joi, martie 28, 2024

Revoluția coronavirus

La o lună aproape de la declanșarea ei, observ și eu, ca atâția alții, ce moment aparte trăim datorită pandemiei de coronavirus. Și nu pot să nu reacționez. De o lună aproape, totul pare cumva suspendat, stăm retrași în casă, străzile sunt pustii, instituțiile s-au închis, economiile au intrat într-o viteză redusă, schimburile comerciale și culturale s-au împuținat, marile decizii politice au fost reprogramate, marile aglomerări umane au fost interzise, serviciile speciale au fost activate, mersul la serviciu a devenit virtual, munca a devenit digitală… Ca în vreme de război (dar totuși în timp de pace), am intrat într-un fel de stază, în care timpul devine lent și amorf, noi ne oprim din agitația cotidiană, urgențele se amână și avem răgazul să observăm lucruri neașteptate.

Partea negativă a acestei situații ieșite din comun a fost mult discutată: companii mici și mijlocii vor da faliment, ne paște criza financiară, vor dispare multe locuri de muncă, vor fi date peste cap multe fluxuri de producție, de circulație, de mărfuri, de consum, de cultură etc. Dar hai să privim și partea pozitivă a lucrurilor. Intrați într-o vacanță impusă – și poate binevenită -, oamenii au acum timp să se gândească la ei înșiși, sunt forțați cumva să se privească în față, ca indivizi și ca umanitate, să gândească noi atitudini de viață.

Toți oamenii planetei par acum uniți mental și informațional prin grija legată de coronavirus, toți comunică mult mai mult între ei, toți își dau sfaturi în toate modalitățile cu putință și se gândesc la ceilalți ceva mai mult ca până acum. Toți oamenii își permit acum un moment de respiro în care realizează – uneori cu stupoare – că se poate trăi și fără un stres permanent, și fără agitație, și fără zbucium continuu. S-a creat un liant vizibil împotriva unui dușman invizibil, o solidaritate mai mare decât în orice alt moment anterior din ultimele zeci de ani, la nivel planetar. S-a creat un val de empatie universală, de îngrijorare și grijă, un moment de comunitate umană reală, de solidaritate, la scară globală.

Ceea ce anterior nu au reușit prea bine măsurile politice, inițiativele cetățenești, eforturile diverselor grupuri activiste de oameni, reușește acum un mic virus și bombardamentul mediatic din jurul lui. Devenim mai atenți la faptul că formăm o vastă unitate biologică vie, o rețea din ce în ce mai conștientă că e fragilă și e dependentă în buna ei funcționare de toate terminațiile ei nenumărate care îmbracă Pământul. Învățăm poate să ne respectăm unii pe alții mai mult. Să cedăm din egoism și să ne îngrijim unii de alții mai mult. Poate și să ne iubim ca umanitate mai mult.

Nu pot să nu observ cu câtă ingeniozitate să întâmplă această schimbare, preschimbare, transformare – dacă într-adevăr se întâmplă. Deplângând victimele acestui război soft, ciudat, nevăzut, nu pot să nu observ că – de data asta – pare că imaginația speciei sau inteligența globală nu mai pune în joc mijloace distructive puternice, planuri politice belicoase, inginerii financiare colosale – ci un mic bobârnac, un mic virus dintr-o specie cunoscută demult, dar care declanșează acum o alertă totală, o mobilizare în valuri, o sensibilizare generală.

Parcă trecem printr-un mare experiment colectiv în care se verifică cât de repede se poate răspândi nu doar un virus, ci și informația mass-media despre el, se testează reactivitatea statală, funcționabilitatea instituțiilor, capacitatea oamenilor de a concepe noi scenarii de viață, dar și decidabilitatea politică legată de o stază de asemenea proporții. Parcă trecem printr-un mare experiment în care se verifică dacă economiile, bursele, transportul, turismul, schimburile de tot felul vor rezista acestei crize neașteptate.

E o criză care, ca orice criză, ne provoacă inerțiile și limitele, ne obligă să ne resetăm pe planuri multiple și neașteptate. Probabil că nu vom putea relua totul neschimbat când criza se va fi terminat. Poate că va trebui să concepem noi versiuni ale modelelor societale și economice care ne domină – sau poate că trebuie să ne gândim la ele de pe acum.

E un moment aparte, rar cel pe care-l trăim. E o suspendare în care putem fi mai liberi, putem gândi mai nonconformist, mai curajos, putem propune schimbări. Micul coronavirus a suspendat o clipă ritmul comunității umane și a obligat-o să se aplece asupra sa însăși. Micul coronavirus a provocat o mare uimire și o anumită trezire. După el, nimic nu va fi chiar ca mai înainte, măcar pentru că am devenit puțin mai lucizi de propria noastră fragilitate, dar și mai treji despre condiția noastră globală. După el, vom învăța poate mai bine să funcționăm coerent ca umanitate totală, fără să ne uităm specificitățile cât se poate de locale. Probabil că suntem la un final de lume mondializată neoliberal și înaintea unui nou început de mondializare mai echitabilă, mai umană pentru toate părțile Terrei.

Criza aceasta ne aduce aminte că suntem pieritori și totuși ne putem organiza și acționa exemplar. Ne aduce aminte că putem trăi altfel, altfel decât ne-au obligat și ne-au obișnuit forțe economico-birocratice mult mai mari decât indivizii și chiar decât națiunile. Aducându-ne aminte că adevărata noastră valoare nu e de a fi minusculi tranzistori în marele computer al civilizației terestre și nici simple relee între energii impersonale care ne folosesc inconștient, și nici cantități numerice neglijabile ale unor strategii globalizante iresponsabile.

Adevărata noastră valoare e lăuntrică, e luciditatea, e conștiența, și pe ea trebuie să o cultivăm și să o păzim să nu fie manipulată. Nimic nu e niciodată definitiv în această lume terestră și o revoluție blândă se pregătește sub ochii noștri treziți. Avem acum un răgaz care trebuie folosit. Așa cum învățăm acum să conviețuim online, să lucrăm de acasă și să ne disciplinăm ca o mare massă umană interconectată, tot așa putem să ne folosim energia colectivă pentru a schimba pașnic structurile care ne strâng în chingi inumane și ne deformează.

Poate că această criză scoate în evidență faptul că apare un nou tip uman, mai independent și mai puțin manipulabil. Poate că se naște acum un nou tip de cetățean, nu doar al unei națiuni ci și – cu adevărat – al planetei, al urgențelor și nevoilor ei. Poate că o mai justă egalitate între indivizi devine posibilă odată ce forțele tehnico-economice enorme declanșate de revoluția științifică vor fi înțelese în efectele lor și vor fi (post)umanist folosite. Poate că forța uriașă a banilor va fi orientată mai mult, mult mai mult ca înainte, înspre viața bună a oamenilor – adevărata viață bună, nu cea a consumismului nestăpânit și exagerat, a excesului de muncă și de bunuri de toate felurile, a suprasolicitării de comunicații, de social-media și de divertisment. Viața bună a venitului minim garantat, a lipsei de stres, a răgazului de timp pentru sine; viața bună a educației de calitate, a cunoștințelor libere pentru toți, a cultivării sănătoase a trupului; viața bună a accesului la cultura înaltă și a aspirației spirituale.

Poate că – în aceste noi condiții planetare, în care pandemiile și alte dezechilibre naturale vor deveni din ce în ce mai frecvente – ecologismul va deveni religia laică universală a oamenilor, în legătura lor ireductibilă și organică cu pelicula vie ce îmbracă și hrănește planeta.

Poate că trebuie să încheiem un nou „Pact colectiv” între individ și forțele care-l guvernează, în sensul unei restartări a umanității pe baze mai echitabile. Revoluția soft a umanului începe din nou, este sub ochii noștri !

Distribuie acest articol

42 COMENTARII

  1. Frumos eseu. Indraznesc sa cred ca macar o parte din aceste deziderate se vor implini. Umanitatea e la un moment de rascruce si sper ca acest respiro sa fie prilej de schimbari benefice pentru noi si pentru planeta.

    • @Lucian – fenomenal eseu, aș spune! :) A fost publicat de doi autori diferiți, cu titluri diferite, doar comentariile cititorilor diferă. Asta se întâmplă când serviciile secrete își fac treaba ca la carte, nu știe dreapta ce face stânga :)

  2. eheeei, frumoasa i poezia, dar lumea reala i altfel. dupa fiecare conflagratie politruci sfatosi adunati in jurul mesei cu pipe sau trabucuri n colt de gura promiteau c asa ceva nu se va mai intimpla. adevarul (adevarat) e ca flacara razboaielor nu s a stins niciodata. populatia lumii creste exponential, asa ca milioanele (de ieri) muritoare de foame se transforma n miliarde, chiar daca i inzestrezi pe toti cu tablete si i pui sa „lucreze” de acasa. sigur, evenimentele se scurg azi cu repeziciune, un singur lucru mi as dori totusi : sa nu mai aud strepeziciunile de politruci ca au grija de mine

  3. Aceasta pandemie a fost provocata de oameni si nu este nici o razbunarea a naturii. Oamenii in nebunia lor, in alergatul dupa si mai mult au uitat complet ca sunt parte a naturii. S-au refugiat in mega orase, in aglomeratii urbane ultramoderne insa obiceurile au ramas la nivelul celor din evul mediu si mai devreme.
    In Asia , originea ultimelor epidemii si pandemii viata cotidiana se desfasoara alaturi si in stransa legatura cu animale salbatice care n-au ce cauta in habitatul sensibil si artificial pe care oamenii si l-au creat, liliecii, o delicatesa , sunt adevarate focare din infectii cu virusi si omul n-a inteles ca sistemul sau imunitar este net inferior celui animal.
    Cu toata stiinta si tehnologia pe care o avem, este o idee gresita in a crede ca putem stapani natura, actula pandemie ne invata cu totul altceva.
    Imi este teama, o data cu terminarea crizei, oamenii nu vor reactiona si nu vor lua masurile care se impun. Se vor inchide pietele de animale salbatice pt consum din Asia si Africa ?
    Nu, in spatele lor exista traditii si obiceuri si stim bine ca nici o autoritate nu-si poate permite interzicerea lor fara a crea proteste majore in randul populatiei, China nu-si poate permite proteste iar in Africa nu exista autoritati, atunci care pot fi invataturile pe care le putem trage, noi cei din Europa, SUA, Canada sau Australia ? sa ne izolam de restul lumii impunand bariere stricte si reglementarea traficului de oameni ? va dati seama ca intregi industrii prospere vor intra subit in faliment.
    Frica ne va acompania o vreme buna de acum inainte, cel putin pana la gasirea unui medicament / vaccin, vor muri in continuare zeci daca nu sute de mii oameni, la cele 7,5 miliarde care suntem, un mizilic.
    Acesta va fi calculul cinic al autoritatilor, al mediului de afaceri care nu-si vor putea permite opriri ale activitatilor economice si schimbari majore ale sistemului economic actual care a dat dovada de incapacitatea gestionarii crizei si a urmarilor si totusi va continua sa existe.

    • @Ursul Bruno – ai uitat un mic amănunt: în piața de animale din Wuhan nu se ofereau și nu se consumau lilieci. Or fi mâncând chinezii tot felul de animale, mănâncă și lilieci, virusul ăsta provine într-adevăr de la lilieci, dar în piața de animale din Wuhan nu erau în ofertă și lilieci.

