marți, martie 19, 2024

Scrisoare deschisa a Aliantei pentru Educatie Stiintifica. Despre infiintarea unui muzeu al stiintei

27.09.2016

Stimate domnule Prim Ministru Dacian Cioloș,
Stimate domnule Ministru Mircea Dumitru

Competitivitatea economică a unei țări, în actualul context marcat de globalizare și de prevalența unei economii bazate pe cunoaștere, depinde de existența unei forțe de muncă bine pregătite, capabile să se adapteze unor tehnologii în continuă schimbare (1), iar cheia asigurării acesteia este dată de o educație științifică și tehnologică de calitate. Importanța educației STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics) este recunoscută explicit atît în Uniunea Europeană (2), cît și în Statele Unite(3). De asemeni, concluziile raportului publicat în 2010 de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ce analizează relația dintre educație și creșterea economică, sînt cît se poate de clare: „îmbunătățirea abilităților cognitive ale populației deschide posibilitatea unor beneficii economice enorme„(4).
Cu privire la țara noastră, concluziile unui studiu recent al UNICEF(5) arată cît de mult am avea de cîștigat prin dezvoltarea competențelor absolvenților învățămîntului secundar și terțiar. Privind la experiența statelor cu economii și rate de participare la educație similare cu cele ale României, dar care investesc mai mult în educație, autorii demonstrează că economia României poate primi un sprijin important prin creșterea mediei nivelului școlarizării sau a rezultatelor învățării. Astfel, un an în plus de școală crește veniturile cu 8-9%, reduce riscul de a deveni șomer cu 8% și cel de apariție a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%. Creșterea proporției absolvenților de facultate de la 13,6% la 19% în 2025 ar duce la mărirea PIB-ul cu aproximativ 3,6% și chiar și o ușoară creștere a numărului absolvenților de învățămînt secundar (de la 58% la 59,7% în 2025) ar genera o creștere de 0,52% a PIB-ului.
Avînd în vedere cele de mai sus, poziționarea nesatisfăcătoare a României în clasamentele PISA(6) și gradul redus de alfabetizare științifică a populației(7) ridică puternice semne de întrebare cu privire la perspectivele de dezvoltare economică pe termen mediu și lung.

Deosebit de preocupantă este lipsa unei rețele naționale de centre de știință. Încă din 1985, un raport al Royal Society concluziona:

Muzeele reprezintă un instrument major pentru alfabetizarea științifică a societății. Prezintă interes noile tendințe, precum folosirea exponatelor interactive și dezvoltarea de exponate temporare ce abordează tematici de actualitate. Salutăm înființarea unui fond de finanțare a dezvoltării unei rețele de centre interactive de tehnologie care să acopere întreaga Mare Britanie (8).

Deși există o multitudine de studii care dovedesc importanța educației extra-școlare în modelarea atitudinilor copiilor și tinerilor cu privire la domeniile STEM (9) numărul, dotările și activitățile muzeelor din țara noastră sînt insuficiente, situația fiind critică chiar și în București.
În acest context, punerea în aplicare a prevederilor articolului 358 din Legea Educației 1/2011 (actualizată) cu privire la înființarea Muzeului Național al Științei devine imperioasă.

ART. 358 (10)
(1) Guvernul înființează Muzeul Național al Științei, în condițiile legii.
(2) Muzeul Național al Științei are drept scop principal oferirea de experiențe de învățare nonformală și informală, prin prezentarea principalelor realizări ale științei și tehnologiei.
(3) Metodologia de înființare, organizare, funcționare și finanțare a Muzeului Național al Științei se stabilește prin hotărîre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Un astfel de proiect poate fi o investiție inteligentă, care contribuie la transformarea în realitate a scenariului specialiștilor de a atinge un nivel de creștere economică de 2,7-2,95% în perioada 2015-2025 (în loc de 2%, potrivit estimărilor oficiale curente).
Înființarea unei astfel de instituții ar atrage o multitudine de beneficii:

  • oferirea unui suport educațional direct școlilor din București și din zonele limitrofe
  • încurajarea dezvoltării unei rețele naționale de centre de știință
  • alfabetizarea științifică a populației
  • crearea unui obiectiv turistic major
  • posibilitatea de a atrage investiții semnificative în educație, provenind din fonduri europene

Este interesant să ne uităm cum tratează alte state din UE problema educației extra-școlare și necesitatea înființării și sprijinirii unor rețele de centre de știință. Doar cîteva exemple:

  • Marea Britanie: guvernul a înființat în 1993 Comisia Mileniului cu rolul de a gestiona un fond de investiții de peste 2 miliarde de lire sterline, veniturile provenind din profiturile Loteriei Naționale. O parte semnificativă din buget (peste 250 milioane de lire) a fost dedicată construirii de noi centre de știință. (11)
  • Republica Cehă: de peste 10 ani, în urma unor parteneriate de tip public-privat și prin atragerea de fonduri europene, s-au deschis nenumărate centre de știință: TechMania, iQLANDIA, Svět Techniky, etc.
  • Polonia: și aici se investește masiv în construcția de centre de știință. Cel mai important este Copernicus, înființat și finanțat de autoritățile locale din Varșovia împreună cu Ministerul Cercetării și Ministerul Educației12; la construirea sa a contribuit și Uniunea Europeană printr-o finanțare nerambursabilă de aproximativ 50 milioane de euro. (13) Alte centre importante, nou înființate se găsesc în Gdansk, Gdynia, Cracovia, Torun etc. (14)

Ținînd cont de cele de mai sus, noi, semnatarii acestei scrisori, solicităm punerea în aplicare a prevederilor articolului 358 din Legea Educației Naționale și înființarea cît mai rapidă a Muzeului Național al Științei.
Semnatari:
Alexandru Toma Pătrașcu, Director al Bucharest Science Festival
Acad. Dr. Nicolae-Victor Zamfir, Director General al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”
Dr. Ciprian Fartușnic, Director General al Institutului de Științe ale Educației
Prof. Dr. Adina Magda Florea, Decan al Facultății de Automatică și Calculatoare, Universitatea
Politehnica din București
Conf. Dr. Mircea Bulinski, Facultatea de Fizică, Universitatea din București
Dr. Cătălina Oana Curceanu, Prim-cercetător la Istituto Nazionale di Fisica Nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati (LNF-INFN), Frascati (Roma) , Italia
Prof. Dr. Mircea Miclea, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai
Conf. Dr. Habil. Mihai Emilian Popa, Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea din București
Prof. Dr. Ing. Cristina Orbeci, Decan al Facultății de Chimie Aplicată și Știința Materialelor, Universitatea Politehnica din București

NOTE      ________________

1 World Economic Forum, The 12 pillars of competitiveness, Retrieved 05 Jan 2016, <http://reports.weforum.org/global-competitiveness-report-2014-2015/methodology/>
2 Caprile, M, Palmen, R, Sanz, P & Dente, G 2015, Encouraging STEM studies: labour market situation and comparison of practices targeted at young people in different Member States, European Union, Brussels, viewed 05 Jan 2016, <http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/542199/IPOL_STU(2015)542199_EN.pdf>.
3 STEM Education: Preparing for the Jobs of the Future (2012). Raport întocmit de Comisia Economică Reunită a Congresului SUA. Retrieved 05 Jan 2016. <http://www.jec.senate.gov/public/index.cfm/democrats/2012/4/stem-education-preparing-jobs-of-the-future>
4 OECD (2010), The High Cost of Low Educational Performance: The Long-run Economic Impact of Improving PISA Outcomes, PISA, OECD Publishing, Paris. Disponibil la http://www.oecd.org/pisa/44417824.pdf
5 UNICEF (2015), Costul investiției insuficiente în educație. Disponibil la http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/Rezumat-studiu-%E2%80%9CCosturile-investitiei-insuficiente-in-educatie-in-Romania%E2%80%9D-2014.pdf
6 http://www.oecd.org/pisa/keyfindings/pisa-2012-results.htm
7 Lazăr Vlăsceanu, Adrian Dușa, Cosima Rughiniș (Coordonatori), STISOC. Publicul și știința. Știință și societate. Interese și percepții ale publicului privind cercetarea științifică și rezultatele cercetării. Raport de cercetare. București, 2010, http://www.stisoc.ro
8 The Royal Society. „The Public Understanding of Science”. The Royal Society. p. 37. Retrieved 05 Jan 2016. <https://royalsociety.org/~/media/Royal_Society_Content/policy/publications/1985/10700.pdf>
9 Braund, Martin and Reiss, Michael (2006) Towards a more authentic science curriculum: the contribution of out-of-school learning. International Journal of Science Education, 28 (12). pp. 1373-1388. ISSN 0950-0693. Retrieved 05 Jan 2016. < http://eprints.ioe.ac.uk/454/1/Reiss2006Towards1373.pdf>
10 LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare. Retrieved 05 Jan 2016. <http://administraresite.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId=18375>
11 http://www.sciencecentres.org.uk/reports/POST%20note%20on%20science%20centres%20in%202000-143%20%281%29.pdf
12 http://www.polska.pl/en/tourism/urban-tourism/copernicus-science-centre/
13 http://www.polska.pl/en/business-science/investments-projects/eu-funds-poland/
14 http://www.polska.pl/en/business-science/investments-projects/more-and-more-science-centres-poland/

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Cu o scoala atat de prapadita si inapoiata ca cea romaneasca, se poate construi ceva mai dihai ca Smithsonian ca pana la urma tot nu va avea mare efect.

    Apoi sistemul fiscal din Romania sugruma activitatile productive de orice fel. Cele industriale si de servicii hitech fiind lovite in mod particular. Daca dispare piata pentru abolventii cu educatie carteziana, ce sens are sa se cheltuie bani pe ea?! Nu e mai util sa se investeasca in zidirea unei educatii desavarsite pentru asistatii sociali?! :P Ca doar ei reprezitna viitorul patriei…

    Pana la urma muzeul se va face. (Apropos, Antipa ce are? Nu ar fi mai simplu sa fie modernizat si extins?) Va fi doar un nou prilej de sinecuri, contracte oneroase si alte pungasii. Vorbind de muzeele stiintei si tehnicii din Romania, am fost in tara in Decembrie. Am avut ceva treaba la Bucuresti si am profitat de ocazie sa vizitez din nou muzeul militar si cel al aviatiei. Muzeul militar era inchis pentru renovare asa ca am rezolvat-o repede :P.

    Cat despre muzeul aviatiei are exponate cat se poate de interesante si pana la urma e mult mai bine dotat ca multe alte muzee de acelasi profil din vest. Cand am ajuns acolo si am si luat un bilet din ala de-ti permite sa faci poze, personalul a fost pur si simplu socat. Domnul de la intrare mi-as pus ca trec si saptamani fara sa aiba vreo-un vizitator…

    • Desi pasionat de muzee, participant in fiecare an la Baneasa Air Show, nu am vizitat muzeul aviatiei. Abia acum scriind mi-am adus aminte, am dedus unde este (intersctia fabrica Glucoza cu Barbu Vacarescu spre Dimitrie Pompei
      Similar ca idee a fost placuta vizita la Muzeul Marinei in Constanta pe o strada intre gara si Port. Am vazut torpile in sectiune si apreciez mesajul ca poate si asa are loc o diseminare si trezire a interesului multora.

      sa mergeti neaparat si la http://www.cac.es/es/home.html

      recent am vazut pe net unul similar in Tokyo. cam greu cu banii si deplasarea. Ar trebui institutional organizat ceva.
      Nici o sansa in urmatorii 25 ani!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Toma Patrascu
Alexandru Toma Patrascu
Membru fondator ASUR - Asociaţia Secular-Umanistă din România MBA la Open University UK Director de marketing într-o companie IT

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro