Home » Cultura »Societate/Life » Citesti:

Să fim creştini, dar fără educaţie religioasă?

Florian Filat martie 6, 2015 Cultura, Societate/Life
84 comentarii 2,548 Vizualizari

Acum religia este materie în trunchiul comun şi are încă un caracter obligatoriu. În opinia mea, caracterul obligatoriu nu înseamnă atât impunerea, cât recunoaşterea valorii formative. Matematica este obligatorie pentru că este importantă şi contribuţie la formarea ta ca om. Nu pentru că vei avea de rezolvat ecuaţii sau algoritmi ca atare o viaţă întreagă, nu pentru că ar trebui să devenim matematicieni cu toţii, ci pentru a avea un mod de gândire coerent. Limba Româna este obligatorie pentru că te formează şi te ajută să comunici în limba ţării în care trăieşti. Muzica este importantă pentru că îţi formează auzul şi sensibilitatea într-un fel în care te va ajuta în viaţă, nu pentru că vei deveni un muzician. În mod similar, religia este importantă pentru că are un rol formativ asupra ta, chiar dacă vei fi sau nu credincios. Ulterior poţi alege sau nu o credinţă, dar formarea pe care ai primit-o în spiritul unor valori creştine te va ajuta. Obligatoriu înseamnă deci important şi valoros şi nu că trebuie să-ţi însuşeşti că acceptabil tot ceea ce primeşti. De asemenea, religia este sigură materie care te îndeamnă să priveşti în interiorul tău. Restul materiilor sunt in principal despre lumea exterioară; înlocuirea religiei cu istoria religiilor ar fi acelaşi lucru. Încă o materie despre lumea exterioară.

Scriu aceste rânduri în calitate de părinte a trei copii şi pentru că sunt creştin ortodox practicant. Nu am făcut religie la şcoală şi sunt unul dintre cei convertiţi în anii tinereţii. Aceasta nu dintr-o dezamăgire sau căutarea unei compensări pe care nu am găsit-o altfel decât în religie, nu pentru că nu am fost iubit de părinţi sau prieteni – dimpotrivă –  nu pentru că am eşuat în viaţă şi religia mi-a adus o alinare ca să pot continua, nu pentru că nu am cunoscut bucuriile şi plăcerile vieţii. Aş putea spune că le-am avut chiar din plin. Dar am simţit întotdeauna că nu asta este totul, că viaţa mea nu se reduce doar la unele funcţii ale trupului; am căutat adevărul, sensul, împlinirea autentică, pe care nu le-am găsit în ceea ce făceam. Am avut o sete de infinit care nu se stingea cu nimic din ceea ce gustăm. Şi am avut curiozitatea să încerc diverse religii sau grupări religioase, până când am simţit că sufletul meu s-a odihnit cu adevărat acasă, în ortodoxie.

„Ortodoxia este o comoară pe care voi, românii, o ţineţi ascunsă sub mantia superstiţiei şi a unei tradiţii formaliste”

Mi-a părut rău că în şcoală, la întrebările mele religioase, am primit mai tot timpul răspunsuri filosofice; la căutările unor sensuri în poeziile mistice eram expediat în materialism, la conexiunile pe care le făceam la fizică cu o dimensiune spirituală a lumii, iar profesorii ridicau din umeri. Mi-ar fi plăcut nespus să am şansa unei educaţii religioase în şcoală, care m-ar fi ajutat să nu orbecăi printre diverse credinţe şi practici spirituale. Când am descoperit frumuseţea şi profunzimea ortodoxiei, viaţa mea a luat o turnură deosebită şi a fost însufleţită cu energie şi entuziasm în tot ceea ce făceam. Totul începuse să aibă un sens şi o lumină. Mulţi dintre colegii de liceu sau facultate, fără educaţie religioasă în prealabil, au trecut printr-un moment de criză existenţială, s-au convertit şi mărturisesc o experienţă similară. Am întâlnit inclusiv persoane de alte naţionalităţi care veneau cu entuziasm către ortodoxie şi spuneau în esenţă acelaşi lucru: „Ortodoxia este o comoară pe care voi, românii, o ţineţi ascunsă sub mantia superstiţiei şi a unei tradiţii formaliste”. De aceea, cred că predarea religiei în şcoli, în special a ortodoxiei, poate aduce beneficii oricărui copil.

„Cum am putea elimina referirile la creştinism din spaţiul public, inclusiv din educaţia publică, câtă vreme chiar statul consideră că acesta este un element definitoriu al românilor şi îi recunoaşte valoarea? ”

După ultimele hotărâri ale Curţii Constituţionale ceva s-a rupt. Dintr-o dată, statul expediază educaţia religioasă la cererea expresă a părinţilor. Doar părinţii sunt cei care pot evalua dacă educaţia religioasă este valoroasă sau nu pentru proprii copii. Statul nu mai are nicio opinie. El este doar pregătit să ofere educaţia religioasă, dacă părinţii o cer în mod expres. Cu alte cuvinte, statul îşi declară neutralitatea religioasă în ceea ce priveşte educaţia. Dar, în realitate, spaţiul public românesc nu este deloc neutru, iar câteva exemple în acest sens pot fi lămuritoare. La învestitura în funcţie a preşedintelui sau a oricărui demnitar de stat, acesta jura cu mâna pe Biblie (nu o carte oarecare, ci cartea de referinţă a creştinilor) şi rosteşte formula „Aşa să-mi ajute Dumnezeu”, formulare deloc neutră; ea reprezintă o cerere directă a ajutorului Domnului pentru îndeplinirea misiunii proprii. Avem sărbători religioase la care statul a acordat zi de odihnă oficială liberă, pentru toţi cetăţenii, credincioşi sau necredincioşi. Cea mai mare parte a zilelor legale libere sunt sărbători religioase, unele dintre ele cu semnificatie exclusiv religioasa: Rusaliile, Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Apostol Andrei. Mai mult decât atât, brandul de ţară al României, oficial asumat de către stat , care este cartea de vizită a României pentru turiştii străini, scoate în evidenţă că una dintre valorile noastre cheie este spiritualitatea, iar un element de diferenţiere a României este influența creştină.

În acest context, cum am putea elimina referirile la creştinism din spaţiul public, inclusiv din educaţia publică, câtă vreme chiar statul consideră că acesta este un element definitoriu al românilor şi îi recunoaşte valoarea?  În plus, spaţiul public actual este în parte creaţia unor oameni care au avut şi motivaţii religioase. Când Sfântul Voievod Ştefan cel Mare se lupta cu turcii sau tătarii nu o făcea doar pentru că îşi iubea țara, ci şi pentru a apăra ortodoxia. Când Sfântul Constantin Brâncoveanu a primit mucenicia nu a făcut-o din raţiuni politice, ci pentru mărturisirea credinţei. Când Neagoe Basarab îşi scria învăţăturile către fiul său nu-l învăţa doar despre cum să se descurce în viaţă, ci şi cum să fie un bun creştin. Când mulţi opuneau rezistenţă regimului comunist fie prin cuvânt sau faptă, în public sau închisori, nu o făceau pentru a-şi apăra interesele lor, ci şi pentru că aveau conştiinţa unei misiuni şi trăiri creştine, împotrivindu-se omului nou, ateu dorit de comunişti. Când tinerii au ieşit în stradă  in 1989 şi au strigat „Vom muri şi vom fi liberi” şi “Cu noi este Dumnezeu”, unii chiar murind pentru asta, nu au fost manipulaţi, ci şi-au exprimat trăirea şi năzuinţele pentru o naţiune creştină. Evident, nu doar datorită creştinismului avem o ţară, o anumită unitate și libertate de expresie, dar cu siguranţă creştinismul, în general, şi ortodoxia, în particular, au avut o influenţa foarte importantă în istoria României. Chiar spaţiul nostru rural a fost modelat în matca valorilor creştine şi unele dintre cele mai frumoase creaţii populare poarte pecetea acestei spiritualităţi.

„În acest spaţiu avem datoria ca măcar să ne cunoaştem credinţa. Nu datoria de a fi credincioşi, ci de a o cunoaşte, inclusiv în cadrul şcolii.

Din câte am văzut programa de religie nu îşi propune să-i facă pe elevi credincioşi practicanţi, ci să cunoască valorile religiei şi să fie formaţi în spiritul acestor valori. Iar printre acestea se număra libertatea, nu obediența, iubirea, nu ura, infinitul şi nu limitarea. Nu văd nimic nociv pentru un copil să cunoască şi să înveţe de mic, la şcoală, religia majoritară a ţării în care trăieşte, chiar dacă mai târziu, ca adult, acesta alege o altă religie sau chiar ateismul.

Sunt nenumărate exemple de oameni mari de cultură care au primit de mici o educaţie religioasă, fie în familie, fie la şcoală, şi peste ani i-au recunoscut valoarea formativă a acesteia. Este adevărat că au fost şi alţii care au fost terorizaţi de bigotismul unui tată autoritar sau de rigiditatea şi forţările unui educator dintr-o mănăstire, dar acest lucru s-a produs nu atât din cauza religiei, ci din cauza modului cum a fost înţeleasă şi aplicată. În cele mai multe cazuri, contactul copiilor cu religia a avut o înrâurire pozitivă asupra vieţii lor. Nu am auzit  de copii care, lăsaţi în mod natural în jurul unor persoane cu viaţă sfântă, să nu se simtă bine, sau în faţa unor icoane să se simtă agresaţi, sau într-o atmosferă religioasă autentică să nu fie liniştiţi şi bucuroşi.

„Contactul copiilor cu religia poate să lezeze sensibilitatea şi credinţele părinţilor, dar mult mai puţin cele ale copiilor.”

Se vorbeşte despre o posibilă înlocuire a religiei cu o formă mai neutră şi neconfesională ca istoria religiilor. Personal, nu cred într-o predare strict obiectivă, rece, neangajantă. Mă aştept ca profesorul  de matematică să fie pasionat de matematică, profesorul de desen să fie un îndrăgostit de frumos, profesorul de sport să fie un sportiv, profesorul de religie să fie un credincios practicant. Altfel, educaţia nu ar fi decât o simplă transmitere de informaţii şi cunoştinţe. Or educaţia este cu mult mai mult decât atât. Educaţia ar trebui să inspire elevul, să-l modeleze, să-i încălzească inima, să-i cultive voinţa. Iar aceste lucruri nu se pot obţine decât dacă la catedră este un om care el însuşi merge pe drumul despre care vorbeşte elevilor. Cum ar putea fi predată religia ca o istorie a unor credinţe şi practici diverse, ca un inventar de idei şi obiceiuri cultivate de diverse popoare? Ce putere de inspiraţie asupra unui copil ar avea un altfel de mod obiectiv şi pretins tolerant şi inclusiv pentru toată lumea? Formarea unui copil presupune o anume matcă care are delimitările proprii. Însuşirea temeinică a unei tradiţii este o premisă pentru respectarea ulterioară a celorlalte tradiţii cu care viitorul adult va intra în contact.

„Din fericire , esenţa nu stă în cădere.”

Sunt trist când văd că oamenii îşi hrănesc viziunea despre religie, în general, şi ortodoxie, în particular, din căderile oamenilor care trăiesc sub povara vremurilor actuale. Afirm aceasta nu pentru că aceste căderi nu ar exista, nu că nu ar fi preoţi plini de sine, iubitori de plăceri, de stăpânire, doritori de putere şi folosind harul care le-a fost dat pentru folosul propriu, nu că nu ar fi ierarhi care trăiesc în opulență, nu că nu ar fi credincioşi vocali superstiţioşi, duplicitari, luând din credinţă doar ceea ce le compensează psihologic neajunsurile sufleteşti, nu că prin mănăstiri nu găseşti oameni de pripas, frustrați, decepţionaţi, căutând un refugiu după ce în lume nu şi-au găsit locul, nu că nu ar exista unul sau altul pentru care credinţa e un simplu job care îl ajută să se întreţină sau se îmbogăţească, nu că nu ar fi profesori de religie care nu îşi vărsa frustrările pe copii folosind o psihologie decadenţă a ameninţării şi pedepsei. Toate acestea există, le-am trăit şi eu şi le spun cu durere pentru ei şi pentru mine în acelaşi timp. Pentru că şi eu la rându-mi am propriile căderi şi neputințe. Din fericire însă, esenţa nu stă în cădere. Există nenumărate exemple contrarii de oameni care au întrupat în viaţa lor credinţa la cel mai înalt nivel. Iar aceştia pentru ortodoxie sunt Sfinţii. Ei sunt modele despre ce înseamnă credinţa. Dacă vrei să vezi valoarea unei concepţii, a unei credinţe, a unei activităţi umane, înţelept este să te uiţi la reprezentanţii ei cei mai de seamă. Dacă voi vrea să cunosc ce înseamnă muzica, mă voi apleca asupra unui Beethoven, a unui Mozart, a unui Arvo Part sau Paco de Lucia, şi nu mă voi poticni de zdrăngănelile vreunui muzicant de pe stradă. Dacă voi vrea să văd ce înseamnă fotbalul, voi privi la un Pele, Maradona, Messi şi nu la un dilentant care poate îţi ia ochii cu câteva jonglerii, sau la bătăile şi înjurăturile suporterilor din tribune. Dacă vreau să văd valoarea medicinei, mă voi interesa de cineva ca dr. Dan Cioată, dr. Cătălin Cîrstoveanu, şi nu de unul ca Ciomu. Dacă doresc să aflu despre iubire, nu voi întreba despre asta o „starletă” de filme pornografice. Dacă vreau să văd ce înseamnă cârmuirea prin istorie a unui popor, mă voi lăsa mă degrabă inspirat de Regina Victoria, Ştefan cel Mare sau Ghandi decât de Hitler, Musollini sau Ceauşescu. Ar fi absurd să contest valoarea muzicii, a fotbalului, a medicinii, a iubirii sau a patriotismului, doar pentru că există derapaje mai mari sau mai mici. În mod similar, dacă vreau să văd ce poate aduce ortodoxia şi sunt onest în acest demers, voi cerceta vieţile celor pe care Biserica îi recunoaşte ca Sfinţi, sau a unor părinţi recunoscuţi cu viaţă sfântă. Mă voi apleca asupra unui Ioan Gură de Aur, Grigorie Palama, Serafim de Sarov, Ioan de Kronstandt, Luca al Crimeii sau Siluan Athonitul. Mă voi uita la parintii romani Arsenie Papacioc, Cleopa, Paisie Olaru, Galeriu sau Rafail Noica. Pot să îi urmez sau nu pe calea pe care merg şi ei, dar nu este corect să spun că drumul lor nu duce nicăieri pentru că i-am văzut pe alţii că s-au rătăcit pe cale. Eu am ales să merg pe această cale mulţumită celor care au mers înaintea mea şi mi-au arătat că ea duce la împlinire.

„Am auzit de profesori de religie care s-au implicat în problemele personale ale elevilor, ajutându-i chiar material să-şi continue studiile sau să treacă peste situaţii dificile.”

Se argumentează de asemenea că religia este inutilă din cauza comportamentului, incompetenţei sau neprofesionalismului unor profesori de religie. Tot ceea ce se spune cred că este adevărat, dar nu cred că asta justifică eliminarea orelor de religie. Este o situaţie generalizată în învăţământului românesc. Sunt nenumăraţi profesori de informatică prin şcoli care sunt complet depăşiţi de tehnologia modernă şi ştiu mult mai puţin decât unii elevi. Sunt profesori de limba română care vorbesc cu grave greşeli de exprimare şi sunt profesori de matematică, fizică sau chimie rigizi și autoritari, care efectiv terorizează copiii să înveţe la materia lor. Sunt profesori obosiţi de predare, fără nicio motivaţie şi pasiune pentru ceea ce fac. Sunt profesori învechiţi care predau ceva ce nu mai are nicio legătură cu lumea în care trăiesc azi elevii. Există și cazuri particulare de profesori bădărani, vulgari, pedofili, fără minimă moralitate, profesori care se folosesc de autoritatea pe care o au pentru a jigni, profita sau obţine foloase prin meditaţii lăsând elevi corigenţi, profesori care nu mai au niciun tact pedagogic, care ţipă şi îşi ascund neputinţa în amenințări şi invective, profesori care prin modalitatea în care își predau materia, îndepărtează elevii tot mai mult de orice dorinţă şi bucurie de a cunoaşte şi explora. Sunt profesori care prin abordarea lor îşi formează elevii să înveţe, în final, doar pentru note, devenind simpli formalişti. Sunt profesori de limbi străine care îşi „ajută” elevii să uite şi ceea ce ştiau în particular. Adeseori calitatea educaţiei este mai degrabă rezultatul eforturilor private ale părinţilor şi copiilor prin meditaţii, cluburi, cercuri şi alte activităţi, decât cele publice ale şcolii. Dar sunt acestea motive pentru ca din şcoala să fie eliminate anumite materii? Să renunțăm la informatică pentru că oricum nu învăţăm nimic, să nu mai facem limbi străine, pentru că oricum ceea ce ştim nu ştim de la şcoală, să nu mai facem matematica pentru că profesorul este vulgar şi ne umileşte?

Putem vedea însă toate aceste prilejuri pentru a investi în creşterea calităţii actului educaţional la toate materiile, inclusiv la religie. Şi la această disciplină, ca şi la celelalte materii, sunt şi profesori excepţionali care, tăcut, îşi fac misiunea cu profesionalism. Am auzit de ore de religie la care s-au proiectat filme precum „La vita e bella”, s-au citit şi comentat fragmente din Ernest Bernea, s-au prezentat lucruri precum numărul Phi, s-au făcut ore transdisciplinare cu profesori de la alte materii pe teme de interferenţă precum „Apa”. Există ore de religie în care elevii participă cu bucurie şi nu se simt îndoctrinaţi, ci mai deschişi şi luminaţi, ore în care elevii au învață compasiunea şi voluntariatul implicându-se în activităţi umanitare, ore în care au avut şansa să primească răspunsuri la întrebări sau frământări fundamentale, ore la care vin şi elevi de la alte clase, ore în care copiii se simt înnoiți sufleteşte. Am auzit de profesori de religie care şi-au manifestat iubirea creştină de elevi până într-acolo încât s-au implicat în problemele personale ale elevilor, în relaţiile lor defectuoase cu părinţii, în depresiile profunde prin care treceau, iar pe unii i-au ajutat chiar material să-şi continue studiile sau să treacă peste situaţii dificile. Este drept că meritul este în ultimă instanţă al profesorului, dar şi materia creează un cadru foarte potrivit pentru deschideri şi abordări transdisciplinare greu realizabile la alte materii.

„Studierea religiei creştine îi poate aduce elevului o perspectivă mai amplă asupra vieţii.”

Nu ştiu ce altă religie mai învaţă atât de înalt ca si crestinismul despre demnitatea omului. Nu ştiu ce religie mai vorbeşte despre iubirea nebună a lui Dumnezeu faţă de om, despre un Dumnezeu care se comportă ca un îndrăgostit fără măsură de omul pe care l-a crea, şi care se duce după el pentru a-l salva până în iad, până la moarte. Nu ştiu ce religie mai învaţă o iubire atât de înaltă care să cuprindă nu doar pe cei de aproape, sau pe cei de departe, ci chiar pe cei care te urăsc, te defaimă şi te ponegresc. Nu ştiu un loc mai bun în care iubirea jertitoare să fie măsură relaţiilor dintre oameni, în care iubirea să fie criteriul suprem al existenţei („dacă dragoste nu am nimic nu sunt”), nu ştiu vreo învăţătură în care iertarea de aproapele să fie atât de importantă şi în care criteriul relaţiei cu Dumnezeu să fie legat de relaţia cu aproapele.

Acum trăim într-o lume în care trupul este important, este îngrijit şi cultivat. Dar nu cred că această cultură a trupului vorbeşte despre o valoare a trupului mai mare decât o avem în creştinism. Locul în care vine să locuiască Dumnezeu nu este sufletul omului, ci trupul lui. Viaţa dumnezeiască se manifesta nu în sufletul şi mintea omului, ci în trupul lui; singurul lucru pe care l-a creat Dumnezeu cu mâinile Sale nu a fost cerul, sau planetele sau animalele sau găurile negre sau apele (acestea au făcute doar cu cuvântul), ci trupul omului. Hristos va purta în veşnicie un trup omenesc. Sunt multe definiţii minunate ale omului, dar cred că una dintre cele mai frumoase este cea dintr-o cântare a Bisericii care se cântă la înmormântare şi care spune: „chipul slavei Tale celei negrăite sunt, deşi port rănile păcatelor” . Chiar atunci când omul este mort, când începe să se descompună şi încet încet trăsăturile umane par să dispară – atunci biserica îi spune că este (chiar şi în această stare) „chipul slavei lui Dumnezeu”. Mesajul ultim al crestinismului este unul luminos, de încredere, de biruinţă, de învingere a morţii şi a răului, de iertare şi transfigurare. Lumea ar fi mai săracă fără o pildă ca a fiului risipitor, în care tatăl este primul care îşi îmbrăţişează fiul întors, chiar înainte ca el să-şi ceară iertare, fără iubirea de vrăjmaşi, fără modelul lui Hristos, care a ridicat iubirea la cel mai înalt nivel, fără imnul dragostei pe care îl aduce Sfântul Apostol Pavel, fără chemarea „lărgiţi şi voi inimile voastre”.  Lumea ar fi mai săracă fără acel părinte îmbunătățit din pustia Egiptului, care, întrebat fiind ce face atunci când cineva, obosit de lungimea slujbelor adoarme în biserică, a răspuns: „îl iau şi-l odihnesc pe picioarele mele”,. Nu văd ce i-ar dăuna unui elev toate acestea, ba, din contră, cred că el poate fi câştigat că găsind un sens mai profund al lucrurilor, având posibilitatea să vadă  lumea mai transparentă, purtătoare a unui mesaj mai înalt, trăind un mod de existenţă mai adânc.

Dacă omul nu este doar trup, iar viaţa lui nu se reduce doar la funcţii celulare, dacă ce se întâmplă în el este mai mult decât activitatea unor neuroni, dacă viaţa sufletească este mai mult decât o expresie de altă natură a vieţii trupeşti, ce poate fi rău pentru un copil să afle în şcoală despre suflet şi cele ale sufletului? Ce presiune nocivă asupra vieţii unui copil ar fi ca el să afle despre iubirea care nu caută ale sale, despre lumina care luminează în întuneric, despre jertfelnicie, despre libertatea de a face binele, despre măreţia şi căderea omului, despre un sens care există în toate?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "84 comments" on this Article:

  1. Adrian rusu spune:

    Citit, acum câţiva ani o statistică, am uitat unde, după care, ceva ca 60-70% dintre călugări erau bolnavi psihic. (MULT, in orice caz. Era in preajma scandalului Tanacu). Acuma, poate că ar trebui ca scopul unei educaţii a sufletului să fie menţinerea, măcar menţinerea, daca nu întarirea zisei «sănătăţi». Or iată că plângerile părinţilor şi cele care au răzbit până in presă vizează întâi agresiunea psihică asupra copiilor. Vine de la sine întrebarea «cat mai contează educatia religioasă la un om minat phsihiceşte?» Nu e oare de preferat, savantului bolnav, măgarul sănătos dar cu sufletul intact? Conţinuturile religioase sunt sănătoase, dacă predate cu tact şi fineţe. (Ca să nu mai zic de MILĂ. Este ce zice şi Sf. Pavel, pe care-l citaţi). Adica, până la urma, ce contează in cazul copiilor, nu e «educatia…etc» cât FELUL in care e ea facuta. Nu e chestie de «ce», ci de «cum».

    • Prostu' satului spune:

      Oarecum off-topic, mi-e greu sa cred in existenta unei statistici ca aceea pe care o mentionati la inceputul comentariului dvs. Mai precis, nu contest faptul ca dvs. veti fi citit asa ceva, candva, pe undeva, ci profesionalismul cu care va fi fost facuta zisa statistica.
      Ca sa poata fi luata in serios si folosita ca argument, o astfel de statistica presupune o metodologie, un numar mare de subiecti, un anumit tip de esantionare… si, mai ales, consulturi medicale amanuntite care sa ateste ca respectivii erau bolnavi sau nu. Pare foarte improbabil ca multe sute, daca nu chiar mii de calugari au fost subiectii unor astfel de investigatii medicale.

    • Florian Filat Florian Filat spune:

      @ Adrian Rusu
      Sunt total de acord cu Dvs. ca educatia sta mai mult in ‘cum’ decat in ‘ce’. Si cred ca dezbaterile din ultima perioada pe tema orei de religie vor fi un bun prilej pentru a se imbunatati calitatea acestei ore, care intr-adevar are multe de imbunatatit.
      Am mari indoieli despre statistica pe care o pomeniti. Chiar va rog sa-i faceti share in cazul in care o gasiti. Pot sa spun ca am cunoscut destule manastiri si calugari si peisajul nu este sumbru cum sugereaza aceasta statistica. Sunt oameni absolut normali. Acum cativa ani am fost implicat intr-un proiect fotografic care urmarea tocmai sa arate viata de dincolo de ziduri a acestor calugari. A iesit un album care a fost distribuit si prin librarii. In cazul in care nu l-ati vazut, cateva fotografii dintr-o expozitie sunt aici http://www.lumpan.ro/books/index.php?c=index/b7f7e7d51117189a52a847949f2298e0/fa79c8ee66d0f73589607526cd9e198c&p=0&thumb=.

  2. ela spune:

    Ati mentionat in articol ca “ati incercat diverse religii” – atunci de ce nu vreti sa dati prilejul si copiilor sa faca la fel, studiind o istorie a religiilor de exemplu? Aveti perfecta dreptate cand afirmati ca omul are ca o caracteristica principala – personalitatea, viata interioara… dar de ce sa nu le permitem copiilor sa o imbunatateasca cunoscand mai multe religii…

    Daca religia e o optiune personala, atunci ar trebui sa se faca in familie sau/si in biserica, nicidecum la scoala.

    De ce presupuneti ca un om cu alta/fara religie este un om fara etica si fara morala?

    De ce vreti sa va impuneti vointa constrangand libertatile copiilor? Cand Europa a fost “condusa” de biserica, a intrat in cea mai neagra perioada din istoria ei; oameni arsi pe rug in numele credintei (similar cu ce se intampla acum in unele tari musulmane). Chiar vreti sa devenim o tara condusa de popi/ dupa legea bibliei?

    • Florian Filat Florian Filat spune:

      Nu vreau in niciun caz sa impun religia cuiva. Cred in libertatea fiecaruia de a alege. Fara libertate, actele noastre nu ar avea nicio valoare. Scopul articolului nu a fost de a convinge sau contrange ci de a prezenta un punct de vedere, evident limitat de experienta si lecturile proprii. Nu mi-as dori nici eu ca si Dvs. sa traiesc intr-un stat teocratic si nu cred ca suntem expusi la un astfel de risc doar pentru ca in scoala se face religie. In opinia mea, ora de religie nu-si propune sa formeze credinciosi (credinta este pana la urma o alegere personala care poate fi influentata sau nu de educatie) ci sa educe in spiritul unor valori si sa dea o alfabetizare religioasa. Suntem o tara cu multe influente crestine, ne declaram crestini, de ce nu ne-am cunoaste credinta, inclusiv la scoala?

      • Alexandru spune:

        Credeti in libertate dar doriti sa impuneti studierea religiei. Cam bizara credinta asta in libertate… Exact despre asta este vorba. Sigur ca fiecare persoana este libera sa studieze religia cum isi doreste dar de ce trebuie sa existe o obligatie in acest sens din partea statului? De ce trebuie ca aceasta materie sa fie predata timp de 12 ani, fiind pe plan egal cu matematica si romana? In plus, eu nu am apucat acest studiu aprofundat al religiei dar acum am ocazia sa conversez cu persoane mai tinere cu 10 – 15 ani decat mine care au studiat intens aceasta materie. Nu mi se pare ca stiu ceva in plus, dimpotriva. Eu, un ateu, am cunostinte mult mai aprofundate de religie decat ei. Nu stiu ce se studiaza acolo, urmele lasate in mintea acestor copii par sa fie foarte palide.

        • Florian Filat Florian Filat spune:

          Poate ma insel, dar am impresia ca desi folosim aceleasi cuvinte, intelesul pe care il dam acestora si mai ales aplicarea practica este foarte diferita. Vorbim despre libertate, impunere, iar in alte posturi de totalitarism, fanatism etc, dar fiecare parte are o intelegere in cheia viziunii proprii. Observ in general o radicalizare a discursului in jurul unor cuvinte cheie, ceea ce face ca dialogul sa fie, daca nu imposibil, cel putin neproductiv. Poate ca nu ar fi rau sa existe o ‘traducere’ a lor pentru a evita neintelegerile.
          Eu vad aceasta ‘obligatie’ in sensul ca:
          - statul organizeaza si garanteaza invatamantul religios in scolile publice (mentionat in constitutie)
          - statul asigura pastrarea identitatii spirituale a tarii (iarasi mentionat in constitutie), inclusiv prin asigurarea unei educatii religioase. Pentru ca parte a identitatii spirituale este si identitatea religioasa.
          Iar aceasta obligatie se ‘activeaza’ pentru cei care o vor. Si apx. 90% dintre parinti au spus ca vor educatie religioasa pentru copiii lor. Ei o vor primi. Restul de 10%, nu. Unde este impunerea?

          • gobru spune:

            Cred ca ne invartim in jurul cozii cu genul asta de “dilema”.
            Cred ca iarasi ne caznim sa inventam ceva “original ” cand nu este cazul ( divagez un pic; am reusit sa avem o democratie “originala” : vezi sistemul electoral actual).

            Posibile solutii :
            - In SUA bisericile nu sint deloc coordonate de stat. Exista institutia scolii de duminica unde se poate face efectiv
            – din pacate BOR paraziteaza efectiv bugetul statului (plateste putin taxe ,are finantare total netransparenta).Inapoi societatii nu prea vad ce da : ma impiedic tot timpul de preoti care cer taxe pentru ceea ce fac, nu asigura nici macar o metodologie adecvata de predare a religiei ortodoxe , prea multi preoti in masini scumpe ( pret proportional cu pozitia in ierarhia bisericeasca).

            Pentru ca scriu dupa ce “victoriosul” procebt de 90% a fost dat publicitatii ma intreb doar ceva : daca ar fi sa implementam sistemul de finantare al biserici parcticat in Germania cum ar fi?
            In Germania ai posibilitatea sa finantezi sau nu ,fie biserica catolica ,fie cea protestanta .
            Oare cati dintre romani ar finanta BOR-ul? Am o mare indoaiala ca procentul ar fi de 90 %.Cred ca romanii ar prinde “curaj” cand ar fi vorba de buzunarul propriu; ca altfel slabe sanse.

            Remarca : domnule Filat ,nu ati mai scris pina acum nici un articol pe contributors.dar se pare ca aveti ceva talent la scris .Sa inteleg ca pina acum nici o alta tema de interes pentru societatea romaneasca nu va starnit interesul ?
            Nu pot crede ca ati scris articole la comanda ,in acelasi ton cu restul campaniei sustinute in zilele trecute de BOR….

            • Florian Filat Florian Filat spune:

              @gobru
              Fiti linistit, nu am scris la nicio comanda. Doar la ‘comanda’ imboldului interior. Mi s-ar parea si hilar ca BOR sa imi ceara mie sa scriu pe aceasta tema. Daca chiar ar vrea sa ‘comande’ asa ceva, si-ar alege niste persoane cu greutate, nu credeti?

          • Alexandru spune:

            Cum era, diavolul se ascunde in detalii… Recunosc, dupa decizia Curtii Constitutionale, impunerea a mai scazut. Pana acum, sistemul “opt-out” cerea o actiune din partea parintilor actiune care, conform multor marturii, era in mod activ descurajata de scoli (nu avem cu ce sa umplem timpul copilului in acea ora, nu exista reglementari, etc). Acum, intr-adevar, sistemul este mai prietenos dar, in continuare, ramane o impunere implicita. Astfel, daca cititi ce au scris altii veti vedea ca unul dintre motivele pentru care un copil este inscris la Religie este, adesea, nota mare. In conditiile in care dosarul devine din ce in ce mai important, ii faci rau copilului tau daca il lipsesti de o medie de 10. Si, vorbind de medii de 10, chiar vi se pare ca sunt toate meritate? Poate ar trebui discutat si cum se testeaza aceasta materie daca tot se face. De asemenea, faptul ca, de multe ori, aceasta ora optionala este la mijlocul orarului il lasa pe parinte cu o dilema: isi lasa copilul de 10 ani de izbeliste o ora, in conditiile in care scoala nu asigura alternative? In plus, in ceea ce spuneti este si ceva care ma deranjeaza profund si este, de data asta, ceva fundamental. Cred ca, de fapt, aceasta este esenta problemei si a disputei. Mie nu mi se pare ca este rolul statului sa garanteze identitatea religioasa a natiei. Chiar nu cred ca are statul vreo treaba cu asta. Este o chestiune intima care tine de viata privata a fiecarui cetatean. Chiar imi este groaza de ideea ca statul roman isi poate dori sa conserve o anumita identitate religioasa.

            • Florian Filat Florian Filat spune:

              @ Alexandru
              Acum, aceasta este Constitutia pe care o avem. Statul isi asuma acest rol. Sigur, discutand principial, ne putem intreba pana unde merge rolul statului in ceea ce priveste viata indivizilor. Care este granita dintre public si privat? Religia unei persoane este strict privata sau are si reverberatii publice? Pana la urma ce este religia? Este doar un set de credinte si practici care se consuma exclusiv in intimitatea persoanei sau este mai mult decat atat, un mod de viata care cuprinde intreaga existenta a omului, si cea dinauntru si cea dinafara, si cea privata si cea publica? Daca e sa ne uitam in istorie, cel mai adesea religia nu a lasat omul indifererent sau preocupat doar de propriul camin. Urmele lasate in istorie, fie ca ele sunt luminoase, fie intunecoase sunt semnificative. Nu stiu daca exista tari unde identitatea spirituala a tarii sa nu fi fost influentata major de religia tarii respective. Un ecou in sfera publica exista. Si nu este mic. Dar recunosc ca, personal, nu stiu unde ar fi corect sa se opreasca implicarea statului in ceea ce priveste viata religioasa a propriilor cetateni…

  3. idealogul spune:

    Da si eu am citit o statistica care spunea ca peste 20% din romani sunt homosexuali. Am sute de prieteni si cunoscuti si doar unul e homosexual. Am sa trag concluzia logica ca exista o conspiratie masonica care sa inlature homosexualii din jurul meu ca doar nu o sa spun ca statistica e facuta la comanda. Nu?
    Am mers relativ mult prin manastiri si am intalnit destul de multi calugari. Nu sunt psiholog dar totusi 70% din ei bolnavi psihici unii probabil foarte gravi? Ce coincidenta ca statistica a aparut exat cand ONG-istii atei lansau un razboi total impotriva BOR pe tema Tanacu. E doar o coincidenta nu? ONG-istii atei in nici un caz nu ar falsifica o statistica ca doar Darwinismul social si relativismul moral le interzice. NU?
    Ciudat ca din miile de calugari bolnavi psihici in toti acesti ani nu a aparut nici un ISIS, teroristi cu kalasnicoave, violatori in masa, pedofili , hoti cumpliti, criminali etc. etc.etc. Ce naiba fac bolnavii astia psihici. Stau toata ziua in chilii si se roaga pentru pacatele noastre. Asta da boala psihica.
    Ar putea cineva sa imi spuna cum sa facut statistica asta deoarece imi vine greu sa imi imaginez grupuri bine organizate de calugari stang la coada in fata cabinetelor de psihologi sa dea teste nesfarsite de unde sa rezulte ca sunt bolnavi psihici. Cum s-au colectat datele mai exact?

    • Sicmar spune:

      @idealogul :
      06/03/2015 la 14:16

      Zici: “Da si eu am citit o statistica care spunea ca peste 20% din romani sunt homosexuali. Am sute de prieteni si cunoscuti si doar unul e homosexual. Am sa trag concluzia logica ca exista o conspiratie masonica care sa inlature homosexualii din jurul meu ca doar nu o sa spun ca statistica e facuta la comanda. Nu?”

      N-ai citit nicăieri o astfel de statistică. Băsescu, cu mai bine de 10 ani în urmă, a făcut o astfel de afirmaţie dar şi-a retractat-o câteva zile mai târziu. De atunci a rămas ca legendă urbană.

      Dintr-un calcul pe care l-am făcut în mai 2013 şi detaliat atunci pe un forum creştin ortodox a rezultat că cca. 2,7% dintre bărbaţii din Bucureşti, cu vârsta de 25-30 ani, aveau cont activ pe un site care facilitează întâlnirile între homosexuali.Siteul permitea pe lângă conturile active alte două categorii de conturi: inactive şi ascunse iar pe acestea nu le-am putut contabiliza. Uzual se admite că procentul homosexualilor în populaţia generală este cuprins între 2 şi 6%.

  4. idealogul spune:

    Oricum fara educatie religioasa nu o sa mai fim crestini o sa fim cretini. Asta se vede lejer in societate.

    • it_s__not_news spune:

      Adevarul este ca exemplificati foarte bine acest lucru. Inteleg de ce aveti o asemenea privire asupra societatii.

  5. it_s__not_news spune:

    Inca unul care nu intelege legile.

    Draga autorule, uite care-i ideea, sper ca e destul de simpla sa o intelegi: disciplina religie nu este obligatorie pentru elev. Punct.

    Articolul d-voastra este gretos (am cautat un cuvint mai bun, dar nu exista in limba romana). Tot text-ul asta e atit de plin de patetisme si dulcegaraie mucegaita, ca ti se face rau. Stupizeniile abunda. Doua exemple scurte:

    a/ “oamenii îşi hrănesc viziunea despre [...] ortodoxie, [...] din căderile oamenilor care trăiesc sub povara vremurilor actuale”
    Draga domnule, vrei nu vrei, ai de trait cam 75 de ani. Sa ignori situatia prezenta este dovada de stupiditate. Eu stiu ca voi asteptati venirea lumii de apoi, dar nu ma intereseaza.

    b/ comparatiile d-voastra sufera. Rau. Exemplu: “Dacă doresc să aflu despre iubire, nu voi întreba despre asta o „starletă” de filme pornografice.” Eu v-as trimite la ea, nu de alta dar ati putea gasi iubire pura, dincolo de trup, plus va mai invata si niste tehnici.

    Conchid: lumina nu lumineaza in intuneric, omul nu e maret decit privit la propria-i scara, binele se face oricum, la fel si raul, iar libertatea iti apartine. Iar daca tu, draga autorule, te consideri cazut, afla ca esti, dar numai in ochii mei

  6. euNuke spune:

    Găsesc că-i tare trist ca un om tânăr, cu interes special şi profesional pentru integrarea europeană, să nu aibă habar de valorile europene consemnate in Tratate la care ţara noastră a devenit parte şi, in dispreţul profund al acestor valori, să desfăşoare o propagandă intensă pentru încălcarea lor şi pentru expansiunea unei instituţii cu propensiuni teocratice in şcoala publică. E vorba, in principal, de libertatea de conştiinţă.

    Atâta nostalgie după un ev mediu românesc, sumbru şi odios in manifestările lui religioase, este dezolantă, aproape înspăimântătoare. Nu ştiu cum un om tânăr şi modern poate evoca cu atâta duioşie trecutul oribil al unei Biserici apucătoare, opresive, distrugătoare de credinţe şi obiceiuri, practicantă a sclaviei, instrument al slavizării. Unde sunt lumina, sufletul, jertfelnicia in obsesia posesiei şi in rapacitatea ilustrate de incredibilul procent al proprietăţii bisericeşti in Ţările Române la mijlocul secolului 19? Unde este lumina din minţile celor 99% creştini analfabeţi ce locuiau pe meleagurile astea in plină epocă a industrializării? O asemenea orbire -ce rezultă din eliminarea oricărei referinţe critice la creştinism/biserici/cler din peisajul intelectual personal- este chiar mai înfiorătoare decât sentimentele mărunte ale poporenilor nostalgici după epoca de aur a ceauşismului.

  7. sym spune:

    “Fara educatie religioasa”? De unde? Faptul ca nu mai e cvasi-obligatoriu pentru toti copiii nu inseamna asta decat pentru cei condusi de principiul “cine nu e cu mine e impotriva mea”.

    Decizia CC nu interzice studiul religiei in scoala (din pacate), ci pur si simplu schimba un sistem opt-out cu unul opt-in.

    Vechiul sistem opt-out a fost manevrat cu tipica agresivitate si rea credinta a bisericilor de tot felul: in loc ca ora de religie sa fie prima sau ultima, era de obicei pusa in mijlocul programului, ca parintii sa aibe de ales defapt intre copilul stand nesupravegheat si plictisit o ora prin curtea scolii, si o indoctrinare cu care nu sunt de acord.

    In plus, din cate inteleg la ora de religie se ia 10 in mod implicit, adica ajuta la medie, bursa etc. Aceasta manipulare continua. Daca s-ar da note ca la matematica, ma intreb cu adevarat cati elevi si-ar dori sa asculte predici religioase, la scoala.

    Din cauza lipsei de fair play, si a totalei lipse de relevanta a religiei in viata moderna (acum stim ca tunetele si fulgerele nu sunt produse de carul lui sf. Gheorghe etc), cred ca CC nu a mers suficient de departe.

    Religia trebuia interzisa din scoala punct. Cine vrea religie – merge la biserica, scoala de duminica etc. Si trebuia absolut interzisa finantarea religiilor din buget (adica din impozitele tuturor contribuabililor). Ca in Elvetia, unde plateste numai cine este afiliat.

    Paralele cu matematica sunt neavenite. Matematica se ocupa in ultima instanta de adevar, iar religiile sunt niste colectii de povesti, fantezii si opinii, care in niciun caz nu trebuie impinse in mod obligatoriu in mintea impresionabila a tuturor copiilor.

  8. Harald spune:

    Ce părere are autorul despre un secui din Harghita, un maghiar din Sălaj sau un musulman din Dobrogea? Sunt ei, în calitate de cetățeni români, îndreptățiți să-și vadă liniștiți de credința și de religia lor? Sau trebuie să se conformeze majorității ortodoxe, doar pentru că aceasta e majoritate?

    • AT spune:

      Un secui din Harghita se duce la ora de religie catolica, un maghiar din Salaj la ora de religie reformata, si un tatar din Dobrogea la ora de religie islamica

  9. Alin Stefanescu spune:

    Subscriu intru totul!

  10. jj spune:

    “Se vorbeşte despre o posibilă înlocuire a religiei cu o formă mai neutră şi neconfesională ca istoria religiilor. Personal, nu cred într-o predare strict obiectivă, rece, neangajantă. Mă aştept ca profesorul de matematică să fie pasionat de matematică, profesorul de desen să fie un îndrăgostit de frumos, profesorul de sport să fie un sportiv, profesorul de religie să fie un credincios practicant.”

    Nu mai amestecati lucrurile. Un profesor de istorie a religiilor poate preda aceasta disciplina cu pasiune, daca e pasionat de ea, sau fara pasiune, daca nu e pasionat. Nu rezulta de nicaieri ca daca profesorul nu este credincios practicant si nu propovaduieste elevilor, nu mai poate preda istoria religiilor cu pasiune. Ba chiar, urmand logica dvs., ar reiesi ca e chiar dimpotriva, din moment ce nu poate fi practicant concomitent al tuturor religiilor, ceea ce ar inseamna ca nu poate preda cu pasiune decat o singura religie, cea pe care o practica el.
    Istoria religiilor nu inseamna nicidecum religie predata intr-o “forma mai neutra si neconfesionala”.

  11. idealogul spune:

    Eu am spus ca : “Oricum fara educatie religioasa nu o sa mai fim crestini o sa fim cretini. Asta se vede lejer in societate.” Si automat am fost catalogat drept cretin. Corect deoarece multumita comunismului si ateilor nu am o educatie religioasa.
    Da uite un comentariu de la un ateu infinit mai intelectual decat inapoiatul de mine:
    “Ce părere are autorul despre un secui din Harghita, un maghiar din Sălaj sau un musulman din Dobrogea? Sunt ei, în calitate de cetățeni români, îndreptățiți să-și vadă liniștiți de credința și de religia lor? Sau trebuie să se conformeze majorității ortodoxe, doar pentru că aceasta e majoritate?”

    Dupa infinite articole pe acest site, pe hotnews, comentarii cu sutele si emisiuni la tv si in toata presa care se intind pe ani de zile domnul tot nu stie ca musulmanii si orice alte culte pot face lejer o cerere si ora de religie o fac cu preotul din confesiunea proprie nu cu cel ortodox. Si aduc la scoala numai notele. Daca nu stii nimic despre acest subiect abtine-te, nu turna gogosi!
    Ipocrizia si incultura unora e de speriat mai ales ca sunt extrem de agresivi si se considera automat superiori si evoluati.
    Oricum se vede clar ca nu e si nu a fost niciodata o lupta pro/contra ora de religie. asta e de fatada pentru prosti. Este o batalie spirituala pentru sufletele noastre. Vesnica lupta intre bine si rau. Pe cand veti lansa o campanie de studiat cu forta filmele porno ca in Danemarca? Cred ca dupa ce scoateti religia din scoli.
    Si va rog sa imi postati si primul meu comentariu, ipocritilor! L-ati postat doar pe al doilea deoarece va convenea.

    • iosiP spune:

      “Dupa infinite articole pe acest site, pe hotnews, comentarii cu sutele si emisiuni la tv si in toata presa care se intind pe ani de zile domnul tot nu stie ca musulmanii si orice alte culte pot face lejer o cerere si ora de religie o fac cu preotul din confesiunea proprie nu cu cel ortodox.”

      Pe banii cui, si de ce este obligat sa finanteze educatia religioasa a crestin-ortodocsilor?

      • AT spune:

        Pentru ca traim in comunitati. Pe principii pur individualiste dizolvam mai bine statul.

        • iosiP spune:

          Aveti dreptate! Dar finantarea orelor predate adeptilor celorlalte culte (desfasurate in lacasele respecive de cult si fara suplimentarea veniturilor celor care le predau) nu tot in comunitate se desfasoara? Sau actionam unilateral, pe principiul majoritatii?

    • Harald spune:

      @ idealogul – am dubii serioase că aș fi ateu, din punctul meu de vedere e foarte posibil ca o divinitate sau alta să existe. Numai că în realitate ea tre’să fie foarte diferită de imaginea pe care mulțimea de credincioși ”afiliați” o are despre respectiva divinitate. Însă atât timp cât pe planetă există mai multe religii, de ce ar fi ortodoxia creștină singura care are dreptate? Atât timp cât multe dintre aceste religii sunt incompatibile unele cu altele, e clar că nu pot avea toate dreptate, nu?

  12. Absurdistan spune:

    Ce articol deprimant. Inca cineva care a “descoperit comoara ortodoxiei” si de bucurie vrea s-o bage pe gitul tuturor.

    Ce pot sa va spun, pentru altii ortodoxia nu este o comoara ci o organizatie mafiota specializata in escrocherie, jaf, evaziune fiscala si otravirea structurilor statului in interes propriu.

    O precizare totusi: dihotomiile de gen fie pupam sutana popii fie nu avem viata interioara, fie sintem robiti trupului fie acceptam “spiritualitatea” ortodoxa sint absolut absurde.

    Ortodoxia nu este o forma de spiritualitate. Este o forma de indobitocire organizata a unei natiuni, in interesul cinic si meschin al unei clici obsedate cu imbogatirea. In acest scop mafia ortodoxa nu se da in laturi de la abuzarea copiilor oricit de mici. Religia in scoli este practic un razboi impotriva copiilor.

  13. Decebal spune:

    Juratul cu mana pe Biblie este un argument? Dupa ’89, o perioada de timp, nimic nu se facea fara un sobor de preoti. Mi-l amintesc si pe marxist-leninistul domn Iliescu leganand coliva.
    Toti demnitarii post-decembristi au jurat cu mana pe Biblie, iar acum unii sunt prin arest sau fac poteca la DNA.

    As avea cateva intrebari, pentru autor (si pentru cei ce-i impartasesc punctul de vedere):

    Ati studiat programa orelor de religie?
    Vi se pare ca programa orelor de religie trateaza echilibrat principalele religii ale lumii?
    Credeti ca un om isi poate ALEGE, cu adevarat si in cunostinta de cauza, calea spirituala la o varsta intre 5 si 18 ani?
    Considerati ca poate exista credinta si spiritualitate crestina in afara ritualurilor si a unui cadru organizat?
    Considerati ca smerenia, bunatatea, toleranta, morala sanatoasa sunt insusiri exclusiv crestine?
    Credeti ca exista mai mult asemanari decat deosebiri intre filosofiile principalelor religii ale lumii? (nu ma refer la ritualuri si obiceiuri, ci la esenta acestor religii)
    Credeti ca divinitatea pe care unii o numesc “Dumnezeu” si cea pe care altii o numesc “Allah” este una si aceeasi?

    Si as putea continua…

  14. DanT spune:

    A fost relativ coerent pana catre sfarsitul articolului, cand a luat-o pe aratura de-a binelea.
    Mare ti-e gradina…

  15. Constantin Balasoiu Constantin Balasoiu spune:

    Frumoasa incercare, dar ca toate incercarile de tip all inclusive sfarsesc prin a lamuri totul fara a ne convinge de prea multe.
    Punctul care cred ca trebuie sa fie central in aceasta disputa e ca suntem constituiti din valori si ca, lucru grav, nu toate ajung sa fie sprijinite de sistemul public. Nu e in interesul nimanui in a sprijini prezentarea unei lumi doar in logica unei epistemologii stiintifice, asa cum face scoala romaneasca in acest moment. O stiinta e un instrument intelectual care serveste interese specializate de intelegere si rezolvare a problemelor, dar acest lucru nu e fara implicatii la un nivel mai profund. Ar trebui sa incercam sa valorificam cu mai mult curaj rezultatele filosofiei continentare si de ce nu, ontologia propusa de teologie, care mi se pare ca pune excelent in lumina caracterul antropocentric al acestei epistemologii :)

    • iosiP spune:

      Domnule Balasoiu, statul nu poate si nici nu trebuie sa sprijine toate valorile (individuale sau de grup)!
      Nu poate, pentru ca ar fi prea multe valori legitime de sprijinit iar acordarea unui sprijin ar depinde de prea multe variabile, intre care “valoarea intrinseca” a valorii, numarul celor care isi asuma repectiva valoare si necesitatile financiare ale acestora.
      Si nu trebuie pentru ca sprijinul s-ar acorda in mod inevitabil din banii tuturor, inclusiv ai celora care nu recunosc valoarea respectiva – sau chiar o considera o antiteza a conceptului de valoare.
      Desigur, statul are obligatia sa asigure respectul drepturilor fundamentale ale omului dar fara a se amesteca (prin sustinere si taxarea aferenta) in activitatea si preferintele fiecaruia.

      P.S. Unora ;) le place muzica preclasica dar nu i-am auzit sa ceara sprijin financiar din partea statului.

    • sym spune:

      @Constantin Balasoiu

      Scoala nu face numai prezentarea lumii “doar in logica unei epistemologii stiintifice”.

      Se fac ore de literatura, desen, muzica, sport, limbi straine, filozofie etc. Se invata si multe alte lucruri, care tin de etica, moralitate si dezvoltarea personalitatii.

      De aici si pana la necesitatea predarii religiei e cale lunga. In paranteza fie spus, am convingerea ca ceea ce tine de etica si morala se invata nu prin predici, ci prin internalizarea exemplelor oferite de comportamentul celorlalti, in reflexia raspunsului social.

      Sa notam insa ca nu este, nicidecum, in discutie interzicerea predarii religiei, ci faptul ca ea trebuie sa fie cu adevarat optionala, nu ca pana acum. Predarea optionala a religiei trebuie sa reflecte faptul ca unii din noi nu doresc expunerea copiilor lor la prozelitism religios.

      Autorului ii lipseste astfel o minima onestitate, plecand de la o premisa evident falsa si batand campii cu sofisme menite sa ascuda o banala intoleranta religioasa, care a facut si continua sa faca ravagii in lume.

      • Constantin Balasoiu Constantin Balasoiu spune:

        Bun, in acest moment scoala e dominata de abordarile realitatii si lumii din zona analitica. Purtam discutia asta doar ptr ca termenul ontologie nu va spune prea multe si nu sunteti inca constient implicatiile unei epistemologii stiintifice antropocentrice. Teologia generic vorbind vine sa balanseze efectele unei abordari a realitatii cu mijloacele si interesele dezvoltate in zona analitica. Eu nu stiu cum ati putea realiza asta cu educatia civica sau literatura sau lb straine sau chiar filosofia, ca sa nu mai spun nimic de desen sau educatie fizica.
        Cat despre dl Filat, sunteti stereotip si sec; de fapt se obisnueste ca atunci cand unul ortodox deschide gura, instant el apeleaza la sofisme, bate campii, e manat de impulsuri totalitare etc. Textul dimpotriva e deschis, simplu, direct si coerent. Ii puteti reprosa eventual altele. Chiar, aveti mai multe motive de autochestionare in ‘tabara’ dvs
        Cele bune

        • sym spune:

          @Constantin Balasoiu

          E si normal ca scoala sa fie dominata de realitate. Acolo functionam, pana una-alta. Nu avem nevoie de religie – cum avem, de pilda, nevoie de aritmetica, sau de gramatica – pentru absolut nimic, nici macar (unii ar spune, mai ales) pentru a fi buni oameni. Pana si literatura, arta sau muzica au un mare avantaj fata de religie: nu e nevoie de credinta pentru a detecta ceea ce este valoros, frumos, profund sau instructiv acolo; doar de o (deseori minima) educatie si suficienta expunere.

          “Teologia generic vorbind vine sa balanseze efectele unei abordari a realitatii cu mijloacele si interesele dezvoltate in zona analitica.”

          Asta e opinia dvs. Altii pot sa opineze ca teologia este o bazaconie, generic vorbind. Si nu sunt deloc convins ca avem nevoie de balansarea zonei analitice, cu atat mai putin ca indoctrinarea religioasa este mecanismul care ar ajuta cu ceva.

          Cat priveste articolul, este cat se poate de clara agenda. Este enuntata de la inceput: “caracterul obligatoriu nu înseamnă atât impunerea, cât recunoaşterea valorii formative”.

          Domnia sa militeaza pentru impunerea religiei in scoala, adica folosirea fortei statului impotriva tuturor copiilor, inclusiv cei cu parinti care au alte optiuni.

          Ori asta imi ataca mie drepturile, lucru pe care-l gasesc intolerant, habotnic, si absolut deplorabil.

          Va asigur ca nu o sa ma convingeti niciodata ca religia are un rol formator, ca trebuie sa balanseze ceva etc. Din punctul meu de vedere trebuie sa ramana ceva strict optional. Alternativa este in ultima instanta un pas spre un stat fundamentalist religios. Adica intolerant si inapoiat.

          • Florian Filat Florian Filat spune:

            @sym
            “Domnia sa militeaza pentru impunerea religiei in scoala, adica folosirea fortei statului impotriva tuturor copiilor, inclusiv cei cu parinti care au alte optiuni.”
            Nu stiu cum ati tras concluzia ca as fi sustinut ca religia trebuie impusa, ca statul trebuie sa foloseasca forta impotriva tututor copiilor si mai ales partea cu parintii care au alte optiuni. Cei care au alte optiuni pot foarte bine sa nu faca religia. Faptul ca am sustinut ca in opinia mea educatia religioasa poate aduce beneficii oricarui copil nu inseamna si ca militez sa fie impusa cu forta tuturor, impotriva convingerilor proprii sau ale parintilor. Exista posibilitatea alegerii. Iar teama pentru un stat fundamentalist religios datorat orei de religie cred ca este nefondata. Exista mai multe tari europene in care religia este in trunchiul comun, ca materie obligatorie si tarile nu au devenit fundamentaliste.

        • Alexandru spune:

          “nu sunteti inca constient implicatiile unei epistemologii stiintifice antropocentrice”
          Frumos spus domnule Balasoiu! Iata ce se intampla cand tinerii invata neologisme de mici! Desigur, daca nu sunteti constient de avantajele unei rostiri simple, pe intelesul tuturor, va este cu atat mai la indemana sa va refugiati intr-un turn al vorbirii pretioase unde sperati ca nimeni nu isi va da seama de nuditatea axiologica a intregii epistemologii predicate exclusiv antropocentric si de adevaratul pericol al acesteia pe care Casaubon l-a constientizat atat de tarziu. Asta, ontologic vorbind.

          • sym spune:

            @Alexandru

            Da, problema actuala a Romaniei e aplecarea excesiva a tineretului (si a populatiei in general) catre epistemiologia stiintifica. Ce e mult strica, asa ca trebuie musai rebalansata cu o doza zdravana de rugaciuni.

            @Florian Filat

            N-ati inceput dvs. cu obligativitatea? Din primul paragraf al articolului? Acum vad ca ati dat-o cu intorsul, adica sa fie obligatorie numai pentru cine opteaza, sau cum?

            N-ati sustinut un punct de vedere mai diplomatic, si anume ca religia (crestina ortodoxa) ar trebui studiata (in sensul de exercitarea unei optiuni) pentru caracterul ei formator. Daca scriati asta, va asigur ca nici nu ma intereseaza si nu v-as fi raspuns defel. Nu, dvs. ati spus ca obligativitatea ii recunoaste caracterul formator. E cat se poate de clara pozitia dvs: militati pentru obligativitate.

            Pentru mine, obligativitatea studiului religios in scoala este un abuz, si nu ma intereseaza “formarea” copiilor mei in ideile crestin ortodoxe, musulmane, protestante, shamanistice, budiste etc.

            Religia este diferita fata de matematica, geografie, romana sau desen. Daca pur si simplu va spun ca nu cred una din conjecturile dvs. initiale (existenta fiintei supreme, sau faptul ca a creat lumea, omul etc), pica toata sandramaua. Din nefericire pentru dvs., este rezonabil sa nu cred o iota din conjecturile de la care pleaca religiile lumii. Sunt imposibil de probat, teoretic si empiric.

            Din cauza asta nu trebuie religia predata in scoala in regim obligatoriu. Nu e ceva la care trebuie expusi toti copiii.

  16. Razvan A spune:

    De unde mai rasariti, frati ortodocsi? Unul dupa altul, toti deprimatii, toti ratatii regasiti intr-o speranta d emai bine, in iubirea absoluta veniti si ni le bagati pe gat. Poate nu vrem sa cunoastem frumusetea trambitata a ortodoxiei. Numai DD ne spunea “nici nu stiti ce pierdeti”. Ca sa vezi…si sa nu crezi.
    Experientele mistico-religioase a unora (ca vorbim aici de o categorie foarte restransa de 1-2% din ortodocsi) ne sunt varate pe gat ca reprezentative pentru ortodoxie.
    Nu, ce vedem noi reprezentativ este o Societate Comerciala numita BOR cu angajati harpareti platiti si din bugetul de stat si din buzunarele clientilor si care numai moralitate, intelepciune sau fericire nu seamna printre clienti. Ca daca era asa, Romania era un taram al cinstei, moralei, fericirii. In loc, rezultatul politicilor companiei sunt hotie, coruptie, acceptarea coruptiei, votarea hotilor si coruptilor, toleranta pentru tot ce e mai rau, depresie, nefericire (romanii nu-ti zambesc pe strada – morocanosi, speriati, fugariti…sau poate mistici???).
    Asta e rezultatul. rezultatul este o populatie care “stie ei mai bine”, priceputa la rotocoalele Sionului, la conspiratii masonice, la sanatatea cea mai buna…naturista, ne-naturista, anti-vaccinesca. Si rezultatul? Pai se vede. o populatie biolnava, cu o speranta de viata dintre cele mai scazute in UE (paradoxal pentru impartasitorii “adevaratei credinte”, care pun mai mult pret pe sfatul duhovnicului sau al vraciului decat pe a specialistului in medicina, economie, psihologie.
    Asta suntem…si suntem “mandriii” precum prim-ministrul care rreprezinta aceasta tara de vreo 3 ani inccoace.
    Bravo romani ortodocsi!!!
    un roman ortodox 8nascut, botezat, deprimat).

  17. Sorin spune:

    Foarte frumoasa marturie! Felicitari autorului ca a avut curajul sa scrie aceste lucruri care tin de propriile cautari si revelatii pe un site unde este primita mai degraba ura impotriva “majoritatii proaste” din partea minoritatii care, nu-i asa?, este de fapt “elita” deschizatoare de drumuri.
    Uitati-va in viitor, in Vest. Cu ce isi umplu ei golul lipsei de Dumnezeu? In Franta se pune problema reintroducerii studiului religiei in scoli. In Danemarca se doreste studierea sexualitatii in scoala pe filme pornografice (stire Hotnews). Despre SUA, care oricum au o cultura religioasa mult mai profunda decat in Europa de Vest, dar in care consumismul a dus la deprecierea persoanei umane, copii au astfel de preocupari: https://www.youtube.com/watch?v=qu5dTf2m3VY
    Think about that! Lumea nu incepe si nici nu se termina cu noi.

    • Anca spune:

      Of! Dar noi, cu sufletelul nostru ortodox pur, necontaminat de consumismul vestic, unde suntem dupa 25 de ani de prezenta ubicua a BOR? Pe locul 1 la avorturi, pe loc fruntas la coruptie, saraci, inculti, bolnavi … Cei care pot pleaca pe capete exact acolo unde consumismul depersonalizeaza, ceilalti se aranjeaza cum pot in mocirla asta. Unde-s roadele ortodoxiei predata de atatia ani in scoala si agatata de toate gardurile?! Babele care se imbrancesc cu jandarmii la sfanta parascheva? Amaratii care pupa moaste si-si pun portofelul pe racla? Popii care sfintesc mertane si benzinarii, dar nu te-ngroapa daca nu le bagi plicul sub patrafir? Cruciuloiul de aur pe burdihanul preafericitului? Catedrala cat un aeroport?

      Halal sa va fie cu ortodoxia voastra!

      • Sorin spune:

        Am inteles, faci parte din “elita”, dintre cei care vor sa ne duca pe culmile progresului. Zilele astea in Germania s-a interzis zoofilia. Dar nu pentru ca e o scarbosenie totala, ci pentru ca se incalca “drepturile animalelor”. In Danemarca e permisa. In Marea Britanie o femeie destupata s-a casatorit cu cainele. In Olanda au partide ale pedofililor. Etc etc. Dar sigur, ortodoxia este problema lumii tale, separata de lumea reala, a oamenilor care isi cauta religiozitatea cu care au fost inzestrati in mod natural si pe care s-a cladit civilizatia crestina a Europei. Acum nu mai este buna. Inventam noi paradigme proaspete. De ce sa cred ca ar fi mai bune? Si comunismul si nazismul au incercat asta si a iesit cel mai mare macel din istoria umanitatii.

        • Decebal spune:

          Ai zice ca, dintre toate organizatiile de pe lumea asta, cele crestine ar trebui sa propovaduiasca toleranta, intelegerea si buna convietuire. In momentul in care o religie (oricare ar fi ea) spune “eu sunt calea adevarata, ceilalti sunt necredinciosi/pagani/diabolici”, ea se auto–descalifica. Si-si auto-limiteaza adresabilitatea.

          Dati exemple negative (exagerate, dupa parerea mea) din tari occidentale.Ce sa intelegem din ele? Catolicismul e putred? Poate fi putred, dar nu cred ca mai mult sau mai putin decat ortodoxismul.

          Intr-un mare stat ortodox, rasaritean, oameniii sunt impuscati pe strada, pentru convingeri politice “necorespunzatoare”. Asa ceva e mai grav decat zoofilia? Sau nu? :)

  18. Cristina spune:

    Sunt crestin ortodoxa si nu sunt nici deprimata, nici ratata, nici primitiva, nici inculta cum zilele acestea mi-a fost dat sa aud ca sunt crestinii practicanti. Subscriu celor de mai sus si cred ca este timpul ca noi cei care spunem ca suntem crestin ortodocsi practicanti sa ne exprimam opinia cu dragoste si toleranta. Ii inteleg si pe cei de mai sus si nu vreau sa le aduc argumente de niciun fel. Sunt oameni de cultura care s-au exprimat zilele acestea cu argumente solide care sigur au ajuns la urechile cui trebuia sa ajunga, si nu ma refer la Connect-R. Vreau doar sa subliniez ca observ la cei care se declara impotriva un discurs exagerat de agresiv plin de injurii si total lipsit de toleranta la care crestinii practicanti trebuie sa raspunda cu dragoste. Pentru ca numai unii pot duce si intelege pana la capat ce inseamna dragostea, credinta, jertfa.

    • Harald spune:

      @ Cristina – with all due respect, mie mi se pare exact invers. Mă exprim cât se poate de civilizat, dar nu primesc din partea religioșilor replici la același nivel.

    • Alexandru spune:

      Cititi va rog macar comentariile acestui articol. Nu mi se pare deloc ca “ateii” ar fi cei intoleranti, dimpotriva. Cititi si comentariile la alte articole, la cel al domnului Sorin Ionita, la cel al Victoriei Stoiciu. Cititi articolele respective. Imi pare rau sa o spun dar intoleranta nu este de partea noastra. Desigur, exista uscaturi, intr-o tara plina de oameni necivilizati exista oameni necivilizati si printre atei, desigur. Este simpla statistica. Dar faptul ca religiosii nu au monopolul grobianismului nu inseamna ca nu il exercita cu foarte mult succes si aplomb. Cu atat mai dureros cand acest grobianism este exercitat de preoti, elita spirituala a crestinismului roman.

  19. Geo spune:

    Sa fim crestini fara educatie religioasa?
    DA! Nu numai ca se poate,dar e mai pretios !
    Ca sa intelegeti fenomenul trebuie sa va reamintiti de sentimentele indescriptibile si incomparabile pe care,probabil ca, ati avut sansa sa le fi avut “atunci”…in momentele revelatiei divine…
    Asa cum nu stim de ce iubim,dar iubim,la fel functioneaza si credinta :misterios,transcedental, transpersant,evident…fara explicatie logica!
    Deci,pentru ca ar fi absurd sa se studieze materia “iubire” la scoala,de ce s-ar face educatie religioasa,daca nudoar pentru indoctrinare?
    Hai sa nu ne facem ca nu intelegem adevarata miza a acestui prozelitism mercantil care are datoria sa asigure trupele de practicanti care sa umple numeroasele biserici ce impanzesc aceasta biata tara!!!
    Ne insultati inteligenta cu fumigene ca acest patetic articol,si asta nu e chiar crestineste ;)

  20. FLORIN ARDELEAN spune:

    Excelent articol, domnule Florian Filat! Pacat ca destui dintre cei ce l-au citit n-au inteles nimic din el, asa cum nu inteleg mare lucru nici din crestinism. Si daca nu reusesc -sau, si mai probabil, nu vor- sa inteleaga, zic ca sunt rele. Ca nu degeaba a scris odata Eminescu memorabilul vers: ,,Rele-or zice ca sunt toate cate nu vor intelege”. Si cat de usor de inteles era totul! Dostoievski (Jurnal): ,,O inima ortodoxa intelege totul”. Il citesti pe rusul asta, ai senzatia ca el a trait abia dupa comunism, dupa nazism si dupa toate celelalte dezastre aduse in lume de lipsa de credinta in Dumnezeu si realizezi ca altii nu pricep cum sta treaba cu ateismul nici macar dupa ce acesta si-a aratat din plin ,,potentialul”. N-o spun cu rautate, dar imi pare ca unii au trait comunismul degeaba. Si tot fara rost au citit si ,,ispravile” unor personaje (Raskolnikov, Stavroghin, Kirillov, Ivan Karamazov, Smerdeakov) care, odata cu instaurarea regimurilor atee, s-au desprins din filele romanelor pentru a se intrupa, in chip cat se poate de real, in mii si mii de ipostaze. Aiudul, Jilava, Gherla, Sighetul, Rm.Sarat, Periprava, Salcia si alte nume care noua ne starnesc fiori unora nu le spun mare lucru, insa nu mai incap de ora de religie, singura, pana una, alta, la care copilul mai invata si sa fie OM, nu doar o enciclopedie ambulanta. Daca nu i-as iubi si nu mi-ar fi mila de oamenii astia (si de mine, in acelasi timp, pentru ca inca sunt tanar si n-as dori sa vad ateismul coborat in viata mea direct din filele de istorie), l-as aminti iar pe Fiodor Mihailovici si le-as face o urare: SA VA DEA DUMNEZEU VIATA LUNGA, DRAGI NECREDINCIOSI, CA SA VEDETI SI VOI, DAR PE PIELEA VOASTRA DE DATA ASTA, CUM STA TREABA CU ATEISMUL VOSTRU!

    • Unu-2 spune:

      Florin Ardelean, tu ortodox adevarat iti pui problema ca poate altii nu sint necredinciosi ci pur si simplu crestini de alt rit decit ortodox? Nu trebuie sa fii neaparat ateu sa nu-ti dai copilul la orelele de religie ORTODOXA, unde ii invata DOGMA ORTODOXA. Si apropo de lagarele alea care le insiri au fost unplute si cu preoti greco-catolici sau predicatori protestanti, poate in mai mare masura decit preoti ortodocsi.
      Simte-tu tu inima ortodoxa alaturi de fratii tai rusi, eu poate aleg alt punct cardinal nu estul, alaturi de alta religie crestina in care vreau sa-mi cresc liber copii. Clar?

    • Geo spune:

      ,,Rele-or zice ca sunt toate cate nu vor intelege” …exact! Si comentariul dvs este edificatoriu!
      Confundati laicitate si ateism, probabil pentru ca nu intelegeti ca un om credincios poate sa militeze pentru respectarea principiului laicitatii in spatiul puclic!Se poate,si nu este in nimic contradictoriu,doar pentru ca dvs nu sunteti de acord :)

      p.s.modestia si umilinta crestina ar indica,cred,ca atunci cand faceti o urare,evident sincera ca aici ;) , sa nu subliniati trufas momentul (scriind in majuscule,de ex) pentru ca toata lumea sa vada cat sunteti de marinimos cu cei pe care ati decis ca sunt necredinciosi ;)

    • FLORIN ARDELEAN spune:

      Geo, Unu-2, nu confund nimic, nici laicitatea cu ateismul si nici Ortodoxia cu vreun alt cult crestin, chiar daca, recunosc, poate sa se subinteleaga si asta din commentul meu. Richard Wurmbrand, caruia i-am citit aproape toate cartile, este unul dintre oamenii pe care-i admir cel mai mult in viata asta, chiar daca a fost pastor neoprotestant (prea putin ma intereseaza acest fapt). Mi-s dragi toti oamenii, chiar dac-or fi ei atei, romano-catolici, greco-catolici, iehovisti, penticostali, budisti, mozaici sau musulmani. Daca m-am legat insa de ateism, am stiut bine de ce o fac. Ii cunosc prea bine pe atei, stiu cum sunt ei, cum gandesc si la ce duce in cele din urma ”invatatura asta de vreme buna” -cum o numea acelasi Wurmbrand. In puscarie, inconjurat de tot soiul de oameni in care parca s-a salasluit diavolul, Dostoievski a avut -spre norocul nostru- vreme sa-i cunoasca si sa-i analizeze din absolut toate unghiurile. Unii, foarte multi dintre atei, sunt cei ”cu suflet de crestin”, cum imi place mie sa-i numesc, dar care ”se dedau cu trup si suflet orgiei de a rationaliza” (Nichifor Crainic – ”Dostoievski si crestinismul rus”), uitand ca zeita ratiune e, de cele mai multe ori, ”o prostituata care-ti spune intotdeauna ceea ce vrei sa auzi, nu ceea ce trebuie sa auzi” (Luther). Sau un fel de taxi, care te duce intotdeauna acolo unde ii dai comanda. In categoria asta intra Rodion Raskolnikov, din Crima si pedeapsa, dar si foarte multi dintre comunistii care, in numele unor idei generoase, au ajuns sa comita cele mai abominabile crime. Kirillov, din ”Posedatii”, cumva o ”prelungire” a lui Raskolnikov, dar care nu intrupeaza teoria crimei, ci pe aceea a sinuciderii, iar Sigaliov (tot din ”Demonii”), daca nu ma insel eu, e un fel de Lenin/Marx din viata reala, care duce mai departe, pana la extrem, ideile lui Raskolnikov. Ivan Karamazov e tipul intelectualului occidentalist ateu, din Rusia secolului XIX, ale carui roade otravite sunt culese abia mai tarziu, de catre altii. Ideile sale sucesc mintea (ca tot a aparut o carte excelenta pe tema asta, a sucirii mintii) fratelui vitreg Smerdiakov. Acesta din urma gaseste sa puna in practica teoriile lui Ivan, facandu-se astfel ucigasul propriului tata, dar socotindu-l drept ucigas moral pe Ivan, cel care-l invatase ca ”daca Dumnezeu nu exista, atunci totul este permis”. Cam in punctul acesta ajung, in cele din urma, mai toti ateii, indiferent de cat de bine intentionati sunt ei la inceputuri. E adevarat, ”pe vreme buna” se prea poate sa apere si ei tot felul de idei generoase, unele dintre ele chiar admirabile: problema mieilor sacrificati de Paste, salvarea balenelor de nu stiu unde, cainii comunitari, libertatea de constiinta, principiul laicitatii in spatiul public etc. Pana la urma insa, in vremuri tulburi, dintre ei se recruteaza cel mai adesea tradatorii, cozile de topor ale natiei, tortionarii fara inima, coruptii pana-n maduva oaselor, gata sa calce peste cadavre doar pentru a le fi lor bine. De ce? Pentru simplul motiv ca ar fi absurd sa-si puna pielea la bataie, chiar viata, fara a astepta nimic in schimb nici de aici, nici de dincolo, de la Dumnezeul in care ei nu cred. Sigur, unii se trezesc atunci din nebunia ateismului (cum s-a trezit, de pilda, Camus, la finele celui de-al doilea razboi mondial, sau Satov, un alt personaj dostoievskian). Altii insa , asemeni lui Stavroghin, cad atat de mult, incat la un moment dat ar putea spune, fara sa stea prea mult pe ganduri: ”nu mai traiesc eu, ci diavolul e cel care traieste in mine!’! Iata de ce socotesc ateismul drept principalul pericol pentru omenire, chiar daca, in acelasi timp, sunt atent si la derapajele pe care sunt tentati sa le faca unii dintre cei ce-ar trebui sa semene virtutea in inimile oamenilor (ma refer aici la preoti si la profesorii de religie). Din punctul meu de vedere, religia nu trebuie sa fie si n-are cum sa fie o materie optionala, pentru simplul motiv ca invataturile lui Iisus (sa nu furi, sa nu ucizi, sa fii bun, generos, cinstit, iubitor de oameni, iubitor de libertate, facator de pace, etc) n-au cum sa fie optionale intr-o lume normala. Ne place, nu ne place, Europa civilizata de astazi (cu care ne mandrim) e, in buna masura, rodul propovaduirii Evangheliei, cu toate scaderile slujitorilor altarelor. Apoi, daca e atat de importanta predarea religiei,si inca de timpuriu, trebuie sa fim de acord ca ea nu poate fi facuta de catre oricine. Ideal e ca fiecare elev, de orice confesiune ar fi el, sa aiba un profesor bine instruit, care sa-l calauzeasca asa cum trebuie spre cararile dobandirii virtutilor. In teorie asta s-a intamplat si pana acum. In practica insa, Intr-o Romanie parasita an de an de tot mai multi dintre fiii ei cei mai vrednici nu-i intotdeauna usor de gasit profesorul perfect (nici macar cel de religie). Dar sa nici nu mi se spuna acum ca-i cazul ca religia sa faca un pas in spate doar pentru ca unii nu se prind la ce-i buna predarea ei in scoli. Tema pe baza careia discutam acum cred ca e una gresita; ar trebui sa vedem nu cum putem sa scapam de aceasta materie sau macar cum am putea sa o trecem in plan secund, ci ce-am putea face fiecare pentru ca aceste ore de religie (ortodoxa, catolica, reformata, protestanta, etc) sa castige in calitate.

      • Paul Butoi spune:

        1. ‘ Ii cunosc prea bine pe atei , stiu cum sunt ei , cum gandesc si la ce duce in cele din urma ” invatatura asta de vreme buna ” …’
        Impresionant .
        Totusi , cum reusiti – inca tanar fiind – sa faceti asta ?
        Sunteti cumva ( si ) telepat / clarvazator ?
        2. …’ zeita ratiune e , de cele mai multe ori ” o prostituata care -ti spune intotdeauna ce vrei sa auzi , nu ceea ce trebuie sa auzi ” ‘
        a. Pare ca il contraziceti pe Luther , care spune ” intotdeuna ” – dv. relativizati putin , spunand ” de cele mai multe ori ” ; ce ” trebuie ” sa ” auzim ” aici – ce spuneti dv. sau ce spune Luther ?
        b. Io credeam ca dogma ( religioasa ) iti spune ceea ce vrei sa auzi ( ca nu o sa incetezi niciodata sa existi ) .
        Pare ca ratiunea iti spune – si in acest caz – ceea ce nu vrei sa auzi : ca – din pacate – speranta in viata de apoi nu a fost vreodata confirmata ( exceptie – incurajatoare – facand cele relatate de persoanele aflate temporar in moarte clinica ) .
        c. Apare o intrebare : cine / cum stabileste ce ” trebuie sa auzim ” ?
        Pentru ca ati facut referire la comunism / nazism , io zic ca e util sa ne reamintim ca ( si ) ei au utilizat acelasi principiu fundamental : oamenii
        trebuie sa auda ( creada ) doar ceea ce le spunem noi .
        Aceasta ( stranie) coincidenta nu ar putea , oare , sa va nelinisteasca / puna pe ganduri ?
        d. ” daca Dumnezeu nu exista , atunci totul este permis ”
        Iertati-mi ignoranta , eu credeam ca religiile vorbesc despre – si se bazeaza , toate , pe – iubire ( ” Dumnezeu e iubire ” ) .
        Dv. sugerati , oare , ca – in Realitate – credinta religioasa se bazeaza pe frica ?
        e. ” dintre ei se recruteaza cel mai adesea tradatorii, …”
        Puteti sa indicati un studiu ( statistic ) care (va ) duce la aceasta concluzie ?
        Sau – cand faceti aceasta afirmatie – doar utilizati tehnica folosita (si ) de comunisti / nazisti – diabolizarea oponentului ?
        Pe vremuri , asta se numea ” rea credinta ” .
        f. ” … ar fi absurd sa-si puna pielea la bataie … fara a astepta nimic in schimb… de la Dumnezeul …”
        Sugerati oare ca – in Realitate – la baza credintei religioase ar fi vorba ( doar ) despre un troc – ofer credinta pentru a obtine viata vesnica ?
        Adica – in Realitate – credinta religioasa se bazeaza pe speranta in obtinerea unor presupuse beneficii , nu pe alegerea unor valori morale / etice ?
        Pe vremuri , asta se numea ” ipocrizie / fatarnicie ” .
        g. Sugerati cumva ca laicii / ateii nu pot sa respecte / internalizeze normele de comportament social promovate de Poruncile V – X ?
        Adica nu pot sa ajunga , pe cale rationala , la concluzia (simpla , elementara) ca societatea poate functiona doar daca se respecta ( si ) aceste reguli ?
        Superioritatea morala pe care o atribuiti credinciosilor in raport cu laicii / ateii nu o fi , oare , expresia unui pacat detestabil , trufia ?
        h. Cum s-ar putea oare explica faptul ca societatea romaneasca , compusa dintr-o populatie care se declara cvasimajoritar religioasa , pare sa fie – judecand dupa raspandirea hotiei , minciunii , … – profund amorala ?
        i. ” M-am imbolnavit de Moarte in ziua in care m-am nascut ” a scris Poetul .
        Exista oameni care se pot impaca cu aceasta idee .
        Conditia necesara pare a fi sa posezi oarece smerenie – chestia aia de care vorbesc Sfintii Parinti ; pare ca asta te-ar putea impiedica sa te consideri Buricul Universului , cel a carui viata trebuie sa aiba – neaparat – un sens inalt ( altul in afara de a te bucura de ea ) si sa fie vesnica .
        Ajuta si daca – din cand in cand – iti ridici privirea la cerul instelat .
        Poti ( ai sansa ) sa intelegi cat de neinsemnat esti .
        j. Da , e mai linistitor ( convenabil ) sa-ti inchipui ( sa crezi ) ca viata continua dupa moarte .
        Coincidenta : sociologii sustin ca oamenii aleg , de cele mai multe ori , sa faca ceea ce este mai usor ( convenabil ) .

    • Decebal spune:

      E simplu: cei ce n-au inteles, n-au facut ore de religie, in scoala. :)

      Cat despre ceea ce scrieti (“…ora de religie, singura, pana una, alta, la care copilul mai invata si sa fie OM, nu doar o enciclopedie ambulanta.”), mi se pare doar un alt mod de a spune “crede si nu cerceta!” :)

  21. Mihai Damian Mihai Damian spune:

    o pledoarie frumoasa dar care insa ignora un adevar brut. Anume ca CCR nu decide ce se intampla in scoala ci doar spune ceea ce scrie in Constitutie. Iar acolo lucuruile sunt foarte clare, obligativitatea predarii religiei ortodoxe este neconstitutionala. Statul a decis sa-si respecte legea, atata tot.

    Pe alt plan, al discutiei, daca cei 88% de elevi care s-au inscris la religie chiar ar beneficia de efectele pozitive descrise de autor ar fi extraordinar. Dar din nou faptele brute (vezi articolul dlui Miclea) arata mai degraba contrariul.

  22. Paganel spune:

    Am parcurs materialul și, în calitate de creștin-ortodox, am vreo câteva nelămuriri, la care, poate, dacă nu-i este cu supărare, îl rog pe autor să vină cu necesarele, posibilele clarificări:
    La destui ortodocși (poate părea exagerat, dar, din punctul meu de vedere, aceștia sunt mai apropiați de talibani, deoarece nu se poate purta o discuție civilizată cu ei, în contradictoriu, cu argumente) am întâlnit această sintagmă: „bun creștin”. Există cumva și „răi creștini”? Apoi, tot legat de acest aspect, cum rămâne cu ceilalți oameni, fie ei tot creștini (romano-catolici, greco-catolici – mulți dintre ei, la fel de români ca și cei de religie ortodoxă, unitarieni, calvini, luterani – unul este de câteva luni președintele țării, etc.), aparținând altor confesiuni (mozaică – un evreu mozaic, născut la Sighet, este laureat al Premiului Nobel, dar nu știu și unul care să fi fost ortodox!, musulmani – sunt destule exemple de loialitate față de România a turcilor și tătarilor dobrogeni, care numai „buni creștini” nu sunt!) sau chiar atei sau liber-cugetători? Poate ne explicați, în acest context, cum se face că, la acest popor, născut creștin (am destule argumente, dar nu dau detalii acum și aici – pot reveni, dacă este necesar!), de la cuvântul OM, s-a născut o întreagă familie de cuvinte: omenie, omenesc, a omeni… Puteți explica ce însemna (nu știu dacă mai înseamnă și azi) „a omeni” la românul creștin, în trecut?
    S-a vorbit despre așa-zisul „sfânt” Ștefan cel Mare. Poate argumentați cum poate deveni „sfânt” în Biserica Ortodoxă, un om care a preacurvit, a descăpățânat „la mânie” mai mulți alți oameni – după zisele contemporanilor, ale cronicarilor moldoveni (azi ar face pușcărie pe viață pentru omucidere) și ce „pildă” poate fi el pentru „bunii creștini”, pe calea lor către dobândirea „sfințeniei” de după moarte?
    Dacă România ESTE STAT LAIC, ce treabă are ora obligatorie de religie cu laicitatea aceluiași stat? În perioada comunistă, când biserica era persecutată, știu că preoții din parohia de care țineau, făceau ore de religie la biserică și, deși regimul ar fi putut să-i sancționeze, ei și-au văzut de treabă… Acum, dacă CCR a decis că optează părinții sau copilul (dacă poate decide singur), ce problemă au cei care NU OPTEAZĂ? Puteți face diferența dintre „opțional” (cum scrie la lege) și „obligatoriu” (cum a vrut laicul Minister al Educație, în complicitate cu BOR și cum chiar s-a făcut până mai ieri)? Unde se încadrează, în cele 10 Porunci, atitudinea BOR față de lege?
    Tot legat de acest aspect, cu ce drept dă statul, DIN BUGET, adică din BANII CONTRIBUABILILOR, fonduri („gârlă”!) pentru biserici, fără să ne întrebe și pe noi, contribuabilii care dăm banii (taxe, impozite, accize…) dacă suntem de acord? Că n-am văzut același „elan” al statului la investiții în spitale, în îmbunătățirea condițiilor în care lucrează personalul didactic, în finanțarea unor azile de bătrâni sau în opere de binefacere. În Iași, Spitalul Universitar numit și azi „Sfântul Spiridon” a fost creat, ca „bolniță” (cuvântul echivalent din epocă pentru „spital”) în veacul al XVIII-lea, lângă, în jurul și cu sprijinul Bisericii ce poartă același nume. Unde este opera caritabilă a BOR în societate? Am citit pe undeva că averea mobilă și imobilă a BOR este de vreo 4 miliarde de euro. Iar prelații au mașini „ultimul răcnet”, telefoane ultrasofisticate și ce „agape creștinești” (adevărate chiolhanuri) fac ei „în numele Domnului”, când se mai întâlnesc, la vreun „hram”, să ferească sfântu… Oare și Iisus făcea la fel? Se vorbește că posturile de preoți (parohiile) „se cumpără” cu „bani grei” și am auzit că există „sfinți părinți” care au fost prinși copiind la examene!
    Legat de finanțarea bisericilor ortodoxe de la buget, considerați că este corect ca statul să le dea bani? Să contribuie enoriașii sau cine o vrea, cu sponsorizări, donații sau cei 2% anual! Eu aș obliga statul ca, din impozitul meu (la care se vor mai găsi și alții care au o opinie asemănătoare), să beneficieze de el (că de fisc nu poți scăpa, nu?) dar să fie obligat de cetățeanul impozitat să folosească banii după dorința cetățeanului: de pildă aș contribui cu partea mea de impozite și taxe, la renovarea fie a sinagogii din Constanța (un monument rămas fără acoperiș!), a Palatului Braunstein din Piața Unirii (Iași) sau a Templului Ursitelor de la Șinca Veche-Făgăraș (despre care Valeriu Literat zice că e o veche biserică creștină medievală, de prin secolul XIV)!
    Ce părere aveți de faptul că, la biserică, atunci când dai pomelnice, cumperi lumânări, prescur, etc, NU SE DĂ BON, FACTURĂ, CHITANȚE? Unde se duc acei bani? Nu face BOR evaziune fiscală?
    Sau, dacă nu știați, „bunii creștini” ortodocși nu au de gând să restituie fraților lor greco-catolici, proprietățile confiscate de statul comunist în 1948 și transmise lor. Cunosc chiar un caz de demolare parțială a unei biserici-monument (de secol XVIII) greco-catolice, revendicată de respectiva comunitate: în loc să dea curs, creștinește, cererii greco-catolicilor, ortodocșii din orașul Ungheni (Mureș) au demolat, parțial, biserica revendicată și ridică peste un „mastodont” ortodox, chiar pe terenul greco-catolicilor. Și uite cum ortodocșii fac exact ce le făcea lor Ceaușescu: demolează biserici! Sună… „creștinește”, nu?
    Și, ca să încerc să închei, o ultimă chestiune (mai am, dar deja cred că e suficient pentru un comentariu…), cum „educă religios” BOR societatea românească, în condițiile în care preoții sunt „agenți electorali” (a se vedea ședința PSD de la Satul Mare dintre cele două tururi ale prezidențialelor din noiembrie) sau Patriarhul devine chiar primul „exit-poll”, zicând, în dimineața turului al doilea că (citez din memorie) „au mai fost conducători străini de neam și de biserica strămoșească ce au sprijinit Biserica Ortodoxă”… Asta după ce, la primul tur, în satul lui natal, din Banat, majoritatea covârșitoare a alegătorilor votaseră cu celălalt candidat, ilustrul Plagiator al neamului… Sigur nu a fost nici o legătură între acest vot și Patriarh… Așa cum, probabil, fețele bisericești care au candidat la alegeri (și chiar au obținut mandate – în perioada interbelică, imediat după ultimul război mondial – când au fost preoți ce au candidat pe listele comuniștilor, în 1946 sau chiar și după 1989) au făcut-o doar în „scopuri creștinești”? Unde scrie în Biblie că există vreo legătură între Biserică și politică (Iisus zicea exact pe dos!)? Să veniți să ne vorbiți de „educație religioasă” CÂND BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ își va relua locul său real în societatea românească, iar slujitorii Domnului își vor face treaba cu adevărat (azi, asemenea cazuri sunt mai degrabă excepții!). Avem nevoie de Biserică, dar nu de cea hrăpăreață, plină de îmbuibați, hoți, farisei și mincinoși cum a ajuns ea azi! Această „biserică” (își merită ghilimelele, deoarece orice poate fi, dar numai nu adevărata, vrednica de laudă Biserică Ortodoxă Română!) a îndepărtat pe mulți dintre membrii comunității ortodoxe (între care mă număr) de biserică, de slujbe, de ritualuri, deoarece, această atitudine fariseică folosește doar intereselor celor care „slujesc” acolo! Nu am părăsit ortodoxia, dar nici nu pot fi complice la hoția și fariseismul „afaceriștilor” ce-și zic, mincinos, „slujitorii Domnului”! Trist (și grav) este că BOR se comportă, în multe cazuri, precum regimul comunist-ateist ce a prigonit-o până în 1989!
    Mulțumesc pentru atenție, răbdare și (eventualele) răspunsuri!

    • liviuta spune:

      Dacă nu vă supăraţi, vă răspund eu, că nu e foarte greu:

      1. Da, există nu doar buni creştini, ci şi creştini doar cu numele, care nu sunt buni creştini.

      2. Legat de Sf. Ştefan cel Mare, fără a intra prea mult în detalii în particular, pot să vă spun că mulţi sfinţi (nu numai ortodocşi, ci şi catolici) au avut p viaţă extrem de păcătoasă, ceea ce nu i-a exclus de la sfinţenie; dacă începem cu tâlharul răstignit de-a dreapta Mântuitorului, care ucisese câteva zeci de oameni, dar este primul om care a ajuns în Rai, după ce şi-a mărturisit vina pe cruce, s-a căit şi l-a mărturisit pe Dumnezeu (dacă citiţi Evangheliile puteţi fi atent la episodul la care mă refer); Sf. Apostol Pavel, la orogine Saul din Tars a fost un mare progonitor al creştinilor, înainte să îi fie revelat Dumnezeu; Sf. Maria Egipteanca a fost o mare desfrânată înainte de a-i fi revelată mânia divină şi a se cutremura şi retrage în pustie; Sf. Moise Arapul (Moise Etiopianul) a fost un vestit tâlhar egiptean care, retrăgându-se în pustie, a murit abia după ce a călugărit tot atâţia oameni câţi ucisese.
      Dacă sunteţi ortodox ştiţi că oricare dintre noi e chemat spre sfinţenie şi o poate dobândi şi în ceasul al doisprezecelea, indiferent de cât de păcătoasă a fost viaţa la un moment dat.

      3. Laicitatea statului e o noţiune pe care ateii, cât de deştepţi se cred ei, nu o prea înţeleg; laic nu înseamnă ateu. În condiţiile în care statul e destinat să administreze şi să slujească comunităţii iar imensa majoritate a acesteia doreşte inclusiv instruire religioasă în şcoli, de ce statul ar refuza-o doar pentru că o minoritate vocală face scandal? Ora de religie nu era obligatorie nici înainte, nici după decizia CCR; înainte era sistemul opt-out, acum e opt-in.

      4. Legat de finanţarea cultelor. Banii bugetului să ştiţi că se strâng de la toţi contribuabilii, nu doar de la atei; printre contribuabil sunt şi credincioşi practicanţi, care sunt bucuroşi că din taxele lor o parte din bani se duc la Biserică (vezi cazul meu, care contribui destul de bine la buget); dacă am considera că aceşti credincioşi practicanţi sunt în număr măcar de 15% din populaţie, vi se pare exagerată o alocare de 0,4% din buget către culte? Măcar aşa, dacă luăm în calcul proporţiile.

      5. Anul trecut Guvernul a fost darnic cu cultele. Le-a dat de la buget nu mai puţin de 92 milioane de euro (în jur de 80 milioane ajungând la BOR).
      Ţinând cont că Ministerul Sănătăţii are bugetul de 2 miliarde, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate strânge doar din CAS 4 miliarde, ceea ce înseamnă că Sănătatea se administrează cu 6 miliarde de euro, vi se pare că problema proastei administrări şi funcţionări a spitalelor unui sistem bugetat cu 6 miliarde de euro stă în cele 80 milioane date Bisericii Ortodoxe (adică un pic mai mult de 1% din cât e bugetată sănătatea)?

      6. Din cei 80 milioane euro primiţi de BOR de la buget, anul trecut 20 milioane de euro (25%) au fost orientaţi de Patriarhie şi episcopii către activităţi filantropice şi sociale; fiţi sigur că aceştia au fost utilizaţi cu mult mai multă eficienţă decât ar face-o statul. Şi nu sunt puse la socoteală activităţile social filantropice iniţiate de parohii, mânăstriri etc pe banii lor.

      • pehash spune:

        E foarte greu…
        1. Ce inseamna un “bun crestin”? Daca macar un sfert din cei declarati “crestini” in Romania ar respecta invataturile religiei lor, ar trebui sa-si imparta toata averea cu restul amaratilor. Cati sunteti de fapt crestini? Probabil 0.1%…
        2. Basme. Povesti scrise de-a lungul timpului de anonimi. Istoria antica nu confirma nici o iota, desi nu ducem lipsa de istorici in acea perioada a antichitatii. Evangheliile au fost scrise la 2 generatii dupa presupusa existenta a lui Iisus si au fost modificate si reinterpretate de-a lungul timpului. Canonizarea este decisa tot de oameni si nu exista nici o dovada ca o divinitate ar accepta acest lucru. Daca imbalsamarea naturala este dovada ca respectivul a fost un “sfant”, atunci Otzi, vanatorul descoperit in Alpi, este cel mai sfant dintre sfinti..
        3. Laic inseamna agnostic. Inseamna sa respecti alegerile spirituale ale oricarui individ. Daca ar fi un stat laic, ar trebui sa ofere optiuni si pentru cei care nu vor sa-si trimita copiii la ora de religie. Ar trebui sa poti opta intre o religie anume si istoria religiilor.
        4+5+6. Daca tot am stabilit ca e stat laic, de ce mai intermediaza finantarea religiilor? Nu se pot duce direct credinciosii la parohie sa-si plateasca “taxa pe credinta”? De ce incasarile BOR sunt scutite de impozite? Spuneti ca guvernul a finantat direct BOR cu 80 de milioane, dar stie cineva exact cati bani a incasat anul trecut BOR? Cate sute de milioane a castigat BOR anul trecut doar din scutirea de impozite? In Romania s-au construit mii de biserici in ultimii 25 de ani. Cu ce bani? Cu ce bani se construieste Catedrala Prostiei Neamului? Vorbiti de activitati “filantropice”, dar biserica nu mai este dispusa nici macar sa se ocupe de educatia copiilor vostri in timp ce ei se plimba imbracati in haine de aur, in masini de lux, traiesc in palate, inconjurati de slugi… Sunteti chiar atat de orbi?.. Cand v-a spus voua Iisus ca trebuie sa dati bani pentru credinta?

  23. gonzi spune:

    Rapid, doua observatii: de ce nu i lasati pe copii sa descopere singuri credinta, asa cum ati facut o dvs? Si cand se discuta de religie in scoli, e vorba de orice religie, nu doar de ortodoxism. Inca ceva: zilele astea am auzit multi popi si sustinatori ai obligativitatii religiei in scoala. Cand va aud nu mi pot reprima senzatia pe care o aveam in copilarie privind serialul “Invadatorii”: aceea ca sunteti un grup de oameni (in film erau extraterestrii) care conspira pentru a deturna mersul natural al lumii, in scopul de a o cuceri..

  24. Vlad spune:

    Ora de religie isi va arata mai devreme sau mai tarziu limitarile firesti. Trebuie sa accedem la un nou plan de constiinta integrand invataturile spirituale disponibile. Spiritualitatea trebuie inteleasa in spirit si integrata in viata de zi cu zi pentru a continua evolutia planetara. Trecerea de la ora de religie trebuie facuta prin intelegerea practicilor ortodoxe nu ca niste ritualuri invechite ci ca metode de meditatie. Biserica ar trebui sa dea dovada de deschidere si sa deschida prin parintii evoluati calea catre metode de meditatie alternative. Biserica si practicile spirituale trebuie aduse in prezent.

  25. drept urmare spune:

    ora de re Ligare
    nu
    va putea inlocui
    in veci
    CATEHISMUL!

  26. Marius spune:

    Felicitari pentru articol! Ora de religie nu inseamna indoctrinare ci foarmare si educare, privire spre interior. Sunteti o minoritate absoluta in mass media prin sustinerea acestei pozitii. “Intelectualii” se vor buluci sa va faca albie de porci pentru asa o luare de pozitie. Ma bucur ca mai sunt si oameni care au curajul sa scrie “impotriva curentului”, curent care acum curge napraznic in contra poporului romanesc.

    • Decebal spune:

      Presupun ca ati studiat cu atentie programa orelor de religie, pentru fiecare din cele 12 clase si stiti exact ce li se preda copiilor…

  27. Tara spune:

    Totul este să nu ajungă vreunii să regrete lupta asta în momentul în care se trezesc că bieţii lor copii ajung să se sinucidă la prima cădere mai gravă, dintr-o anumită lipsă interioară care ar fi putut fi evitată cu uşurinţă. Priviţi către Suedia, care este tot ce se doreşte să devină România, şi încă ceva mai bine – delimitată de al şaptelea reich, care devine UE. E mai bine acolo?

  28. Vasile B spune:

    Felicitari pentru articol !
    Da, aceasta este curata realitate, exact cea pe care ati descris-o domnia voastra in textul argumentat si plin de bun-simt pe care ni l-ati oferit.
    Comentariile abjecte ale unor autentici inculti, care nu sunt nici liberi (mental), nici cugetatori (cum isi imagineaza), nu fac decat sa confirme din plin dreptatea punctului dvs de vedere.
    Va multumesc!

    • iosiP spune:

      “Comentariile abjecte ale unor autentici inculti, care nu sunt nici liberi (mental), nici cugetatori (cum isi imagineaza), nu fac decat sa confirme din plin dreptatea punctului dvs de vedere.”

      O exprimare tipica pentru adeptii religiei, care subliniaza toleranta BOR fata de cei care au ales sa nu creada (sau sa creada in altceva).
      Si va mai mirati ca nu dorim ca unii de-alde dumneavoastra sa ne instruiasca/indoctrineze copiii?

    • Florian Filat Florian Filat spune:

      @Vasile B
      Cu multumiri pentru aprecieri, as vrea sa va spun, fara suparare, ca nu consider abjecte comentariile care critica un punct de vedere, chiar daca sunt exprimate mai entuziast. Este pana la urma libertatea fiecaruia de a urma un drum sau altul. Si eu am fost o perioada necredincios, deci pot sa inteleg si o alta opinie. Am cunoscut atei onesti cu care poti avea un dialog constructiv profund. De asemenea am intalnit credinciosi care au devenit atei si atei care au inceput la un moment dat sa creada. Deci intr-o forma sau alta toti suntem pe cale. Iar un comentariu acid nu este neaparat rautacios si poate contine un mare adevar.

    • Decebal spune:

      @ Vasile B

      Sa-i ardem pe rug pe acesti necredinciosi! Ca-n vremurile bune! Medicamente! :)

  29. pehash spune:

    Cata ipocrizie!!! La investirea in functie politicienii romani jura cu mana pe Biblie si spun „Aşa să-mi ajute Dumnezeu” din credinta lor profunda!?? Deci Ion Iliescu, presedintele care a jurat de cele mai multe ori si a invocat ajutorul divinitatii, ar fi un fel de arhetip al romanului ortodox?….

    Religia este o alegere personala. Lasati copiii sa aleaga dupa ce le dam toate informatiile. Va e frica de istoria religiilor pentru ca va e frica sa recunoasteti esecul personal in materie de spiritualitate. Duceti-va copiii la biserica daca vreti atat de mult sa-i indoctrinati inainte sa poata intelege ce li se intampla. Lasati scoala sa fie scoala, nu instrument de propaganda al BOR.

    • Florian Filat Florian Filat spune:

      “Religia este o alegere personala. Lasati copiii sa aleaga dupa ce le dam toate informatiile”.
      Inteleg dorinta Dvs. de a nu exista constrangere in educatie si mai ales in religie. Si eu cred ca poate fi nociva pentru un copil. Dar as vrea sa va intreb: Dvs cum aplicati practic acest principiu in educatia personala a copiilor Dvs. (daca aveti) ca sa poata alege in cunostinta de cauza? Le prezentati de mici varianta de a se ruga cu “Ingerasul”, cu o matra budista, cu un ritual samanist, sau pur si simplu sa nu se roage si le dati posibilitatea sa alega? Apoi dupa ce au ales, periodic le largiti optiunile posibile cu alte religii ca sa nu fie constransi sau privati de dreptul lor de a alege?

      “La investirea in functie politicienii romani jura cu mana pe Biblie si spun „Aşa să-mi ajute Dumnezeu” din credinta lor profunda!??”
      Exemplul l-am dat nu pentru a arata credinta profunda a politicienilor romani (de care si eu ma indoiesc) ci pentru a evidentia ca acest ritual exista, ceea ce reprezinta o prezenta a unor elemente crestine in spatiul public.

      • pehash spune:

        Raspunsul este, cel putin pentru minte, simplu, clar, evident – alegerea nu trebuie sa fie facuta la o varsta atat de frageda. Exista suficiente exemple de indivizi care si-au gasit linistea intr-o religie sau alta la varste inaintate, care au avut o “revelatie” dupa o viata intreaga de dubii.

        Ritualul practicat fara credinta este o ipocrizie si a-l oferi ca argument nu face decat sa va scada credibilitatea mesajului. Majoritatea romanilor se declara crestini doar pentru ca practica niste ritualuri dubioase transmise din generatie in generatie, incepand cu botezul si terminand cu inmormantarea. Legatura lor cu crestinismul este vaga in cel mai fericit caz si nu face decat sa dovedeasca cat de departe este majoritatea populatiei de religia de care crede ca apartine. Eu nu desconsider sub nici o forma oamenii care aleg sa creada, oricare ar fi credinta lor, dar mi-e jena sa fac umbra aceluiasi pamant cu indiviziii care conduc BOR si predau “religie” in scolile din Romania.

      • Decebal spune:

        Fiecare parinte are dreptul sa aiba dorinta de a se regasi in copilul sau. Un parinte nu vrea sa-si invete copilul sa se roage, altul il invata sa se roage la Zamolxe, altul isi pune copilul pe rucsac il poarta pe munti si-i vorbeste despre Mama Geea, alt parinte isi invata copilul ca Dumnezeu e unul singur si ca toate religiile lumii converg catre el etc. Credeti ca, fiind in afara ortodoxismului, acei copii vor fi mai saraci, din punct de vedere spiritual? Credeti ca vor ajunge in iad?…

        Nu toti cei ce contesta anumite actiuni si manifestari ale B.O.R. sunt, automat, necredinciosi sau diabolici. La fel cum nu toti cei ce sustin crestinismul ortodox au un profit pamantesc, din religia ortodoxa. In plus, nici contestantii si nici sustinatorii nu sunt imuni la manipulare.

        • FLORIN ARDELEAN spune:

          Chiar d-voastra afirmati, ma tem, ca mai nimeni (nici macar parintii atei!) nu prea are grija sa nu ingradesca libertatea de constiinta a propriilor copii! Si atunci, de ce atata ipocrizie si atata larma cu privire la ”indoctrinarea” de care copiii ar avea parte prin ora de religie? Cei ce pana azi erau atat de scrupulosi la capitolul asta cu siguranta se ingrijeau ca odraslele lor sa nu participe la orele de religie. Dar chiar si pe acestia i-as intreba: de ce sa nu participe pana la urma? Le strica sa mai acumuleze niste notiuni in plus, care n-ar face decat sa le largeasca si mai mult orizontul cultural? In felul acesta, la scoala ar avea ocazia sa auda si sa cunoasca si punctul de vedere al unei culturi de care se vor lovi mai tarziu la tot pasul, iar acasa, langa grijuliii lor parinti, vor avea posibilitatea sa se ”dumireasca”, ingroziti, de cat de ”periculoasa” e ortodoxia asta. Oare pentru a putea combate ceva eficient nu e nevoie ca mai intai sa cunosti foarte bine cu ce vei avea de luptat? Si atunci, intreb: oare nu chiar dvs, cei care va opriti copiii de la studiul religiei, sunteti vinovati chiar de pacatul impotriva, chipurile, luptati – ingradirea libertatii de constiinta?

          • Decebal spune:

            Nu va pot spune decat atat: cititi programa orelor de religie!

            Un capitol precum “respectul pentru cele sfinte – moaste, icoane etc.” nu se califica, dupa parerea mea, la “largirea orizontului cultural”, decat daca este urmat de capitole care sa explice rolul “celor sfinte” din alte religii. Altfel, e doar ingustare a orizontului…

  30. Vlad spune:

    Bisericile ar putea sa ofere tabere tematice pentru copii in care sa imbine intr-un mod relaxat si distractiv activitati lucrative si cultural-educative.

    Iar orasele ar putea sa incerce impreuna cu sprijinul comunitatii sa dezolte niste mall-uri culturale care sa imbine armonios activitati lucrative, culturale, educative care sa ofere un mediu placut celor care contribuie la crearea lor.

  31. ion adrian spune:

    Reiau s aici cele spuse in putine cuvinte dar importante ca incarcatura ideatica pe celelalte fire ale acestei teme:

    Nu am citit din lipsa de timp ce s-a comentat si deci scuze pentru eventuale redundante. Oricum ce spun nu poate fi influentat de alte opinii fiind niste convingeri bine fixate.
    Asadar cred ca o istorie a religiilor la un nivel de detaliu acceptabil pentru cultura generala a unui absolvent de gimnaziu sau de liceu este utila asa cum este si istoria artelor sau pur si simplu istoria culturii a stiintei , a natiunilor adica in general istoria activitatilor si preocuparilor umane. .
    Daca niste elevi simt nevoia ca in cadrul religiei lor native sa aiba o relatie mistica cu divinitatea lor, acest lucru se poate realiza in cadrul unor cursuri facultative de religie aplicata tinute cu practicanti a respectivei religii;preoti, pastori, rabini etc..

  32. cineva spune:

    Ideea că şcoala trebuie să aibă un rol formativ în sensul formării valorilor morale, dincolo de cele de bază privind disciplina relaţiilor interumane, este o tâmpenie.
    Acesta este rolul familiei. Şcoala trebuie să transmită informaţii şi să formeze deprinderi, practici, tehnici, nu valori.
    Şi pe vremuri ea avea rolul de a forma omul nou, dar pe atunci nu aveam ore de marxism la clasele primare. Religia în şcoală este o tâmpenie care nu produce decât dificultăţi practice şi turbulenţe. De exemplu, pentru a respecta drepturile minorităţilor religioase, ar trebui segregate clasele. Fiul meu din clasa pregătitoare are câţiva colegi pocăiţi obligaţi (până acum) să înveţe religia ortodoxă, pe fişe conţinând reproduceri de icoane.
    E o porcărie. Dar mă întreb ce vor face acum cei câţiva copii ai căror părinţi vor fi preferat să nu facă cerere. Ce or să facă ei în timpul orei de religie? Vorbim de copii de 6 ani. Este şi motivul pentru care noi am făcut totuşi cerere.
    Copilului nu îi place ora de religie, profesorul lasă de dorit, iar noi acasă trebuie să-i transmitem că tot ce învaţă la disciplina aceea sunt simple basme pe care trebuie să le reproducă şi să se prefacă a le crede ca să ia note bune.
    Acestea sunt valorile pe care de formează ora de religie: în viaţă trebuie să minţi şi să te prefaci ca să obţii ce doreşti – în cazul de faţă note. Poate că este totuşi o lecţie de viaţă excelentă, dar nu ceea ce ar trebui să transmită ora de religie.
    Oricum, religie în şcoli se face probabil de vreo 20 de ani. Care este rezultatul, care sunt valorile morale însuşite de tineri? Este societatea românească mai paşnică, mai cinstită decât era acum 20 de ani?

  33. FLORIN ARDELEAN spune:

    Citez din ”cineva” : ”Religie in scoli se face de vreo 20 de ani. Care este rezultatul, care sunt valorile morale insusite de tineri? Este societatea romaneasca mai pasnica, mai cinstita decat era acum 20 de ani?”. // Unde dai si unde crapa! E ca si cum as sustine ca, din moment ce ora de ”Educatie Fizica” se face in scoala romaneasca de cand lumea, dar se poate observa cu ochiul liber ca tinerii fac tot mai putin sport in ziua de azi, solutia ar fi sa se scoata orele de sport din programa scolara, deoarece oricum nu-si ating finalitatea! Dupa mine, solutia ar fi sa cautam caile prin care ora de religie (ca, de altfel, toate celelalte discipline, ca nici la acestea situatia nu pare mai roza) sa fie mai aproape de standardele la care ar trebui sa se ridice. Altfel, pe logica dvs, azi-maine vom putea renunta linistiti la intregul invatamant romanesc, pentru ca oricum (si acum, glumind putin, chiar citez din unul care in tara asta a fost Cineva) ”Scoala romaneasca scoate tampiti”.

    • cineva spune:

      Păi aveţi dreptate în privinţa orei de sport: nu-şi are rostul ca disciplină obligatorie şi chiar ar trebui eliminată, urmând a rămâne ulterior optională. Echivalarea religiei cu discipline de bază precum matematica este o manipulare îngrozitoare la care se pretează chiar sfânta biserică – apropo de valori morale.
      Religia este o problemă de optiune, de convingere, de credinţă. Matematica nu.
      A obliga elevii de alte credinţe să înveţe religie după fişe cu icoane este pur şi simplu o violare a libertăţii religioase.
      Nu poţi obliga un om să creadă, dar nu cred că se poate pune problema de a “crede” în teorema lui Pitagora.
      De fapt, religia este ora de marxism din ziua de azi dus în ciclul primar.

      • FLORIN ARDELEAN spune:

        Glumind putin, va spun ca sunt de acord cu scoaterea disciplinei ”Sport” dintre cele obligatorii, dar cu o conditie: sa-mi garanteze cineva ca in tara asta se vor construi mai multe spitale; va fi, cu siguranta, multa nevoie de ele. :) La fel, sa lepadam odata si religia asta, dar cu alta conditie: sa se construiasca, de urgenta, cat mai multe puscarii si lagare de concentrare. Plus cate o ghilotina in fiecare localitate… :) Comunismul, nazismul, Marea Revolutie Franceza, toate au demonstrat -si inca intr-un timp atat de scurt – nu in 2000 de ani, ca altii!- ca e mare nevoie de toate acestea atunci cand ateismul pune laba pe cate-o tarisoara. Si va rog sa nu-mi veniti cu exemple gen Franta, Suedia, ca ma tem ca nu prea tin; tarile astea au fost profund crestine pana nu foarte de multa vreme, iar acolo ateismul, invatatura asta doar pentru vreme buna, n-a apucat inca sa se arate in toata hidosenia lui. Stiti, inclusiv intre viermii care dau navala la un hoit poate exista intelegere, dar numai pana ce termina de mancat hoitul. Pe urma incep sa se manance intre ei. Uneori roadele otravite ale unei invataturi care suceste niste minti pot sa apara mai greu, dar tot apar odata si odata, ca sa guste absolut toata lumea din ele. Ma tem ca inclusiv Occidentul incepe sa putrezeasca deja, iar daca-i asa, apoi nu stiu daca mai avem tare mult pana sa ne lamurim de-a binelea -pentru a cata oara?- cum sta treaba si cu ateismul asta. // Dar cine spune ca religia ortodoxa a fost obligatorie pana acum in scoli si ca cei de o alta confesiune crestina decat cea a marii majoritati a romanilor – sau chiar ateii – ar fi obligati sa accepte ”indoctrinarea” popilor ortodocsi? Eu stiu ca si pana acum puteau sa refuze sa participe la orele acestea sau chiar sa aveau posibilitatea, in destule cazuri, sa aiba profesori care sa le predea credinta confesiunii in care s-au botezat sau au fost crescuti.

        • cineva spune:

          Am înţeles: dacă scoatem ora de religie, trebuie să pregătim ghilotinele, pradă totalitarismului sângeros :) . Nu este totalitar să obligi copii de altă religie să înveţe religie ortodoxă, e totalitar să nu se mai facă ora de religie.
          Discursul cum că nu-i obligatorie ora de religie, că puteam face cereri, etc. este frumos, dar până acum n-am înţeles ce au să facă copii de 6 ani în timp ce colegii lor fac ora de religie sau cum se va rezolva, în ce spaţii şi cu ce profesori, ar putea face copiii religie neortodoxă sau alte discipline alternative în clase separate.
          Pe vremea mea se făcea asta la limbi străine: elevii alergau dintr-o clasă în alta în funcţie de limba studiată în şcoala gimnazială.
          Dar asta se făcea cu elevi de liceu, nu cu copii de 6 ani care se pierd prin şcoală.
          Ca să nu mai vorbim ca există mijloace de presiune “soft”: există asociaţii de părinţi, există atitidinea învăţătorilor şi în general a corpului profesoral care se poate schimba faţă de copiii care “creează probleme”. Niciun părinte normal nu îşi expune copilul la astfel de lucru.
          Mai degrabă îl înscrie la oră ca să nu-i creeze probleme în sistemul de învăţământ şi-l învaţă acasă că şcoala-i de r.h.t., la fel ca lumea în care trăim, şi trebuie să suporte ora aia care nu-i OK şi nu-i constituţională, că autorităţile încalcă legea, dar noi trebuie s-o respectăm şi să-i dispreţuim pe mai marii noştri.

  34. Danon spune:

    Daca vrei sa afli despre marxism, nu il intreba pe un marxist. Daca vrei sa stii ceva despre religie, nu il intreba pe un popa.

    Dupa o lunga si lacrimogena (de plans, de ras?) prezentare personala, autorul ajunge sa arate cum “unii” din (diferitele tipuri de) eroi sau martiri au fost religiosi. Recunoaste deci ca “altii” nu au fost.

    Urmeaza o mare confuzie intre valori si valori religioase, intre valori religioase si valori crestine, intre valori crestine si valori ortodoxe, intre stat si religie, intre a permite si a impune, intre a crede si a cerceta, intre a afla si a fi indoctrinat… Pe scurt, morala implica religie implica crestinism implica ortodoxie (bun, asta exclude 97% din populatie dar intdeauna am stiut ca noi si rusii suntem mai buni decat restul omenirii deci hai sa acceptam). Concluzia – statul trebuie sa impuna ortodoxia. Q.e.d.

    Ce tristete…

  35. Decebal spune:

    Lumea evolueaza. Intr-un ritm din ce in ce mai alert. Un elev poate verifica, in timp real, pe un “smartphone”, daca un profesor da cu bata-n balta. “Crede si nu cerceta” se poate adresa doar unor categorii din ce in ce mai restranse de cetateni. Iar cand ortodocsii “hardcore” vor fi mai putini, mai mica va fi pierderea de voturi adusa de impozitarea afacerilor bisericii.

    Ca orice solutie care trateaza efectele (si nu cauzele), ca orice actiune impotriva curentului general implacabil, orele de religie nu vor face decat sa amane deznodamantul.
    O structura flexibila, chiar inalta, rezista vantului si cutremurelor, pe cand o structura rigida se fisureaza si se poate prabusi. B.O.R. pare ca e in secolul 21 doar din punct de vedere comercial si politic. Nu cred ca e suficient.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Florian Filat


Florian Filat

Absolvent de ASE, cu un master in integrare europeana. Project manager si consultant in afaceri. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)