      Însă e adevărat că laboratorul local de virusologie (singurul de nivel BSL-4 din toată China) studia și tot felul de viruși proveniți la lilieci. Iar pe Shi Zhengli, de la acel laborator, mai întâi a luat-o gura pe dinainte și a afirmat că s-a gândit din primul moment că e un virus din laboratorul lor, după care a revenit spunând că ”jură pe viața ei” că acel virus nu provine din laboratorul lor :)

  4. Un „pact colectiv” între individ și forțele care-l guvernează, în sensul unei restartări a umanității pe baze mai echitabile” este desigur speranta unei poete remarcabile si unui critic de arta de exceptie.Imi pare sa ii spun acestei distinse doamne ca nu va fi asa si semnele se vad de pe acum. Umanitatea n-a fost niciodata mai neechitabila ca azi: 1% din populaţia globului deţine o avere cumulată echivalentă cu cea deţinută de restul de 99%. Credeti ca acesti 1% vor fi mai putin lacomi , mai intelepti decat inainte de pandemie?
    Acum stau ascunsi in buncare, in iahturi in mijlocul marii si continua sa faca bani si desigur donatii pentru miile si miile de nefericiti care sufera.

  5. Mă mir că s-a publicat un astfel de articol pe Contributors!
    După contractul social, contractul natural, poate vine și-un contract cu realul. Pentru că de fapt, aici este marea miză. Când credem că derivatele derivatelor produselor bancare au valoare și că competiția produce fericire pentru toți, suntem mai proști decât oamenii grotelor (deși oamenii grotelor erau foarte ancorați în real). Suntem singura specie care nu se-nțelege cu mediul ei, formată din populații în sânul cărora interacțiunile sunt reglate cultural și sunt instabile, ceea ce înseamnă că nu ne-am regăsit. Ecologic vorbind.
    Mulțumiri pentru articol!

    • @G. – dacă nu-l publici și tu a treia oară, semnat ”Georgel”, nu te recunosc! :)

      Acum serios, chiar nu mai e nicio urmă de rușine pe-aici? În Bulgaria a mai fost o fază asemănătoare, la loto: au ieșit două trageri la rând exact aceleași 6 numere.

      • Comentariile și comentatorii constanți de pe Contributors îmi aduc aminte de studiile Janei Goodall, care au revelat că masculii tineri se adună în bande și se afirmă.

  6. Dumnezeule, doamna Carneci, inteleg ca sinteti poeta, dar . . .?

    Va dati seama, cind vorbiti de „excesul de muncă și de bunuri de toate felurile”, ca aceasta prosperitate „consumista” pe care o deplingeti este „one depression away” de la a disparea pentru o intreaga generatie?

    Sa vedeti ce „vastă unitate biologică vie” devine planeta cind piinea va deveni un lux si omenirea, sub o „mondializare mai echitabilă, mai umană pentru toate părțile Terrei” va fi precum Ucraina in vremurile experimentelor lui Stalin, la scara planetara.

    Beware what you wish for.

    Cine credeti ca va fi un membru al societatii considerat indispensabil, brutarul, pantofarul (care va repara ciubotele vechi, ca pe vremuri, ca nu va mai fi „exces de bunuri”) sau poetul care, intr-o lume saraca si cruda, e sub nivelul de utilitate sociala al taietorului de frunze la ciini?

    „Restartare a umanității pe baze mai echitabile” ?

    Unde am mai auzit noi ideile astea „geniale”?

    • Motto „CÂND ARMELE VORBESC, MUZELE TAC” sau sa parafrazam „Cind virusul vorbeste poetii sa taca”.

      E o lupta pt supravietuire, atit!

    • Cine credeti ca va fi un membru al societatii considerat indispensabil, brutarul, pantofarul (care va repara ciubotele vechi, ca pe vremuri, ca nu va mai fi “exces de bunuri”) sau poetul care, intr-o lume saraca si cruda, e sub nivelul de utilitate sociala al taietorului de frunze la ciini?

      “Restartare a umanității pe baze mai echitabile” ?

      Unde am mai auzit noi ideile astea “geniale”?

      –––––––-

      Lumea aia in care am mai auzit noi ideile astea “geniale” a avut nevoie si de poeti de curte, nu doar de brutari, pantofari etc. Si de poeti propagandisti, cintareti ai Lumii Noi, echitabile, care a inlaturat pentru totdeauna exploatarea omului de catre om. Mai mult, lumea aia si-a platit poetii care cintau cum li se cerea de mii si mii de ori mai bine decit pe brutari, pantofari, ingineri, fizicieni etc. Asa ca, sa nu le plingeti de mila de pe acum. Se vor descurca.

      Sigur, vor fi si unii care, neintelegind noile comandamente, vor fi trimisi sa sape vreun canal. Sau la reeducare.

    • Există o mulțime de oameni pentru care a dispărut orice legătură între modul cum își procură ei bunurile necesare traiului de fiecare zi și modul în care se produc efectiv acele bunuri, în agricultură și industrie. Această categorie de oameni nu se rezumă la bugetari, unele dintre cele mai suprinzătoare exemple sunt ”elitele” de la Hollywood sau cele din Silicon Valley. Dar nici în România nu sunt chiar rare asemenea personaje.

      Pentru aceste ”elite”, este astronomică distanța de la încălțămintea pe care și-o cumpără ele din magazin sau carnea pe care și-o cumpără din supermarket și tractorul cu care fermierul ară terenul pe care va cultiva porumb, ca să hrănească vitele de la care va proveni carnea pentru consum și pielea pentru încălțăminte. Mai mult decât atât, asemenea ”elite” nici nu-și imaginează diferența între cizmele pe care le folosește fermierul sau bocancii pe care-i folosește muncitorul de pe șantier și pantofii ”chic” pe care-i cumpără ele. Pantofi cu care nici pe jos, pe asfalt, nu se poate merge, ci doar cu mașina sau în interiorul clădirilor :)

      Am mai propus soluția asta, asemenea ”elite” ar trebui să meargă măcar un an să trăiască într-unul din miile de sate din România fără canalizare, unde apa se aduce de la fântână, iar lemnele pentru gătit și încălzire se aduc efectiv de la pădure, de către fiecare gospodar în parte. O asemenea experiență ar face minuni :)

      • Exista o mare diferenta intre „elitele” din USA (pomenite de dvs.) si cele din”Romania si anume: primele fac parte din mediu privat spre deosebire de celelalte care, aparent doar aparent, apartin aceluiasi mediu dar in substanta sunt subventionate masiv de statul roman.

        Sunt de acord cu dvs. cu privire ambelor „elite” cu privire la cunostintele lor reale cu privire la cum se produc acele produse care le cumpara din mall (carne, lapte, etc.).

        • NU NUMAI că NU APARȚIN… ! Elitele noastre ”intelectuale” îl și pretind cu obstinație si ÎL IMPUN , ”crezînd ” că e …tot același lucru !

  7. Eu cred ca oameni nu vor invata nimic din aceasta lectie. Se vor intorce la vechile obiceuri nesanatoase pentru sanatatea trupului, mintii si sufletului. Se moare de bolile civilizatiei in acelasi ritm si nu se schimba nimic. A traii in liniste si pace interioara este un exercitiu personal si trebuie cultivat. Romananii

    • V-as ruga sa va modificati un pic pseudonimul, sa nu ne confunde cititorii. Am la activ niste discutii mai aprinse cu anumiti comentatori si ar fi pacat sa fiti luat la tinta fara sa stiti de ce.
      Multumesc anticipat.

  8. Eu cred ca nu o sa invatam nimic. O sa ne intoarcem la vechile obiceiuri ruinatoare pentru sanatatea fizica, psihica si sufleteasca, pentru ca se moare in acelasi ritm de bolile civilizatiei (cancer, bolile de circulatie si metabolice).  Ne vom distruge corpul , mediul si animalele din cauza lacomiei, pentru ca se prefera moartea decat a renunta la asa zisele placeri ale vietii.
    Nici de ar invia cineva din morti tot nu ne schimbam viata. Dar si daca unul singur va schimba ceva este un castig. Va doresc succes.

  9. „Revoluția coronavirus”

    Nu am îndoieli că este o revoluție șii că „oamenii au acum timp să se gândească la ei înșiși, sunt forțați cumva să se privească în față, ca indivizi și ca umanitate, să gândească noi atitudini de viață”….

    …Mai ales, pentru început, cei din Palermo și „societățile tradiționale”, dar dacă mai durează mult „revoluția”, este aproape sigur că și alții îi vor urma, în mod natural.

    https://www.bloomberg.com/news/articles/2020-03-30/italy-risks-losing-grip-in-south-with-fears-of-looting-and-riots

  10. Ati scris atit de frumos, eram gata sa ma duc la culcare cu un zimbet senin, dar.. la sfirsit, cum era aia cu mucii si cu fasolea, vine asta Poate că – în aceste noi condiții planetare, în care pandemiile și alte dezechilibre naturale vor deveni din ce în ce mai frecvente – ecologismul va deveni religia laică universală a oamenilor, în legătura lor ireductibilă și organică cu pelicula vie ce îmbracă și hrănește planeta.
    Nu de putine ori cind citesc un articol astept cu nerabdare sa vad ce vrea de fapt autorul, ne ameteste cu vorbe frumoase si la sfirsit, pac, o baga pe aia pe care o vroia el. Nu conteaza ca aia de la sfirsit nu are, nici pe departe, nici o legatura cu constructia logica care parea bine legat, o pune pur si simplu, considerindu-se creditat de multele lucruri frumoase spune la inceput.

    Doamna Carneci, ecologia nu are absolut nici o legatura cu acest virus, dar nici o legatura. Acest virus e mai aproape de razele game ale craitelor, de sunetele lunii pline, de frecventele induse de bondari, decit de ecologie.

    P.S Desigur nu putea sa lipseasca si ceva legat de „echitate”, ca suntem umanisti ce draq, in ciuda faptului ca acestui virus nici prin cap nu-i trece sa faca asa ceva.

    • „Acest virus e mai aproape de razele game ale craitelor, de sunetele lunii pline, de frecventele induse de bondari, decit de ecologie. ”

      Dom’le, și eu care eram gata să jur că este legat de frecvențele emițătoarelor 5G ! Deci, e de la bondari!…

    • „Ecologia (din cuvintele grecești: oekos – casă și logos – știință, adică „știința studierii habitatului”) este o știință biologică de sinteză ce studiază interacțiunea dintre organisme, plante și mediul în care ele trăiesc (abiotici și biotici). Pentru aceasta ecologia analizează îndeaproape structura, funcția și productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații, biocenoze) și a sistemelor mixte (ecosisteme). Cu timpul, în a doua jumătate a sec. XX prin conștientizarea importanței condițiilor de mediu, semnificația termenului ecologie s-a lărgit peste sensul restrâns din domeniul biologiei, devenind și un sinonim pentru ideea de protecție a mediului înconjurător. Totodată, se leagă strâns de ecologie domeniul promovării unei economii ecologizate, unde principiile ecologice devin și principii fundamentale în dezvoltare.”
      Wikipedia

      Virusul n-a venit de pe marte, face parte din sistemul ecologic al pamantului si interactioneaza, de data aceasta impotriva noastra.
      Afirmatia ca virusul n-ar avea nimic in comun cu ecoligia, deplasata.
      V-ati lasat dus de text si ati uitat in ce lume traiti.

    • Nu vă fie frică de inchizitorii care mișună pe aici: sunt ca aceeași, ca șoarecele de la Kaufland. Niște personaje pitorești. Vă adresați autoarei, nu comunității de juni cercetași pasionali!

  11. Un eseu bun de literatura science fiction. Realitatea este alta. Pentru majoritatea populatiei care traieste in blocuri, in apartamente meschine ca spatiu, avantajele sunt zero. Familia nu are loc de a si derula activitati de munca si de recreere. De navigat pe internet, de citit ceva, de jucat jocuri de societate- remi, table, sah, apoi desen, etc. Solidaritatea este discutabila cand fiecare sta in colivia lui. Apoi legatura cu natura si miscarea sunt elemente cheie pentru mens sana in corpore sano. Munca de acasa trebuie combinata si cu 1-2 zile de deplasare loc de munca, la doua saptamani, pentru detalii si discutii punctuale, comunicare. Atat pentru adulti, copii, varstnici, aceasta izolare nu ne face mai inteligenti, creativi, sanatosi.

  12. La nivel de UE.27 se caută acum soluții pentru depășirea pandemiei Covid-19 și relansarea economiei. Închiderea granițelor „naționale” nu e un semn bun. Să sperăm că spiritul civic „european & universal” va dezlănțui solidaritate, va crea un sentiment de aparteneță la o singură planetă, o singură natură egală pentru toți.

    …”… Poate că se naște acum un nou tip de cetățean, nu doar al unei națiuni ci și – cu adevărat – al planetei, al urgențelor și nevoilor ei….”…

    Pandemia a lovit la inceput in mod diferit locuitorii pamintului. N.Y e in doliu. Un oras atit de vital fara oameni pe strada. Un vaccin-injectie peste un an va stopa probabil pandemia. Timp pentru ginduri mai bune cum scrie autoarea?
    Ministrul de externe german Heiko Maas/SPD a anunțat acum un plan de reconstrucție UE.27 (după primul impuls de 540 miliarde Euro va urma un nou fond UE) ca țel pentru Presedintia temporară UE din Iulie pâna Decembrie 2020.

    (FAZ: ..”…Maas kündigt für EU deutsche „Corona-Präsidentschaft“ an
    AKTUALISIERT AM 12.04.2020 FAZ FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG
    Besserer Katastrophenschutz, Investitionen als „Wiederbelebungsprogramm“: Außenminister Heiko Maas hat Pläne für die kommende deutsche EU-Ratspräsidentschaft. Auch CSU-Abgeordnete machen Vorschläge, um Europa und Deutschland krisenfester aufzustellen.
    Der Kampf gegen das Coronavirus wird laut Außenminister Heiko Maas das bestimmende Thema der deutschen EU-Ratspräsidentschaft werden. „Wir werden sie zu einer „Corona-Präsidentschaft“ machen, um Corona und seine Folgen zu überwinden“, schreibt der SPD-Politiker in einem Gastbeitrag für die „Welt“. „Es gilt, Lehren aus der Krise zu ziehen, zum Beispiel, indem wir den EU-Katastrophenschutz und die gemeinsame Beschaffung und Produktion von lebenswichtigen Medizingütern verbessern.“
    Maas schreibt weiter: „Sobald wir über den Berg sind, wird eine der ersten Aufgaben darin bestehen, die Beschränkungen für freies Reisen und den Binnenmarkt schrittweise und koordiniert zurückzuführen.“
    Dem Außenminister zufolge muss der EU-Haushalt für die nächsten sieben Jahre zu einem „Wiederbelebungsprogramm für Europa“ werden. „Also denken wir ihn neu und investieren jetzt massiv in die Zukunft – in Forschung, Klimaschutz, technologische Souveränität und krisenfeste Gesundheits- und Sozialsysteme.“
    Der Plan sehe außerdem den Aufbau einer europäischen digitalen Infrastruktur vor, die das Arbeiten im Homeoffice ohne Datentransfer ins Ausland ermögliche… „..).

    Stapânirea pandemiei si depăsirea urmărilor stau pe prim plan. Reducerea restricțiilor impuse se va face pas cu pas: libera circulație a persoanelor în UE și reconstituirea Pieței Comune UE.
    „Suveranitatea UE” înseamnă ță mai mare în domeniul sănătății, producerea de medicamente și echipament în UE. E nevoie de autonomie mai mare în infrastructura digitală.

    Sunt multe de regândit, de reconstruit.
    România nu e în ZE.19 Zona Euro, nu e în Schengen.
    Liberté, Égalité, Fraternité. Acum e nevoie de Fraternité & Santé.

    • jetzt massiv in die Zukunft – in Forschung, Klimaschutz, technologische Souveränität und krisenfeste Gesundheits- und Sozialsysteme

      Ministru german de externe, minusculul Maas, pe care nu-l incape costumu, curata pusca si vorbeste prostii, ca trebe sa spuna si el ceva. Oricum fraza e anapoda, de care Forschung e vorba, asa pur si simplu, sau in Forschung cu un scop!?

      Spre stiinta Herr Maas, in 99% din cazuri se investeste in „Zukunft”, cine draq investeste in trecut!? Cind investesti intr-o casa, masina, educatie copii investesti in VIITOR.
      Dar, desigur, daca ai prea multi bani incepi sa arunci banii pe fereastra si te apuci de Klimaschutz. Ca doar asa au spus cei 97%, nu-i asa, ca doar avem icredere in experti. Eu ma intreb insa unde sunt expertii aia, 97+3%, acum cind e vorba de Corona cu coasa? Tare mi-e teama ca habar nu au de nimic. Deci daca astia cu Corona nu stiu nimic, de ce as avea incredre ca aia cu clima ar fi mai buni?
      La sfirsitul crizei lumea de abia isi va mai trage sufletul, investitiile de baza vor fi in cartofi, varza si napi.

    • Heiko Maas ? cine e dansul ? cel mai slab ministru de externe pe care l-a avut Germania in ultimii 20 de ani, ce poate face dansul mare lucru, mai nimic, Merkel inca mai da tonul la muzica.
      Va puneti prea multe sperante in UE si puterea ei de a trece peste acesta criza, in forma actuala cu neintelegerile intre membrii ei sub nici forma, acel fond de 500 miliarde care a fost anuntat pt ajutorarea statelor, declaratii, procedurile si birocratia vor avea grija ca banii cat mai putin sa ajunga acolo unde e nevoie, la oameni. In Germania bancile comerciale se pun de-a curmezisul in preluarea unui risc de 10 % din creditele pe care statul le acorda , in 2008 ele fiind salvate tot prin bani din impozite, acum solidaritatea lor lasa de dorit.
      Decidentii politici pana astazi n-au inteles despre ce criza e vorba, nu este numai una financiara ca in 2008, este una economica, de sanatate si financiara cu efectele pe care nimeni nu le poate exact anticipa.
      Comunitateta europeana nici pana astazi n-a reusit sa-si uneasca fortele de cercetare, banii alocatii fiind un mizilic pe langa cei alocati economiei, oare nu inteleg stimabili, fara sanatate industria nu poate functiona la cote normale.
      Criza este doar la inceput si va dura cel putin un pana, dupa spusele lui von de Leyen, la anul, viaccinul va fi disponibil in cel mai fericit caz pana la finele anului,
      frica si suspiciunea va pune amprenta pe vietile noastre, nu la toti dar la foarte multi.
      Acum oamenii mai dispun de ceva venituri, economii dar cum va arata situatia peste 2 – 3 luni ? daca viata economica va ramane sugrumata s-au va putea functiona numai la cote de avrie. Va putea sistemul economic face fata la 3 provocari majore dintr.o data ?
      Sunt intrebari la care nu exista raspuns, metodele aplicate nefiind in masura s-o rezolve.

      • @neamtu tiganu
        @Ursul Bruno
        Ministrul de externe Heiko Maas poarta un costum mult prea mare? Se mai intâmpla la tovarasi. Cred ca e mai simplu. Socialistii din sud-est cer „bani de la altii”, cer Euro Bonds, cer „Uniunea datoriilor de stat”, cer „alta UE” impreuna cu E. Macron. E vorba de bani de helicopter. Acum ministrul Heiko Maas cauta alta eticheta pentru Corona Bonds cerere repetata de premierul socialist italian Giuseppe Conte in mod public (european). Se cauta o alta eticheta pentru Euro Bonds, pentru „Uniunea datoriilor de stat”, eticheta care e inghitita de ministrul de finanate olandez. Olanda rezuza „Uniunea datoriilor de stat”, refuza Euro Bonds. Ce e de facut?
        Pentru 23 Aprilie e prevăzut o dezbatere în consiliul ministerial al șefilor de state UE.27 asupra așa numitului „fond de reconstrucție economică”. Olanda a precizat deja acum că nu va accepta Euro Bonds în nici un fel.
        Competitivitate economică a statelor „naționale” din sud-est și est nu a ajuns la nivel european sau global. Comisia va găsi un „nume” (fondul Juncker după criza 2008 e model) pentru un fond nou, suplimentar de relansare economică în UE.27. De unde vin banii? Un fond limitat la 10 ani și limitat ca mărime va fi alimentat într-un fel de partenerii în UE.27. Probabil se va discuta paralel cu budgetul UE pentru anii 2021-2028 care are un volum de peste 1.000 miliarde Euro. La toamnă cancelara A. Merkel deține Președinția temporară UE.27 și va „plăti” probabil ceva mai mult în acest budget 2021-2028 pentru a compensa contribuțiile britanice ( ca. 11 miliarde pe an, ca. 75 miliarde Euro). Dacă se ridică contributia partenerilor UE.27 de la 1% BIP acum la 1,2% BIP sau mai mult se realizează o cerere a statelor „naționale” din sud-est care e refuzată pâna acum în nord-vest.
        Nu se rezolvă lipsa de competitivitate economică a statelor „naționale” din sud-est. Lumea nu stă pe loc până când Italia, Grecia și Franța își restructurează economia. Lipsa de competitivitate economică se va vedea în cursul monedei Euro. La început a fost 1 Euro egal cu 1,16 Dolari. Azi raportul e de 1: 1,09. Euro scade. E modelul monedelor Lira italiana, Francul francez etc. Devalorizarea, o monedă mai „moale” poate fi una din consecințele compromisurilor politice în UE.27.

        Paguba colaterală a banilor de helicopter e scăderea puterii de cumpărare a salariilor mici.
        Curat murdar

        • De unde vin banii ? buna intrebare, fondul anuntat de liderii europeni fiind probabil rezultatul tiparnitei de bani, sumele vehiculate devin pe zi ce trece tot mai ametitoare.
          Cine apeleaza la aceste fonduri, apeleaza la noi datorii, in situatia de fata e ca si cum ai stinge focul cu , benzina.
          De ce nu are curajul unul dintre liderii europeni sa discute de taierea datoriilor, acum avand loc doar o sufocare cu noi datorii.
          Va puteti inchipui ca vreodata in urmatorii „1000” de ani cineva va putea plati aceste datorii ?
          Este vorba de o criza la nivel global acum fiind momentul ca datoriile suverane sa fi eliminate prin masuri curajoase iar bancile care se opun, nationalizate.
          Siti cat este volumul tranzactilor financiare speculative la nivel global ale bancilor de investitii ?
          705 bilioane de dolari fata de cei 75 biloane de dolari din economia reala si a serviciilor, cu alte cuvinte, cu bani se pot castiga mai bine bani decat altceva , atunci despre ce vorbim, relansarea economiilor reale ? bazata in continuare pe indatorarera statelor ? pana cand va putea functiona acesta mecanism infernal ?
          Personal nu mai incerdere in nimeni dintre cei care ne promit marea cu sarea, vorbe, oamenii de rand vor fi cei care vor plati, cu joburile si existentele lor asa cum mori zeci de mii de oameni datorita inconstientei clasei politice.

          • E. Macron a întrodus în Franța impozit pentru cumpărătorii (mici) la burse, nu a pus impozit (Tobin 1 % stânga) pe speculatii cu derivate. E. Macron și-a făcut banii la Banca Rotschild unde a primit 3 Milioane Euro pentru o achiziție Pfitzer/ americană în domeniul farmaceutic. Acum E. Macron cere acum Euro Bonds, cere azi „Uniunea datoriilor de state”, cere refondarea UE, cere „o altă UE” ca și socialiștii din sud-est. Până acum niciunde socialiștii nu au adus bunăstare (Cuba, Vietnam, Corea de Nord, Venezuela). Capitalismul „socialist” în China a scos sute de milioane de chinezi din mizerie și foame, multi au rămas în sărăcie. Acum sute de milioane de chinezi au un trai bun. Nu știu ce va face Comisia UE.27 după pandemia. Probabil se va face un fond nou cu o altă etichetă. Banii de hârtie pierd enorm din puterea de cumpărare. E paguba colaterală bine cunoscută. Salariile mici duc la sărăcie în UE.27.

    • Ce mai de lozinci ! Una si una ,dar care mai de care mai răsuflate ! Pre nemțește, pre românește , nu contează ! Lozinci să fie, care să …ne mobilizeze, vaszică.

  13. Wishful thinking. De unde atâta empatie la „elitele” fără frontiere, la profitorii fără patrie ai unui act de identitate pe care scrie România, care au venit puhoaie și ne-au adus boala, unii dintre ei doar ca să se îmbulzească să plece înapoi scurt timp după reîntoarcere.

    • @cineva
      „…care au venit puhoaie și ne-au adus boala…” indecent / scirbos mesaj (probabil al uneia dintre napircile securisto militienesti ce au luat in captivitate tara dupa 90)
      oamenii aia au trimis multi bani in tara napirco, din care te ai infruptat cu nerusinare. aceiasi oameni pleca din nou, pentru c ati pustiit paminturile si secat fintinile, napircilor

    • „Prietenii” din Asia și „oamenii de bine” așteaptă cu nerăbdare amplificarea evenimentelor, incitându-i pe cei care nu mai au ce mânca să vandalizeze magazinele, precum în Sudul Italiei. Astfel „se pune” de-o rodnică „revoluție”!

      Iar principalii responsabili sunt în rândul autorităților, care cred că este suficient și eficient să se adreseze societății/cetățenilor cu măsuri de forță! Mă iertați, îmi pare rău s-o spun, dar cei care cred asta sunt de-a dreptul imbecili.

      Frustrarea generează revoltă și anarhie. Încrederea cetățenilor în autorități este esențială în aceste momente, iar lor pare că nici nu le pasă de asta, nu doar în România, ci și în alte state europene.

      Emoția infectării cu „noul coronavirus” trece la un moment dat, iar societatea se reorganizează după noi reguli, în conformitate cu noile condiții. Am mai amintit în spațiul acestei platforme de „Eseul despre orbire” al lui Saramago.

  14. „Probabil că suntem la un final de lume mondializată neoliberal și înaintea unui nou început de mondializare mai echitabilă, mai umană pentru toate părțile Terrei.”

    Păi din moment ce mondializarea asta neoliberală (ce-o fi chestia asta? e diferită de mondializarea a mai veche, doar liberală?) a născut Omul minunat pe care-l vedeți astăzi pe internet (că doar nu in piață, nu-i așa?), cu tot cu internet, Omul plin de compasiune, care se gândește la ceilalți, care se îngrijește de ceilalți și totodată începe să respecte Mama-Natură ca niciodată in istoria umanității, dacă Omul acesta există și-l simțiți și-l auziți și vă minunați de el, apăi de ce vreți să se termine brusc fenomenul care a permis apariția lui? Ce poate fi mai echitabil decât lumea in care fieșce omuleț își poate expune public dreptatea, adevărul, opiniile și viața personală oricât de frivole, de lipsite de valoare ar fi din perspectiva altora? Și mai primește și aprecieri pentru balivernele lui insignifiante. Nu-i destul de frumoasă lumea asta in care orice năuc, indiferent de starea lui socială, de etnie, de religie, de sex, poate debita mormane de banalități întru satisfacția celorlalți? Nicicând omenirea nu a mai creat atâta umanitate ca astăzi, in vremea internetului. Credeți că putem îndura sau că am avea nevoie de și mai multă umanitate?

    Nu cumva ați voit să descrieți mai degrabă o…lovitură de stat (acasă) globalizată decât o revoluție? o restartare care nu schimbă absolut nimic, ci doar permite unor programe blocate (de prea multe marote, precum cariera, imaginea, trofeele, influența și ideologia) să funcționeze iarăși in parametri normali.

    • „Să bei apa și vinul locului!“ spune o vorbă din bătrâni. Natura, prin nesfârșita ei pricepere, a pus alături leacul de boală. A adunat laolaltă contrariilor și a creat astfel echilibru. Cu cât mai distanțate extremele, cu atât mai stabil echilibrul. Care e extrema bună și care este cea rea, depinde doar de propria opțiune.” omul minunat” e răspunsul natural al celui care e nemulțumit de mediul în care acesta prinde contur, și viceversa.

  15. Poate că trebuie să încheiem un nou „Pact colectiv” între individ și forțele care-l guvernează, în sensul unei restartări a umanității pe baze mai echitabile. Revoluția soft a umanului începe din nou, este sub ochii noștri !

    E dorință sau constatare? Sau egoism, pur și simplu? A ne imagina o lume, ca un înveliș perfect, croit exact după propriile așteptări, în care fiecare dintre noi să rămână neschimbat și imperfect, adică desăvârșit după propriile criterii, este egoism, nu?

    Revoluțiile de acest fel nu au loc astfel! Resetarea nu ameliorează nici așteptările fiecăruia, nici nevoile relaționate. Nu suntem dinozauri în iminența unui cataclism astral, nu așteptăm vreo înlocuire genetică, o revigorare recesivă sau evoluție ideologică. Ar fi și păcat să gândim la fel! Am putea fi prieteni de idei cu oricine și, prin urmare, ne-ar lipsi dușmanii.

    Pe de altă parte, în urma vreunei catastrofe supraviețuitorii sunt cei mai bine adaptați noilor circumstanțe. Cine să fie aceștia acum? Idealiștii sau pragmatici? Visătorii sau consumeristii? Boris Johnson nu a stat pe culoare în așteptarea unui pat liber în vreo rezervă. Catastrofa vine de jos în sus. Până la a-i surprinde pe cei care ar putea schimba ceva, durează mai mult decât pot aștepta ceilalți.

  16. SCHIMBAREA
    Trăim vremuri grele în condițiile izbucnirii pandemiei de gripă cu coronavirus Covid-19. Aceasta va fi probabil cea mai teribilă încercare a omenirii în secolul XXI și a vieții fiecăruia dintre noi.
    Cursul vieții fiecăruia va fi influențat fundamental de schimbările care vor avea loc în toate domeniile din fiecare țară, în 2020 și în anii care vor urma.
    Numărul imens de îmbolnăviri, decesele tragice din multe țari, avalanșa de vești rele au produs peste tot panică generalizată. Au fost luate măsuri legislative restrictive de protejare a populației, de izolare socială, măsuri de prevenire și tratament în comunități.
    Panica și izolarea socială pot fi combătute prin strategii specifice care țin de domeniul psihologiei omului în situații de criză. Confruntarea cu boala, cu suferința și cu posibilitatea morții pot produce panică, stări depresive, de disperare, comportamente ipohondrice sau de revoltă și furie. Tehnicile de psihologie pozitivă, de antrenament al rezilienței și cele cognitiv comportamentale pot ajuta fiecare persoană și fiecare familie.
    Carl Gustav Jung: ”Cel mai mare pericol pentru omenire poate fi omul însusi, prin mintea lui.” ”Prin solidaritate, tot oamenii pot salva omenirea.”
    Putem să reducem pierderile, să străbatem criza și să ieșim din această grozavă încercare a anului 2020, prin mobilizarea tuturor forțelor. Pandemia poate fi un prilej pentru SCHIMBAREA atitudinii la nivel individual, interpersonal, instituțional și societal.
    Să fiu mai puțin egoist, să fiu sincer, să am mai mult respect, grijă, responsabilitate și altruism față de cei alături de care trăiesc, nu numai față de cei din familia mea sau prieteni. Să ne implicăm mai mult în problemele comunității din care facem parte, să participăm la luarea deciziilor importante pentru localitatea sau țara în care trăim. Să respectăm în primul rând regulile și legile.
    Să respectăm valorile în care credem, fie ele creștine, umaniste sau ale democrației europene. Nu este nicio dilemă care dintre ele au prioritate, fiind un stat democrat laic modern în care trebuie respectate drepturile și libertățile fundamentale, fără nicio discriminare.
    Să reducem mult corupția în viața noastră personală, să nu ne mai lăsăm corupți de lăcomie, mediocritate, lene, orgoliu, lucrul făcut de mântuială, minciună, înșelăciune, incompetență, aroganță, ipocrizie, nesimțire, ignoranță.
    Să fim mai omenoși unul cu altul, mai cu bun simț, mai respectuoși, altruiști, cumpătați, recunoscători, onești, devotați, responsabili.
    Să ne străduim să fim oameni! Întreaga istorie și civilizație merită să salvăm fiecare om!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Magda Carneci
Magda Carneci
Magda Cârneci este poetă, prozatoare și eseist de artă. Membră a celebrei generații literare ‘80, ea a fost și unul dintre teoreticienii postmodernismului în spațiul românesc și est-european. După Revoluția din decembrie 1989, la care a participat activ, ea s-a implicat în viața politică, civică și culturală a României postcomuniste. A fost membră a Frontului Salvării Naționale din 1990. A fost directoarea Institutul de Istoria Artei din București. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Paris între 2006 și 2010. A fost președinta GDS și președinta PEN România pînă la finele lui 2019. Este redactor-șef al revistei ARTA. Este deasemenea membră a Parlamentului Cultural European (ECP - European Cultural Parliament). Magda Cârneci a publicat numeroase volume de poezie, eseu, traduceri și un roman. Cărțile ei au fost traduse în engleză, franceză, spaniolă și olandeză, iar poemele ei au apărut în numeroase antologii și reviste internaționale. Romanul ei FEM a apărut la editura Non Lieu din Paris în 2018, iar în 2020 va apărea în Statele Unite.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro