Home » Cultura »Societate/Life » Citesti:

Schimbare climatică și schimbare socială. Mesopotamia, de pildă

Vasile Ersek februarie 14, 2019 Cultura, Societate/Life
30 comentarii 3,832 Vizualizari

Peștera Gol-e-Zard se află în umbra Muntelui Damavand, care la peste 5000 de metri altitudine domină peisajul din nordul Iranului. În această peșteră, stalagmitele și stalactitele cresc lent de-a lungul mileniilor și păstrează în ele indicii despre schimbările climatice din trecut. Într-un nou studiu la care am contribuit împreuna cu colegii mei de la Oxford, Universitatea din Groningen, Universitatea din Cape Town și Serviciul Geologic Iranian  utilizăm schimbările în compozitia chimică a stalagmitelor din această peșteră pentru a face legătura dintre prăbușirea Imperiului Akkadian și schimbările climatice cu mai bine de 4000 de ani în urmă.

Imperiul Akkadian este primul imperiu din lume și a fost înființat în Mesopotamia în urmă cu 4300 de ani de Sargon de Akkad, care a unit o serie de state-oraș independente. Influența sa se întindea de-a lungul râurilor Tigris și Eufrat din ceea ce este acum sudul Irakului, până în Siria și Turcia. Extinderea vastă pe axa nord-sud a imperiului înseamnă că acoperă regiuni cu climă diferită, de la zonele fertile din nord, care depind foarte mult de precipitații (unul din grânarele Asiei), la câmpiile aluviale irigate cu apa din râurile Tigru și  Eufrat. Pe parcursul a câtorva decenii se pare că imperiul a devenit din ce în ce mai dependent de productivitatea terenurilor din nord și a folosit cerealele provenite din această regiune pentru a alimenta armata și a le redistribui susținătorilor cheie. Apoi, după aproximativ 100 de ani de la formare, Imperiul Akkadian s-a prăbușit brusc, urmată de migrația în masă și creșterea conflictelor sociale. Angoasa erei este perfect capturată în blestemul Akkad, un text antic care descrie o perioadă de turbulență marcată de secetă și lipsa de hrană: “… terenurile mari arabile nu au dat nici o grână, câmpurile inundate nu au produs pești, iar livezile irigate nu au produs sirop sau vin, norii groși nu au plouat “(vezi aici).

Motivul acestui colaps este încă dezbătut de istorici, arheologi și oameni de știință. Una dintre opiniile cele mai proeminente, inițial propuse de arheologul Harvey Weiss, este că prăbușirea catastrofală a Imperiului Akkadian a fost cauzată de o apariție bruscă a condițiilor de secetă care a afectat grav regiunile productive din nordul imperiului. Weiss și colegii săi au descoperit dovezi în nordul Siriei că această regiune prosperă a fost abandonată brusc în urmă cu aproximativ 4200 de ani, sugerată de o lipsă de fragmente ceramice și alte dovezi arheologice (http://science.sciencemag.org/content/261/5124/ 995). În schimb, solurile fertile din perioadele anterioare au fost înlocuite cu cantități mari de nisip, indicând condiții de secetă.

Această interpretare a fost privită cu scepticism de unii, care au susținut că nivelul de detaliu și datarea indiciilor arheologice și climatice nu este suficientă pentru a permite o corelație solidă între schimbarea socială în Mesopotamia și secetă. Acum însă, datele produse de noi din stalagmita din Iran aduc o nouă contribuție la această controversă, oferind atât datări foarte precise cât si un nivel de detaliu al schimbarilor climatice regionale între 5200 și 3700 de ani în urmă care nu a fost atins până acum.

Peștera Gol-e-Zard se află sub influența directa a vânturilor din câmpiile siriano-irakiene, iar studii recente indică faptul că aproximativ 90% din praful din nord-estul Iranului provine din deșerturile Siriei și Irakului. Stalagmitele din această peșteră se fromează atunci când apele infiltrate in rocă dizolvă calcarul iar mineralele dizolvate sunt re-depuse în peșteră pentru a forma stalagmite, stalactite și alte formațiuni de peșteră. Praful provenit din Siria și Irak are o concentrație mai mare de magneziu decât calcarul local și în consecință segmentele de stalagmită formate din apele care au fost în contact cu praful de deasupra peșterii vor avea concentrații mai mari de magneziu. Prin urmare, cantitatea de magneziu din stalagmitele din Gol-e-Zard poate fi utilizată ca si un indicator al prafului de la suprafață, cu concentrații mai mari de magneziu indicând perioade secetoase. În comparație cu alte metode de reconstruire a climei, stalagmitele au avantajul suplimentar că pot fi date foarte precis folosind cronologia uraniu-toriu. Combinând aceste metode, noul nostru studiu oferă o istorie detaliată a prafului în Orientul Mijlociu și identifică două perioade majore de secetă care au început acum 4510 și 4260 de ani, și au durat 110 și respectiv 290 de ani. Ultima perioadă coincide cu momentul prăbușirii Imperiului Akkadian și oferă un argument convingător că schimbările climatice au fost cel puțin parțial responsabile pentru schimbările sociale abrupte  documentate în Mesopotamia în această perioadă.

Prăbușirea Imperiului Akkadian a fost urmată de o migrație în masă de la nord la sud, care a fost întâmpinată de rezistența populațiilor locale. Chiar și un zid de 180 km a fost construit între Tigru și Eufrat într-un efort de a controla imigrația, o soluție similară cu unele strategii propuse astăzi pentru a controla afluxul de refugiați. Istoria schimbărilor climatice abrupte din Orientul Mijlociu se reflectă, prin urmare, de-a lungul mileniilor până în prezent. În trecut, regiunea a fost afectată de mai multe secete, dar există dovezi că seceta recenta din 1998-2012 a fost cea mai gravă din ultimii 900 de ani (https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002 / 2015JD023929). Există, de asemenea, unele dovezi că schimbările climatice antropice sunt cel puțin parțial responsabile pentru actualul conflict sirian (vezi aici) și cel mai recent raport al Grupul interguvernamental de experți în schimbarile climatice evidențiază o creștere generală a riscurilor legate de climă pentru sănătate, alimentare cu apă, mijloace de trai și securitate alimentară dacă clima se încălzește cu mai mult de 1,5 °C peste nivelul preindustrial. Într-un raport anterior, același grup apreciază ca România si sud-estul Europei vor fi in special vulnerabile la secetă în urmatoarele decenii dacă nu se iau măsuri drastice de limitare a emisiilor de gaze de seră. Prin urmare, cu toții avem responsabilitatea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a limita efectele periculoase ale schimbărilor climatice, iar momentul pentru a acționa este acum.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "30 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Singura mea nelamurire: ce legatura exista intre ce s-a intimplat acum 4300 de ani si zilele noastre?
    Si atunci omul a fost nechibzuit in limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră?

  2. euNuke spune:

    Buna ziua. As dori sa contribui si eu cumva la sanatatea climei si a planetei si vreau sa actionez imediat, pentru ca m’ati convins cu aceasta concluzie gravissima:

    “Prin urmare, cu toții avem responsabilitatea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a limita efectele periculoase ale schimbărilor climatice, iar momentul pentru a acționa este acum.”

    Dar pentru ca nu sunt prea ager la minte, si nici prea dibaci la logica, eu am inteles asa din articol:
    1. sa fii responsabil inseamna sa nu mai produci praf, in special in Orientul Mijlociu -bifat
    2. sa reduci emisiile inseamna sa te misti cat mai mult fara ajutorul masinilor, daca se poate in grup organizat catre California sau macar sudul Italiei -deja ma gandesc serios sa strang un trib si sa migram intr’o masa micuta dar vioaie
    3. sa limitezi efectele schimbarilor climatice -sa acoperim turturii cu plasa de protectie pentru a’i proteja de praful sirian, american, chinezesc si poate chiar cosmic -bifat [partial, sper ca nu e nevoie sa organizez o expeditie speologica globala ca sa ma simt responabil, pan' la urma or fi mai multi oameni decat stalagmite pe pamant, deci sa se dea la fiecare cate unul in ocrotire]
    4. sa nu mai construiesti ziduri -bifat [eu am gard de nuiele si mur salbatic]

    Dar, pentru ca suna cumva nastrusnic sa te transformi atat de iute intr’un om responsabil si prin masuri atat de banale, ma gandeesc ca s’ar putea sa mai fie si alte actiuni pe care e musai sa le pornesc dar nu le vad eu, iar rugamintea mea e sa ne indicati ce mai putem face ca sa devenim cat mai responsabili.

    de pilda:
    1. e bine sau nu sa renuntam la calculatoare/internet?
    2. se recomanda excursiile cu avionul in Iran si imprejurimi?
    3. sa ne facem analizele mai rar sau mai des?
    4. sa renuntam la carnea de vaca, la lapte si branza?
    5. sa ne schimbam parerea despre imperii [adica, io pana acum credeam ca disparitia unui imperiu tiranic e un lucru bun, dar vad ca am gresit, poate ar trebui sa fiu nostalgic si sa visez la transformarea UE intr'un sultanat, ca da de mancare la supusi si aduce pacea in lume]?

  3. Dragos spune:

    Cinstit. 1.5 grade in plus ar fi dezastruos. Dar avand in vedere ca mecanismul principal de racire a suprafetei planetei este evaporarea apei, ne putem in acelasi timp astepta la precipitatii marite in loc de o seceta majora odata cu cresterea temperaturii. De asemenea daca acum marim CO2ul din atmosfera crestem rezistenta plantelor la seceta. Viitorul nu este asa de instabil.

    • Prostu' satului spune:

      Dupa cum era si de asteptat, cele mai multe din comentariile la acest articol sunt mistocareli mai mult sau mai putin amuzante.
      Comentariul dvs. pare serios, asa ca va intreb si eu tot serios – care-i logica din spatele propozitiei “De asemenea daca acum marim CO2ul din atmosfera crestem rezistenta plantelor la seceta.”? Cu scuze ca nu ma ridic nici pe departe la nivelul intelectului stelar al comentatorilor de-aici, chiar nu inteleg de ce plantele traitoare intr-o atmosfera (mai) bogata in CO2 ar trebui sa fie mai rezistente la seceta.
      Ar mai fi de discutat si alte lucruri, bunaoara in ce masura precipitatiile marite sunt neaparat o binecuvantare (citeam deunazi chiar pe HN, cred, ca nord-estul Australiei a fost saptamanile trecute binecuvantat cu cca 1000mm de ploi in doar cateva zile), dar in mod evident nu aceasta platforma si in niciun caz acest articol nu sunt locul potrivit pentru astfel de discutii.

      • Dragos. spune:

        Mecanismul este simplu. Pentru a capta o molecula de CO2 din atmosfera o planta trebuie sa stea cu stomatele deschise o perioada de timp in care pierde aproximativ 120 de molecule de apa (cifrele variaza mult cu specia si locatia dar sa le luam ca referinta). Daca in atmosfera se gasesc 40% mai multe molecule de CO2, sansele sa capteze necesarul creste si nu este necesar sa piarda atata apa sau 85 molecule de apa pentru una de CO2 . Suplimentarea cu CO2 este limitata dupa unele studii la 15% crestere mai mare pentru 500 ppm CO2. Asadar plantele necesita doar 10-15% mai putina apa, ceea ce este foarte interesant in zonele unde apa nu era destula ca o planta perena sa ajunga sa produca seminte viabile. S-ar putea ca acuma cu 400 ppm sa fie destula apa.
        De asemenea plantele dobandesc astfel rezistenta la seceta, durata de supravietuire in conditii de seceta fiind cu 10-15% mai mare.
        Nu zic ca nu vor mai fii secete in lume sau ploi torentiale dar plantele par a se descurca mai bine. Nu o spun eu ci Nature:
        https://www.nature.com/articles/nclimate3004

  4. Ghe. spune:

    Abia aștept reacția ambasadorului Imperiului Trumpian, în același timp și membru al unui onorabil oil-think-tank!!! Dacă vine cu cohorta de trolli (“Respect!”, “Stimă și respect!”, “Vă mulțumesc pentru articol!”), ați încurcat-o! Din două grafice, vă înneacă în petrol de șist! Într-un ocean infinit de petrol de șist…

    • victor L spune:

      @ Ghe,
      poti explica ce ai inteles din articol, caci nu era vorba despre ” ambasadorul Imperiului Trumpian” :D

      • Alexandru spune:

        Cred ca ai prins ideea tipului, oricate argumente sau contraargumente ai aduce unora, ei raman tot in ale lor. Ah, sa nu uitam, peste cateva zile vom afla ca petrolul a fost responsabil de Big Bang, ignoranta mea, mea culpa!

  5. neamtu tiganu spune:

    Într-un raport anterior, același grup apreciază ca România si sud-estul Europei vor fi in special vulnerabile la secetă în urmatoarele decenii dacă nu se iau măsuri drastice de limitare a emisiilor de gaze de seră.

    Am citit cu rabdare pina la sfirsit fiind curios care va fi concluzia.
    Deci se vorbeste despre niste schimbari climatice in urma cu peste 4000 de ani, fara sa ne spuna care ar fi fost cauzele acelor schimbari climatice.
    Dupa ce ne sperie un pic cu apocalipse peste apocalipse, care au avut loc in urma cu mii de ani ne zice, stai sa vezi ca acusa, acusa vine una groasa.
    Si o baga pe aia cu gazele de sera. Logic, nu? Am putea crede ca acum 4000 de ani gazele de sera produse de … cine?
    Aha, m-am prins, e vorba de IMPERIUL Akkadian, deci IMPERIUL e de vina, nu?

    • Hantzy spune:

      Cred că autorul dorește a evidenția fragilitatea echilibrului climatic. Câteva zecimi, poate chiar sutimi de grad fac diferența între un an torid și unul friguros, și câteva zile ploioase intre unul secetos și unul cu inundații. Că forța majoră sau omul poate genera modificările respective, sau s-ar putea suprapune efectele celor două cauze e, pentru articol, irelevant. Acum 4000 ani trăiau poate 100 milioane de oameni pe tot globul, în ’75 eram 4 miliarde, azi suntem 7, iar în 2050 vom fi 10 miliarde. Există posibilitatea ca activitatea umană, acum sau în viitor, să influențeze clima? Poate da, poate nu. Riscăm?

      • victor L spune:

        -1

      • neamtu tiganu spune:

        Draga Hantzy,
        ca de obicei esti dragut si-i dai o mina de ajutor domnului cercetator.

        In mod sigur suprapopularea planetei are efecte dezastroase, ca e incalzire globala, poluare, epuizare resurse, disparitia pestilor, sau a padurilor etc.
        Dar am alte asteptari de la un cercetator decit truisme, platitudini. Este absolut evident ca o seceta, cum a fost cea de care povesteste, are influente tragice asupra unui domeniu. Pt asta nu e necesar sa studieze turturii din pesteri. Asta o stie si nea Ion.
        Mi-as dori ca domnu cercetator sa-mi spuna care au fost cauzele acestei secete, a fost, atunci, incalzire gobala sau nu, a fost ceva legat de soare, de vulcani, de concentratie codoi, sau ce a fost? Poate asa vom putea intelege ce se-ntimpla in prezent.

        In definitiv asta ma mina pe mine-n lupta, dorinta de a intelege. Poate daca intelegem exact, suntem in stare sa luam si cele mai bune masuri, nu sunt convins ca teoriile de azi sunt solide, nu sunt convins ca masurile preconizate sunt salvatoare. Din contra, le consider masuri pompieristice care ignora fondul.

        • Hantzy spune:

          Dragă NT,
          Creșterea populației pe Terra nu trebuie să aibă neapărat efecte catastrofice, dar cu siguranță influența populației asupra mediului crește. Pentru a echilibra efectele acestei influențe crescânde, Natura poate acționa, conform legilor fizicii, pe două planuri. Fie dezvoltă și/sau intensifică mecanisme de anihilare a acestor efecte, fie translează spre un nou punct de echilibru, spre o nouă stare, caracterizată de noi valori. Nu este neapărat necesar ca noul mecanism sau starea nouă să fie ostile. Important e însă dacă ele reprezintă terminusul modificărilor survenite sau doar un punct de tranziție și, foarte important, dacă transformarea este una reversibila sau nu.
          Nu putem, nici astăzi și nici în viitorul apropiat, să răspundem la niciuna dintre aceste dileme.
          Nici dl cercetător nu poate preciza cauza secetei, pe țurțurii din peșteri rămânând doar semne ale secetei respective, nu și ale cauzelor care au provocat-o. Efectele pot fi măsurabile, cauzele rămân adesea necuantificabile. Venețienii nu puteau stabili cu exactitate originea multor epidemii de care au avut parte și au instituit carantina: timp de 40 de zile vasele venite din cursă trebuiau să aștepte în preajma unei insule și primeau drept de intrare în port doar dacă nu izbucnea nicio boală contagioasă printre mateloți. Deși astăzi e unanim recunoscută cauza dispariției dinozaurilor, urmele impactului asteroidului n-au putut fi găsite. Doar ceva fărâme de sticlă împrăștiate pe teritoriul Mexicului au putut fi datate ca existând din perioada de tranziție dintre cretacic și paleozoic oferă indicii că așa ar fi fost.
          Suntem ingineri și dirim să știm, să acționăm în deplină cunoștință și conștiință, dar este, din păcate, încă imposibil. Căci toate descoperirile umanității sporesc încă mai mult unghiurile rămase în întuneric, iar pretenția de a ke știi pe toate rămâne utopie. Exact cum zicea Lucian Blaga :
          “şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
          nu micşorează, ci tremurătoare
          măreşte şi mai tare taina nopţii,”

          Cândva vom cunoaște taina asta, dar până atunci? Facem ca venețienii sau ignorăm riscurile?

          • neamtu tiganu spune:

            Hantzy Venețienii nu puteau stabili cu exactitate originea multor epidemii

            Cind am fost in China, cu citiva ani in urma, era o epidemie de gripa prin lume. La intrarea in China era o armata care masura temperatura fiecarui pasager. Iata cum chinezii, fara sa cunoasca cauzele, au gasit o metoda prin care pasagerii sa nu stea 40 de zile in vama.

            Asta e ce-mi imaginez sa se gaseasca, o metoda prin care sa se quantifice cauzele, efectele. Asa cum s emerge acum e un fel de povestea drobului de sare.

            • Hantzy spune:

              Chinezii au, într-adevăr, un talent deosebit de a stabili sarcini concetățenilor, numai să creeze locuri de muncă. Nu mai departe de ianuarie 2019 mi-au scanat de 2 ori amprentele la intrare: o dată la automat și încă o dată la ghișeu. Și, pentru prima dată în ultimii 3 ani, mi le-au scanat și la ieșire. Nu știu câtă eficiență au avut repetatele scanari, dar a fost o jumătate de pluton de funcționare ocupate.
              Dar modul haotic și heirupistic în care mai-marii lumii înțeleg să se ocupe de problematica mediului este dezamăgitor și ridicol, totodată. Ai perfectă dreptate.

          • shinobi spune:

            impactite… 65 mil ani in urma, ciclul orogenic Laramie (la noi plutonii veniti pe rama de sud a Carpatilor Merifionali), neconformitatea dintre cretacic & neozoic banuiesc

      • Harald spune:

        @Hantzy – o nevoie de siguranță care frizează patologicul ține de infantilism, de lipsa de maturizare. Influența umană asupra climei e cel puțin cu 3-4 ordine de mărime mai mică decât influența Soarelui. Undeva între 1.000 și 10.000 de ori mai mică.

        Nu există nicio ”fragilitate a echilibrului climatic”, formula asta ține de propaganda progresistă. Sistemul are niște dimensiuni imense și o inerție la fel de imensă, însă asta nu înseamnă ”echilibru”. Poți să te duci la Poarta Brandenburg și să împingi cu umărul în zid cât poți tu de tare. Va exista o forță exercitată asupra zidului, poți să-l și încălzești un pic în zona petei de contact cu umărul tău, dacă stai lipit de el destule minute, dar asta nu va deplasa Poarta Brandenburg nici cu o zecime de micron. Exact la fel e și sistemul climatic.

        • Hantzy spune:

          La Doc ați fi primit doar o înștiințare: insultele la adresa comentatorilor nu sunt permise.

          Încă o dată dovediți că nu înțelegeți fenomenul fizic. Orice sistem în orice moment se află fie în echilibru, fie în tranziție spre o nouă stare de echibru. Nu am pretenția unei definiții exhaustive și perfecte dpdv semantic, dar categorisirea acesteia ca fiind propagandă e aiuritoare. Deja nu mă mai agit când va citesc intervențiile: sunt mult prea previzibile.
          Altă dată era casa poporului, acum e poarta Brandenburg. Știți ce? Luați un ciocănel, cel mai mic posibil, și mergeți la Turnul Londrei și loviți zilnic câteva minute o piatră de la baza lui. Faceți o poză neapărat. După câteva luni comparați piatra cu poza. Dacă aveți noroc și nu vă arestează, în câțiva ani puteți produce pagube severe.

  6. Gabriel I. spune:

    Ma scuzati dar nu vad corelatia intre situatia de acum 4000 de ani si cea de acum. In primul rand o seceta poate aparea si in conditii de racire globala si de incalzire globala si de mentinere constanta a temperaturilor. Dar probabil de aceea “schimbari climatice” suna bine.

    Pe de alta parte banuim ca aceea seceta de 300 de ani care a contributi la caderea akkadienilor a avut cauze naturale. De ce nu putem banui in egala masura ca secetele mai mici sau mai mari nu au aceleasi cauze?

    Teoria ca imperiul akkadian a cazut si din cauza secetei extinse e veche , cel putin 23 de ani :https://www.nytimes.com/1993/08/24/science/collapse-of-earliest-known-empire-is-linked-to-long-harsh-drought.html deci nu inteleg care e noutatea acum? Legatura cu “incalzirea globala” razboiul din Siria si alarmismul climatic?

  7. Alexandru spune:

    Gulf Stream-ul si-a redus viteza cu -15% in 67 ani, 1950-2017, expunand Europa la tot mai multa caldura (cerc vicios caldura-topire ghetari-scaderea salinitatii oceanului-incetinerea suplimentara a GS-mai multa caldura) iar NASA a publicat in septembrie un studio cf caruia Terra isi modifica axa –> ambele cauze de glaciatiune; incetinirea GS (deci tot mai multa caldura) e prevestitoare a glaciatiunii intrucat GS incetineste si incetineste pana se…opreste iar circuitul termohalitic planetar (sistemul de aer ventilatie global) e gatuit.

    Suplimentar, ciclurile Milankovic indica faptul ca noi trebuia sa fim deja in glaciatiune — efectul antropic al agriculturii a incalzit planeta si intarziat inevitabilul.

    Deci, mie mi se pare ca zarurile au fost aruncate si orice s-ar face, orice masuri ecologice s-ar lua, glaciatiunea post interglaciatiune (adica de 100.000 de ani) e inevitabila a incepe f probabil in urmatorii 50 ani pana cand GS se opreste iar axa Pamantului mai deviaza.

    Asa ca eu nu inteleg de ce oamenii de stiinta tot mai striga “hai sa reducem emisiile!” and stuff din moment ce orice am face e de efect prea mic de a sista incetinirea GS si mutarea axei!

  8. Harald spune:

    Da. “Cu toții avem responsabilitatea” să plătim toate taxele de mediu și toate certificatele de carbon pe care le inventează guvernele. Astfel încât ele să aibă bani pentru contracte publice din care să se instaleze moriști pe dealuri și baterii grid-size cât piramidele egiptene. Unii dintre noi au mai trăit o dată ”viitorul luminos al omenirii” :)

  9. Stoian Gheorghe Dorin spune:

    Da,fenomenul schimbărilor climatice nu are legătură doar cu societatea (pre)industrială(cu toate că și aceasta are influența ei);studiul compoziției gheții din ghețari arată cam același lucru,dar cu date oarecum diferite.Nu spun o noutate subliniind faptul că problemele de mediu necesită o abordare multidisciplinară dar onestă,departe de interesele politice care impiedică în primă etapă elucidarea acestora.Cînd oamenii de știință vor avea convingerea că s-au edificat suficient pentru
    a formula concluzii temeinice,va veni (și) rîndul deciziilor politice.
    Felicitări pentru articol!

  10. r2 spune:

    “Prin urmare, cu toții avem responsabilitatea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a limita efectele periculoase ale schimbărilor climatice, iar momentul pentru a acționa este acum.”

    Felcitari pentru articol, mai putin pentru finalul neasteptat de abrupt. Ce s-a intamplat, vi s-a terminat foaia? Exista o limita pe numarul de cuvinte? Chiar si asa, nu cred ca ajuta pe nimeni daca teme controversate sunt aduse in discutie doar pentru a spune doua vorbe si la revedere.

  11. Zau asa, domnule spune:

    de la cineva care intelege prin natura profesiei graficul asta (sa nu mergem mai departe de Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Geologic_temperature_record#/media/File:All_palaeotemps.svg ) am alte pretentii. In privinta concluziei (tezei?) articolului nu am. Nu cred ca e cazul decit sa-mi exprim un oarecare regret colegial.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vasile Ersek


Vasile Ersek

Dr Vasile Ersek are un doctorat in geologie si oceanografie de la Oregon State University si este specializat in reconstituirea schimbarilor climatice si a interactiilor dintre me... Citeste mai departe


E randul tau

O solutie la problemele atinse in acest remarcabil articol, ar fi de cautat in variantele de raspuns...

de: Ela

la "Draci peste tot (II). Sau despre misterioasa aspirație a aghiotantului lui Dragnea la filozofie"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

aprilie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)