunt credinciosi….

      • Oarecum logic si totusi… Nu numai numarul celor inscrisi la ora de religis conteaza pentru ca E DREPTUL LOR (lor nu li s-a facut nici un abuz si foarte bine) ci si numarul celor care, cu toate urateniile prin care am trecut cu totii in ultima vreme, NU AU INSCRIS COPILUL. Caci daca scutirea copilului de la ora de religie a fost un drept al tuturor si doar modul de inscriere s-a schimbat nu si dreptul de a face acest lucru, atunci:
        1. Numarul celor care NU SI-AU inscris copilul la disciplina numita religie in urma maratonului din ultimele saptamani este sau nu identic cu numarul de neinscrisi inregistrat de minister educatiei (cu m mic) la inceputul anului?
        2. Daca nu este identic, atunci oamenii astia au fost prosti, au fost dezinformati sau li s-a incalcat mizerabil acest drept.
        3. Daca exista oameni 10, 100, 300 000 carora li s-a incalcat un drept pot ei oare sa solicite dreptate in instanta???
        4. Daca s-a incalcat o lege cine raspunde? Ministerul?
        5. Putem merge pe principiul ca majoritatea decide? Adica daca un om ii incalca altui om un drept, si ii ia un lucru ( o ceapa de ex.) si hotul se apara in instanta pe principiul: „”Domn’ judecator, da’ eu am furat numai ceapa vecinului si am respectat cepele (a se citi dreptul de proprietate) tuturor celorlalti consateni ai mei!”” Are el castig de cauza in instanta?

    • „Edycatia morala sa poata fi facuta din perspectiva religioasa- dar NUMAI in clasele I-IV”

      De ce sa le spui minciuni copiilor tocmai cand sunt cei mai vulnerabili? TOCMAI in clasele I-IV ar trebui evitata religia, pt ca asta ii indoctrineaza pe viata, sau in cazul cel mai bun pana mult mai tarziu, cand isi dau seama ce si cum.

      • Am spus sa POATA fi facuta, adica sa ramana la latitudinea parintilor.

        Aici e de fapt o falsa problema, pentru ca sub nici o forma o ora de religie pe saptamana nu va transforma un copil in credincios de vreun fel. Iar la prostii eu am vazut destui copii devennd imuni…

  8. Intr-adevar, din punctul de vedere al profesorilor universitari, nu este necesar studiul obligatoriu al religiei in scoli. Dar din punctul de vedere al cetateanului de rand? Intr-o comunitate iesita din lagar, da, lagarul socialist, in care nu puteai avea acces la nimic fara a fura si minti, fara a te dedubla, are importanta o raza de speranta in mai bine? La modul pretentios putem explica tuturor, cu precepte frumoase, inutilitatea obligativitatii studierii unor reguli simple, dublate de invataturi, pilde, snoave. Studiul religiei are o importanta covarsitoare tocmai acolo unde scoala superioara nu are, inca, acces. Explicatiile dvs. domnule profesor au rezonanta cu rezonabilii. Dar credeti ca preotii sunt cum sunt din defect personal? Sau politicienii? Nu! Ei sunt cum sunt cei ce i-au ales! Si propovaduiesc ce se cere! Asadar, in aceasta masa de analfabeti functionali, privitori cu nesat la canale tv de „informare”, puitori de meme, la randul lor, in mintea fragezilor lor prunci, unde reverberaza gandul cel bun? Nu schimbarea elitelor aduce schimbarea natiunii, ci preceptele absorbite de masa. Si asteptam de la dvs. cei care ne ghideaza, speranta. Noi cei din clasa de mijloc avem nevoie, in primul rand, de o societate normala, dezabuzata, o concentrata pe principii, nu de o masa abulica in care ” Buna ziua!” si „Multumesc!” sunt exceptii. Iar din acest punct de vedere cred ca prezenta obligatorie a acelei materii in programa face mult mai mult bine decat rau. Cele bune!

    • De acord cu Adrian, formele de educare ar trebui raportate la realitate. Cind sistemul educational national se termina. in majoritate, prin fabrici de diplome pentru analfabeti, chiar credeti ca se vor lumina cu etica, logica sau filozofie? Predate de cine?Nu cred ca este corect sa cerem un procent mare de excelenta pentru preoti, altul decit media nationala pe …meserii.De exemplu, sihologia din Romania este plina de impostori, inclusiv sau mai ales psihoterapeuti, dar eu va respect pe dvs si nu va acuz ca participati la acest fenomen. Banuiesc ca stiti ca sint biserici si minastiri care au in grija un numar mare de copii abandonati. Aceasta este tara noastra, a contrastelor, in sec 21 rezolvam problemele ca acum sute de ani. Regretam Romania antebelica, dar a fost o Romanie in care religia a jucat un rol important in educatie. Poate ar trebui sa ne raportam la ce sintem cind cautam solutii. Cred ca asa le vom gasi pe cele constructive, fara derapaje de o parte sau alta..
      Domnule profesor, cu tot respectul, comparatia icoanelor cu tablourile cu Ceausescu nu vi se pare putin deplasata?

    • Prietene,
      articolul domnului profesor raspunde intrebarilor ridicate de tine. Mai citeste odata.
      Apoi, pune-ti problema cum ar putea mintea unui copil sa impace ce invata la religie despre facerea pamantului in 7 zile , cu miliardele de ani despre care auzim la materii ceva mai realiste gen geografie. Confuzie- comes to mind.

    • De ce presupui ca moralitatea poate fi indusa doar prin religie? Care e problema cu educatia civica si educarea in spiritul cooperarii in societate?

  9. Am o veche si constanta admiratie pentru dumneavoastra , domnule Miclea. Iata,oamenii trebuie sa stea si sa c reasca cu capul plecat,nu trebuie scapati din mana! Sunt revoltata de fiecare data cand vad cata energie se pune in joc atunci cand ceva menit sa ne faca mai liberi ca si constiinta trebuie dus inapoi, intr-un fel de dictatura.

  10. Foarte concis punctat. Sunt intrebari la care sustinatorii religiei nu pot raspunde. Educatia si structura materiilor predate trebuiesc gandite logic si nu initiate doar din preferinte personale.

    Pe de alta parte, dreptul la educatie religioasa ramane garantat si nimic din ce s-a modificat pana acum nu lezeaza si nu schimba aceasta realitate. Ne dorim cu totii sa fie organizate orele scolare intr-un cadru cat mia civilizat si echitabil pentru toti cetatenii acestei tari, dar mai ales in interesul elevilor.

  11. Excelent articol! In sfarsit, cineva mentioneza doua lucruri importante:

    1. Durata inadmisibila de 13 ani de predare a religiei

    2. Nici etica nu se invata la scoala. Ea se asimileaza odata cu normele sociale din mediul in care suntem crescuti. Teoretizarea eticii e o activitate diferita, un demers filosofic. La fel cum religia ar trebui sa fie o parte a metafizicii.

  12. 1/ „cei care sunt împotriva obligativității orelor de religie nu sunt împotriva religiei” – afirmatia este gresita (ca sa nu spun mostra de „gandire prearistotelica”); corect ar fi fost „nu este obligatoriu ca cei care sunt împotriva orelor de religie sa fie si impotriva religiei”; si este suficient sa va uitati la comentariile articolelor care trateaza subiectul ca sa vedeti ca majoritatea celor care se pronunta impotriva orelor de religie sunt ȘI impotriva religiei, in general, desi ei insisi se considera modele de toleranta si gandire deschisa.

    2/ Comparati lucruri incomparabile: studiul religiei in scoala nu este singurul factor care influenteaza etica sau religiozitatea; familia, contextul cultural si sistemul de valori promovat in societate sunt alti factori care au o influenta puternica. Dat fiind ca toti acesti factori au evoluat semnificativ in ultimii 25 de ani, nu putem trage nicio concluzie clara asupra impactului orelor de religie comparandu-i pe adolescentii de azi cu parintii lor.

    3/ Si, ca sa dovediti probabil adevarul afirmatiei referitoare la atacul la persoana pe care o faceti la inceputul articolului, trebuia sa incheiati printr-o impunsatura la adresa Bisericii: „Căci ea are alte interese, care se văd ușor pe sub sutană”.

    • 1/ Noroc ca limba functioneaza si cu o structura pragmatica, nu doar una logica. Amanunt care v-a permis, de altfel, sa identificati cu precizie sensul observatiei dlui Miclea.

      2/ Lucrurile nu sunt incomparabile, ci compararea lor genereaza rezultate mai mult sau mai putin (in)certe. Noroc ca mai exista si alte epoci, natiuni, experimente sociale s.a.m.d. Concluzii se pot trage.

  13. Domnule profesor,

    Pentru cineva care isi incepe articolul cu relatari despre fracturile de logica ale dezbaterilor anterioare, o fraza ca urmatoarea este cel putin ciudata:

    „Sau, altfel spus, cei care sunt împotriva obligativității orelor de religie nu sunt împotriva religiei.N-are legatura una cu alta, sunt doua teme diferite. ”

    Intr-adevar, ora de religie si religia sunt doua teme cu parti comune si prin urmare se poate spune ca ar fi diferite. Doar ca aceasta premisa este alaturata unei alte concluzii: cum ca cei care se opun orelor de religie nu s-ar opune religiei. Daca o fi vreo legatura intre cele doua, premisa si concluzie, nu mi se pare ca ati reusit sa o faceti convingator.

    • Daca logica este ceea ce doriti, iata o mostra de logica: este o atitudine de respingere a studierii organizate, oficiale si, mai ales, obligatorii, a religiei, echivalenta automat cu o atitudine anti-religioasa?
      Intrebare ajutatoare: daca resping statul Israel, inseamna asta ca sunt antisemit? Este anti-sionismul echivalent cu antisemitismul? Inainte de a raspunde la intrebare, poate ar trebui sa aflati parerea evreilor ortodocsi despre statul Israel: http://en.wikipedia.org/wiki/Anti-Zionism#Jewish_anti-Zionism si http://www.truetorahjews.org/
      Asa-i ca e interesant cum o ramura conservatoare a unei religii considera impunerea seculara a identitatii si religiei respective la fel de nociva ca respingerea sau disparitia ei?
      Si, revenind, v-ati pus vreodata problema ca exista oameni pentru care libertatea de a alege si de a cauta singuri o religie sau pe Dumnezeu este absolut esentiala si mult mai importanta pentru suflet decat studierea ei?
      De ce presupuneti automat ca oricine respinge predarea oficiala a religiei este anti-religios?

      • Daca antisemitismul este discutia pe care o doriti, atunci ia spuneti… Foarte constructiv din partea mea, nu credeti?
        Altfel, daca m-ar fi interesat strict probleme de logica sau tendentiozitate, nu m-as fi marginit la un singur exemplu.

  14. Foarte clar si corect, cu un semiton la pct 1.
    Marile religii nu au aparut din sistemul scolar fireste, dar l-au folosit / controlat dintotdeauna intelegandu-i valoarea strategica in controlul social si ascendenta intelectuala pe care o dadeau clericilor.
    Deci da, nu au aparut – dar s-au propagat si consolidat prin scoala, asa cum arata ea in diverse epoci, cel putin marile religii ale Cartii.
    Cu alte cuvinte, nimic nou in implicarea scolara actuala.

    • Cu respect. Crestinismul nu este religia niciunei Carti. Dar asta e o chestiune prea subtila chiar si pentru cei foarte cititi.

      • Cu respect. Cred ca ramane in continuare valabil principiul dvs. legat de scoala, cel cu „cat mai putine daune”. Mi-a placut, l-am retinut si va citez din cand in cand, sa stiti (cu indicarea sursei!). :)

      • nici macar al cartii „Maestrul si Margareta?” :). Oricum aruncati o idee si o luati la fuga (adica fara argumente).

  15. Excelent. Ati definit miza.
    Miza e spalarea pe creier a unui viitor popor de cotizanti si dependenti de o institutie privata particulara care pune monopol pe viata spirituala, in afara controlului statal si social.

  16. Dupa 13 ani de invatat religie in scoala cate o ora pe saptamana, copiii vor iesi calificati dupa terminarea liceului in meseria de dascal sau chiar preot. Sa privim partea buna.

  17. Clarificarile sunt foarte bune si necesare, dar dle. Miclea puteati ramane nepartinitor si elegant in exprimare, asta referitor la interesele de sub sutane.
    Impresia mea era ca dezbaterea se referea la cine face cererea, dar dvs. ati coborat la fondul problemei: daca trebuie sau nu sa se faca educatie religioasa in scoala romaneasca. Inteleg ca sunteti impotriva, cel putin nu 13 ani. Consider doar ca argumentele ce trebuie luate in considerare sunt mult mai numeroase si trebuie sa aiba in vedere necesitatile spirituale ale copiilor, formatia morala a poporului roman, chiar si istoria lui, plus multe altele.
    Ora de religie nu este religia in sine, dar ofera cunostintele necesare aprofundarii credintei fiecarui copil, care este crescut deja de parintii sai intr-o anumita religie. Nici eu si cred ca nici alti parinti, poate si dvs., nu am reusit sa le oferim copiilor nostri aceste cunostinte despre Dumnezeu sau despre faptul ca El nu exista. Nu cred ca BOR vrea sa-i indoctrineze pe copii, sa-i transforme in viitorii sai contribuabili, ci doar sa-i ajute sa aprofundeze credinta in care parintii lor au ales sa-i boteze si sa creasca pentru folosul lor spiritual.
    Doar ca o mentiune, deoarece e obligatoriu ca scoala sa ofere ora de religie, as vrea sa nu fiu discriminat prin necesitatea cererii de a alege ca copilul meu sa faca religie, asa ca propun ca toti parintii si copiii sa opteze pentru religie sau alt optional printr-o cerere, nu doar majoritatea. Poate asa vom gasi un punct comun care sa nu ne divizeze

    • În faţa casei de bilete de la circ:
      – Câte bilete vreţi?
      – Niciunul.
      – Atunci de ce aţi stat o oră la coadă?
      – Ca să nu se simtă discriminaţi cei care vreau circ, că doar ei stau aici la coadă.

      • Gluma imi place, insa cred ca exemplul meu e mai potrivit:
        Eu sunt eleva in clasa a XI-a si pentru ca am o afectiune lombara nu pot face orele de sport. Asa ca duc de la policlinica unde fac fgimnastica medicala de doua ori pe saptamana o adeverinta pe baza careia mi se incheie media la liceu.
        Asa mi se pare normal, nu ar fi normal ca toti cei 21 de colegi ai mei sa faca cereri pentru a participa la orele de sport, ci eu care nu pot participa sa fac aceasta cerere. De ce sa fie altfel la religie?

        • Citeşte motivaţia deciziei CCR în discuţie aici. Vei găsi acolo argumentele pentru care trebuie să facă cerere cei care vor să studieze religia şi nu invers, cei care nu vor să facă cerere. Acolo nu mai este problemă de număr decât, dacă vrei, sub aspectul protecţiei minorităţilor şi chiar şi asta doar ca o consecinţă a argumentelor deciziei nu ca premiză a acesteia.

          Situaţia orelor de religie nu poate fi extinsă la cea o orelor de religie pentru că în cazul ultimei situaţii avem în joc libertatea de conştiinţă (inclusiv aderarea la vreuna din religii, agnosticism sau ateism) şi libertatea exercitării vreunei credinţei religioase sau a niciuneia, absente în cazul orelor de sport. Decizia CCR se bazează tocmai pe protecţia acestor llibertăţi.

          Dacă programele (şi manualele) disciplinei religie nu ar fi fost confesionale şi avizate de către culte ci neutre şi dacă predarea orele de religie nu ar fi fost confesională ci neutră, nu de către profesori agreaţi de către culte ci independeţi de ele, probabil alta ar fi fost decizia CCR: Felul în care sunt structurate şi predate orele de religie, confesional, le face veritabile agresiuni psihice împotriva celor care nu împărtăşesc confesiunea respectivă. Obligarea la depunerea unei cereri / opţiuni pentru a nu participarea la aceste ore neagă dreptul din oficiu de a nu fi agresat. Legea, în forma ei neconstituţională, statua dreptul şcolii de a agresa până când agresatul se opune agresiunii (prin cerere).

          Exprimarea voinţei de a participa la orele de religie a fost prezentă şi până acum, oarecum ascunsă în alegerea confesiunii, dar ea era neformalizată, „la mica înţelegere” între şcoală, elev (familia lui) şi culte, în „buna” .tradiţie românească sintetizată în vorbele „merge şi aşa”, „vom trăi şi vom vedea”. Am trăit, am văzut şi acum , prin obligarea la depunerea cererii, ea a devenit formalizată, intrând într-o altă paradigmă, sintetizată tot printr-o vorbă populară, „unde-i lege nu-i tocmeală”.

          Unora li s-a părut „împotriva naturii” recenta asociere dintre cultelor minoritare şi BOR în promovarea religiei în şcoală dar aceia nu au băgat de seamă că obligarea la depunerea cererii le protejează tocmai pe cultele minoritare de eventualele abuzuri ale bisericii majoritare în zonă (eventual şcoală).

          Gluma mea viza doar pretenţia ca toţi copii să facă cerere.

        • @geo

          1. La ora de sport se fac exercitii fizice si se practica diferite sporturi, astfel incat sa asigure dezvoltarea armonioasa a trupului. Daca ora de sport s-ar transforma in ora de fotbal (si doar atat) ai avea dreptul sa nu te inscrii, indiferent de starea sanatatii. Ei bine, acelasi lucru se intampla cu ora de „religie”: este de fapt o ora de ortodoxism, de unde si dreptul de a nu o urma.

          2. Spre deosebire de stiinta (sau chiar si de sport) unde scopul este de a STI, predarea religiei se face in scopul de a CREDE. Poti obliga pe cineva sa stie, atata timp cat societatea nu-si poate permite sa sustina material o mare masa de nestiutori, dar nu poti obliga pe cineva sa creada pentru ca nu exista o corelatie intre credinta si capacitatea de integrare activa in societate.

          3. In fine, in Romania exista legi care stabilesc relatia dintre stat si cultele religioase, deci pana ce aceste legi nu se schimba (eu unul sper sa nu se schimbe) favorizarea unei religii fata de celelalte 17 (18, daca ii numaram si pe atei) este interzisa prin lege: se numeste discriminare pe criterii religioase.

  18. Un articol scurt, aplicat si clar-cristal.

    Miza, asa cum spune autorul, se vede pe sub sutana (cea cu buzunare adanci).

    Orice parinte responsabil, inainte de a semna cererea, ar trebui sa solicite continutul si programa orelor de religie la care-si inscrie copilul. Mai mult, corect ar fi ca cererea de inscriere la orele de religie sa contina declaratia olografa a parintelui ca a luat la cunostinta despre programa cursului la care-si inscrie copilul. Pana la urma, daca se ajunge la vreun scandal si la vreun proces, presupun ca statul poate fi tras la raspundere, fiindca parintii au semnat in necunostinta de cauza. „Religie” poate suna frumos, dar ce si cum se preda sub aceasta „umbrela”, e alta treaba.

  19. Pe cand o discutie despre Biserica Ortodoxa Romana? Deocamdata vad ca ea are initiativa! O cercetare critica echilibrata pentru a clarifica lucrurile si a echilibra propaganda religioasa! Oamenii trebuie sa auda si celelalte opinii!

  20. Absolut de acord, frumos spus.
    Cred doar ca ar fi trebuit mai tare intarit punctul 5. Banii bugetari adusi comunitatii ortodoxe prin predarea in toate clasele a acestei materii cu aprobare speciala de la BOR. Cite preotese ar ramine fara job, citi popi ar trebui sa-si caute enoriasi? Iar asta prin contributia egala a tuturor membrilor celorlalte religii, altii decit crestinii ortodocsi. Obligatoriu, dupa cum ar vrea ei.

  21. Exista o carte extrem de importanta pentru a studia , intelege religia .Recunoscuta ca atare pe plan international .
    Intimplator e scrisa de un roman (emigrant) .
    Domnul se chema Mircea Eliade iar cartea e intitulata : „Istoria credințelor și ideilor religioase”.
    Cred ca ar fi prima carte care ar trebui studiata in orele de religie pentru a intelege fenomenul religios.
    Evident nu necesita 13 ani de studiu scolastic dar poate vrem sa facem concurenta scolilor coranice din Pakistan unde coranul e manualul de baza , unic a viitorilor talebani . :)

  22. Felicitari, domnule profesor, si va rog sa scrieti mai des aici ! (adica e mare nevoie de texte clare, cu argumente, cu puncte si subpuncte, ca la scoala!).
    Si eu cred ca disciplina ar trebui sa se numeasca „Educatie religioasa”si nu „Religie”, asa cum exista „Educatie plastica”, Educatie muzicala” etc.
    E fabulos cum oameni care se simt amemnintati ca vor ramane fara ore (profesori de religie, chiar preoti care ocupa, complet imoral, catedre) sunt de o agresivitate de neimaginat! Chiar nu-si dau seama ca tocmai ACEASTA atitudine i-a adus aici?
    Marea mea dezamagire este PF Daniel: din cate stiu, e om de carte. Cum de nu intelege si, de aici, cum de nu intervine corectiv in privinta continuturilor manualelor scolare? Adica, un om erudit, inteligent anticipeaza impactul unor formulari aberante, a unor poze anacronice, ca mesaj, a unor abordari care nu au nimic in comun cu lumea in care traim?

  23. Foarte bun articol, clar, concis, lucid.

    in ceea ce priveşte raportul Bisericilor ortodoxe neaoşe cu şcolile, publice sau private, ţin să reamintesc istoria diaconului Coresi, tipograf şi ctitor de şcoală, care a fost obligat să migreze şi să se stabilească la Braşov, printre străini mai toleranţi, pentru a putea publica primele lucrări in limba română şi unde a impulsionat apariţia primei şcoli unde se vor fi ţinut cursuri in limba română, fapt atestat pentru anul 1583. Până atunci Bisericile din ţările aşa-zis române blocaseră orice tentativă de şcolarizare de masă in limba natală, de sorginte latină. De altfel Mitropoliile ortodoxe din moldova şi muntenia vor renunţa, cu chiu cu vai, după multe strădanii, la limba slavonă ca limbă liturgică şi la alfabetul chirilic abia in secolul 19. Realitatea, tristă, cum altfel, este că poporul român profund îndoctrinat religios şi analfabet nu a cunoscut niciodată o Renaştere. Noi nu am avut o Biserică cu adevărat Naţională care să îşi facă din iluminarea maselor un ideal. Noi nu am avut niciun patriarh care să încurajeze dezvoltarea ştiinţelor, care să permită vreunui Rafael să picteze in vreo catedrală o scenă precum Şcoala din Atena prezentă in Palatul Apostolic de la Vatican, simbol al reconcilierii cu vechea instituţie antică prigonită la începuturile creştinismului teocratic de dictatori precum Teodosiu ori Justinian..

  24. Acolo unde pluralismul valorilor e prioritatea nr 1, acolo apar si icoanele. Daca nu sunteti de acord cu acest lucru, nu ne mai ramane decat sa separam apele. Se trece prea usor sub tacere ca scoala e dominata azi de paradigma analitica.
    Modul in care sunt gandite stiintele in scoala tine cred intr-o masura extrem de importanta de logica lor interna, e tendentios ce spuneti. De ex, am putea cauta comparatii la fel de bune cu aproape toate celelalte materii care nu sunt restranse la 1 an.
    Cele bune

    • V- as aduce aminte ca paradigma analitica ne-a adus civilizatia la nivelul de dezvoltare actual si daca considerati asta o greseala va rog sa ne spuneti ce efecte benefice considerati ca a avut renuntarea la paradigma analitica in lumea araba dupa ce renasterea a redescoperit-o acolo pentru noi. Era mai bine ca si occidentul sa ramana nereformat de renastere, asa cum a ajuns lumea ortodoxa pana in timpurile moderne?
      Poate ne puteti deslusi care este logiga interna a disciplinei cunostinte despre religie care sa justifice necesitatea a 13 ani de studiu?

      • Nu cred ca meritele sunt cele care justifica abordarile realitatii din zona analitica in scoala, cel putin nu meritele singure. Sunt valori si ideologii puternice implicate, e suficient sa va spun ca nu aveti inca un termen de comparatie in materie de orori si distrugeri in istorie pentru ce s-a intamplat in secolul XX; cred ca suntem ptr prima data in situatia de a parcurge o criza ecologica -unii o compara cu cea care a dus la disparitia dinozaurilor- provocata de om; in sfarsit civilizatia asta pe care o laudati si de care beneficiaza altmineri cca 20% din populatia globului, consuma cca jumatate din resursele lui. Si multe altele. E probabil inutil sa va spun ca in toate asta e implicata direct figura savantului. In orice caz, nu stiu daca discutia asta e una care sa va avantajeze prea mult in comparatiile cu arabii. In plus, comparatia cu arabii e una de fapt intre coduri culturale si interese specifice diferite. Pozitia de arbitru e vacanta in asemenea chestiuni, in genere; sau ar trebui sa fie. Bun, lucrurile nu sunt simple.
        Vedeti ca faceti niste confuzii copilaresti. Nu puteti discuta de o paradigma analitica in Evul Mediu, iar Renasterea n-a descoperit filosofia analitica, mai curand stiintele, arta si filosofia in varianta lor medievala/ clasica. Ceea ce spun destui azi e ca fara metafizica transcedentei dezvoltata in special in Evul Mediu, Occidentul n-ar fi cunoscut o nastere a subiectului ca cea care azi se afla la baza epistemologiilor de tip analitic.
        Religia se face in atatia ani ptr ca ea apartine unui alt registru metafizic. Nu e usor de insusit, mai ales intr-o cultura care n-o avantajeaza deloc. E in interesul tuturor sa oferim viziuni asupra lumii diferite de aceste epistemologii stiintifice si antropocentrice, care desi servesc in genere scopuri specializate, au consecinte mari la alte niveluri.
        Cele bune

        • Nu m-am facut inteles, ma refeream la reforma adusa de renastere gandirii occidentale in ansamblu pe baza recuperarii realizarilor gandirii antice (inceputul emanciparii stiintelor de filozofie) prin intermediul culturii arabe. Hiatusul asta din perioada evului mediu a fost produs tocmai de ofensiva victorioasa a crestinismului care s-a impus datorita caracterului sau programatic si a perspectivelor milenariste oferite, creand germenii a ceea ce astazi numim progres, in fata viziunilor antice stagnante sau ciclice, in orice caz conservative.

    • Absolut de acord.
      Citirea şi a XII şi în rest Religie. Mai ales fără limbi străine. Fetele să nu facă şi a XII -a că-s mai slabe de minte şi dacă ştiu citi pot bolânzi. Dacă se predă mai degrabă citirea cine ştie ce lucruri eretice găseşte pruncul pe net.

      (Astea nu-s de la mine decât în mică măsură. Erau opiniile preoţilor în urmă cu mai puţin de 200 ani. Vedeţi cărţile scrise de către Constanţa Vintilă-Ghiţulescu. http://www.contributors.ro/cultura/intalnire-cu-cititorii-constanta-vintila-ghitulescu-raspunde-online-la-intrebarile-voastre-vineri-ora-13-00/)

  25. nici orele de matematica nu te fac matematician, nici orele de chimie, chimist. nici orele de sport nu te fac sportiv, nici orele de geografie nu te fac geograf. nici scoala nu te face invatat domnule ministru. religie, nereligie problema voastra e absurditatea asta de scoala in care 90 5 dintre copii nu invata nimic necesar vietii. afara cu religia din scoala! afara cu chimia din scoala! afara cu scoala din scoala!
    scoala romaneasca este populata de retarzi si retrograzi. de ambele parti.

    • Am sentimentul ca retraiesc spectacolul gretos cu eutanasierea cainilor maidanezi. Va garantez ca in 10 ani nu va mai exista nici umbra de elev la ora de doctrina religioasa. Vor prefera toti sa fie la ora de inot sau la cea de conducere auto. Religia o cunosti si o practici individual, acasa, nu in colectiv.

  26. Iubirea aproapelui!
    Religia crestina, cea care se deosebeste de celelalte doua religii monoteiste – ebraica si mahomedana -, (neluand in considerare mormonii, neoprotestantii, Bahai, etc.), considera ca Iisus este fiul ceresc al lui Dimnezeu, oamenii fiind fiii pamanteni ai lui Dumnezeu, facuti dupa chipul acestuia.
    Izraelitii si mozaicii considera ca Iisus a fost un om, un profet, ca si Mahomed, care a trait si a murit ca om, un predicator al unor invataturi de inalta moralitate si bunatate.
    Crestinismul are ca una dintre invataturile de baza ‘iubirea aproapelelui’ (sa il iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti!’) – indicatie ‘pretioasa’ usor de dat, greu de indeplinit (de catre altii!).
    Omul, una dintre cele mai complexe entitati de pe pamant (nu se stie si nu se va sti infinit de mult timp, daca chiar din intregul univers) este dotat natural cu toate mijloacele ca sa poata exista, sub imperiul instictelor personale (din dotare, ar zice militarii).
    Omul are datoria sa isi foloseasca ratiunea ca sa isi ajute instincele sa-l protejeze, sa nu se auto-distruga, sa isi apere integritatea intregului sau complex organic, care i-a fost incredintat de catre Dumnezeu – Creatorul tuturor vazutelor se nevazutelor -cum zic monoteistii, aceasta ipoteza fiind lansata de catre invatatii timpului, in urma cu cateva mii de ani (nu zeci de mii sau sute de mii), moment din care, adeptii ‘ipotezei’ Dumnezeu unicul Creator’ nu s-au mai inchinat unor entitati din natura, carora le atribuiau inainte puteri supranaturaleu , ccare ar dirija micul univers din jurul lor.
    Monoteistii, adepti ai Dumnezeului unic interzic, considera un pacat de neiertat ca un drept-credincios sa isi puna intrebarea : ‘cine l-a creat pe Creator’, dar pe Creatorul Creatorului, etc. (‘crede si nu cerceta!’).
    Dumnezeu ar fi creat, spune ipoteza, toate miliardele de galaxii, fiecare compusa din miliarde de sisteme solare, fiecare galaxie avand in centru ‘o gaura neagra inconjurata de o lumina imensa (quasar)’, Dumnezeu ar fi creat toate radiatiile din univers, toti atomii, protonii si neutronii, electonii, toti cateii, mieii, firisoarele de iarba, copacii de toate soiurile, si restul materiei vii, precum si materia impropriu denumita moarta (de fapt si ea vie, are viata in ea, componente microscopice care se misca, se transforma – teoria Creationista..
    Stinta, cercetarea (astrofizica) au ajuns azi la un nivel uimitor de cunoastere a universului, sunt pe drumul deslusirii genezei acestuia. Au ajuns deja la opinia ca Creatorul intregului univers este universul insusi (s-a autocreat si evolueaza coform propriilor legi).
    Recomandarea crestina ‘iubeste-ti aproapele!’ pretinde imposibilul, direct, dintr-o saritura, arzandu-se etapele premergatoare – respectul, urmat de afectiune, acestea doua conditionand eventuala trecere la faza a treia, finala – iubirea.
    Fiecare om (individ) trebue sa fie invatat, (educat in familie si in scoli) sa isi respecte aproapele, sa accepte ca acesta (aproapele) este o fiinta diferita de el, ca opiniile si actiunile care dicteaza opiniile si actiunile acestuia decurg dintr-un bagaj de informatii, adunate in creerul lui, in timp, diferite de cele stocate in capul individului in cauza.
    Mama trebue sa ajunga la intelepciunea de a accepta ca fiica sau fiul ei sunt diferiti de ea, nu numai fiindca nu au un fond genetic identic cu al ei, ci si fiindca ei traiesc in alt mediu, diferit cu timpul, de mediul in care a trait mama, deci fiecare – mama si copii – au stocate in creer informarii diferite, si cai de legare intre ele a informatiilor. Adica, mama si copiii trebue sa se respecte reciproc, ca indivizi distincti.
    Dara se duce la indeplinire faza intaia – respectul reciproc -, se poate trece, temeinic, la faza a doua, in cazul unora dintre realtiile dintre doi indivizi, indiferent de sexul acestora – ‘afectiunea’.
    In aceasta faza este antrenata partea din creer in care sunt stocate si actioneaza ‘partea emotiva a vietii omului – emotiile.
    Afectiunea slefueste pana la perfectiune relatia dintre indivizi, ii lega sufleteste (prin creer, cu reflexii asupra inimii).
    Trecerea relatiei dintre doi oameni la o a treia faza – iubirea -, printr-un salt direct, arzandu-se primele doua etape este practic imposibila.
    Primele doua faze sunt ele insile ca un Everest pe care nu-l poate urca oricine, fara o pregatire temeinica, riguroasa (pas-cu-pas ar zice Iohannis).
    Un alpinist extrem de ambitios, ca cei mai multi dintre cei macinati de aceasta pasiune (alpinismul), si-a propus, trecand riguros, bine antrenat, cu rabdare, prin etapele ‘respect’ si ‘afectiune’, sa atinga sublima etapa a treia – ‘iubirea’. Dar, brusc, s-a trezit in fata unei placute, fixate in stanca, pe care era scris : ‘nu mai insistati zadarnic, muntele se termina aici!’.
    Oamenii ar trebui sa fie invatati cum sa se respecte recoproc, sa respecte mediul inconjurator, sa consume cat mai mult sapun, sa circule in liniste, pe trotuar sau in autobuz, sa arunce gunoaiele in cosurile existente, nu in strada, copiii sa fie invatati ‘cum sa invete’, profesorii sa ii invete esentialul sustinut de putine exercitii exemplificatoare, copiii sa isi respecte profesorii si parintii, profesorii si parintii sa fie invatati cum sa ii educe pe copii (cine ii invata?).
    Avem deja 18.000 de biserici, numai 2800 de scoli, patru sute de spitale, majoritatea subdotate cu aparataj si personal medical, multii copii merg pe jos, iarna, la scoala, avem in constructie mandria neamului – Catedrala Mantuirii. Avem din toate!
    Politicienii ne-au adus unde suntem. Ei sunt vinovati ca tara este departe de unde ar fi trebuit sa fie azi; poporul care i-a ales si ii accepta, este, si el, la fel de vinovat.
    P.S. Am facut abstractie de iubirea dintre un barbat si o femee, cu radacinile eacesteia, declansatoare de trairi bine cunoscute (si urmarile!).
    Am facut abstractie si de prietenia cu intelesul obisnuit azi, cand se spune : el – am o pritena; ea – ‘am un prieten’; cum, tu nu ai inca?

  27. Scoala ne dezvolta „radacinile” cunoasterii, insa cunoasterea religiei zace intr-un sambure de suflet, care nu rodeste exclusiv in scoala ci si prin apa vietii, soarele familiei si vantul schimbarilor.

    In limpezimea sufletelor de copii sunt mai mari sansele ca sa gasim mediul cel bun al formarii tanarului de maine care va constientiza si discerne realitatile din viata lui. Odata depasita faza copilariei, tanarului si mai apoi adultului nu ii mai ramane decat sansa maturizarii prin incercarile vietii.

    Daca pana la 14 ani copilul are o disponibilitate de studiu, odata cu adolescenta si cautarea identitatii si afirmarii, este mai dificila abordarea sufleteasca din exterior, pentru ca sunt create multe flancuri interioare. Materia de liceu este si ea la o incarcare suprasaturata.

    Astazi sunt multe dezbateri pe tema cererilor de a studia religia in scoli ca optional conform CCR (fata de varianta veche a cererilor de a nu studia religia), cat si pe tema momentului de aglomerare a activitatilor din scoala (olimpiade, concursuri, orare) cu schimbarea „din mers” in acord cu decizia.

    Avem nevoie de religie? DA. Religia este calea.
    Regasirea spirituala este un punct central sferei (altadata credeam in axa spirituala insa am regandit forma) si este comun mai multor religii, multi spunand ca ortodoxia este cea mai aproape de el. Avem in istoria neamului nostru o spiritualitate profunda, senzitiva.

    Cred insa ca ceea ce nu putem face din „exterior” pentru copiii veniti langa sufletul nostru, ramane sa descopere singuri in sufletul lor dupa faza adolescentei. Har, sfaturi bune, exemple model, profesionalism si responsabilitate aduc profesorii in profesie insa cu totii sunt doar oameni cu perceptii, interpretari, dificultati proprii. Un om in mijlocul a 23-30 de omuleti. :)

    Parerea mea este ca in clasele I-VIII religia pune bazele intelegerii unor limite. Din clasa a 9-a … sufletul fiecaruia lucreaza mai dependent de credintele si sentimentele formate/deformate.

  28. Pacat ca nu ati reusit sa schimbati ceva in bine in invatamant, din pozitia de ministru pe care ati detinut-o la un moment dat. Din pacate, putinii oameni valorosi care mai sunt in ziua de azi sunt repede indepartati de catre masa prostimii…

  29. Excelent. Perfect adevarat.
    Dar mi-e teama ca ignoranta a facut masa critica in Romania si ca argumentele rationale nu mai au nici o sansa.

  30. Echivalați fotografia lui Nicolea Ceaușescu cu o icoană, „altă icoană”, cum spuneți.

    Domnule Profesor și fost Ministru, pentru cine era icoană în sensul ortodox fotografia lui Nicoale Ceaușescu ? Sau vreți poate să sugerați că icoanele ortodoxe sunt o manifestare a cultului personalității așa cum erau fotografiile cu Nicoale Ceaușescu ?

    Fără acest ultim pasaj stupefiant aș fi putut crede că ați venit cu o contribuție constructivă, însă pasajul arată că nu înțelegeți practicile religioase ortodoxe.

    Am învățat eu însumi în perioada comunistă și nu aș fi știut ce este o icoană și de ce afirmația dvs nu se poate susține dacă nu aveam lecturi ulterioare. Acum cred că aceste lucruri e bine să fie știute încă din școală, și nu într-a 12-a ca filosofia.

    Copilul meu e într-a 11-a la Sava și a ales în continuare să facă ora de religie. Singur.

    gânduri bune,

    • Dle Iordache,nu vedeti padurea din cauza icoanelor! ups, a copacilor, am vrut sa spun :)
      Inteleg ca e dificil de gasit defecte la logica si expunerea ei din acest remarcabil text,dar asta nu-i un motiv suficient de intemeiat ca sa-i inventati cusururi!
      Ati inteles f.bine ca scopul analogiei nu era sa denigreze icoanele,ci sa atentioneze asupra pericolelor mistificarii si idolatrizarii,care sunt reale!
      O icoana este sfanta pentru cel care crede in forta ei,sicare probabil ca, considera ca prin ea comunica cu divinul…Arborata in sala de clasa si insotita de comentariul preotului,impresioneaza copiii! Ai mei,8 si 12 ani, mi-au confirmat!!!
      Cand eram pionier,recitam emotionat poezii privind tabloul lui Ceausescu,si eram sigur ca ma aude!Ca sa-i fac placere,ma straduiam sa reci tcat mai frumos!
      Nu sunt motive de suparare,nici de jignire si nici de judecata valorica…sunt doar fapte!

    • Domnule, ma surprinde sa aveti o intelegere asa de superficiala a textului. Am sa imi permit sa va raspund eu cu niste intrebari:

      Credeti ca majoritatea pupatorilor de icoane de azi care se calca pe picioare prin biserici stiu ce este o icoana ? Credeti ca cei care purtau „icoane” cu Ceausescu si recitau nu rugaciuni, ci poezii cu Marele Conducator stiau ce fac de fapt ?

      Nu cred ca autorul a vrut sa faca vreo blasfemie punand egal intre icoana si tabloul cu Ceausescu, dar se pot face multe paralele intre practicile si efectele adverse ale dictaturii si efectele adverse ale excesului de religiozitate. Putem vorbi mai mult despre partile bune, care au existat si in comunism, dar totul se reduce pana la urma la costuri. Si Ceausescu a avut realizarile sale, insa intrebarea e daca vrem sa vedem si costurile. Si religia are parti bune dar si un cost. Eu unul ma tem ca raportul beneficii/cost devine foarte mare daca religiozitatea scapa de sub control. Cum a vorbi despre noi ne-ar atinge vanitatea, uitati-va putin peste gard la „vecinii” islamici. Acolo religiozitatea e scapata de sub control si societatea e 100% religioasa. Dar costurile sunt mai usor de vazut. Apoi, mergeti putin prin Moldova. Nu e desert, dar e saracie lucie. Si religiozitata cat cuprinde. In ultimele zile m-am convins ca e asa o mare diferenta intre religiosul islamic si cel crestin, cel putin nu asa cum ar vrea sa creada unii. Desi poarta in spate bagaje diferite, poarta pana la urma acelasi tip de razboi.

      Ati zis bine ca fiul dvs a ales. Si mai bine pentru el ca a ales singur si la o varsta la care sa zicem ca poate sa faca alegeri. Asta vrem si noi. Dar un copil de 5-6 ani care pe deasupra n-are dotarea intelectuala si nici noroc in viata sa ajunga vreodata la Sava, ci e nascut intr-un sat unde noroiul e pana la gat, nu are biblioteca si nici acces la vreo alta forma de cultura, in schimb are biserica, de ce sa fie OBLIGAT sa invete religie si in scoala ?

      • „Credeti ca majoritatea pupatorilor de icoane de azi care se calca pe picioare prin biserici stiu ce este o icoana ? ”
        In orice caz nu o confunda cu poza lui Ceausescu.

        • Ati fi surpris sa vedeti cati din ei i-ar pupa „icoana” lui Ceausescu daca ar avea ocazia. In orice caz, foarte multi romani il regreta pe Ceausescu ( cum spuneam nu vor sa vada costurile acelei epoci pe care de fapt tot ei le-au platit cu varf si indesat ) si probabil ca s-ar inchina, de data asta sincer si la icoana dictatorului. Este vorba de cei mai sarmani, acelasi „esantion” care „frecventeaza” si biserica, tinta pomenilor electorale, etc.

      • Am înţeles foarte bine textul şi sunt un susţinător al d-lui Miclea în ce priveşte standardele ridicate în spaţiul academic şi multe altele, mai puţin abordarea autoritaristă a reformei, strict top-down. De-asta s-a ales praful de reformă, pentru că a fost făcut raţionalist, top-down.

        Asta nu înseamnă că trebuie să accept derapajul final. Cu cât autorul unui text e mai important, cu atât pretenţiile sunt mai mari de la dânsul.

        Nu cred că a ales să ofenseze creştinii printr-o comparaţie neavenită în loc să lase textul să fie un discurs raţional fără valenţe emoţionale, cred că pur şi simplu nu ştie ce este o icoană, care este deosebirea între o icoană şi poza unui lider comunist cu autoritate maximă. Psihologia nu te învaţă asta, doar cărţile din zona religiei.

        gânduri bune

        • Stimate Domn

          Stimate Domn,
          tot niste oameni au stabilit intr-o anumita etapa de dezvoltare a cultului ce este o icoana, asa cum tot niste oameni au negociat cuprinsul noului testament dintre evangheliile disponibile la momentul conciliilor in cauza. Si la fel ca in orice negociere negociatorii au fost manati de niste interese, doctrinare in cel mai bun caz. Nu dispunem de nici o informatie cum ca Dumnezeu sau Isus si-ar fi facut cunoscut puctul de vedere, dar astea ar fi lucruri destul de clare daca s-ar preda istoria religiilor, oare de ce nu este interesata BOR de acest aspect?
          Si alegerea portretelor „consacrate” ale liderilor comunisti a facut obiectul „negocierii” in cadrul unei „sedinte de colectiv” si urmarind anumite interese de reprezentare, doctrinare, etc. Ei bine in acest sens comparatia cu icoanele nu este tocmai deplasata.

        • Imaginea ca obiect a icoanei devine banală, așezată fiind, pe un perete al unei clase! Câți dintre cei care intră în clasă, după o perioadă scurtă de timp ar remarca schimbarea icoanei unui sfânt cu, să zicem, totul altă imagine?

        • „…cred că pur şi simplu nu ştie ce este o icoană,…” – atunci cand devine importanta (esentiala!) cunoasterea semnificatiilor cultuale intr-o discutie despre scoala publica romaneasca (!), cand un intelectual reproseaza altui intelectual ca nu cunoaste ceea ce „ar trebui”, adica „ce este o icoana?” pentru un ortidox (!), in contextul aceleeasi discutii despre scoala publica romaneasca (!), atunci deci, avem o problema mult mai profunda decat vrem sa admitem :(

        • Nu cred ca a fost ofensat cineva de finalul textului dlui Miclea. Dar cred ca solutia corecta este cea pe care o recomand(nu prea stiu ce este azi si nici cum va sa fie dar vad ca se discuta cu patos) si anume:
          Chiar daca suntem un stat in care se jura pe cartea sfanta a religiei celui ce jura, cu sintagma cunoscuta de toti, nu cred ca religia in sensul de dogma si nu de istorie a religiilor ar trebui sa fie obligatorie. Cred ca solutia corecta este aceasta: o istorie a religiilor obligatorie la un nivel de detaliu acceptabil pentru cultura generala a unui absolvent de gimnaziu sau de liceu este utila asa cum este si istoria artelor sau pur si simplu istoria culturii a stiintei , a natiunilor adica in general istoria activitatilor si preocuparilor umane.
          Daca insa niste elevi sau parintii lor simt nevoia ca in cadrul religiei lor native sa aiba o relatie mistica cu divinitatea lor, acest lucru se poate realiza in cadrul unor cursuri facultative(ore) de religie aplicata, tinute de practicanti profesionisti ai respectivei religii;preoti, pastori, rabini etc..
          Si atat.

    • D. Miclea a văzut probabil aceeași reprezentare și l-a deranjat lipsa diversității. Ok, nu e cazul la Sava, i-ați răspuns dumneavoastră pe înțelesul dumnealui. Mai trebuie să insistați că există o anumită ierarhie pentru a sublinia mesajul privind practicile religioase. De fapt, școala nu e biserica și dacă dorește diversitate, oricine poate poate căuta în biserică, nu în școală. Dar biserica nu încurajează nici vreo competiție în sine de „sfinți la metru pătrat“

  31. Excelent articolul!
    O intrebare: cererea trebuie depusa in fiecare an, sau daca ai facut cerere in clasa I-a, se prelungeste prin continuitate?

    Imi permit si o propunere: Religia sa se propuna ca materie optionala o data pe ciclu, cel mai bine in clasele a III-a, a VII-a si a XI-a, cand copii au mai multa maturitate pentru ciclul respective, dar nu urmeaza imediat examene de sfarsit de ciclu.

  32. Incredibil:minunile exista!!! Se poate chiar si la noi sa citim texte valoroase,multumesc si RESPECT!
    Cred ca un articol mai bun pe aceasta tema,e dificil de facut!

  33. Intai de toate felicitari pentru articol!Cred ca nici orele de religie de la scoala,nici pregatirea teologica(fie ea si academica)nici respectarea unor dogme bisericesti si…nimic altceva de felul acesta nu te schimba,nu te face mai moral sau mai bun!Ci doar o relatie personal cu Dumnezeu prin Isus Hristos te face un om nou!In rest…totul ar fi degeaba!Eu am convingerea ca daca biserica in general si-ar indeplini cu adevarat misiunea(inclusiv aceea de-a semana in mintea si inima copiilor nostru Adevarul)noi n-am mai fi azi martori la asemenea discutii…;din pacate si orele de religie sunt o bataie de joc,guvernul plateste niste oameni care nu-si iau in serios treaba,asa ca…mai bine fara aceste ore! Imi pare rau pentru miile de profesori de religie…eu le-as sugera sa se reprofileze!

  34. Mai e ceva, pentru care nu-ţi trebuie multă subtilitate de gândire: unui om, şi mai ales unui copil, îi displace tot ce este obigat să facă şi îi place să facă ce face din pura lui voinţă, fantezie, judecată etc.
    Omului îi place să fie liber, inclusiv sau mai ales atunci când e vorba de credinţa (cea mai intimă).
    Şi aşa îi place şi lui Dumnezeu să fie iubit: de un om liber.

  35. Asa cum ne-ati obisnuit argumentati tot ce sustine-ti d-le profesor.Ar fi bine daca ar auzi cine trebuie,dar ma indoiesc. Adevarul este in interesul profesorilor de religie(au aparut ca ciupercile dupa ploaie) sa se mentina cat mai multe ore sa nu-si piarda catedrele.Este trist ,dar adevarat.Am inlocuit educatia comunista cu educatia religioasa iar rezultatele nu tin de copil/elev ci de interese.
    \

  36. Ministrul Educatiei,informeazä;
    88% dintre elevii din tarä au fost incrisi la ora de religie pinä la ora 12.00.
    Cind am träit in romania in asemenea situatii,la ora inchideri procentul a fost in aproape toate cazurile de 99,98%.Sa intors romania inapoi la nivelu, Corea de Nord,sau Iran ??
    STIMA si RESPECT, tuturor celor care prin articole si comentariile D-voasträ pe acesatä paginä ati incercat sä deschideti ochii acestui popor.
    Cine nu intelege articolul domnului Miclea,are putine sanse de a progresa si a spera cel putin la o viatä mai bunä
    Vä doresc o zi pläcutä,

    • Domnule Alexander,

      Datele sunt voit prezentate tendențios de vreo doua zile încoace ca să arate mai bine decât realitatea.

      Prima prezentare a ministerului a fost două zile în urmă, și erau 1.2 milioane din 3.2 milioane, ceea ce era cam peste o treime.

      Acum în datele prezentate sunt 2 milioane din 2.3 milioane eligibile, care arata cei 88%.

      Dacă se consideră aceiași 3.2 milioane, apar numai 62%, adică cam tot atâția cât mai suportă BOR la ziua de azi în sondaje.

      Sunt curios câți dintre ăștia nu sunt ortodocși și o să aibă dreptul să aibă profesor pentru religia lor sau or să fie tot obligați să asiste la clasele de ortodoxie.

      Cifrele astea nu spun prea mult acum. Suntem spre sfârșitul anului și deja au note puse la religie pe care le vor în media finală. E cam greu de renunțat acum. Vreau să văd câți cu adevărat or să vrea să studieze religia anul viitor, când nu va mai fi nici o presiune pe ei.

    • Probabil ca procentul este puternic influentat de faptul ca ne aflam deja dincolo de jumatatea anului scolar, deci este dificil pentru parinti sa schimbe programul copiilor (in plus, inca un 10 nu strica la medie).
      Ne „auzim” insa la toamna, mai ales daca onor ministerul reuseste sa puna orele de religie la inceputul sau sfarsitul programului.

  37. E logic ce spuneti, dar nu pana la capat. Si cred ca lipseste ceva esential.
    Scopul disciplinei „Educatie religioasa” nu cred ca este nici sa te faca mai credincios, nici mai etic, mai bun, sau mai stiu eu ce. Credeti ca biserica nu stie care sunt si care nu credinciosii adevarati? Si cum se formeaza ei? Credeti ca asta-i intereseaza? E ca si cum ai vinde castraveti gradinarului…
    Nu asta e problema, ci banii. Scopul este unul mult mai pragmatic: sa te faca dependent, umil si crispat, sa-ti fie frica de ce zice lumea, iar lumea sa zica ce vrei tu…sa cotizezi cat mai des, sa crezi ca orice ai face nu scapi nici in gaura de sarpe de „ei”, de la nastere pana la moarte. Mai bine te supui decat sa fii tocat la cap in fel si chip. Si parintii se supun, dupa cum se vede in procentul ala care arata de fapt ca tehnica tocatului marunt tine. Cei 13 ani sunt dovada puterii, reale, iar procentul apropiat de 90 la copiii inscrisi de parinti la religie este masura pragmatismului cu care actioneaza biserica. Au castigat… se vor folosi de aceasta victorie zdrobitoare de-o sa ne iasa pe nas…

  38. Stimate Domnule Profesor Miclea,

    Felicitari pentru acest articol care mi se pare chiar „foarte diplomat” fata de realitatile vietii, inclusiv fata de „la interesele de sub sutane” care nu i-a placut cuiva de mai sus si care exced spatiul si interesele de sub sutane.

    Imi permit cateva intrebari la care BOR si Ministerul Educatiei sa raspunda:
    – Nu este cumva aceasta ne-disciplina scolara o sursa majora de generat confuzii in educatia copiilor cel putin la orele de fizica, chimie, biologie, anatomie, etc cu efecte negative asupra viitorului lor?
    Un singur exemplu: care este cauza aparitiei fulgerului?
    -Cate din lacasele bisericesti, extrem de numeroase, asigura adapost si educatie scolara adevarata pentru copii orfani, „ai strazii”, batrani sau alte categorii care au nevoie de „ajutorul” real al bisercii si nu numai cel al indoctrinarii?
    -Daca vor binele semenilor lor de ce fac atat de multe biserici si nu centre de educare, reeducare, asistenta sociala, etc? Nu cumva aceste centre ar fi Cost center si nu Profit center (atat financiar cat si uman) si nu intereseaza pe investitorii „religiosi”?
    -De ce o manastire solicita retrocedarea unei suprafete mari dintr-un parc pentru a face un Business Center in loc de un Centru de educatie si asistenta sociala?
    s.a.m.d.
    PS. Felicitari Prelatior adevarati, din ce in ce mai putini, care stiu sa daruiasca din ce nu prea au si altora mult mai saraci sau neajutorati!

    Cu cele mai bune ganduri si sperante ca ne vom trezi si vom putea evolua spre lumea normala cat mai repede. Altfel va si mai greu sa ne apropiem …

  39. Ei, bine, dragilor, care vă petreceți viața în lumea like-urilor și cu gadgeturile-n mână, astăzi, ziua când se împlinesc 67 de ani de la instaurarea regimului comunist-ateu al lui Petru Groza și a cărui primă grijă în Învățământul românesc a fost scoaterea religiei din școli, ei bine, astăzi spuneam, aveți ocazia să tăceți și să meditați la neamul românesc. Tace el ce tace, îndură multe, inclusiv logoreea de pe site-urile specializate în aruncarea cu lături pe tot ce e fundamental în alcătuirea ființei unui popor , dar Dumnezeu știe a-l trezi la vreme. Astăzi ați primit o palmă toți denigratorii acestei țări care vă ustură până în tălpi! Nu vă vine a crede cele ce vedeți, Dați vina pe cine știe ce conspirații fanteziste etc.! Sunteți penibili și astfel vă expuneți și mai mult poziția rușinoasă în care vă aflați. Romănia profundă nu a murit, ci abia acum se trezește! Perorați pe toate site-urile posibile despre „pupătorii de moaște”, „bărbații în fuste” și multe alte jigniri incalificabile. Ne acuzați pe noi de îndoctrinare și fanatism, pe când adevărul e că nu există oameni mai intoleranți și fanatici decât ateii și anticreștinii care ați devenit de la o vreme încoace. Parcă n-ați fi fiii acestei țări ci niște venetici fără Dumnezeu și fără nimic sfânt în voi. Dacă nu vă place țara asta cu oamenii ei de ce nu plecați acolo unde credeți că vă va fi mai bine (Olanda, Suedia, Franța s.a.), acolo unde puteți îngroșa răndurile celor de un crez cu voi?! Astăzi, gata! S-a repurtat o mare victorie a bunului simț și a credinței în România! Astăzi, măcar astăzi, închideți laptopul, televizorul, iphone-ul si celelalte, mergeți frumos în cămăruța voastră și meditați o oră în tăcere. Mai ascultați-vă și sufletul, nu doar facebook-ul, și luați aminte la cele ce veți auzi înlăuntrul vostru. Veți trăi adevărate revelații! Astăzi Duhul lui Dumnezeu se preumblă peste România! Slavă Ție, Doamne!

    • „Romănia profundă nu a murit, ci abia acum se trezește!” – aleluia!
      Permiteti-mi, stimate Stefan, sa va multumesc pentru acest comentariu, datorita caruia am inteles un pic mai bine diferenta dintre vorbe si fapte, dintre intentii si realizarea lor concreta.
      Ca orice pe lumea aceasta, este important ce primesti, dar este esential ce faci cu ce ai…

    • Ca om care cred in existenta a ceva superior noua, cu mana pe inima spun ca in cazul in care ma nășteam in Asia, probabil as fi fost la fel de mulsuman cat sunt de ortodox acum.
      In privința plecări din aceasta tara, oficial te invit pe tine sa o părăsești daca nu i_ti convine. Răspunsul tau este mai mult decât o confirmare a adevărului din acest articol : Extremismul religios. Răspunsul tau este atât de simplu si așa de cutremurător ca încep sa ma sperii: Nu i_ti convine carate ! Din cultura mea (vasta i_mi place sa cred) Isus a spus iubeșteti aproapele indiferent de religie … Ești religios nu…. Tu ești exemplu perfect pentru care eu personal sunt împotriva îndoctrinări copiilor care nu au inca un discernământ propiu dezvoltat.

  40. Habar nu aveti ce vorbiti, carturarilor! Excelati in a va impauna cu argumente seci! Dati-va copiii la ce ore vreti voi si nu va mai etalati intelepciunea printre „prosti”!

      • Cred ca nu pricepi cum sta treaba cu banii, IosiP. Tu si restul gastii de atei agresivi sunteti o minoritate. In traducere, voi stati pe banii majoritatii, nu invers. Calmeaza-te si maturizeaza-te. Repet, o minoritate sta pe banii unei majoritati. O mi – no – ri – ta – te. Deal with it.

        • In traducere, habar nu ai pe ce lume traiesti!

          Presupunand ca avem acelasi venit si platim aceleasi taxe atunci ti, ca crestin ortodox, beneficiezi de o finantare suplimentara de la bugetul de stat: ti se finanteaza biserica, ti se finanteaza educatia religioasa a copilului, ti se finanteaza predicile pe care le asculti saptamanal etc.

          Aceasta finantare se face inclusiv din banii mei, desi nu sunt interesat de niciunul dintre aceste servicii. Ai vreun exemplu in care „ateismul” meu sa fie finantat din banii credinciosilor?

          Cam greu cu logica, nu-i asa?

  41. Foarte corect, mai putin

    Deus sine natura

    corect e ~deus sive natura~
    asa cum e scris se traduce Dumnezeu fara Natura, ceea ce ar fi un concept foarte nou si fascinant.

    Atentie la taste

  42. Ar trebui inceputa o campanie simpla si clara cu un singur mesaj: „Religia e la biserica, moscheie, sinagoga sau templu, nu in scoala”.
    Cine vrea educatie religioasa a copiilor lor sa si-i duca duminica la slujba si acolo sa organizeze lectii crestine sau de orice alte fel. Religia ar trebui scoasa COMPLET din scoli. Locul religiei e la locasul de rugaciune, sau acasa in privat, nu in scoli. Altfel miine ne trezim cu alte cereri de genul Religia in Facultati si Colegii. Religia la locul de munca? Religia in armata? De ce nu?

  43. Desi articolul este f. bine argumentat si printre cele mai bune, nu am citit inca in media, in comentarii un punct de vedere care sa ma convinga sa renunt la ora de religie. Pe de alta parte nici un articol sau o argumentatie din cealalta tabara. Doar multa incrancenare, jigniri, argumente pe langa, etc. Nici nu mi-au schimbat convingerile anterioare, nici nu mi le-au intarit. Nu mi-au oferit o alternativa mai folositoare nici un exemplu mai bun. Asa ca tot eu trebuie sa-mi asum responsabilitatea, de fapt a mea este, nu-i asa?! Ca si parinte as vrea ca fiul meu sa fie mai bun, sa ajunga un om bun, daca e posibil inteligent, dezvoltat fizic si psihic, cu vointa si caracter puternic, fara excese, fericit si impacat cu viata sa si doritor de a se imbunatati prin cunoastere si relatii cu ceilalti oameni. As mai dori pentru el sa fie intr-o relatie sincera cu Dumnezeu, pentru ca viata lui sa fie cu adevarat implinita. Pot sa-i ofer exemplul meu slab, posibilitatea unei educatii umane si religioase si un trai material decent. Credinta nu am cum sa i-o inoculez, pentru ca nu va crede cu adevarat printr-o obligatie. Dar as vrea sa aiba si cunostintele necesare pentru a-L cunoaste pe Dumnezeu. Apoi candva el va hotara ccum va fi viata lui. Cu sau fara Dumnezeu. Simplu, nu ?! Nu chiar.
    Poate ca eu si ceilalti parinti nu am ales cunoscand toate aspectele, dar am ales luind in considerare si pericolele pe care toata lumea le arunca in fata si am ales cu responsabilitate. Nu vom sta deoparte privind ci vom avea grija de ei. Cred ca am lasat la o parte si faptul ca nici Dumnezeu nu sta deoparte; si El are grija de copiii nostri, de toti copiii nostri. Numai bine tuturor si nu mai fiti incrancenati.

    • Un comentariu frumos, la care subscriu.
      Problema este insa ca, pe langa dumneavoastra, mai sunt si parintii adepti ai celorlalte 17 religii (plus cei atei) care au si ei dreptul sa aiba grija de copiii lor… numai ca ei sunt nevoiti s-o faca contra cost, ba mai mult, finanteaza (partial, ce-i drept) si grija pe care o manifestati fata de copilul dumneavoastra.
      Daca invatamantul este gratuit pentru toti iar discriminarea religioasa este interzisa prin lege, de ce invatamantul religios este gratuit doar pentru unii? Nu credeti ca este vorba de discriminare?

  44. Formarea cetatenilor, din primii ani ai vietii lor!
    Pentru inceput, va rog sa accesati: htt://www.wwu.edu/depts/csl/download/CR_guide.pdf. Veti descoperi : „A practical Guide for Integrating Civic Responsibility into the Curriculum” Acest ghid este folosit in scolile din SUA, pentru educarea civica a elevilor.
    Religia nu trebue sa fie inclusa in programul scolar. Sa fie inclusa istoria religiilor mai importante – cele care au influentat dezvoltarea generala a societatii omenesti. Nu, icoanelor in clasele de invatamint. Da, Educatiei Civice, de nezdruncinat, pe viata, da responsabilitatii civice.
    Prima lectie, repetata mereu, trebue sa fie „cum sa invatati”-metoda de a invata, incepind cu esentialul pe care, apoi,cel ce invata, sa brodeze detatiile, orientate tot timpul pe structura esentiala.
    Cea mai mica nota trebue sa se dea celui „prins” ca a tocit, ca e papagal, ca nu stie sa desprinda esentialul dintr-un text, ca pune pe prim plan detaliile, ca nu a meditat asupra textului pe care pretinde ca l-a invatat.
    Stiinta, priceperea de a invata ceva, atit de straina scolii romanesti, trebue sa fie insusita, in primul rand, de profesori, sa fie o conditie eliminatorie a licentierii lor ca educatori, invatatori sau profesori de toate gradele.
    Daca n-au timp suficient sa predea o lectie, daca n-au spatiu suficient pentru a scrie textul unei lectii (in carti), profesorii trebue, in mod obligatoriu, sa trateze complet esentialul, folosirea economicoasa a detaliilor trebuind sa fie inclusa numai in masura strict necesara intelegerii esentialului. In jurul esentialului trebue sa se construiasca intreaga lectie.
    Un „esential” bine predat si bine inteles il inarmeaza pe omul-elev cu un instrument pentru a-si construi o cariera, pentru o dezvoltare spirituala trainica si pentru a deveni un cetatean veritabil in tara sa si in intreaga lume, solid ancorat in realitatea vietii, capabil sa discearna deliberat, prin vointa proprie, bine orientat, stapan pe el, demn, celula valoroasa a societatii umane, in deplin acord cu societatile de toate speciile de pe pamant (si cu cea a firelor de iarba, a cateilor,.).
    Sa generalizam raspandirea stiintei invatarii, a ‘filozofiei’ invatarii! Materia predata elevilor trebue sa se refere permanent la legatura acesteia cu viata reala, actuala, sa dea convingere elevilor ca invata ceva util.
    Materiile trebue sa se sprijinereciproc, sa se refere una la alta, maximum posibil, ca in viata reala. Profesorii sa scrie carti de invatamant pentru elevi, nu pentru alti profesori, care sa fie proprii capacitatii de intelegere si interesului elevului, nu ca factor de competitie intre profesori.

  45. O meserie convenabila pentru ‘nevolnici’!
    Acest procent de 50,68% trebue sa ne lase reci, impasibili atata timp cat procentul celor au fost inscrisi, de catre parintii lor, sa participe la orele de religie depaseste 90%.
    Si preotia este o meserie sigura, banoasa.
    Inainte vreme, taranul care avea patru,cinci copii, dintre care unul era un smecheras lenes care chiulea de la scoala si nu punea mana pe carte, raspundea astfel unui consatean care il intreba ce va face copilul in viata : ‘o sa-l fac popa’, raspundea taranul in cauza, fericit ca s-a inventat si aceasta meserie, in care „truda” meseriasului nu-i face bataturi, ofera divertisment, impune plecaciuni din partea satenilor, aduce bani cu nemiluita, nu numai la nunti, inmormantari si botezuri, ci si oricand satenii voiau recolte bogate, ploi si soare la timp, hambarele pline., si vreo minune care sa le rezolve orice fel de probleme, in special asigurarea sanatatii permanente.
    Taranul cu pricina (cel intrebat despre viitorul fiului sau) constata, cu admiratie, ca preotul strange bani cu regularitate de ceasornic, venind cu ‘sfintirea casei lui’ la inceputul fiecarei luni, insotit de un ajutor care ii tinea cadelnita in care isi inmuia legatura de frunze sfintite cu care improsca apa facatoare de minuni
    Acum lucrurile au evoluat mult in tara noastra : apa sfintita, din care sa ia omul zilnic cate o gura, ca sa-i mearga bine 100%, nu se mai da de biserica, legumita in toiuri, ci se da in peturi de doua kilograme, umplute din timp de catre harnicele dreptcredincioase, cele cu frica de Dumnezeu.
    Ele, dreptcredincioasele stiu bine ca apa ‘la PET’ sfintita de trimisul lui Dumnezeu pe pamant, il fereste pe piosul credincios de puterea malefica a diavolului.
    Fiindca veni vorba, cine l-a facut pe diavol si cu ce scop, ce misiune i-a dat? De ce i-a dat frau liber printre oamenii in suferinta materiala si sufleteasca, liber sa impiedice minunea lui Dumnezeu de a-l vindeca pe copilul mamei ‘sarace lipita pamantului’.
    De ce il lasa liber pe diavol sa-si faca ‘de cap’?

  46. Mai toti critiicii predarii religiei in scoli cad intr-o capcana de idei.
    Se opun si critica predarea religiei in scoli prin argumente ce tin fie de zona teologicului, fie de cea a pedagogicului si a calitatii profesorilor de religie. Se vad altfel impotmoliti in zeci de opinii, detalii si se trezesc mai ales in zona teologiei in „lupta” cu popimea national-socialista.
    Transarea argumentata a „problemei” e mult mai simpla.
    Deoarece religia si credinta tin de trairea intima, personala, fiind o chestiune si o alegere privata, religia nu are ce cauta in scoala publica, sau si mai bine zis nu are de ce face obiectul unei finantari pe linie de management educational din partea statului.
    Nu poate exista un profesor de religie (asimilat celui de desen, sport, matematica sau rezistenta materialelor) fiindca religia si credinta nu exista ca materie curiculara, cuantificabila si stiintifica.
    Pe cale de consecinta, statul ca si entitate laica nu poate finanta educatia religioasa (salarii, spatii, materiale didactice, etc) , asa cum nu poate finanta faptul ca eu ca cetatean imi plac bomboanele de menta sau o anumita culoare la masina sau la hainele mele.
    Discutia DA/NU religie in scoli nu isi are sensul in argumentatiile de acum – singura discutie valida ar fi sa explice urmatoarele puncte:
    – e religia o chestiune publica sau privata?
    – e religia ca si chestiune privata finantabila de catre stat din bubetul public?
    Daca se ajunge la concluzia ca e privata si deci nefinantabila de catre stat, atunci suntem intr-un stat cu cetateni si traim in secolul XXI.
    Daca se ajunge in mod eronat la concluzia ca religia e o chestiune publica si e finantabila de la bugetul public al statului, atunci inseamna ca suntem o pirloaga retrograda ortodox-national – socialista, cu supusi si sclavi.

    • Alex, felicitari! Din pacate televiziunile invita la discutii numai sustinatori ai religiei in scoala, sau agnostici si atei, fara prea multa imaginatie sau putere de convingere. Amin!

  47. un preot din IASI spune ca, enoriasii care vin permanent la Biserica fac parte din PARTIDUL BABELOR CONSERVATOARE (CLEVETIROARE
    Prin urmare a fi religios inseamna ca, te supui unor norme care tin de DOGMA.
    a fi credincios inseamna sa crezi in DIVINITATE si sa ai un comportament altruist fata de semenii tai.
    predarea RELIGIEI nu-i ajuta cu nimic pe elevi in ERA TEHNOLOGIEI avansate elevii trebuie sa acumuleze cunostinte care sa ii ajute in viitor in sensul perceperii rolului lor in societate si in familie.
    elevii trebuie sa dobandeasca cunostinte despre cum trebuie pot sa-si organizeze viata ca sa fie utili societatii si sa aiba un beneficiu pentru ei si familia lor.

  48. Subscriu. Mai ales ca ce se studiaza acum in scoala nu face decat sa-i incarce pe copii cu notiuni teoretice, fara o prea mare dorinta de a le modela sufletul si a le forma caractere. E o insiruire de fapte ale sfintilor si o inoculare a ideii ca Dumnezeu e un politist mare care ii urmareste si abia asteapta sa-i pedepseasca. In 25 de ani de religie in scoala mea n-am vazut nici macar o actiune de voluntariat, de caritate, de implicare a copiilor intr-o idee care sa le explice pe viu toleranta, acceptarea, ajutorarea aproapelui, initiata de vreunul dintre preotii care au predat religia. Memorarea de rugaciuni si de fapte ale sfintilor nu cred ca formeaza caractere, devine la fel de mecanic ca aplicarea unei formule la matematica. Schimbati continuturile si modul de a preda religia si va avea eficienta. Pana atunci, este inca o disciplina care incarca ghizdanul copiilor cu un manual in plus.

  49. Stimate domn M. Miclea, ma alatur majoritatii ( oare tot ~90% :) ?) comentatorilor acestui remarcabil text, ca sa va adresez felicitari si multumiri!
    Intr-adevar, si eu il consider cel mai bun articol pe care l-am citit pe aceasta tema!
    Vreau sa cred ca si acei cativa detractori, care si-au devarsat abundent oprobul lor „crestin”, sunt acum, mai calmi si mai ponderati in judecatile lor categorice, decat erau inainte de a-l citi…Da, cred in minuni :)

  50. Ma bucur ca bunul simt nu a murit de tot si asta dovedeste articolul domnului Miclea, cel mai bun, pana acum, pe aceasta tema. As mai adauga vreo doua observatii si anume ca in cele 2 decenii de predare a religiei in sistem practic obligatoriu nimeni nu a pus la dispozitia parintilor un formular de cerere prin care sa-si exprime optiunea cu privire la participarea sau neparticiparea la ora de religie, apoi in comunism bisericile erau deschise toata ziua, iar in prezent le gasim mai mult inchise in zilele neliturgice. Despre scaderea drastica a nivelului de cultura generala la tineri si despre cresterea alarmanta a criminalitatii in randul acelorasi tineri, in perioada contemporana cu predarea obligatorie a religiei in scoli ce sa mai spunem???

  51. Am avut dubii daca este oportun sa scriu comentariul urmator, avand in vedere faptul ca sunt de acord cu concluzia dvs. finala: „Am simtit ca iar se incearca manipularea lor grosolana (a parintilor), in dispret total fata de logica si de date empirice.” Totusi, cred ca unele dintre argumentele dvs. sunt discutabile si, ceea ce este ingrijorator, minimalizeaza pericolul „predarii” (a se citi „indoctrinarii”) copiilor de la varste fragede, anesteziind astfel temerile parintilor (care mai stau inca pe ganduri): daca „disciplina scolara «Educatie religioasa» nu ne face mai religiosi”, atunci nu exista riscul indoctrinarii.

    I. Spuneti ca: „Religia … se invata in afara orelor de curs, prin alte mecanisme decat invatarea scolara. E suficient sa vedem cine sunt cei care umplu bisericile: cei care, pe vremea lui Ceausescu, n-au avut nicio ora de religie in programa scolara!”

    Convingerile unui adult sunt rezultatul interactiunii mai multor influente. Cele mai importante vin din partea familiei, a „culturii populare” in care acesta creste si a scolii. Tot asa cum intr-o familie parintii trebuie sa aiba o pozitie comuna (coerenta si statornica) in fata copilului, daca doresc ca invataturile lor sa aiba sanse sa fie acceptate (interiorizate) de catre copil, si indocrinarea religioasa are mult mai multe sanse sa se produca daca toate cele trei influente amintite mai sus sunt convergente.

    Romanii erau un popor foarte religios atunci cand comunistii au preluat puterea. Convingerile religioase a celor care in anul 1947 au avut 15 ani (cu aproximatie), sau mai mult, au fost deja formate. Daca presupunem ca varsta medie la care acestia au avut primul copil a fost de 25 de ani (adica in anul 1957), acesti copii – cu parinti credinciosi – au ajuns in anul 1989 la varsta de 32 de ani. Credintele religioase a celor care au avut la Revolutie 32 de ani, sau mai mult, au fost modelate in mare masura de catre parinti si bunici, care s-au format inainte de instaurarea comunismului in Romania. Influenta „culturii populare” din timpul comunismului s-a restrans la influenta anturajului de incredere, adica la grupul de prieteni. Influenta „mass-media” (termen inexistent in Romania comunista) era practic inexistenta in primii ani ai comunismului, iar mai tarziu majoritatea oamenilor acceptau si practicau „dublul limbaj” (in anii in care generatiile de dupa 1957 s-au format). La scoala nu se vorbea despre Dumnezeu (nici pro nici contra – stiu asta din proprie experienta) asa ca eventuala credinta religioasa insuflata de catre familie nu era contracarata ACTIV (contrar parerii din ziua de azi, datorata rememorarii subiective a trecutului).

    Exista o „rugaciune” care pe care (cred ca) majoritatea parintilor (religiosi) si a bunicilor, formati inainte de 1947, o transmiteau copiilor, inca de la varste fragede:

    Inger, ingerasul meu
    Roaga-te la Dumnezeu
    Pentru sufletelul meu.

    Eu sunt mic tu fa-ma mare,
    Eu sunt slab tu fa-ma tare.
    In tot locul ma-nsoteste
    Si de rele ma pazeste.

    Amin!

    Copiii obisnuiau sa spuna aceasta rugaciune in fiecare seara, inainte de culcare. Pentru un copil care nu are discernamantul format, mesajele acestei rugaciuni sunt foarte puternice: Dumnezeu il ajuta sa „creasca mare” (o dorinta „fierbinte” a oricarui copil), il ajuta sa faca fata violentei altor copii („il face tare”) si il face constient ca are un „sufletel” nemuritor care este foarte pretuit de catre Dumnezeu – care este omniprezent („in tot locul”). Pentru un copil care inca mai crede in Mos Craciun (termen folosit in intimitatea majoritatii familiilor – in ciuda incercarii comunistilor de a impune termenul Mos Gerila), Dumnezeu este real, convingere intarita de finalul rugaciunii (Amin = Adevarat – Asa sa fie).

    De asemenea, exista multe obiceiuri crestine care au fost respectate de catre majoritatea romanilor in perioada comunista, ca de exemplu botezul, „mersul la Inviere” sau „mersul cu colindul” (cu puternice mesaje crestine).

    Acest „tablou” explica (in mare parte) motivul pentru care „cei de 20-30 de ani, care au la activ 12 ani de religie obligatorie prin programa scolara” NU SUNT „mult mai religiosi decat cei care n-au facut disciplina Religie la scoala”.

    II. Mai spuneti ca: „Ar trebui ca tarile unde Religia este disciplina obligatorie (de exemplu, Anglia) sa fie mai etice decat cele care nu o au in program scolara (de exemplu, Franta). Or, nu este asa.”

    Dupa cum spuneam mai sus, convingerile unui adult sunt rezultatul interactiunii mai multor influente. Cele mai importante vin din partea familiei, a „culturii populare” in care acesta creste si a scolii. Indocrinarea religioasa are mult mai multe sanse sa se produca daca toate cele trei influente sunt convergente. In cazul Angliei (tara democratica), „cultura popula” a jucat un rol foarte important in formarea convingerilor religioase. Marea Britanie a avut si intelectuali de prestigiu care au zdruncinat serios credibilitatea preceptelor crestine, precum Charles Darwin, Bertrand Russell, Stephen Hawking sau Richard Dawkins. Insa muzica pop si rock a jucat un rol major in formarea viziunii despre lume a britanicilor „de rand”. Sa analizam doar formatia Beatles, care a fost un fenomen social:

    „Conform ofiterului de presa (press officer) a formatiei, Derek Taylor, toti cei patru membrii Beatles si-au abandonat credinta inca din anul 1964. Intr-un interviu pentru Saturday Evening Post, in luna august a acelui an, el a afirmat ca membrii Beatles sunt: «complet anti-Hristos (anti-Christ). Vreau sa spun ca si eu sunt anti-Hristos, dar ei sunt atat de anti-Hristos incat m-au socat, cu toate ca eu sunt greu de socat.»”

    http://tinyurl.com/kpoyu7b

    Imagine – John Lennon, 1971:

    Imaginati-va ca nu exista Rai
    este usor, daca te straduiesti,
    Imaginati-va ca nu exista Iad,
    Deasupra exista doar cerul.
    Imaginati-va ca toti oameni
    traiesc doar pentru ziua de azi …

    Ati putea spune ca sunt un visator,
    dar nu sunt singurul.
    Sper ca intr-o zi ne veti urma
    si toata lumea va gandi la fel.

    Melodia „Imagine” a lui John Lennon – cel mai iubit membru Beatles (melodie care a aparut in anul 1971) a avut o popularitate uriasa:

    „Un sondaj din Marea Britanie facut de «Guinness World Records British Hit Singles Book» a plasat-o pe locul doi in topul celor mai bune single-uri din toate timpurile, iar revista Rolling Stone a plasat-o pe locul trei in lista celor mai bune melodii din toate timpurile”

    http://tinyurl.com/p7fx4v4

    „Cultura populara (prescurtat de obicei cultura pop) este formata dintr-un grup de idei, perspective si atitudini (psihologie) care sunt considerate ca preferate printr-un consens neoficial in cadrul curentul principal apartinand unei anumite culturi. Influentata masiv de mass media (incepand cu secolul XX) si transmisa prin limbajul autohton al acelei culturi, aceasta colectie de idei strabate viata zilnica a societatii. Cultura populara este adesea privita ca fiind triviala si capabila de «a face sa amuteasca» omul, pentru a gasi o acceptare consensuala in curentul principal. Ca rezultat al acestei conceptii, este mult criticata de surse stiintifice si care nu apartin curentului principal (MAI ALES GRUPURILE RELIGIOASE si cele contra culturale), care o considera superficiala, de consum, senzationalista si corupta.”

    http://tinyurl.com/l84qa4d

    Dupa cum se vede, biserica este constienta de riscul major pe care „cultura populara” il prezinta pentru perpetuarea credintelor religioase.

    Cele aratate mai sus explica (in buna masura) de ce numarul celor credinciosi din Anglia – unde Religia este disciplina obligatorie – este doar cu putin mai mare decat numarul celor credinciosi din Franta – unde Religia nu este disciplina obligatorie (vezi si sondajul pe care l-am prezentat mai jos). Desi foarte importante, exemplele cu formatia Beatles (muzica pop si rock) si cu elitele atee (care au popularizat o viziune atee a Universului) reprezinta doar doua dintre aspectele „culturii populare” din Marea Britanie, care a atenuat influentele predarii disciplinei Religie in scoala.

    III. In ceea ce priveste „cultura populara”, in Romania, situatia este complet diferita fata de cea din Marea Britanie: vezi popularitatea muzicii populare romanesti si, dupa Revolutie, si a manelelor – care nu au texte „provocatoare” din punct de vedere religios. Culmea ironiei, BOR l-a folosit pe „connect-R” pentu a convinge parintii sa isi inscrie copiii la ora de religie, „connect-R” fiind interpretul „celebrei” melodii: „Mai da-te-n dragostea mea”. Fara cuvinte!

    http://tinyurl.com/l87w5fu

    O teorie este valabila doar daca este confirmata de catre realitate. Datele statistice si sondajele de opinie reprezinta feedback-ul diverselor influente care se manifesta intr-o societate:

    Conform sondajului „Eurobarometer Poll 2010”, la afirmatia „Cred ca exista un Dumnezeu”, au raspuns pozitiv (procent din populatia tarii):

    Romania – 92%
    Marea Britanie – 37%
    Franta – 27%
    Suedia – 18%

    (n.m. vezi coloana a 2-a, NU coloanele 3 si 4, in care apar notiunile de „spirit sau forta vitala”)

    Conform Gallup poll 2007–2008, procentul celor care raspund cu NU la intrebarea: „Ocupa religia un loc important in viata ta?”, este urmatorul:

    Suedia – 83%
    Franta – 73%
    Marea Britanie – 71%
    Romania – 18%

    http://tinyurl.com/kga7o8v

    Atunci cand 92% dintre romani cred in Dumnezeum atat de mult incat religia ocupa un loc important in viata a 82% dintre acestia, este evident ca „predarea” disciplinei Religie in scoli a avut ca efect indoctrinarea copiilor. Procentul este mult prea mare pentru a exclude generatiile expuse „predarii” materiei Religie in scoli, generatii indoctrinate in ciuda faptului ca dupa Revolutie au cazut barierele culturale care izolau Romania de Europa occidentala – unde religia este in declin.

    Aceast indoctrinare insa, nu este una benigna. Cea mai periculoasa consecinta pentru viitorul Romaniei este scaderea alarmanta a interesului tinerilor pentru stiinta:

    Deficitul cognitiv-stiintific al publicului romanesc este unul dintre cele mai mari din Europa si nu pare sa se imbunatateasca.

    „Citatul provine dintr-un studiu finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica din Romania si ale carui rezultate au fost publicate in 2010: Proiectul STISOC – Stiinta si societate. Interese si perceptii ale publicului privind cercetarea stiintifica si rezultatele cercetarii.”

    „Una peste alta, concluziile autorilor raportului nu sunt incurajatoare: Publicul romanesc prezinta unul dintre cele mai mari deficite de cunoastere stiintifica a publicului in context european : doar 1 din 7 romani dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa.

    „Dar, dincolo de aspectul fascinant, din punct de vedere antropologic, al modului in care romanii de azi vad si inteleg lumea, dintre multele informatii cuprinse in raport una pare cu deosebire tulburatoare si ne loveste drept intr-un punct nevralgic. Tarile mai bogate au o cunoastere stiintifica mai buna.

    http://tinyurl.com/mhfsnoy

    Din nou, faptul ca doar 1 din 7 romani „dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa” face imposibila excluderea generatiilor tinere din randurile celor care considera mai importanta religia decat stiinta pentru existenta lor (probabil si cu gandul la „viata de apoi”?).

    Sa vedem care este raspunsul autoritatilor din Romania la aceasta situatie:

    „PROGRAMELE SCOLARE pentru clasele a III-a si a IV-a au fost aprobate de Ministerul Educatiei”.

    http://tinyurl.com/khbswm4

    In timp ce in programa de „Religie” apar teme precum:

    – „Iubirea lui Dumnezeu si raspunsul omului”
    – „Dumnezeu se face cunoscut omului”
    – „Dumnezeu este Viata (la clasa a III-a)”
    – „Dumnezeu este Calea (la clasa a IV-a)”

    in programa de „Stiinte ale Naturii” nu apare NICI UN CUVANT despre varianta stiintifica a evolutiei omului. Acest dezechilibru in prezentarea „adevarului” poarta numele de indoctrinare.

    http://tinyurl.com/perk484

  52. Argumentele care stau la baza articolului sunt slabe si nu au baza demonstrabila. Cu alte cuvinte sustineti ideea ca mai multi ani de logica, filosofie, educatie civica, economie si psihologie ar duce la crearea unui om mai bun si a unui cetatean responsabil :) Desi studiul eticii ar trebui sa aiba un rezultat similar adica sa contribuie la o atitudine mai responsabila a celor care o studiaza, chiar dumnevoastra spuneti ca in practica nu s-au constatat modificari comportamentale.

  53. Aici e prea multa poveste, Va pierdeti in amanunte si franturi de justificari. Daca aplicam un principiu moral indispensabil pentru o convietuire normala si anume acela al tolerantei, hotararea efectuarii orelor de religie pe baza de inscriere, mi se pare foarte corecta. Si suplimentar, mi se pare normal ca disciplinele facultative sa nu intre in procesul de evaluare a elevilor deoarece elevii nu mai pot fi evaluati pe baza acelorasi criterii.

  54. Majoritatea oamenilor ezita sa-si scoata copiii de la aceste cursuri de frica, si din interes. O data ca sa nu fie copiii persecutati de vreun profesor idiot si habotnic (care, de bun crestin ce este el, i-ar facea cu mare bucurie viata amara si zile fripte unui copil pe care sa-l ia la ochi pentru ca nu participa la indoctrinarea colectiva), si apoi pentru ca sistemul scolar pune pret pe medie, si un zece luat pe gratis ajuta la media finala.

    Cunosc personal mai multi parinti care exact de-asta au decis sa nu-si retraga copiii de la acste ore. In nici un caz pentru ca si-ar dori sa invete copiii de clasa a 3-a sa cinte prohodul !

  55. Lipsa de logica e cea mai mare problema in Romania, chiar peste coruptie din punctul meu de vedere. Limbajul de lemn si in cazul celor mai inteligent sofismele sunt marca inregistrata pt politicienii nostri.

  56. Era si normal procentul asta, va spun situatia de la fi-mio din clasa, de fapt dilema generala a parintilor, expusa coerent de-o tiganca analfabeta dar isteata:
    “Si duamna vatatuare, daca nu fac cerere, ce faceti cu puradelul meu, mi-l trimiteti acasa de la ora 10, cand nu-i niminea acolo?”
    Pe scurt, neasigurandu-se o alternativala orele de ortodoxie, BOR castigase din start.
    Dar la anul va fi probabil altfel, fiindca se fac presiuni pentru a ni se oferi alternative de cursuri de etica.
    Si, in final, ca in tot ce este legat de BOR, este vorba de BANI.
    Ii doare p-aia la basca-abundentei de ce crede enoriasul, tiner sau batran.
    Ca daca le-ar pasa, n-ar fi transformat credinta in afacere.
    La vedere.
    Hai sa fim seriosi.
    Majoritatea speram intr-o viata de apoi.
    Chiar daca judecata logica ne spune ca poola-popii nemurire.
    Majoritatea, cand dam de dreacu, zicem:
    Doamneajuta! sau Fereascasfantu!
    Majoritatea ciocnim oo de Paste si cautam supt brad de Craciun.
    Majoritatea ne bucuram de chiolhanuri cu tematica-scuza religioasa.
    Dar cam la asta se reduce credinta alora 86%.
    Inclusiv a barbosilor cu harul cumparat la taraba BOR.
    Daca esti slab de la natura, daca esti c-un picior in groapa, daca esti disperat si speri intr-un ajutor din neant, nu-i ortodoxie, te duci spre orice alt misticism. Vrajitoarea Omida sau in-secta Moon.
    Nu-i una, ie alta.
    Un copil normal nu va fi marcat de povesti. Decat pe moment, cat ie la varsta berzei si-a mosului.
    Fie ele-povestile despre Iisus sau Hobbiti.
    Mos Craciun sau Super-Mann.
    Problema deranjului astuia sunt BANII DE LA BUGETUL INVATAMANTULUI!
    Caci profii de Religie sunt platiti de acolo.
    In loc sa platim altceva, asta in situatia in care invatamantul are o lipsa uriasa de fonduri si o lista si mai uriasa de lucruri de rezolvat, pentru care nu sunt fonduri.
    La asta se reduce tot circul. Pe ce ma bazez? :))))
    Am mai scriso in alte parti: Niciunul din comentatorii pro-religie nu-i dezinteresat, daca stii sa-l cauti cu Goagal.:))))

  57. Exista o explicatie foarte logica de ce obligativitatea educatiei religioase genereaza scaderea interesului pentru religie: cea mai buna motivatie pentru a deveni ateu este sa citesti biblia.

  58. Din pacate sofismele nu ocolesc pe nimeni.

    1. Daca educatia religioasa nu este acelasi lucru cu religia nu inseamna ca nu sunt strans legate. Religia se intemeiaza pe un continut informational. Transmiterea continuturilor informationale catre noile generatii in contextul actual se face cel mai eficient prin scoala.
    Faptul ca in trecut religia s-a propagat fara scoala obligatorie nu are nici o relevanta. La fel s-au propagat matematica, fizica si toate celelalte disipline. Ori, daca la aparitia statului, acesta legitimeaza o parte a materiilor considerandu-le obligatorii, iar religia nu, aceasta tocmai ca aduce o atingere religiei.
    Puneti in discutie obligativitatea religiei, ca si cum despre asta ar fi vorba aici, Religia nu a fost niciodata obligatorie in Romania, dupa relvolutie cel putin. Oricum, as vrea sa vad care sunt figurile publice care sunt impotriva obligativitatii religiei si in acelasi timp pentru religie.
    Nu putem compara religia cu etica, pentru ca religia are un continut factual mult mai apmplu decat etica.
    Ateii sunt primii care sa puna in evidenta lipsa de cunostinte despre religie a celor ce isi spun crestini

    2. Disciplina școlară „Educație religioasă” nu trebuie sa ne faca mai religiosi, ci sa ne ajute sa intelegem traditia spirituala careia ii apartinem. Fara aceasta riscam sa cadem in clisee facile cu inchizitia si cruciadele. Lipsa studiului religiei in zilele noastre duce la erezia numita de specialisti „deism moral terapeutic” (Ross Douthat, Bad Religion, How We Became a Nation of Heretics http://www.amazon.com/Bad-Religion-Became-Nation-Heretics/dp/143917833X).
    https://www.youtube.com/watch?v=71udA4T4u2A
    Motivele pentru care tanara generatie este mai putin religioasa sunt mult mai complexe decat prezenta sau absenta orelor de religie in scoli; ele tin in cea mai mare parte de perspectiva metafizica acreditata de modernitate.

    3. Disciplina „Religie” este singura capabila sa puna la dispozitie o ancora obiectiva pentru intemeierea eticii.

    4. Istoria romanilor se preda o data la ciclul primar, o data la ciclul gimnazial si in fine la liceu. Geografia la fel. De ce se preda acelasi lucru de trei ori? Pentru ca elevul are nivele de intelegere diferite la varste diferite. Acelasi lucru este valabil pentru religie. Majoritatea celor care isi abandoneaza religia la varste majore este pentru ca au ramas tot restul vietii la nivelul religiei invatate de la bunica in frageda pruncie. Cei 13 ani de religie sunt utili, daca nu chiar necesari, pentru o intelegere aprofundata a religiei la nivel de adult.

    • Din pacate nu se preda „religie” ci crestinism ! Si nici acesta intr-un context stiintific pentru ca elevul sa poata sa discearna si sa aleaga atunci cind va fi in situatia sa aleaga.
      Daca ai de ales doar intre diferite soiuri de crestinism, despre ce libertate de constiinta vorbim ?

      Credinta este o problema intima a fiecaruia, care nu trebuie etalata public si nu poate fi subiect de segregare sau de discriminare.

      Religia este un sistem de concepte, norme si rutualuri colectiv acceptate si reglementate conform uzantelor spatio-temporale concrete, afirmata public si cu efecte in intreaga viata social economica.

      Biserica este o alianta de interes intre cler si lideri laici in vederea aducerii gloatelor la ascultare deplina si poate fi formala ca institutie a statului sau informala ca intelegere tacita intre aceste doau categorii istorice de escroci.

      A nu fi confundate !!!

  59. Pai dupa asa argumente solide, stau si ma intreb: de ce atata tevatura sa scoata religia din scoala daca tot nu are efect?!? Pai banii contribuabililor pentru contribuabili! Nu? De ce vreti voi binele altora cu forta? Sunteti ori comunisti , ori bruxelistii ori amerislavi. Lasa dom’le boborul sa pupe moastele ca doar nu l-or pupa pe uritul ala de CTP cu ph-ul negativ! Ala sufera ca nu e el Dumnezeu sa i se inchine boborul la prostia lui semidocta si ” diferita”….Da, ca nu vrea sa fie categorisit prea mult, cum intra intr-o categorie, vine cu ceva nou, apoi merge pe acea linie pina ii scad actiunile si iar arunc o petarda…cew e drept l-au ajut fratii sa creeze marca CTP….nu se vinde , dar e pe taraba!….

  60. Buna ziua,
    Tuturor parintilor, precum si tuturor celor interesati de acest subiect!
    Multitudinea opiniiilor exprimate m-au determinat sa scriu si eu cateva randuri.
    Cu regret, am constatat ca polemica se poarta intre cei care doresc sau nu ca pruncii lor sa urmeze cursurile orelor de religie in scoala.
    Aceasta problema se rezolva acum, de la sine.
    Unii elevi se vor inscrie la cursuri, altii nu!
    Personal imi pun problema: ce sa recomand eu copiilor mei?

    Ma uit in cartile lor de religie si…ce invata copii mei la ”Educatie religioasa”?
    Ma uit la cel care preda religia si…cum invata copii mei la ”Educatie religioasa”?
    etc.

    Apoi, ma intreb ce si cine anume ma inlocieste pe mine in educatia copiilor mei?

    Incerc apoi sa ma gandesc la ce ar fi bine si util copiilor mei sa invete la scoala?
    Care e menirea scolii?

    Si revin, cum ar arata in mintea mea, ora de ”Educatie religioasa”?

    Ca bag sama, scoala trebuie sa fie buna, asa am stabilit cu totii cand am facut-o obligatorie!
    Pastrand aceeasi logica, (ma) intreb -de ce nu ar fi buna si ”Educatia religioasa”?

    Pai, trebuie sa fie buna!
    Dar, cum?

    Aceasta cred ca e problema!

    In rest, Dragi Parinti – de copii, e problema de sistem si sisteme sociale!
    Cat pierde BOR – CA SI BANI?
    Cat ar castiga- CA SI BANI, daca ar gandi pe termen lung? Dar ca si adevarat prestigiu?
    Dar…
    Mai bine azi!

    In rest, eu nu imi obig copii sa devina pui de popi!
    Le doresc insa, intr-o zi, toti copii sa poata invata despre existenta mai multor religii, despre invataturile din fiecare dintre acestea, despre ceea ce au in comun si despre ceea ce le diferentiaza, dar fara patima si fara ura!
    Le doresc copiilor sa invete sa accepte ca putem avea opinii contrare, dar toti traim pe mosia Altuia!

    Uitam de ce ii trimitem la Scoala!
    Eu ii trimit sa adune bogatii in minte si in suflet!

  61. Afara cu invatamintul confesional din scolile publice !

    Atita timp cit se predau cunostinte exclusiv despre o singura confesiune – aleasa sau nu de elevi sau de parintii acestora – , de catre profesori adepti ai acelei confesiuni – declarati sau nedeclarati – si dupa o programa dedicata acelei confesiuni si cenzurata de clerul confesiunii respective nu poate fi vorba decit de de prozelitism !!!
    Scolile publice trebuie sa fie in afara oricarei umbre de segregare pe criterii religioase pentru ca aceasta da nastere la intoleranta si discriminare.

    Cine vrea invatamint confesional sa se adreseze confesiunii respective, in afara invatamintului public !!!

    Intreaga tevatura iscata pe aceasta tema provine din incercarea de a folosi invatamintul public, laic si stiintific, in interesul unei caste de profitori care doresc sa isi asigure clientela pe termen lung. Disputa nu este despre credinta, nici macar de spre religie ci despre privilegiile preotilor – de price fel – si viitorul lor intr-o lume tot mai avizata !!!

  62. Biserica ortodoxa ar face bine daca ar urma exemplul neoprotestantilor, care isi trimit copiii la Scoala Duminicala. O ora de religie in incinta cladirii bisericii, unde o educatoare neplatita le povesteste copiilor diferite istorisiri din Biblie. Asta in timp ce parintii se inchina in sala principala a aceeasi biserici. Valabil si in cazul adolescentilor si tinerilor. Eu, sectantul clasei, am participat la orele de religie de la scoala mai mult de curiozitate si pentru ca imi era lene sa umblu pe la directiune cu hartii si formulare. Pentru ca de fapt, mai multa teologie crestina am invatat la scoala duminicala decat la scoala de stat. Fara suparare.

  63. cea mai pertinenta idee: numarul de ore afectate religiei in cei 12 ani de scoala.
    Ce m-a, scuze pentru franchete, enervat cel mai mult: din multimea marilor ganditori l-ati ales sa ni-l citati pe Spinoza care descinde din Seneca, de fapt un ateu ilustru, unul din cei mai amari (desigur, dupa parerea mea). Din atatia ganditori fabulosi (de ce nu Maimonide, de ce nu Kant?). Pai daca D-zeu e natura, unde este loc pentru etica? Nu exista etica in natura, decat „etica” naturii. Nu exista in natura sa cinstesti pe tatal si pe mama ta (lucru care nu se mai intampla in Romania, unde o persoana de 82 de ani, azi la TVR, nu e in niciun caz „o doamna” ci „o batrana”) nu exista sa nu ucizi, sa nu furi s.a.m.d. Desi, daca ar fi sa-mi servesc un contraargument la afirmatia de mai sus, am vazut o maimuta facand eforturi disperate sa resusciteze o alta maimuta electrocutata, intr-o gara.
    Iarasi sunt de acord cu identificarea pe care o operati in ce priveste motivatiile reale ale unei mari parti a preotimii (cam ignare – „bunul SamariNean” cuvant repetat deci nu balba de moment, la Trinitas) de la noi in sustinerea „religiei”. De ce nu istoria religiilor si in orice caz nu un deceniu de scoala!

  64. Domnule ministru, in noua constitutie trebuie prevazut ca invatamantul public este stiintific.(Educatia religioasa se face in familie, in grupul social propriu, in biserica propriei confesiuni insinagoga, in moschee) si este o problema inafara statului, invatamantul public fiind de stat.

  65. cateva ganduri…

    interesant articolul. bine gandit, logic, folosind insa sofisme pentru a combate alte, asa numite de autor, sofisme :-)

    si mai interesanta luarea de pozitie a unor cititori / comentatori ai acestui articol: nu conteaza ca 90% dintre romani opteaza pentru pastrarea orei de religie. cu siguranta ca au fost manipulati. de fapt, ora de religie trebuie eliminata cu orice pret. stim noi mai bine decat ei! daca continuam firul logic al acestei pozitii, ar trebui sa eliminam si alegerile parlamentare/prezidentiale. sa revenim deci la dicatatura.

    ma intreb daca nu e hilar intr-o societate democratica sa cerem majoritatii (in acest caz 90%) sa opteze formal pentru a participa la o activitate educativa fireasca si dorita cand am putea lasa la indemana minoritatii posibilitatea de a opta pentru neparticipare atunci cand este cazul.

  66. Profesorii de religie fac în acelaşi timp şi educaţie religioasă.
    Nimeni nu a fost manipulat de nimeni.Părinţii şi-au înscris copiii la ora de religie,gândindu-se la educaţia lor. Au existat desigur unii care i-au înscris din alte considerente,iar acum fac puţină agitaţie.Printre părinţii care au optat pentru ora de religie există mulţi oameni cu studii superioare.Oare un medic sau un profesor poate fi manipulat?

  67. Stimate domnule profesor,
    Vă sunt adresate aceste rânduri în primul rând ca un răspuns la ideile simple si clare pe care le-aţi formulat în legătură cu dezbaterea asupra orei de religie în şcoli sau a educaţiei religioase dacă vă este mult mai drag şi pe înţeles acest termen, deşi exprimă un concept mult diferit.
    În numele totalei dvs accepţiuni faţă de logică şi date empirice, ridică un semn de întrebare empatizarea cu gândirea unui filosof de secol XVII precum Decartes şi omiterea unor aspecte de luat în calcul în prezent. Ne putem pune întrebarea dacă eliberarea din catacombele comuniste din decembrie `89 a fost rodul unor cercetari statistice sau dorinţa lăuntrică de libertate a poporului. Se pare totuşi că după 25 de ani de la Revoluţie acum putem evalua pentru ce fel de libertate a luptat fiecare, iar dacă aici găsim discrepanţe majore atunci mai putem vorbi că a fost o eliberare împărtăşită în mod umanim? In plus, ne amintim despre dumneavoastră că aţi fost la un loc cu cei care în ’89 au rostit rugăciunea Tatăl nostru pentru ca flagelul comunist să piară de la noi şi pentru ca ora de religie să revină la locul ei în şcoli, chiar în fruntea lor aţi fost – fiind temporar chiar şeful Poliţiei.
    1. Afirmaţi că neobligativitatea orelor de religie nu aduce grave schimbări Bisericii pe baza argumentului istoric, totuşi trebuie să luaţi în considerare faptul că fiecare context istoric are un caracter specific. De-a lungul secolelor, educatia a fost strans legata de religie. In Antichitate, in Orient, scolile functionau in general pe langa temple. In Occident, manastirile erau centre de cultura pe langa care functionau scoli, atat pentru viitorii clerici, cat si pentru laici. In tara noastra inca din sec. al XI-lea existau scoli pentru pregatirea preotilor pe langa manastiri si centre episcopale, cu predare in limba latina, greaca si slava.
    2. Când vă referiţi la religiozitate ca atitudine şi stare sufletească nu trebuie să uitaţi că este doar o definire proprie mediului psihologic, poate încercaţi să vă referiţi de fapt la credinţe de alte naturi (hinduse, budhiste) atunci când reduceţi scopul doar la nivelul precar al contemplaţiei. Adevărata Biserică urmăreşte de fapt unirea desăvârşită a omului cu Dumnezeu, prin credinţa şi faptele acestuia.
    Argumentaţi că cei de 20-30 de ani, care au la activ 12 ani de religie obligatorie prin programa școlară ar trebui să fie mult mai religioși decât cei care n-au făcut disciplina Religie la școală. Aici se pare că nu luaţi în calcul o altă serie de factori cum ar fi tehnologizarea copiilor, criza familiei, revoluţia sexuală şi multe altele care ar putea să vă lămurească. Studiul britanic menţionat de dumneavoastră nu exprimă o realitate general valabilă. Biserica protestantă anglicană a suferit o serie de schimbări şi compromisuri dogmatice, canonice. Dacă de la temelia unei case iei câte o cărămidă şi pe aceea o pui să suporte toate intemperiile şi să îţi fie locuinţă vei vedea rezultatul eşecului şi distrugerea ei. Aici este nevoie să citiţi Istoria Bisericii Universale, vă recomand autorul Mircea Păcurariu, ca să vă faceţi o imagine mai amplă despre aşa zisa decădere a unor denominaţiuni creştine.
    Aţi asociat kerigma cu studiul scolastic şi aţi întărit ideea că este mult mai importantă experienţa decât teoria. Aici iarăşi vedem că nu o aveţi o minimă coborâre la nivel de bază creştină. Dacă aţi fi făcut religie în şcoală poate v-aţi fi amintit că Sf. Apostol Pavel în Epistola I către Corinteni pomeneşte că “pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserică, întâi apostoli, al doilea prooroci, al treilea învăţători…”. Perspectiva psihologico-paradigmatică a dumneavoastră nu poate să modifice ceea ce nu oamenii au construit (ca să schimbe apoi) ci Dumnezeu Însuşi prin oameni. Pesemne, se vede iarăşi că viziunea dumneavoastră scientologică are limitări în încercarea de abordare a Tainelor Bisericii. La orele de curs, cu Biblia în mână îi învăţaţi pe studenţi cât de important este să te documentezi din aria de interes a clientului, aşadar nu puteţi veni astăzi să spuneţi că religia nu stă în studiu ci în trăire când chiar în Biblie este scris contrariul şi Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos ne-a arătat slujirea Sa de Învăţător Suprem. Profesorii de Religie îl au model pe Învăţătorul Suprem aşa cum dumneavoastră aveţi modele printre cercetătorii pe care îi pomeniţi.
    După o definiţie laică religia este un sistem de credințe și de practici privind sentimentul divinității și care îi unește, în aceeași comunitate spirituală și morală, pe toți cei care aderă la acest system, religiozitatea cuprinde doar o parte din acestea, şi este definită mai degrabă la nivel de stare.
    3. Iaraşi vă contraziceţi. afirmaţi că nu sunt studii privind relaţia dintre etică şi religie şi totuşi afirmaţi ca disciplina şcolară Religie nu te face mai etic. Dacă aţi avut intenţia lansării unei ipoteze atunci vă aşteptăm să faceţi chiar dumneavoastră aceste studii, ca să aveţi un argument evidence-based. Ar trebui să vă faceţi curaj să coborâţi de pe piedestalul filosofico-stiinţific şi chiar să vedeţi că elevii care învaţă despre Dumnezeu şi bucuria de a fi cu El te învaţă că nu e frumos şi bine să furi, să te destrăbălezi, să te baţi, să înjuri, să înşeli, să minţi, să nedreptăţeşti, să te îmbeţi, să te droghezi, să urăşti, să ucizi, să îi dispreţuieşti pe ceilalţi, să ierţi şi să ceri iertare. Cât despre obligativitate, domnule profesor, până la urma urmelor tot nu te poate împiedica nimeni să faci ce vrei, tot alegerea ta este. Este un cuvânt atât de adevărat: “Ce faci, te face”.
    4. Poporul a ales ceea ce a vrut, poate de data asta este mai pe placul dumneavoastră realitatea statistică şi obiectivă a rezultatelor privind cererile pentru ora de Religie. Despre afirmaţia cu ce este pe sub sutană, nu ştim ce aţi vrut să spuneţi dar refuz să cred că vă limitaţi cunoaşterea la cultura de televizor şi a vorbelor flecăreşti, sunteţi un om şi profesor serios care nu se pretează la astfel de gândiri. Uscături sunt şi în ograda Bisericii, şi în ograda psihologilor, şi în ograda mea, şi în ograda dumneavoastră. Nu vin eu la dumneavoastră să vă curăţ grădina ci ştiţi singur ce, când şi cum trebuie stârpit atunci când e nevoie.

    Recunosc faptul că am simţit un gust amar după ce am văzut confuzia textului dumneavoastră, pentru că am văzut în timpul cursurilor pe care le ţineţi că nu urmăriţi doar un bine terapeutic ci un Bine general. Cuvintele dumneavoastră au demonstrat contrariul, rămâne totuşi nădejdea că vă veţi da seama de adevărata Piatră din capul unghiului.

    Un fost student,
    Bogdan Dincă

  68. Am citit cu interes parerea Dumneavoastra, evident inteleg faptul ca pe acest subiect parerile sunt impartite, fiind un subiect de natura personala.

    Totusi, altceva m-ar interesa sa inteleg mai bine. Ati folosit urmatorul rationament, cred ca e important sa il clarific (pentru mine)

    1) Pe vremea comunismului, nu se facea religia in scoala
    2) Actualmente, cei care umplu bisericile sunt cei care mergeau la scoala atunci cand erau copii de scoala nu faceau religia la scoala (caci au crescut pe vremea comunismului)
    3) Prin urmare, religia trebuie mentinuta in afara scolii, ca pe vremea comunismului, caci bisericile vor fi pline oricum

    Oare am inteles correct rationamentul Dumneavoastra?

    Daca e asa, atunci e correct si rationamentul urmator, care pastreaza premisele, dar foloseste alte situatii de viata

    1) Pe vremea comunismului, nu exista mancare si ni se taia lumina la ora 10 seara
    2) Actualmente, supermaketurile sunt pline de oameni care s-au format pe vremea aceea, deci nevoia omului de a manca a supravietuit vremurilor acelora grele
    3) Prin urmare, ar trebui din nou rationalizata mancarea si lumina, caci oamenii isi vor mentine vie dorinta de a manca

    Evident, mai putem folosi celelalte „tare” ale comunismului, ca drepturile femeilor, ale homosexualilor, ale interzicerii avorturilor si toate celelalte. Daca erau in vigoare atunci si totusi n-au reusit sa ne distruga dorinta de a trai asa cum ne dorim, inseamna ca le putem reintroduce pe toate, caci cine va dori sa traisca conform unor standard proprii, va razbi.

    Am inteles corect?

  69. Religia…?! Manipulare colosala pentru neo-sclavagism.,,Sora,, religiei ,nationalismul ,manipulare pentru ,,carne de tun,, .Prea multa ,,literatura,, bogata in amanunte care impiedica concluzionarea esentialului.Apropo cati dintre credinciosi ,procentual ,o dovedesc prin fapte?! Ce ziceti de o societate umana autentica ,fara palate fara catedrale ,fara cimitire militare, ,,,,.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Miclea
Mircea Miclea
Mircea Miclea este psiholog si profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, este director al Center for Applied Cognitive Psychology, a fost presedinte al comisiei prezidentiale pentru educatie care a elaborat legea educatiei nr. 1/2011 si a fost ministru al Educatiei (29 decembrie 2004-10 noiembrie 2005).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro