joi, martie 28, 2024

Sindromul Chicken Little

Odată ce o politică a fost adoptată și implementată,

toate activitățile ulterioare devin eforturi de a o justifica.

Barbara Tuchman

Marșul nebuniei: Din Troia spre Vietnam, 1984 (trad. pers.)

În folclorul american există un basm foarte popular printre copii: Chicken Little. Este vorba despre o găinușă – Chicken Little sau Henny Penny – căreia, trecând pe sub un stejar, i-a căzut o ghindă-n cap. Îngrozită și panicată, găinușa (figura dedesubt) a început să cotcodăcească din răsputeri: The sky is falling! The sky is falling!! (Ne cade cerul în cap! Ne cade cerul în cap!).

Foarte alarmată, Chicken Little s-a repezit să anunțe groaznica veste regelui local. Pe drum, și-a găsit suratele înaripate  – Cocky Locky, Ducky Lucky, Drakey Lakey, Goosey Loosey, Gander Lander și Turkey Lurkey – cărora le-a transmis, cu frica-n suflet, că cerul va cădea peste ele și că va veni sfârșitul lumii. Dar, la o cotitură, s-au întâlnit cu vulpoiul Foxy Loxy, care le-a liniștit imediat: Intrați, dragele mele, în vizuina mea și veți fi salvate. The rest is history sau This is the end of story.

Plecând de la simbolistica basmului, sindromul Chicken Little a ajuns să denumească o isterie de masă, paranoică, generatoare a unei false credințe într-un dezastru iminent. Purtătorii sindromului utilizează ad nauseam un repertoriu alarmist, dominat de strigăte disperate precum: Este sfârșitul lumii! Este prea târziu! Apocalipsa vine peste noi!

Istoria cunoaște multe epidemii produse de sindromul Chicken Little. Dacă m-aș opri doar la alarmismul climatic, probabil că cea mai dezastruoasă manifestare a sindromului o reprezintă procesele vrăjitoarelor din Europa medievală. După ce inchiziția a eradicat ereticii autentici (precum catarii și waldensienii), începând cu anii 1400, majoritatea vrăjitoarelor au fost acuzate că produc vreme rea. În 1484, Papa Inocențiu al VIII-lea a recunoscut că vrăjitoarele „au spulberat recoltele pământului, strugurii din vii, fructele din copaci…,[au distrus] livezi, pajiști, pășuni, porumbul, grâul și toate celelalte cereale.”[1]. Pe măsura ce Europa se afunda în Mica Glaciație, tot mai multe zone se confruntau cu recolte dezastruoase, cu prețuri alimentare crescute și, în final, foamete intensă. Consecința: vrăjitoarele au devenit țapii ispășitori. Circa o jumătate de milion de vrăjitoare au fost executate între 1500 și 1700 și există o corelație semnificativă între temperaturile scăzute și creșterea numărului de procese înscenate vrăjitoarelor pe cuprinsul Europei.

Următoarele exemple, selectate din mass-media vremii, ilustrează alarmismul și isteria climatică într-o perioadă mult mai recentă.

Chicken Little și răcirea globală

The New York Times, 24 februarie 1895: „Geologii cred că lumea ar putea îngheța din nou”.

15 aprilie 1912: Transatlanticul Titanic se ciocnește catastrofal cu un aisberg la o latitudine de 41.7°N. Portul de destinație, New York, este pe paralela de 40.7°N. Poate de aceea, ori de câte ori vreun aisberg se rupe pe undeva, găinușa noastră face un atac de panică.

The New York Times, 7 octombrie 1912: „Prof. Schmidt ne avertizează că se apropie o nouă eră glaciară.”

Los Angeles Times, 7 octombrie 1912: „A cincea eră glaciară este pe drum. Rasa umană va trebui să lupte pentru supraviețuirea sa împotrivă frigului.”

Chicago Tribune, 9 august 1923: „Oamenii de știință afirmă că gheața arctică va distruge Canada.”

Washington Post, 10 august 1923: „Vine era glaciară.”

Los Angeles Times, 6 aprilie 1924: „Dacă aceste lucruri sunt adevărate, este evident că… ne îndreptăm obligatoriu spre o eră glaciară.”

Chicken Little și încălzirea globală

După iminenta epoca glaciară, în jurul anilor 1930,  temperaturile au început să crească. Little Chicken și-a făcut din nou de treabă, schimbându-și însă cotcodăcitul cu 180°:

Los Angeles Times, 11 martie 1929: „Majoritatea geologilor cred că lumea se încălzește și că va continua să devină mai caldă.”

Chicago Daily Tribune, 6 noiembrie 1939: „Chicago este pe primul loc printre miile de orașe [din întreaga lume] care au fost afectate de o tendință misterioasă către un climat mai cald în ultimele două decenii.”

The New York Times, 10 august 1952: „Lumea a început să se încălzească în ultima jumătate de secol.”

Chicken Little și răcirea globală

Dar, de la începutul anilor 1940 până prin anii 1970, temperaturile au scăzut atât de mult încât Little Chicken s-a apucat să cotcodăcească din nou: Răcirea globală vine peste noi! Răcirea globală vine peste noi! Iată ce au scris o parte din suratele ei alarmate:

Science News, 15 noiembrie 1969: „Cât de mult continuă actuala tendință de răcire este una dintre cele mai importante probleme ale civilizației noastre.”

Washington Post, 11 ianuarie 1970: „Iernile reci anunță sosirea unei noi glaciații.”

Science Digest, 1973: „În acest moment nu ne mai putem bucura de o distanță confortabilă de mii de ani pentru a ne pregăti pentru următoarea glaciație…Odată ce înghețul începe, va fi prea târziu.”

The New York Times, 29 decembrie 1974: „Actualele schimbări climatice for produce morți în masă prin înfometare  și probabil anarhie și violență.”

Christian Science Monitor, 1974: „Atlanticul de Nord se răcește aproape la fel de repede cât de poate răci un ocean.”

Time Magazine, iunie 1974: „O nouă eră glaciară? Când meteorologii măsoară temperaturile medii de pe glob, ei constata că atmosfera a fost din ce în ce mai rece în ultimele trei decenii…și anomaliile meteo pe care ei le studiază ar putea reprezenta începutul  unei alte glaciații.”

Newsweek, 28 aprilie 1975: „Reducerea producției alimentare [ca rezultat al schimbărilor climatice] ar putea începe foarte curând, probabil în numai zeci de ani de acum încolo. […] Faptul principal [este că] clima terestră pare să se răcească.” (vezi figura dedesubt)

The New York Times, 21 mai 1975: „Mai devreme sau mai târziu, o răcire majoră pe scară largă [este] considerată inevitabilă. Indiciile că a început deja sunt evidente”

Science News, 1 martie 1975: „Încă o dată, această tranziție ar putea induce numai o mică schimbare în temperatură globală – 2 sau 3 grade -, dar impactul asupra civilizației va fi catastrofal. Răcirea începută în 1940 a fost suficient de mare și suficient de consistentă pentru a mai putea fi inversată curând.” Pe copertă (vezi dedesubt), titlul este „Vine epoca glaciară?” și, pentru prima dată, Manhattanul este prezentat sub asaltul nemilos al ghețarilor. În 2004, filmul „The Day After Tomorrow”  a valorificat această imagine apocaliptică.

New Scientist, 1975: „Amenințarea unei noi ere glaciare trebuie să stea alături de războiul nuclear ca o posibilă sursă de moarte și mizerie enormă pentru omenire.”

Chiar și prestigioasa National Academy of Sciences a fost de acord cu acest punct de vedere. În 1975, Academia americană a avertizat că exista o „posibilitate non-trivială că o răcire globală serioasă ar putea să afecteze Pământul în următorii 100 ani.”

Lowell Ponte, Răcirea: A început deja următoarea glaciație? Vom putea supraviețui?, 1976: „Răcirea a omorât deja sute de mii de oameni în țările sărace… Dacă aceasta va continua și nu se vor lua măsuri ferme pentru a face față acestei situații, răcirea va provoca foamete mondială, haosul mondial și, probabil, războiul mondial, iar toate acestea s-ar putea întâmpla până în anul 2000”[2].

Chicken Little și încălzirea globală

Dar, nu după mult timp, găinușa Chicken Little și celelalte orătănii înaripate au găsit un alt motiv de panică devastatoare: Încălzirea globală ne va omorî pe toți! Încălzirea globală ne va omorî pe toți! Și cum orice panică, mai mult sau mai puțin justificată, produce anxietate, s-a ajuns la următoarele:

The New York Times, 22 august 1981: „O încălzire globală, cu o magnitudine aproape fără precedent, este prezisă.”

The Independent, 17 ianuarie 2006: „Colapsul civilizație este rezultatul probabil dacă folosirea combustibililor fosili crește.”

Washington Post, 18 ianuarie 2006: „Creșterea temperaturilor ar putea, literalmente, să modifice fundamentele vieții de pe planetă.”

Sunday Times, 19 februarie 2006: „Odată ce o calotă glaciară începe să se dezintegreze, se poate ajunge la un punct critic, dincolo de care topirea devine exploziv de rapidă.”

Pe 24 martie 2006 are loc lansarea filmului An Inconvenient Truth. Al Gore a prezis creșterea nivelului oceanelor, topirea calotelor glaciare, temperaturi mai ridicate și mai multe uragane.

Time Magazine, 26 martie 2006: „Calotele polare se topesc mai repede ca niciodată…Din ce în ce mai mult…Pământul este devastat de secetă…Creșterea nivelului oceanelor produce inundarea comunităților de pe țărmurile joase…Oricum am privi, Pământul este într-un punct critic al echilibrului. Clima se prăbușește și de vină este încălzirea globală.”

Time Magazine, 3 aprilie 2006: „Încălzirea globală: Fiți îngrijorați. Fiți foarte îngrijorați.”

Reader’s Digest, 12 iunie 2006: ”Niciodată în trecut nu ne-am confruntat cu o astfel de criză globală.”[3]

Exemplele post-2006 despre sunt prea multe și prea bine cunoscute pentru a le mai menționa aici.

Așadar, dacă numărăm bine, în circa 125 ani, Chicken Little ne-a avertizat, în stilul ei caracteristic, despre patru schimbări climatice, una mai catastrofică decât altele. Și, iarăși, dacă am accepta logica ei de găinușă alarmistă, ar trebui să ne așteptăm la o nouă răcire globală! Nu-i așa, Chicken Little?!

Aș mai remarca faptul că o publicație liberală majoră –The New York Times – a raportat despre toate cele patru schimbări climatice post-1895: o dată că vine înghețul global, apoi că vine încălzirea globală, apoi iar vine înghețul global, iar în prezent ne omoară încălzirea globală. Cel mai recent, redactorul climatic al trustului de presă new-yorkez a scris, negru pe alb, că dioxidul de carbon este cel mai prevalent gaz cu efect de seră !?! Pe baza articolelor climatice publicate din 1895 până în prezent,  The New York Times merită din plin trofeul Chicken Little.

Ceea ce Chicken Little și suratele-i panicate nu discută niciodată este că trecutul planetei noastre, cu mult înainte de apariția omului, a înregistrat o succesiune de extreme, fără egal astăzi: temperaturi mai reci și mai clade; concentrații de CO2 mai mari și mai mici; volume de gheață mai mari sau mici; niveluri oceanice mai ridicate sau mai scăzute.

Ceea ce iarăși Chicken Little et comp. nu discută niciodată este faptul că încălzirea globală nu este un fenomen caracteristic doar Pământului, unde ar fi produs „prevalent” (cf. NYT) de emisiile antropogene de CO2: Glaciații și interglaciații au loc și pe Marte, o planetă fără atmosferă consistentă (este de circa 100 ori mai subțire decât cea terestră) și fără oameni care să genereze CO2[4]. Habibullo Abdussamatov, directorul laboratorului de cercetări spațiale din cadrul Observatorului Astronomic din Pulkovo, Rusia, a afirmat încă din 2007 că schimbările climatice de pe Marte sunt rezultatul activității solare și a ciclurilor Milankovitch[5].

Cum se manifestă și se tratează în prezent sindromul Chicken Little?

Îngrijorările legate de retorica persistentă și inflamatoare a încălzirii globale a creat o piață înfloritoare pentru „eco-terapiști”, specializați în tratarea „eco-anxietății”. De exemplu, pe 16 februarie 2008, The New York Times a raportat într-un articol că peste 120 dintre acești specialiști sunt listați în domeniul „eco-psihologie” pentru a ajuta oamenii îngrijorați excesiv de faptul că emisiile lor de carbon produc încălzirea globală[6]. Există unele școli, precum Lewis and Clark College în Portland, Oregon,  care au creat cursuri speciale pentru consilierea unor astfel de pacienți. Unul dintre ei, Sarah Edwards, a explicat, pe 17 aprilie 2008, pe canalul Fox News, că suferă din cauza benzinei pe care o arde în automobil, a șervețelelor de hârtie pe care le aruncă la coș, a gunoaielor de pe plajă, a poluării apei. Pe scurt, Sarah suferă de eco-anxietate. Manifestată prin teamă, îndurerare, mânie, confuzie și depresie, eco-anxietatea i-au produs durere, fibromialgie și oboseală în umeri.

Treaba cu eco-anxietatea e mai serioasă decât pare la prima vedere. O sursă independentă de știri din Marea Britanie a raportat că eco-anxietatea este blamabilă pentru simptome diverse, precum bulimia, alcoolismul ori depresia (Bell, 2011). Ultimul articol pe această temă l-am citit în ianuarie 2018  în revista Psychology Today: Coming to Terms With Ecoanxiety Growing an awareness of climate change. Conform autoarei, The International Psychoanalytical Association consideră schimbările climatice ca fiind „cea mai mare amenințare globală la adresa sănătății din secolul al 21-lea, urmată îndeaproape de războiul nuclear [sic!]”.

Poate că unii dintre dumneavoastră încercați un zâmbet citind rândurile de mai sus. Toate aceste chestii ar putea fi comice dacă nu ar exista unii oameni profund tulburați de alarmele de tip Chicken Little și care se simt vinovați din cauza contribuțiilor lor  la încălzirea globală.

Un caz tragic a implicat o familie din Argentina. În martie 2010, Francisco Lotero (56 ani) și Miriam Coletti (23 ani) și-au împușcat copiii înainte de a se sinucide. Motivul a fost indicat într-o notă suicidală: frica de încălzirea globală. Deși fiul lor de 2 ani, Francisco, a murit instantaneu, fiica lor de 7 luni a supraviețuit miraculos.

Un alt caz tragic s-a petrecut recent în Brooklyn, New York. Pe 14 aprilie 2018, avocatul David Buckel (60 ani) a murit după ce și-a dat foc în Prospect Park. Două note scrise de Buckel, descriu actul lui ca un „protest suicidal” menit „să atragă atenția asupra nevoii de a extinde acțiuni” contra schimbărilor climatice și utilizării combustibililor fosili. Într-un notă marcată „Pentru poliție”, Buckel a scris că s-a stropit cu un „combustibil fosil” înainte de a-și da foc pentru a sugera o metaforă despre distrugerea planetei.

Sindromul Chicken Little și Confirmation Bias (Wishful Thinking)

Sindromul Chicken Little este legat de confirmation bias, clasic ilustrat de motto-ul pe care l-am ales: Odată ce ne-am format sau ni s-a sugerat o părere (de ex., fracturarea hidraulică va otrăvi apa potabilă ori încălzirea globală – numai cea antropogenă! – ne va omorî), toate activitățile viitoare se vor concentra pe căutarea și acceptarea numai a acelor informații care ne justifică părerea. În același timp, vom respinge sau vom ignora informațiile care aruncă o umbră de îndoială asupra părerii pe care ne-am format-o. La fel ca și cei suferind de sindromul Chicken Little, adepții lui confirmation bias nu percep obiectiv toate circumstanțele: sunt alese doar acele părți care îi fac să se simtă bine pentru că le confirmă prejudecățile. Apare astfel riscul de a deveni prizonieri ai propriilor presupuneri sau iluzii.

Voltaire spunea cu multă vreme în urmă că „Iluzia este prima dintre toate plăcerile.” De aici rezultă că, îndulcindu-ne cu propriile iluzii, ne „drogăm” cu ele și ne auto-amăgim în realitate. Ne amorțește spiritul critic în fața realității, închidem un ochi sau pe amândoi când vine vorba de a aduna dovezi tari,  ori de a gândi independent de tribul căruia îi aparținem. În aceste situații, detectorul nostru de baliverne rămâne înțepenit pe poziția indicată de ordinul pe unitate.

Un ultim exemplu care ilustrează caracterul comun al sindromului Chicken Little și cel al lui confirmation bias este dat de folosirea necontrolată a modelelor climatice.  Pentru un outsider, cea mai importantă inovație în controversa încălzirii globale este dependența evidentă de predicțiile modelelor. Ele nu mai sunt judecate după cât de bine reproduc datele din lumea reală, ci după cât de bine răspund la confirmation bias: odată implementată politica încălzismului global, modelele climatice acceptabile sunt doar cele care furnizează date pentru a justifica acea politică, date care -deși virtuale – sunt luate drept o realitate inconturnabilă. Oricare alt model, ce ar contrazice politica oficială, are șanse reduse de a fi evaluat/popularizat/susținut fără teamă de represalii ideologice. De aceea, scepticii încălzismului global sunt, de regulă, oamenii de știință mai în vârstă, care nu mai au prea mult de pierdut dacă fluieră în biserica corectitudinii politice.

Suntem în prezent martorii unei hegemonii (tiranii?) exercitate de predicțiile climatologice impuse peste sau contra realităților contingente, imaginative și umaniste ale vieții sociale și viziunilor despre viitor. Modelele climatice sunt acum privite ca adevărații predictori ai schimbărilor pe care clima le-ar putea suferi. Este o hegemonie care conduce la inflamarea disproporționată a puterii discursului social și politic bazat pe modelările posibilelor schimbări viitoare ale climei.

Este locul geometric unde se întîlnesc Chicken Little și confirmation bias.

Concluzii

Tot mai mulți oameni își culeg astăzi informațiile de pe rețelele de socializare. Citirea unor articole științifice este mai dificilă din cauza jargonului, adeseori greu de înțeles, folosit de cercetători și, de multe ori, din cauza prețurilor exorbitante pe care le cer revistele de specialitate pentru a accesa articolele de interes. În aceste condiții, proliferarea unor știri trunchiate, alterate, manipulatorii din diverse motive, devine le mot du jour printre membrii unui grup social. Filtrarea unor știri genuine vs. fake news este de multe ori o problemă greu de rezolvat. Un posibil risc apare astfel:

Citiți o știre publicată pe o rețea de socializare și vă îndoiți inițial: Ei, nu poate fi chiar așa de rău!… Dar, după ce ați terminat de citit comentariile despre articol, e posibil să vă schimbați părerea: O, Dumnezeule, lumea se va termina în secunda următoare! Dacă ați experimentat astfel de situații, înseamnă că peer pressure și-a făcut datoria și v-ați molipsit de sindromul Chicken Little. Nu sunteți singurul/singura, din păcate. Noi, oamenii, avem o înclinație psihologică să luăm microbul și să acționăm ca atare: de exemplu, undeva are loc o întâmplare, nefericită dar izolată, însă imaginația noastră o ia razna pe căi neumblate, căutând tot soiul de explicații posibile. Chicken Little are obiceiul să facă din țânțar armăsar – mici neînțelegeri pe care le transformă în apocalipse.

Iar folosirea unui dublu limbaj este la ordinea (ordinul?) zilei: Când gerurile și ninsorile se întețesc și se extind pe perioade lungi de timp, mass media ne oferă tot soiul de etichete exotice: vortex polar, ciclon bombă, expres trans-siberian, adică meteorologie, nimic despre climă. Dar când temperaturile cresc în timpul verii, limbajul se schimbă brusc: numai este vorba despre vreme, ci despre încălzire globală și schimbări climatice, de regulă, iminente și catastrofale.

Viața noastră este prea scurtă ca să o irosim cu astfel de exagerări, alarmisme, paranoia, concluzii catastrofale, isterie în masă etc. Dacă vi se va întâmpla vreodată să vă cadă o ghindă în cap, nu intrați în panică și cugetați o secundă: Oare cade cerul peste mine cu adevărat sau stau cumva sub un stejar?

Iar dacă altcineva vrea să vă sperie – Cade cerul peste noi! – uitați-vă cu atenție și la capul lui. Dacă nu vedeți nici un stejar acolo, faceți un pas în spate sau într-o parte și lăsați-l în plata Domnului (vezi P.S.)

P.S. În 1874, Ion Creangă a publicat o variantă românească a sindromului Little Chicken. Deși la scară mai mică și cu mai puține personaje, isteria și paranoia erau similare celei din povestea americană: Cade drobul de sare în capul copilului!! Cred că titlul povestirii lui Creangă – Prostia omenească – ar fi foarte potrivit ca subtitlu pentru sindromul Chicken Little.

NOTE________________


[1] Oster, E., 2004, Witchcraft, Weather and Economic Growth in Renaissance Europe, Journal of Economic Perspectives, vol. 18, no. 1, pp. 215 – 228.

[2] Tot în 1976, un tânăr climatologist, Stephen H. Schneider, a publicat The Genesis Strategy, în care s-a făcut ecoul consensului de atunci: răcirea globală este o realitate, iar recoltele dezastroase din 1972, 1974 și 1975 reprezintă un tragic semnal de alarmă pentru iminenta înfometarea a omenirii. Foarte interesant, acest autor și-a schimbat ulterior poziția cu 180°, intrând cu tot armamentul și toată muniția în tabăra încălzismului global. La moartea sa din 2010 a fost deplâns de Al Gore și un personaj binecunoscut ca profet mincinos, Paul Ehrlich.

[3] Majoritatea citatelor provin din:

Lomborg, B., 2007, Cool It – The Skeptical Environamentalist’s Guide to Global Warming, Alfred A. Knopf, 258 p.

Bell L., 2011, Climate of Corruption: Politics and Power Behind the Global Warming Hoax, Greenleaf Book Group, 298 p.

https://www.quora.com/Should-we-be-worry-about-another-Ice-Age

[4] Smith., I. B. et al., 2016, An ice age recorded in the polar deposits of Mars, Science, vol. 352, issue 6289, pp. 1075 – 1078.

[5] Ravilious, K., 2007, Mars Melts Hints at Solar, not Human, Cause for Warming, Scientist Says, National Geographic News

[6] În 2007, Chicken Little din Minnesota era extrem de îngrijorată: Planeta se încălzește! Nu mai respirați! Dioxidul de carbon din respirația voastră topește ghețarii!

O parodie delicioasă produsă de Minnesotans for Global Warming.

Distribuie acest articol

151 COMENTARII

  1. Lucian Boia are o carte – ”Sfîrșitul lumii O istorie fără sfîrșit” – unde, începînd cu antichitatea, inventariază sarcastic o grămadă de astfel de fantasme .

  2. Fain articol. Dați-ne de știre, va rog, dacă aveți sau plănuiți o versiune în engleză. Cu toate că includeți detalii bine știute, sînt și multe detalii de care nu știam (și poate nu se cunosc pe scară largă), într-o formă bine structurată. Mulțumesc.

    PS NY Times este de mult o glumă. Prietenii îl numesc cu sarcastică afecțiune „the American Pravda”.

    Eu sînt mai malițios de felul meu. Propagandistii de la Pravda erau poate amenințați să se prostitueze. Ziariștii de extremă stîngă de la NY Times, The Guardian etc. se prostituează liber, din entuziasm, fără să fie forțați.

    • O versiune engleză am prezentat ieri studenților mei în cadrul cursului final (The Dynamic Earth) al semestrului Spring 2018. Fiind americani, ei cunoșteau bine basmul cu Chicken Little și le-a părut interesantă abordarea climatică pe care le-am prezentat-o. Nu știau despre faptul că planeta Marte este supusă ciclurilor glaciație-interglaciație, precum Terra, dar fără CO2 și oameni producători de CO2. Când le-am relevat existența eco-anxietății și a eco-psihologilor, care câștigă o pâine albă de pe urma unor găinuși panicate, mi-au spus că ei cunosc diverse cazuri, printre care și cel al avocatului din oraș (Brooklyn), care și-a dat foc luna trecută în parcul central pentru a protesta contra schimbărilor climatice și a folosirii combustibililor fosili.

  3. Solutia e destul de evidenta: azi vorbim despre climate change, ceea ce acopera din start cam toate scenariile legate de clima. Pentru ca de milioane de ani, clima face orice, numai nu ramane neschimbata.

  4. Povestea este de fapt scandinava ( probabil o veche poveste a popoarelor germanice) https://en.wikipedia.org/wiki/Henny_Penny , dar tot despre prostie e vorba :)
    Extrapoland, ca e vorba de incalzire globala sau altceva ( putem schimba domeniul in medicina , daca doriti – ati auzit de gremofobi, nu ? . In final sunt manifestari de OCD , oameni care in apareanta par normali pana cand li se aprinde o lampa si incep sa divagheze pe un anumit subiect. Problema nu e ca bat campii, toti o faceam mai mult sau mai putin constient, din ingnoranta, lipsa de informatii sau urmarind un anume interes. Problema este cand acesti oameni devin ”lideri de opinie”, si se lanseaza in apararea subiectului lor ”avec armes et bagages”…

    • Da într-adevăr i-ați desrcis foarte bine pe iecologiști.

      Totuși eu înclin să cred că nu toți au creierașii pe bigudiuri. Cred că sunt destui dintre ei de un cinism feroce ce pur și simplu profită porcește de hoax-urile lor ce împovăreză lumea. Așa cum zicea Nicolae Iorga la vemea lui (citez din memorie); „Peoblem nu e hoția în sine. Putem trăi cu ea. E inevitabilă. Problema e cea a hoților ce fac pagubă de 100 de lei ca să fure un leu…”

  5. „Dacă vi se va întâmpla vreodată să vă cadă o ghindă în cap, nu intrați în panică și cugetați o secundă: Oare cade cerul peste mine cu adevărat sau stau cumva sub un stejar? ” Da, insa nu toti gandim precum Newton, nu? :)

    Manipularea omenirii cu noua idee de eco-apocalipsa. Cred ca fenomenul este similar cu religia. Oamenii cred ca aceste lucruri sunt peste puterile lor de intelegere si se tem de ele, insa nu incearca sa le inteleaga, sa le exploreze, sa vada daca sunt reale, sa caute informatii din mai multe surse. Mie daca mi-ar spune un doctor ca sunt grav bolnav, pentru ca ma doare capul, m-as duce si la al doilea, si la al treilea medic sa le cer o parere.
    Insa, eco-apocalipsa este trendy, este noua sperietoare mondiala care aduce si foarte multi bani in unele buzunare. ONG-uri, politicieni, agentii de mediu, experti, cercetatori, contribuie la imensa masinarie de propaganda eco, speculand ideea asta. De aici decurge toata nebunia impotriva petrolului, gezelor (de sist ori ba), motoarelor diesel, pe benzina, pe kerosen, etc. , trendul fiind intoarcerea la natura, la mancarea bio/organica (o alta industrie care face miliarde). Ma intreb daca exista si tigari bio. Cand SUA s-au retras din acordul Paris, a cazut cerul pe europeni. Ce suparati au mai fost oamenii… Eco-apocalipsa, aceasta noua „religie” s-a naruit in clipa aceea.

    • Hello Mike!
      „Mie daca mi-ar spune un doctor ca sunt grav bolnav, pentru ca ma doare capul, m-as duce si la al doilea, si la al treilea medic sa le cer o parere.”

      Și după aia alegi diagnosticul care îți convine cel mai bine, nu?! Confirmation Bias!

      Au și românii o poveste asemănătoare, scrisă de Ion Creangă: Prostia omeneasca. Stupefiat de paranoia femeilor din bătătura proprie, cauzată de un drob de sare aflat deasupra leagănului, un sătean își ia lumea în cap, să caute alți proști. Găsește destui și se reîntoarce acasă.
      Manipulare se găsește de ambele părți. De exemplu, NYT nu spune nicăieri ca încălzirea globală ar fi produsă prevalent de co2 antropogen, ci spune că co2 are cea mai mare pondere în variațiile meteo dintre gazele cu efect de seră emise de om. E cu totul altceva.
      Ciclurile termice terestre nu sunt contrazise de nimeni. Au existat și vor mai exista chiar după extincția antropică. Însă încălzirea globală datorată omului, dacă o fi existând, s-ar putea suprapune peste cea produsă de cauzele naturale și să îi accentueze amplitudinea. Așa cum nu fumam lângă patul unui muribund, deși iritația produsă de fumul țigării ar fi insignifiantă față de durerile provocate de cancer, tot așa putem fi mai reținuți cu consumul excesiv de carburanți. E o greșeală?! Nu cred. E greșit să exagerezi, dar nu are rost să te uiți în gura unor paranoici. Chiar și listarea unor cazuri izolate poate depăși valențele unor întâmplări anormale, fie oricât de tragice, și să devină, de la un punct, ea însăși manipulare.

      • Există o componentă de încălzire datorată omului, activitatea umană produce căldură, nu frig. Ea se suprapune peste variațiile naturale, dar asta nu înseamnă că suma totală e motiv de îngrijorare.

        Dimpotrivă, încălzirea nu e suficientă, astfel încât mari suprafețe terestre rămân nelocuibile datorită frigului. Iar componenta umană e oricum minoră, orice copil de grădiniță sesizează diferența de temperatură de la zi la noapte, deci e evident că expunerea la razele solare e de departe mult mai importantă, probabil cu câteva ordine de mărime mai mare decât activitatea umană.

        Însă a arde cărbune în neștire, sub nobilul pretext de a instala generatoare ”verzi”, e cu totul altceva. E o manipulare dintre cele mai nerușinate, în folosul unor ”băieți deștepți” care le instalează și în folosul unor politicieni care în lipsa voturilor aduse de isteria ecologistă ar trebui să-și caute o meseria cinstită.

    • @Mike
      Inainte de tigari bio eu ma astept sa apara palinca „alcool-free”.
      Sa te tii chefuri, atunci, de se zguduie cerurile.

  6. 1. „Conform autoarei, The International Psychoanalytical Association consideră schimbările climatice ca fiind „cea mai mare amenințare globală la adresa sănătății din secolul al 21-lea, urmată îndeaproape de războiul nuclear [sic!]”.”

    Asta mi-a amintit o notiță citită în „Caiete”, prin care, într-o propoziție simplă, Cioran cataloghează, îndosariază și își încheie orice relații cu invenția lui Freud: „Psihanaliza e pornografie științifică.” Adaug de la mine că și în sociologie e de găsit tot atîta știință cît în pornografie. Ca să nu mai vorbesc de women studies, gender studies, african studies, european studies etc. Ideologie vîndută ca știință.

    2. E plină lumea de oameni cu creier de bibilică, învățămîntul public din Occident ocupîndu-se intensiv de îndoctrinare, spălare de creiere* și lansare în lume a noi și noi generații de snowflakes, Chicken Little, Cocky Locky, Ducky Lucky etc. tocmai bune să intre în panică la cea mai mică adiere de vînt. Instituții specializate** ale STATULUI și idioții utili ai acestora (majoritatea fiind din categoriile de impostori de la punctul 1.), produc adieri de vînt și aruncă cu ghinde, iar vulpea (STATUL) distribuie contra cost bilete de intrare în vizuina protectoare (TAXEAZĂ).

    ____________
    * Școala îi învață pe copii că sursa adevărului este autoritatea; că inteligența e abilitatea de a-ți aminti și de a repeta; că memorizarea și repetarea fără greșeala sînt recompensate; că nesupunerea e pedepsită; că datoria tuturor este să se conformeze intelectual și social.

    ** „We’ll know our disinformation program is complete when everything the American public believes is false.” – William Casey, CIA Director, 1981–1987.

    • Mike sau mike?
      Oi fi eu dezamăgitor ca de obicei, dar măcar sunt consecvent.
      Că n-am înțeles, poate fi datorat mai multor factori. Unul dintre aceștia ar fi că nu știi să explici ce vrei să spui. Eu îți mai acord o șansă. Tu?!

  7. În principiu trebuie să înțelegem țicneala cu încălzirea/răcirea globală și scenariile catastrofice ce o însoțesc. Așa cum există o piață consistentă de televnovele (soap opera), filme de serie B, pornografie, conspiraționism cronic, etc. etc. e firesc să existe și o piață a dezastrului ecologic. Sunt pe lumea asta tot soul de oameni cu diverse debilități și handicapuri mintale și e firesc să apară o industrie care să le satisfacă necesitățile. La o adică banii lor sunt la fel de buni ca ai oricărui altcuiva.

    Personal am investit și mai investesc și azi întrun fond de investiții obscur ce finanțează reviste , siteuri și documentare cu omuleți verzi, OZN-uri și alte celea. E o afacere bănoasă și neașteptat de stabilă, indiferent de vremri. Singurul regret pe cre-l am e că nu am pus mai mulți bani în treaba asta de la bun început, iar acum sunt mai multe fonduri decât necesar de finanțare. În copilărie am fost fascinat de UFO-logi și conspiraționiști din ăștai, până întra-colo încât ai mei începuseră să fe îngrijorați. Undeva pe la începtul liceului m-ammai deșteptat și am început să râd de ei. Din nou, la maturitate am realizat potnțialul investițional al țicnelii cu pricina și am profitat (vai, nu îndeajuns!) de pe urma lui…

    Dacă catastrofismul climatic ar fi doar o industrie înfloritoare așa cum e ăla cu omuleții verzi, totul ar fi OK și ar trebui apreciat faptul că o necesitate de consum e satisfăcută și se generează astfel plusvaloare (vorba lui Marx). Problema e că zgubiliticii cu dezastrul climatic nu se mulțumesc să se tânguie consumând avizi cărți pline de inepții și documentare comentate cu voci cavernoase. Ei impun prin acțiune politică cheltuieli obligatorii si reglementări demențiale tuturor celor din jur, indiferent că ceilalți sunt sau nu în aceeași stare de labilitate psihică sau nu. Deci aici deja apare o problemă groasă. Imaginați-vă ce ar fi să vă oblige legea să vă cumpărați cu bani greii un scut elctromagnetic ce să vă pere casa de invazia marțienilor, sau o mașină cu sistem de protecție împotriva teleportării nonconsensule, sau să pșătiți din taxe und fond preventiv de apărare împotriva lu Godzilla? Păi vedeți?

    De aia trebuie luptat fără milă și fără întrerupere împotriva degeneraților ce generează reglementări distrucive bazate exclusiv pe gărăgăunii izvorâți din tot soiul de minți chinuite. Orice nebuie e OK atâta vreme cât nu devine o povară socială și economică. Tot repsoectul pentru UFO-logi. De trei ori Huo pemtru iecologiști!

    • „. . .să plătiți din taxe un fond preventiv de apărare împotriva lui Godzilla”

      Imi datorati o claviatura, mi-a scapat ceasca de cafea din mina de ris.

      • Merci

        Că tot sunt dezbateri aprinse pe tema sensurilor cuvintelor englezești, I shall defer the keyboard issue to professor Crânganu (niciodată n-am găsit un echivalent românesc destul de bun al lui „defer to him/her”) :) . La urma urmei dumnealui a deschis tema asta savuroasă. De bună voie și nesilit de nimeni :)

        P.S. Prima iară când ne vom întâlni o să am o astartură la mine: :) Îmi amintesc de secvența cu soldatul Svejk și genistul Vodicka: „Ne îtâlnim după război la ora 6 la o bere”

        http://totusipovestile.blogspot.com/2011/04/svejk-11.html

  8. „vulpoiul Foxy Loxy, care le-a liniștit imediat: Intrați, dragele mele, în vizuina mea și veți fi salvate.”
    Se pare ca s-au inmultit vulpoii in zilele noastre; iar gainile speriate nu au disparut, par si ele sa se inmulteasca.

  9. Sindromul asta , prostia tantosa , apocaliptica, are multe fete, ecologiste, religioase, tehnice”, economice…imi aduce aminte de sinucideri in grup (913 morti in Guyana in secta „crestina’ a lui Jim Jones…un iecologist si el, nu?) macelurile KKK, fara sa ne gandim la lungul sir de „mantuiti” prin aredere pe rug si alte „fineturi” „ne-ecologiste. sau invers, depinde cum esti biasat, purificarea prin autodafé o fi tinand de ecologismul sufletului :P
    Revenind la chesitune, pe termen lung toti suntem morti, zice Keynes foarte misto, ce mai conteaza amanuntele?
    Sau, cum zice Harald, avem nevoie de si mai multa incalzire globala, ca sunt zone reci unde e naspa acum. Cum ar fi sa fie la Londra ca in Sarti, soare, cald si bine,masline de la producatorul local. Nici cei din Arctic nu o duc prea bine, e frig al dracu…ia sa se fie si la ei o medie anuala peste zero grade.
    In rest, acoo und deja este foarte cald si naspa, treaba lor…sa fie cald si bine la noi, nu?
    Sau zicem ca omul este prea mic in comparatie cu planeta, cu dumenzeu, ca sa conteze, poate face orice, planeta sau dumenzeu, oricare ar fi el, ca-s mai multi, va avea grija de noi.
    Suntem prea mici ca sa schimbam clima. Oare?
    Un fel de sindrom chicken-little pe invers, as zice. Orice am face drobul de sare nu va cadea!
    Si atunci, cum judecam? Pe impresii, la sentiment sau analizam date, din ambele tabere?
    Am mari dubii ca denierii au citit vreodata rapoartele IPCC, de ex, prea stufoase si lungi,basca scarba, mai simplu este sa alegi ce-ti confirma biasul, la fel ca ecologistii apocaliptici, care aleg si ei ce le convine, nu?
    Nu e musai sa fii de acord cu ele (rapoartele IPCC), dar poti judeca argumentatia din ele.
    Pe scurt chiar avem incalzire globala, de o vreme. ciclurile (racire/incalzire)exista si sunt dovedite de siruri de date si masuratori din mai multe surese credibile, acum suntem pe incazire, .
    Problema nu este, deci, ca avem sau nu schimbari climatice, oricine incepe argumentatia cu asta se descalifica din start.
    Probleme este „cat” din aceste schimbari sunt cauzate de activitatea umana. poate fi ceva insignifiant, poate fi ceva ce se „amortizeaza” oricum de termostatul planetei, adca creste, dar de la un punct planeta reactioneaza si temperatura nu mai creste, orice am face etc.
    Rapoartele, cu toate bubele lor, au o abordare logica, sunt structurate si citirea lor este un bun exercitiu. Care poate constitui baza ratioanla de discutii pro si contra, nu nu`s ce impresii din burta, sau cu temperaturi locale care infirma sau confirma, sau stiri senzationale c u dilii care-si dau foc.
    Cateva spicuiri din raport
    „C. Drivers of Climate Change
    Natural and anthropogenic substances and processes that alter the Earth’s energy budget are drivers of climate change.
    Radiative forcing14 (RF) quantifies the change in energy fluxes caused by changes in these drivers for 2011 relative to 1750, unless otherwise indicated. Positive RF leads to surface warming, negative RF leads to surface cooling. RF is estimated based on in-situ and remote observations, properties of greenhouse gases and aerosols, and calculations using numerical models.”
    Da, nu avem modele perfecte, de aceea se si discuta in termeni de probabilitate si scenarii, sa se intample, nu apocalipse de neevitat. scenariile au la baza radiatia.
    „The strength of drivers is quantified as Radiative Forcing (RF) in units watts per square metre (W m–2) as in previous IPCC assessments. RF is the change in energy flux
    caused by a driver, and is calculated at the tropopause or at the top of the atmosphere.
    representing observed processes”
    OK, vorbim de modele(discutabile) de masuratori si observatii care pot fi si ele(si sunt) analizate si rasanalizate, infirmate sau confirmate. Asta e, probleme nu e una foarte simpla, masori cu termoentrul de gradina si stii ca e sau nu incalzirea globala.
    Avem doua aspecte principlae:
    1.cate ste incalzirea naturala si cat este aia antropogena
    2.La ai antropogena care sunt driveri si cat cuștule fiecare
    Astia zic asa:
    „The total natural RF from solar irradiance changes and stratospheric volcanic aerosols made only a small contribution to the net radiative forcing throughout the last century, except for brief periods after large volcanic eruptions”
    Bun, as atepta un argument al denierilor antropogeni cum ca RF naturala este semnificativa. Ceva concreteturi pe acest aspect? Pe perioada 1750-2011?
    „Total radiative forcing is positive, and has led to an uptake of energy by the climate system.
    The largest contribution to total radiative forcing is caused by the increase in the atmospheric
    concentration of CO2 since 1750 (see Figure SPM.5).”
    Ei bine, daca e sa discutam pe bune, trebuie sa discutam pe aceasta figura, SPM.5, care sintetizeaza aportul pozitiv sau negativ al RF-urilor diferitilor driveri.
    Daca codoiul nu conteaza, ar trebui ca influenta lui sa fie mica, adica RF neglijabila
    Or, astora le da ca, fata de 1750, RF este pozitiva (2,29 W/mp in 2011, in crestrea fat de 1980 cand era 1,25 W/mp sau fat de 1950 cand era 0,57 W/mp)iar codoiul este campion cu 1,68 W/mp, in 2011. E prevalent codoiul in RF, perioada 1750-2011? Dupa datele lor e.
    Din tabel intelegem ca raportat la 1750 avem asa
    -contributia naturala= 0,05 W/mp…neglijabila
    -contributia antropogena=2,29W/mp din care 1,68 este partea codoiului.
    Pe aceste date trebuie sa lucram, denierii trebuie sa argumenteze cum ca radiatia naturala fata de 1750 este mai mare, ca ea este principalul driver, ca codoiul are un efect mult mai mic, ca apa sau altceva are o contributie mai mare etc.
    Dar pentru asta trebuie sa citeasca rapoarte „iecologiste” …brrrr, de neconceput asa ceva. Culmea este ca sindromul c-l, pe invers ,functioneaza la fel de bine si la ei :P
    Bun, nu iau de bune acetse date, exisat si studii care ridica semne de intrebare
    „In a recent study Volokin and ReLlez [1] demonstrated that the strength of Earth’s atmospheric Greenhouse Effect (GE) is about 90 K instead of 33 K as presently assumed by most researchers [2-7]. The newestimate corrected a long-standing mathematical error in the a pplication of the Stefan–Boltzmann (SB) radiation law to a sphere pertaining to Hölder’s inequality between integrals. Since the current greenhouse theory strives to explain GE solely through a retention (trapping) of outgoing long-wavelength (LW) radiation by atmospheric gases [2,5,7-10], a thermal enhancement of 90 K creates a logical conundrum, since
    satellite observations constrain the global atmospheric LW absorption
    to 155–158 W m-2 [11-13]. Such a flux might only explain a surface warming up to 35 K. Hence, more than 60% of Earth’s 90 K atmospheric effect appears to remain inexplicable in the context of the current theory”
    Si cate altele…
    Dl profesor a pus, de-a lungul articolelor D-sale, linkuri f. bune (citatul de mai sus e dintr-un asemenea link, iaca, noi „iecologistii” tampiti mai citim si ce zice tabara denierilor antropogeni) cu studii care aplica pe chestiun concrete.
    Una peste alta denierii trebuie sa dovedeasca fie ca nu avem incalzire globala, deloc :P fie ca aia naturala este semnificativa, grosul. Cu studii de amploarea celor ala IPCC, care sa vada tot bilantul energetic. as fi curios sa citesc asa ceva (pe bucatele am gasit, ca norii, ca presiunea, ca aia, aia…oare de ce nu aoare un studiu in oglinda IPCC, cu tabele care sa aiba alte RF-uri alte masuratori…daca e asa de clar ca se minte in halul asta!
    N-a cazut drobul, OK, dar parca incepe sa picure un pic…

    • „Denierii” nu trebuie să dovedească nimic. Pentru orice persoană la care vă referiți drept ”denier”, e evidentă inutilitatea demersului de a dovedi ceva unui drept-credincios self-righteous.

      În rest, pentru persoanele de bună credință, e la fel de evident că în jurul anilor 1693 – 1695 s-a atins un minimum, iar de-atunci și până prin 2010 a existat o încălzire. Revenirea după acel minimum a început mult înainte de epoca industrială, deci n-a avut nicio legătură cu ea.

      Când privește clima din zonele calde, uitați-vă la densitatea de populație din India și Bangladesh și o să înțelegeți singur dacă le merge bine sau nu. Căldura are bunul obicei să se transfere din zonele calde spre cele reci, deci orice încălzire ulterioară va difuza spre zonele reci. Cel puțin așa zice termodinamica, indiferent ce zice IPCC.

      Iar despre efectul de seră, vă invit într-o noapte de iarnă la Borsec, pe la -22 de grade, când cerul e ca sticla și stelele sunt de două ori mai aproape și de vreo 10 ori mai multe, să spunem povești la lumina lor :) Până atunci, am o rugăminte; nu defrișați păduri și mai ales nu păduri tropicale, chiar dacă ele sunt vinovate în cea mai mare măsură pentru efectul de seră :) Nici în Sahara și nici iarna la Borsec nu e efect de seră, dar asta nu înseamnă că se poate trăi în aer liber în clima aceea. Spre deosebire de India și Bangladesh :)

    • @MirceaM

      Există o exprimare în comentariul dvs. pe care o resping categoric: „denierii”. Este încărcată de conotații politice, pentru că este o copie intenționată a mult-uzatei formule „Holocaust deniers”. Așa cum nu am acceptat și nu accept folosirea unui peiorativ – fracking, cu conotații sexuale în engleză- pentru a denumi „fracturarea hidraulică”, tot le fel nu accept termenul de „climate change deniers” pentru acei oameni de știință care, pur și simplu, au îndoieli, exprimate public. Este mult mai politicos, civilizat, de bun simț etc. – să folosiți termenul de „sceptici”. Și sper că înțelegeți bine care sunt diferențele dintre cele două exprimări.

      • Cum?! Nu stiati?! Ereticii trebuii dati pe mana bratului secular si prajiti pe rug! Fatalitatea face ca fanaticii religuisi ai zilelor noastre sa nu aiba la dispozitie ceva de genul inchizitiei medieval, si ttrebuie sa se limiteze la linsajul mediatic. Insa spre cinstea lor trebuie apreocat calucreaza din greu la problema si nazuisesc sa poate ajunge si la distrugere fizica.

        Incazirea /racirea globala nu sunt rezultatul unei activitati stintiifice ci sunt revelatiile divime ale ziellor noastre. Necredinciosii trebuioe starpiti fara mila… :)

      • Inainte de a folosi termenul „denier” am dat pe Google, sa nu fac vreo „prostie”
        https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/denier
        Primul link deschis zice asa
        „denier
        a person who says that something did not happen or that a situation does not exist, especially something that most people agree did happen or does exist”
        Asa stiam si eu, aici nu este vorba de scepticism, ci de cei care neaga (avem pe platforma cativa cat se poate de categorici in acest sens) existenta incalzirii globale, „something that most people agree did happen or does exist”,nu sunt sceptici cum ca….asta sunt eu, am niste dubii la datele IPCC, dar nu neg existenta incalzirii globalea sau antropogene.
        Ca vorbitor de limba romana (si mai rar de engleza) poate am pierdut ceva intelesuri sofisticate, de peste ocean… daca am lasat aceasta impresie, de impolitete, imi cer scuze. Nu am avut in minte decat sensul din dictionar.

        • Nu e vorba de nicio impolitețe, e vorba de manipulare prin etichetare. Pentru asta nu v-ați cerut scuze și chiar dacă vă cereți, oricum nu vă crede nimeni. Long story short: după definiția Dvs. sunt un ”denier”, dar sunt mândru de asta :)

          Despre încălzirea efectivă putem discuta oricât vreți Dvs. Pe ultimii 17.000 de ani, pe ultimii 2.200 de ani, pe ultimii 320 de ani sau pe ultimii 50 de ani. Dar etichetarea oponentului ca ”denier” înseamnă altceva, înseamnă că porniți de la premiza că dețineți adevărul, deci orice discuție devine inutilă. Cam asta-i.

        • Va cereti scuze, dar nu rezistati sa nu fiti banatean pricinos :P ” poate am pierdut ceva intelesuri sofisticate, de peste ocean”

        • Primul link deschis zice asa
          “denier…

          Eu nu cred ca esti atit de naiv incit sa nu stii ca DENIER e un cuvint englezesc vechi de sute de ani (cu sensurile acelea pe care le gasesti in orice dictionar), dar caruia, mai nou, i-a mai fost atribuit un sens, inca nementionat in dictionarele traditionale, dar pe care toata lumea il subintelege atunci cind zici „global warming denier”. Uite-l frumos explicat aici:

          https://www.urbandictionary.com/define.php?term=global%20warming%20denier

          Un sens nou-nout (din gama hater, nazist, fascist, extremist de dreapta, nationalist, populist, iliberal, white supremacist, bigot, homofob etc.), ca un vot de blam cu avertisment intr-o sedinta de partid din China lui Mao, urmat de iesirea din sala de sedinte printre doua rinduri de comunisti chinezi care te scuipa in fata.

          Chiar nu aveai habar ca despre asta e vorba?

          Ba aveai, dar joci necinstit, maistre!

          Am mari dubii ca denierii au citit vreodata rapoartele IPCC

          E ca si cum ai acuza pe cineva ca nu a citit rapoartele nu stiu carei plenare a PCR-ului lui Ceausescu. E de ajuns sa citesti un astfel de raport si te-ai lamurit cu cine ai de-a face. Nu-ti mai trebuie in veci. La fel e si cu rapoartele IPCC. IPCC e o dracovenie politica formata din impostori cumparati la bucata, strict controlata din spatele scenei si puternic ideologizata. Ce e de citit in rapoartele astea?

          Chiar nu aveai habar ce e IPCC?

          Ce om sanatos la minte pierde vremea cu rapoartele lui Ceausescu sau ale ONU? Doar unul dus cu pluta, sau care are el un interes ascuns in tot rahatul asta ideologic… ceva fonduri europene, bani gratis de la guvern… vreun post de consilier in mori de vint…

          • Uimitor câte conotații negative ar putea conține un cuvânt aparent inofensiv!
            De „progresist” ce părere ai? N-arată ca votul de blam maoist, dar ceva din mustața „dictatorului” Chaplin parcă tot are. Cu tot familionul lexical aferent: stângiști, corecți politic, globalisti, agitpropisti, desigur comuniști și iecologisti, stalinisti și maoisti.
            Care sunt mai soft sau mai cool? Nu știu, dar cu siguranță cele de mai sus au devenit desuete, căci de epitete precum fasciști, homofobi, hater nu prea am dat pe aici.

            • Orice termen poate fi folosit și ca insultă, depinde de context. De exemplu, când mă adresez cuiva cu ”domnu’ olimpic”, e clar că asta nu e tocmai o dovadă de respect :)

              Pe de altă parte, orice insultă poate fi respinsă prin adoptarea cu mândrie a termenului respectiv: mă consider un ”denier” și sunt mândru de asta, ceea ce lasă interlocutorul cam fără muniție :)

              În practică, diferența o creează stima de sine. Omul care știe că susține minciuni se va declara insultat de cei mai inofensivi termeni. În timp ce omul care știe că are dreptate va ignora cu superioritate insultele, oricât de grave ar părea ele. Tocmai pentru că acele insulte dovedesc faptul că interlocutorul își dă seama că acela pe care-l insultă are dreptate.

              P.S. A se aprofunda diferențele de conotație între ”trădător” și ”renegat”. E foarte instructiv :)

            • Harald, ca să fiu sigur că realizezi când te am în vedere, eu am scris întotdeauna „Harald”. Că tu ai strecurat o insultă sub acel „domnu’ olimpic” nu m-a interesat. Doar cel ce insultă e suspicios că ar putea fi insultat.
              Dar dacă tu recunoști că n-ai dat dovadă de respect, înseamnă că-ți dai seama că cel pe care-l insulți are dreptate. Așa ai scris chiar tu.

            • @Hantzy – o să te rog să citești încă o dată partea asta: Omul care știe că susține minciuni se va declara insultat de cei mai inofensivi termeni. În timp ce omul care știe că are dreptate va ignora cu superioritate insultele. Ți se pare cumva că ai ignorat ”domnu’ olimpic”? :)

          • Uimitor cate conotatii negative intr-un cuvant aparent inofensiv!
            Mai sunt si altele asemenea, mult mai utilizate decat iliberal sau hater, cum ar fi: iecologist (pronuntat cu un pronuntat si accentuat Accent rusesc – sic!), stangist, corect politic, progresist agitpropist,comunist cu subvariantele stalinist sau, mai nou, maoist.
            Care sunt mai soft sau mai cool, primele sau ultimele? Sau pentru ca ultimele sunt mai des folosite, au cazut in desuetudine?

            • Da, comentariul lui Bogdan B e excelent. Copilul, Galilei, Bruno erau cam singuri, asa ca MirceaM, în vreme ce cei care refuzau realitatea erau mulți… End of Story!

            • @Hantzy

              Nope. Degeaba vă faceți că nu pricepeți. Ceea ce au ei în comun nu e faptul că erau singuri. ci faptul că erau „denier-i”. Oricât ar încerca cioara să pozeze în lebădă , tot croncăne.

              Mai încercați și pe la alte mese…

            • Ha, ha, švejk! Ești ilogic: „denier-i” nu pot fi majoritarii. Istoria i-a reținut pe cei exemplificați și pentru că erau singurii care refuzau să mistifice realitatea. Anumite afirmații ale comilitonilor dumitale lasă de fapt să se înțeleagă că, deși știu că factorul antropic ar avea influență asupra încălzirii globale, n-ar recunoaște asta niciodată. Harald spune că încălzirea e bună, dl Crânganu se întreba de curând ce poate face încălzirea globală pentru noi, alții juisau scriind că mica glaciațiune europeană a fost curmată de revoluția industrială, șamd.
              De altfel nimeni nu a reușit să demonstreze că n-ar exista încălzire globală, ba că nu e, ba că este, dar nu se datorează omului, ba că s-ar datora prea puțin așa că e insignifiant, ba că rapoartele sunt de factură maoistă … Friguristii pot cel mult contesta argumentele, recunosc unele puerile, ale încălziștilor, dar asta nu e totuna cu a infirma încălzirea globală și rolul determinant al codoiului în acest proces. Cică pe un pisc din Hawaii, un arhipelag în mijlocul Pacificului, s-a măsurat recent cea mai mare concentrație de codoi de când se fac astfel de măsurători. În replică Trump taie nu știu ce bugete NASA pentru măsurători de pe stațiile spațiale.

              Mă duc și la alte mese, cum nu, dar atunci nu mă mai chema la masa ta! Nu țin nicidecum să îți zdruncin convingerile.

            • @Hantzy

              Domnu’ Hantzy Dumneavostră sunteți cu lipsa de logică în brațe. Păi nu semnară hoax-ul de la Paris aproape toate statele lumii?! Nu-s sunt deci zgubiliticii cu încălzirea globală majoritari?! Nu vă lăudați că 97% din cărturarii lumii susțin încăkzira globală antropogenă?! Așa cum tot vreo 99% din cărturarii vremurilor lui Galileo susțineau că pământul e plat ca o tipsie și e centrul universului ce se învârte în jurul lui?!

              Încălzirea și răcirea planetei sunt fenomene în cea mai mare măsură naturale. Omul e (încă) incapabil să influențeze clima. Ce acrivitate umană a provocat încălzirea globală din secolele IX-XIII când era mult mai cald ca azi?! Cum demonstrați exeperimental efectul de seră al unei conentrații de 0.04% CO2?!

              Nu v-a chemat nimeni la nici o masă. Eu chiar v-am recomandat să vă găsiți alta, dar văd că dumneavoastră nu vă dați dus. Zău așa. N-am mărunțiș…

            • Musiu’ „zgubiliticofob” Švejk, e vorba de microcosmosul comentatorilor de aici. La nivel planetar suntem deja în era „post-Galilei”, se știe ca pământul nu e plat și că factorul antropic influențează clima. Că mai sunt rătăciți, ce cred că patinoarele din Italia sunt o dovadă a răcirii globale, nu înseamnă că trebuie luați în seamă.
              Lucrul asupra căruia nu suntem edificati e dacă schimbările climatice ar putea deveni ireversibile. Mai exact, dacă natura are vreo toană și încălzește Groenlanda ca pe vremea vikingilor din exemplul tău, atunci adăugând cele 3 sau mai multe grade datorate omului, temperatura va mai putea reveni vreodată la valori „normale” sau se inițiază o spirală ascendentă având în final alt punct de echilibru, care poate fi și aceasta propice sau nu vieții așa cum o știm? Asta e „The sky is falling!” Eu presupun că nu se va ajunge aici, dar să fim precauți nu strică.

              Atmosfera e un amestec fizic, deci fiecare component al ei își are propria fișă a postlui. Indiferent de concentrația în care se află, codoiul are aceleași proprietăți. Ti-am sugerat deja un experiment din care să rezulte diferențe de capacitate termică între codoi și aer. Măsoară -le și transpune-le linear la nivel planetar. Îți va da cu virgulă, dar pic cu pic se face marea. Mecanismul prin care codoiul contribuie la accentuarea efectului de seră e însă mai complicat. Realizarea unui experiment care să imite natura în camera de hobby ar fi la fel de laborioasa ca și crearea unei mâini umane bionice din surcele.

              P.S. Tu ai fost cel care m-a interpelat, deci tu ești inițiatorul dialogului. Pentru că n-ai argumente, vrei să-l închei. Fie! Păstrează mărunțișul! Nimănui nu-i pasă de your two cents.

            • @Hantzy : „Mecanismul prin care codoiul contribuie la accentuarea efectului de seră e însă mai complicat.”
              Ce poate fi asa de complicat ? iei un volum de codoi, de aer sau de aer+codoi bagi caldura pe-o parte si astepti sa iasa pe cealalta; apoi compari variatia de temperatura;
              nu ma indoiesc ca stiti deja ca efectul se numeste conductivitate termica lambda sau rezistivitate termica Rt;
              se cunosc deja:
              N2: lambda=0,024w/mxK
              codoi: lambda=0,014w/mxK
              aer, inclusiv vapori: lambda=0,026w/mxK
              apoi se tine seama de contributia codoiului in atmosfera, functie de concentratia acestuia, plecand de la 400ppm (0,04%) sau cat doriti dvs.sa fie, comparativ;
              de efecte mai simandicoase de racire prin convectie, evaporare/condensare, combinari chimice endoterme sau orice alta forma de consum de energie decat prin cresterea energiei cinetice (energia se poate transforma si in masa, parca…), momentan nici nu e nevoie sa se tina seama: sa presupunem deocamdata ca tot fluxul de caldura de la intrare se transforma integral in crestere de energie cinetica a moleculelor, iar la iesire toata aceasta energie cinetica se transforma inapoi in caldura; adica Qiesire=Qintrare=lambdaxgrosimeaxdiferentadetemperatura;
              adica tocmai cazul cresterii maxime de temperatura, aia cea mai apocaliptica

            • @Hantzy

              Domnu’ Hanți,

              Într-adevăr am intrat în epoca post Galilei. Pentru ăia cu 3 neuroni neofiliți la 2 prechei de urechi s-a descoperit încălzirea globală antropogenă ca temă fundamentală a lui „Crede și nu cerceta!”. Chiar dacă povestea pământului plat ca o tipie nu se mai poate suține, zgubiliticii găsec întotdeauna alt ținte ale fanatismului isteric. Nu-i așa?!

              Toate bune șli frumoase, dar cum anume s-a încălzit Groenlanda pe la anul 800?! Ce emisii umane au tulburat-o așa de tare?! Și apoi cu se poate demonstra experiemntal efectul de seră al codoiului îm cocentrații de ~0.04%?! Îmbufnatul domn Mircea M ne asigura că problema e mult prea complexă pentru a putea fi simpiificată la nivel experimental:) :) :) Nu realizați că sunteți amândoi la mintea lui Torquemada?! Char și teoria relativității a putut fi demonstrată învă din vremea veții lui Einstein, numa povestea codoiului trebuie să rămână la „Crede și nu cerceta!”.

              Și dacă chiar cedeți în aberațiile pe care e susțienti cu atîta furie, de ce nu faceți NIMIC, afară de guiț?! De ce nu renunțați la tot ceea ce vă oferă civilizația (casă, transport, comunicații, îmbrăcăminte, alimente procesate, etc) pentru a salva biata planetă?! Conform gargarei iecologiste simpla existență a omului e o povară de nesuportat pentru Terra. Ce mai așteptaați?! :)

              P.S.: Nu vă faceți iluzii. Nu va chemat și nu vă cheamă nimeni. Sigur nu pot nega faptul că speranțele dumneavoastră deșarte mă amuză. Îmi fac totuși datoria civică de a vă reocmanda și alte mese. Cine știe? Poate cineva chiar pune botu’ până la urmă…

            • Fanel, nu vorbim de un transfer energetic, indiferent de viteza cu care s-ar realiza el, ci de capacitate termică, de căldură specifică, adică de proprietățile materialelor de înmagazinare a căldurii. Codoiul funcționează ca un acumulator, reținând o anumită cantitate de căldură pe care altfel Terra ar retrimite-o în spațiu.

            • Fanel, completare:
              Pe intervale putem considera variația liniară a efectelor cu cauzele ce le produc. Depășind însă anumite puncte critice, se constată adesea că natura nu ne confirmă așteptările, ci reacționează chiar în sens invers, cum ar fi anomalia apei, datorată punții de hidrogen. In tehnică suntem obișnuiți să credem că acel coeficient (miu) scade odată cu creșterea calității suprafețelor în contact. Dar, în mod ” neașteptat”, frecarea între două suprafețe metalice lepuite crește brusc, datorită contactului electrostatic dintre atomii superficiali ai celor două corpuri.
              Cam tot ceva de genul ăsta se petrece în atmosferă. Căldura venită de la soare sub forma de lumina cu lungime de undă mică trece prin atmosferă încălzind suprafața pământului. De aici se încălzesc gazele ce compun atmosfera și emit radiație infrarosie cu lungime de undă mare. Codoiul este ooac la această radiație nepermitându-i să treacă, încălzind astfel tot mai mult și celelalte gaze din amestec. Efectul cel mai important aparține vaporilor de apă, datorită cantității imense de vapori din atmosferă (volumetric de corca 50 ori mai mare).
              Probabil ai fost tentat să apelezi la conductivitate termică pentru ca cel care a definit mărimea respectivă este același fizivian care a descoperit efectul de seră: Fourier.

            • @Hantzy

              Domnu’ Hanți,

              Lăsați garagara de Nea Fane Grevistu’ (SNSPA pe stil nou). Aia ține la căminu’ coltoral din Țăndărei dar nu la oameni cea au totuși niscai creier între urechi. Ia încordați un pic neruronu’ din dotare și povestiți-ne cum se poate demonstra experimental efectul de seră al codoiului în concentrații de 0.04%-0.05%.

              Haideți! Curaj! Cu cuvintele dumenvoastră…

            • @Prototipescu Fanel

              Aici e buba. Efectul de seră al CO2 se poate demonstra într-o seră cu atmosferă controlată, cu higrometre, cu termometre precise, detectoare + generatoare de CO2 și deumidificatoare spre a ține umiditatea controlată. Cu câțiva ani în urmă băiatul meu mai mare a făcut împreună cu colegii săi un astfel de experiment pentru clasa de științe naturale, în serele mamelor lor. Timp de luni în șir au strâns un volum imens de date destul de consistente. Practic efectul de seră al CO2 apare la nivel de 7-8 sutimi de grad Celsius la concentrații de CO2 de 0.5% – de 12.5 ori mai mari ca cele atmosferice.

              E ceea ce propagndițștii știu sau măcar bănuiesc. Se chinie să-și acopere găunoșenia prin stridența guițlui…

      • Dl. Mircea M. imi aduce aminte de un plutonier din armata care ne zicea:

        mai baieti, nu zice nimeni sa va obositi prea tare la incalzirea de dimineata, ca nu ii pasa nimanui, dar daca trece tov. comandant mai dati si voi din brate, sa se vada miscare.

        Teoria pseudo-ecologistilor bine-intentionati dar ignoranti este similara: nu conteaza daca eforturi economice uriase care ar produce pagube incalculabile imediate, ar avea vreun efect cit de mic asupra schimbarilor climei, sau un efect cuantificabil drept pozitiv . . . agitati-va (costisitor!!), sa se vada miscare. „Think of the children!!!”

        A propos, domnule M. M., va rog structurati-va comentariile cit de cit, formatati-le, incercati sa aveti un inceput, un sfirsit, o idee principala (un „punct cheie”, ca sa folosesc si eu barbarisme la moda) . . .

    • Sunteti ca-n bancul cu americanul care vin la Bucuresti in vremea epocii, Evident ca are un securist care-l urmareste peste tot. Omu’ sta in statia de autobuz vreo ora si autobuzul nu mai vine. Incepe sa se impacienteze si bombane cu voce tare in putina roaman pe care o stie.:”Ce tara! Nici autobuizele nu circula. Cum e posibil? etc. etc.” Securistul din coada lui nu mai poate si izbucneste:”Tu sa taci ma ca voi ii omoarati pe negri!”. Si by the way nici KKK si nici Jones ala cu sinuciderea in masa nu au impus taxe asa cum impuns zguibiliticii cu incalzirea globala. Ce e de retionut de aici e ca trebuie luptat impotriva iecologistilor cu aceeasi hotarare cu care s-a luptat impotriva KKK sau a dementilor de tepa lui Jones. Yehnic vorbin nu e nici o diferenta de esenta intre unii si altii. Doar ca iecologistii sunt mult mai distructivi si pustiiesc pe o scara mult mai larga.

      Rapoartele alea pline de savantlacuri le putem citi pana ametim, insa ce ne facem cu realitatea inconjuratpoare?! Ce activitate umana a provocat incalzirea globala dinntre secolele IX-XIII cand in Groenlanda vikingii faceau agricultura, cand in Newfoindland-ul inghetat de azi cresteau struguri (ca de aia i-a zis Leif Erikson, primul viking ce a ajuns acolo, „Vinland”), cand in Anglia si Scotia cultura de vitei de vie era atat de dezvoltata incat francezii ticluiau o debarcare in Anglia si distrugerea viilor englezesti ce ajunsesera sa le faca o concurenta acerba vinurilor franceze (A mai vazut azi cineva vii in Anglia?!). Sau cand in jurul Beijing-ului si pna hat in Manciuria cresteau portocalele alea micute numite azi „mandarine” si care in vremurile noastre cresc doar in suul subtropical al Chinei? Sacu cand in Ille de France cresteau portocale? Cum de incalzirea globala a zilelor noastre s dus la o racire sensibila a Americii de Nord in ultimii 10 ani? Ingjheta Missisppi iarna de la Minneapolis pana prin Missouri, iar americanii n-au spargatoare de gheata pentru ca fluviul cica n-a mai inghetat de mai bine de 100 de ani pana in ultimul deceniu… Savantii iexcologisti zic de fiecare data ca inghetul e un acdceint climatic, vortez arctic si alte balarii si ca nu se va mai repeta vecjhi pururi. Si al dreaqu’ ca se repeta in fiecare an… Cum ecplicati disparitia tornadelor (nu ca le-as simti lipsa) de pe ceea pana acum un deceniu se numea „aleea tordandelor”? Ca pana si tornadele au dat cu basca de pamnat si sa-u mutat mai la sud in zonele mai calde?!

    • Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţa și Ingineria Mediului, teza de doctorat „Influența radiaţiilor solare asupra evoluţiei caracteristicilor climatice în arealul municipiului Cluj-Napoca și împrejurimi” , doctorand Sandu-Valer TAHÂȘ
      spune asa:
      Datele radiațiilor solare globale (RSG) au fost calculate din orele de strălucire solară lunare utilizând ecuaţia lui Ångström-Prescott, şi au fost luate din Anuarele Meteorologice din România ale Bibliotecii Facultății de Geografie din Cluj-Napoca și de pe site-ul de la NCDC-NOAA (National Climatic Data Center – National Oceanic and Atmospheric Administration) la secțiunea Date climatice lunare la nivel global.
      Analiza a fost făcută pe termen lung, mai exact pentru o perioadă de 89 de ani (1921-2009).
      La Cluj-Napoca a fost observată o variabilitate considerabilă între diferiţi ani, cu o deviaţie standard de 5,628 W/m2 şi un coeficient de variaţie de 3,9 %, în timp ce media multianuală a radiaţiei solare globale (RSG) pentru perioada 1921-2009 (89 de ani) a fost de 145,562 W/m2. O pantă pozitivă de 0,093 W/m2xan a fost observată pentru radiația solară globală medie anuală….În perioada studiată, anul 2000 a avut cea mai mare valoare medie anuală (159,21 W/m2),în timp ce anul 1941, cu 128,373 W/m2, a avut cea mai mică valoare.
      –––––––––
      ce inteleg eu din acest studiu: o crestere medie a RSG de 0,093W/(m2xan), in decurs de 89ani, adica 89anix0.093w/mpxan=8,28w/mp cretere RSG in 89ani;
      ce inteleg eu din prezentarea dvs.: o crestere a RF de 2,29w/mp in 261 ani (1750-2011), cu panta p=2.29/261=0,0088w/mpxan, respectiv de 2,29-0,57=1,72w/mp in 61ani, cu panta p=1,72/61=0,0282w/mpxan
      ce inteleg eu din comparatia de mai sus: cum RSG are o crestere mai mare decat RF, rezulta ca atmosfera, care se interpune intre RSG si RF, de fapt are efect de domolire a cresterii RF in raport cu cresterea RSG (in conditiile in care proprietatile solului nu variaza);

      sigur gresesc undeva si sper sa ma lumineze cineva, sa nu ajung cumva la concluzia ca majorarea concentratiei codoiului are efect de racire (unii priceputi la termodinamica chiar folosesc codoiul ca agent frigorific – cod R744)

      • Ce e ăla „agent frigirific”? Cumva totuna cu agent termic? Adică o substanță ce poate transporta căldură dintr-un loc într-altul?
        Fizica lucrează doar cu căldură, nu și cu frig, doar cu lumină, nu și cu întuneric.

        • cu caldura si lucru mecanic;
          un agent frigorific preia caldura de la un corp mai rece (interiorul frigiderului) si il tranfera unui corp mai cald (radiatorul din spatele frigiderului), printr-un lucru mecanic furnizat de o sursa de energie (de ex.energie solara); mai departe, de la radiatorul din spatele frigiderului la atmosfera e un clasic transfer spontan de caldura de la un corp mai cald la unul mai rece (care are si el niste efecte mecanice in ciclul frigiderului: ciclul frigiderului e similar ciclului unui motor cu ardere interna, doar ca cei 4 timpi se succed in sensinvers si ca, spre deosebire de gazul din motor, agentul frigorific sufera transformari de faza gaz-lichid, valorificand proprietatile de transfer ale caldurii latente de schimbare de faza; de exemplu, apa este un agent frigorific in natura, deoarece, chiar si cand este mai rece decat aerul se poate evapora transferand astfel caldura de la un corp mai rece la unul mai cald)

          • Multumesc pentru raspuns, Fanel! Exemplul frigiderului era evident inca din prima interventie, dar tocmai asta releva ca invartittul in juru’ cozii, mimand teoretizare excesiva, cand vrem de fapt sa lovim inginereste in final, nu are sens.
            CO2 se incalzeste in schimbatorul de caldura din interiorul mai rece si se raceste in schimbatorul de caldura din exterior. Deci poate schimba caldura in abele sensuri, spontan sau fortat. N-a zis nimeni altceva. Dar sa iti sustii cele ce ai inteles in mod subsecvent anterior, adaugand ca co2 este (exclusiv) agent frigorific gasesc ca e Manipulator. Si doar asta si numai asta dorisem sa scot in evidenta.
            Hai ca-mi esti simpatic! Zau!

            • io recomand codoiul si ca agent de termoizolare la cladiri, cam juma’ de metru grosime ar trebui sa ajunga, avand in vedere ca are o excelenta rezistivitate termica si, cum ne asigura ecologistii, absoarbe radiatiile termice; desigur, ne mai asigura ecologistii, nici nu e nevoie de geam de separatie, ca si pamantul e o sera si n-are un asfel de geam

            • Ideea nu e rea, dar are unele neajunsuri: codoiul e inodor, incolor și inspid. Chiar dacă se pliază bine pe caracterul unora, recomand înlocuirea lui cu vapori de apă. Avantajele sunt evidente: vaporii sunt de până la 2200 ori mai prevalenti decât moleculele de codoi, nu există risc de asfixie, iar dacă se oprește apa la robinet, ai o rezervă direct pe „geam”. Ei pot fi folosiți pe post de frigider oltenesc, ca să nu mai spun de faptu’ că vezi unde e mânerul când vrei să deschizi „geamul”, ceea ce în cazul codoiului e practic imposibil.Un alt avantaj e că, în cazul uei suprasaturatii de vapori, se obține o perdea naturală, să nu se uite vecinul în sufragerie. Deh, fiecare cu norișorii săi! Nu mai spun că, aruncând ceva praf, poți uda florile de pe pervaz și poți să speli ferestrele instantaneu. De aia zic io să lași invențiile cu ceașca cu mânerul în interior și să aprofundezi ideea asta! Se vede că ai potențial.

        • @Hantzy – domnu’ olimpic, în zilele noastre s-ar cuveni să știi cum funcționează un frigider și dacă poți numi ”agent termic” fluidul pe care-l folosește el. În urmă cu câțiva ani mi-a fost cenzurat tot aici un comentariu în care pretindeam (în glumă!) că frigiderul încalcă principiul al II-lea al termodinamicii, dar cine a cenzurat acel comentariu e clar că nu avea idee cam de la ce nivel ar trebui reluată școala, de către unii dintre noi :)

        • Exista agenti frigorifici, trebuie sa indeplineasca niste conditii anume ptr a avea loc schimbarea de faza, functie de temperaturile si presiunile „de lucru” avem agenti diferiti etc.
          Ca schimbara de faza poate fi folosita ptr a produce frig sau caldura, da. Agentul din frigidere e una, cel din pompele de caldura apa-apa, apa-aer, aer-aer, heating pipe in arctic, in compuri sau la gatit etc
          Chiar si codoiu e agent frigorific :P ,stiu am dat apa la moara celor care pescuiesc franturi de informatii ce le confirma biasul
          R744 (Carbon dioxide)
          R744 is environmentally friendly, having zero ODP (Ozone Depletion Potential) and minimal GWP (Global Warming Potential). It also has excellent thermodynamic properties and low energy usage making it suitable for a range of applications such as industrial heat extraction, chilled warehousing, shipping vessels, commercial refrigeration, and mobile air conditioning. One major difference between R744 and other refrigerants is its pressure/temperature characteristic: because of its high pressure and low critical temperature, refrigeration systems require special equipment designs.

          • desigur, eu am facut in gluma aluzia la R744, stiind ca regimul de presiuni e imposibil sa se genereze natural
            dar ma deranjeaza ideea ca daca un material e bun absorbant (de exemplu un burete) n-ar fi valabila si reciproca;
            e ca si cum the little chicken, plouat fiind, s-ar ingrozi ingrozi la ideea de a se sterge cu un prosop pe motiv ca e absorbant si s-ar uda mai tare, deci mai bine s-ar sterge cu un pres de cauciuc

      • Eu ma inspir cam tot din Cluj, prof Mugur Balan de la UTCluj e preferatul meu.
        Am sa incerc mai pe seara sa detaliez un pic, sunt un pic ocupat acum,in principiu vorbim de variabilitate, radiatie globala ca suma a radiatiie directe, difuze, albedou … si IPCC da niste canale, acel evalori sunt medii etc

  10. Schimbarile climatice au o existenta obiectiva, ca eclipsele de soare sau coliziunea galaxiilor…
    Apropo, cum de n-a aparut si o alarma de-asta cosmica ?

    Influenteaza existenta oamenilor schimbarile climatice obiective, inexorabile ? Probabil. In ce proportie ? Nimeni nu cred ca stie.

    Partea proasta e ca stiinta e inlocuita de politica si neomarxistii se agata de orice actiune care poate fi imputata „capitalistilor lacomi si insensibili”.

    In curind, foarte curind, pe linga migranti si minoritati vor aparea si „persecutatii climatici”.

    Cred ca solutia e in educarea populatiilor primitive si ajutatea lor sa ajunga si ei in sec XXI, astfel incit sa devina responsabili pentru destinele lor.

  11. De-ale modelărilor climatice

    Luni după amiază, departamentul nostru a găzduit prezentarea unui coleg de la City College of CUNY, care ne-a prezentat ultimele lui cercetări despre Urban Bounday Layer (UBL) din zona metropolitană New York în contextul schimbărilor climatice antropogene (aka încălzirea globală antropogenă).

    De la început, vreau să subliniez că UBL, definit drept acea parte a atmosferei în care majoritatea populației globului trăiește în prezent, reprezintă unul dintre cele mai complexe și mai puțin înțelese microclimate terestre. În plus, vorbitorul a spus de la început că vrea să lege discuția despre UBL de o altă condiție climatică – efectul de insulă termică urbană, pe care îl analizez constant cu studenții mei.

    De la începutul prezentării sale, l-am rugat pe vorbitor să lămurească – pentru studenții și colegii mei mai puțin familiarizați cu subiectul – cum definește dânsul UBL. Răspunsul a fost: UBL este o combinație de 3 tipuri de căldură: căldură sensibilă, înmagazinată și eliberată de obiecte (construcții în principal), căldură latentă, folosită pentru schimbarea stării de agregare (solid-lichid-gaz) și căldură antropogenă. În cazul New York-ului, ultimul tip de căldură este produs de aparatele de aer condiționat instalate în geamurile apartamentelor (în România, ar fi vorba de aparatele A/C montate pe pereții blocurilor).

    Mai departe, l-am rugat pe vorbitor să detalieze cum măsoară el sau studenții căldura antropogenă pe care o folosește ca parametru de intrare în modelarea UBL din New York. A recunoscut că mu are date concrete, ci estimări empirice bazate pe un procentaj al apartamentelor din New York cu aparate A/C/ în geam. L-am presat mai departe: există date la primărie sau altundeva despre acele geamuri, despre cât timp funcționează aparatele într-un interval de 24 ore, care sunt puterile instalate ale acelor aparate. A recunoscut că nu are nici un fel de date concrete. Bun, am zis: asta înseamnă că dvs. puteți jongla cu parametrul căldură antropogenă ca să scoateți un model alarmist pentru UBL din New York. S-a uitat lung la mine (precum un comentator mai sus – Sunteți cumva climate denier?) și a recunoscut că asta este modelarea: depinde aproape 100% de parametri folosiți drept condiții de limită (boundary conditions) și condiții inițiale, ajustări, rezoluție etc., etc.

    Cu alte cuvinte, cu modelarea se poate demonstra practic orice se dorește, și global warming și global cooling, depinde de ce se urmărește a fi demonstrat. Principala problemă apare atunci când modelatorii sunt puși să aplice modelul lor pe seturi de date climatice concrete din trecut geologic al planetei. De regulă, acele modelări pică testarea. Și, ce-i cu asta? Umblăm la parametri din nou, îi mai schimbăm/adăugăm/ eliminăm/ajustăm și trebuie să iasă ceva până la urmă care să semene cu realitatea.

    De aceea, am introdus ideea că actuala dezbatere climatică este sufocată de hegemonia (tirania) modelatorilor și a modelelor lor „minunate”. Oamenii simpli nu au cunoștințele necesare pentru a le cerceta „măruntaiele” matematice și atunci, Chicken Little poate cotcodăci cât o ține pliscul de tare: The sky is falling! The Sky is falling!

    • No offence, dacă Urban Boundary Layer e definit ca în comentariul Dvs., noțiunea nu e decât o mistificare destinată să păcălească publicul.

      Există un efect de insulă termică urbană (urban heat island) dar chiar și acela e destul de limitat geografic. De exenplu, în căminul termic format deasupra unui grup de 30-40 de blocuri puteți vedea planoarele rotindu-se ca să câștige altitudine, dar 500 de metri mai încolo, deasupra cimitirului cu copaci vechi de 100 de ani, n-o să vedeți niciun planor, că acolo se pierde înălțime, nu se câștigă.

      Urban Boundary Layer ar trebui să fie o zonă de tranziție, cu o circulație specifică a aerului, diferită de regiunile înconjurătoare. Numai că orașele nu sunt niște monolite de beton, orașele au parcuri, râuri, alternanțe deal-vale ș.a.m.d. deci nu prea are ocazia să apară niciun boundary layer autentic.

      Exact ca și în alte situații, propagandiștii iau un termen consacrat (boundary layer chiar e consacrat în mecanica fluidelor și în aerodinamică) după care îl răstălmăcesc cum le vine lor mai bine, ca să păcălească oamenii fără pregătire tehnică. Există chiar și un thermal boundary layer, de asemenea consacrat în fizică, iar orice propagandist care vine cu povești despre Urban Boundary Layer ar trebui pus să studieze noțiunile autentice, ca să se convingă că sunt total diferite de aiurelile din propaganda lui.

      • Am preluat definiția lui Urban Boundary Layer din prezentarea colegului de la City College. Ar mai fi de adăugat că l-am rugat să lămurească și alte noțiuni concrete, nu doar prezența celor trei tipuri de căldură. De exemplu, cum măsoară și definește marginea inferioară și cea superioară (lower and upper boundaries) a stratului respectiv, care sunt contribuțiile relative în New York ale prezenței râului Hudson și a Oceanului Atlantic, dacă folosește termometre cu dry sau/și wet bulb etc. O altă întrebare, care a rămas fără răspuns, a fost dacă are vreo estimare a emisiilor de CO2 pe care zecile de mii de automobile, autocare, ferryboat-uri, avioane de la JFK și LaGuardia produc zilnic și care ar fi efectul lor în stabilirea grosimii UBL și a variației grosimii UBL cu starea vremii, anotimpuri, cum se prezintă acest UBL în alte mari metropole americane, precum LA, Chicago, Houston etc. Singura informație pe care ne-a arătat-o a fost o corelație între îngroșarea UBL din New York și heat wave din 2016.

        • Dar până la urmă ce a vrut colegul?!
          Știu deja că vă oripilați des și interveniți eficient, dar tocmai stângăcia lectorului arată că subiectele de acest gen sunt laborioase, necesita timp și susținere, o logistică performantă, ce exced cu siguranță posibilitățile universitare. Complexitatea unor fenomene meteo urbane nu poate fi reprodusa perfect nici în laborator, nici virtualizata în modelari. Și atunci?! Să întrerupi fie lectura din nyt sau prelegerea unui coleg nu pare a fi tocmai fair.

  12. Alt articol care neaga adevarul pe care il vedem toti in fiecare zi. Toate tarile sunt afectate de incalzirea globala. Majoritatea negativ dar sunt si beneficiari ai incalzirii globale. Agricultura a realizat progrese imense in Groenlanda, Islanda, Alaska, Canada, Siberia si Scandinavia. Sigur nu sbestimez calificarea fermierilor localnici dar la fel de calificati sunt si cei din Egipt, India, Bengal, etc. care mor de foame. Lacul Aral a secat si singura solutie este un canal artificial care sa aduca apa din Rusia. Identic China va trebui aprovizionata cu apa tot din Rusia. Ne vedm in Canada domnule Cranganu unde se vor refugia toti Americanii mai ales fermierii datorita dezastrului pe care chiar Americanii l-au creat. Recent un American a navigat cu yahtul sau prin nordul Canadei exact acolo unde a murit de frig John Franklyn. A spus ca nu a vazut nici-un ghetar.

    • Agricultura a realizat progrese imense in Groenlanda, Islanda, Alaska, Canada, Siberia si Scandinavia.

      Detectorul meu de baliverne a sărit instantaneu pe roșu citind afirmația de mai sus.
      Am aprobat, totuși, toată postarea pentru că am o bănuială: Dumneavoastră vreți să faceți reclamă la noua ediție de „Cascadorii râsului” și n-ați găsit alt loc mai bun decât printre comentatorii articolului meu.

      Străbunii noștri foloseau o povață înțeleaptă în astfel de cazuri: Ridendo castigat mores, pe care ar merita-o și Chicken Little și cele două femei din povestirea lui Ion Creangă descrisă în P.S.-ul articolului.

      • Daca tot e de ras… pai hai sa radem! Cu adevarat laudabila dorinta dv. de a aduce necesitatea preciziei si consecventei stiintifice in demersul cunoasterii. Drept care, va citez: „Circa o jumătate de milion de vrăjitoare au fost executate între 1500 și 1700′ si va intreb – cum ati ajuns la numarul acesta? Nu de alta, dar in lucrarea specificata (Oster, E., 2004, Witchcraft, Weather and Economic Growth in Renaissance Europe) vorbire se face astfel: „In the period between 1300 and 1800 as many as one million people were executed in Europe for the crime of witchcraft.” Pe de alta parte, cele mai multe studii opineaza undeva pe la 50.000 (cincizeci de mii) numarul vrajitoarelor executate. Asa ca nu e prea greu sa presupunem – with appropriate scientific consistency, of course – ca ati luat milionul din acea lucrare, l-ati impartit la doi pe principiul „parca totusi e prea mare cifra…” ati ignorat ceea ce „mainstream approach” ar fi numit „the much more realistic 40000-60000 range” ca nu da suficient de bine in poza si… gata! Problema este ca daca jonglati la fel si cu datele referitoare la incalzirea globala, exista o mica mare sansa – „slight, yet nevertheless outstandingly substantial” – ca intreg atent construitul edificiu al negarii impactului uman asupra climei sa „come crashing down.”

    • Toa’șu Munteanu,

      Lacul Aral a secat de pe urma marilor lucrări de irigații întreprinse la îndemnurile savanților sovietici pe vremea când lumea se teme de o nouă eră glaciră, Pe atunci emisiile de CO2 umane provocau „reflectarea” căldurii solare înapoiîn spațiu și răcirea pământului…O tempora…

  13. Cu permisiunea domnului profesor, vreau să mai descretesc frunțile noastre obosite de bătrînețe, politică și iminentă încălzire globală, cu o digresiune cam lungă, dar *nu* tocmai off-topic.

    E un cîntec dintr-un film muzical american mai vechi, „The Music Man”. Engleza e un pic mai dificilă, de modă veche, dar nicicum insurmontabilă. (Prietenii noștri din RO/EU oricum știu mai multă engleză decît știm noi germană, ceea ce e de admirat.)

    „The Music Man” e un escroc oarecum simpatic, care vrea să vîndă instrumente muzicale într-un oraș de provincie cu vreun secol în urmă, dar nu prea are succes. Astfel încît crează o „criză”, pornind de la inițiativa apocaliptică a unei taverne de a adăuga o masă de biliard amuzamentelor oferite. Creînd panică în rîndul orășenilor creduli, prin acest cîntec manipulator dar și amuzant, „profesorul” Harold Hill le va „explica” pasionat mai tîrziu că singura soluție pentru a stăvili invazia demonică a jocului de biliard este crearea unei fanfare a copiilor.

    Bineînțeles, ei trebuie să cumpere instrumentele muzicale de la dînsul. Orice asemănare cu „carbon emissions stock exchange” nu e întîmplătoare.

    Aici este cîntecul:

    https://www.youtube.com/watch?v=LI_Oe-jtgdI

    Dacă textul e greu de înțeles, aici se poate citi:

    https://www.stlyrics.com/lyrics/themusicman/yagottrouble.htm

  14. OFF TOPIC

    Industria de hidrocarburi americană a cheltuit $108,2 miliarde dolari pentru tehnologii destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2000 – 2016

    În perioada 2000-20016, companiile americane din sectorul petrol și gaze au investit în total $108,2 miliarde de dolari în tehnologii destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră dintr-o varietate de surse. În mod remarcabill, acest total nu include încă $193,3 miliarde de dolari investiți în exploatarea gazelor de argilă, pe care EIA și alte surse reputate le creditează cu scăderea cu 13% a emisiilor de dioxid de carbon din SUA începând din 2005.

    Investițiile cheie în tehnologiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră au înregistrat un total de $597,8 miliarde de dolari investiți de către diverse entități din Statele Unite între 2000 și 2016. Din acest total, industria de petrol și gaze a fost cel mai mare contribuabil, cu $198,2 miliarde dolari, urmată de guvernul federal ($152,7 miliarde dolari) și sectorul privat ($147,6 miliarde dolari).

    Ar fi interesant dacă UE și ceilalți 195 semnatari ai Acordului climatic de la Paris ar pune pe masa discuțiilor niște cifre asemănătoare despre contribuțiile lor private și publice. Că de promisiuni și vorbe goale, cam geme podul…

    Pentru detalii, cifre și grafice:

    Key Investments in Greenhouse Gas Mitigation Technologies From 2000 Through 2016 by Oil and Gas Companies, Other Industry and the Federal Government

  15. Mulțumiri domnului MirceaM ! Deci asta era numele copilului care a strigat”Împăratul e gol”, Denier. Și probabil era middle name-ul lui Galilei, Darwin, etc. Scuze pentru offtopic.

  16. @Harald

    orice insultă poate fi respinsă prin adoptarea cu mândrie a termenului respectiv: mă consider un ”denier” și sunt mândru de asta

    Mândria dumneavoastră îmi reamintește cel mai tragic eveniment din România post comunistă.

    Atunci, la începutul anului 1990, conducătorul României a aplicat, de la tribuna parlamentului, o etichetă infamantă unui mic grup de manifestanți din Piața Universității; Sunt niște golani!…

    Această insultă gravă și gratuită a avut un efect nemaivăzut până atunci în țările post-comuniste: declanșarea și energizarea unei mase impresionante de nemulțumiți, care s-au auto-declarat imediat „golani”, s-au constituit într-o zonă pe care au numit-o Golania, au cântat împreună Imnul Golanilor ș.a.m.d.

    Am fost foarte impresionat când, la un moment dat, un glorios membru al vestitei Academii franceze a trimis un mesaj de suport „golanilor” din Piața Universității și s-a semnat cu mândrie: Eugen Ionescu – Academician-golan.

    Finalul tragic al Golaniadei din București este consecința folosirii iresponsabile a unui cuvânt inflamator. A nu se uita că, de multe ori, cuvântul (limba) taie mai rău decât sabia.

    • Realitatea e că superioritatea asta morală costă, în confruntările cu ”talibanii”. De ce credeți că atât de mulți dintre noi nu mai încăpem azi în țara aceea? :(

      Dar peste vreo 10 ani, când țara o să fie din nou la fundul sacului, iar noi vom fi făcut deja tot ce aveam noi de făcut prin lumea largă, o să trebuiască să ne întoarcem acolo, să scoatem iar căruța din noroi. Că așa e viața …

  17. „Professor Brian Cox explains climate science to denier Australian Senator Malcolm Roberts”
    15/08/2016 Australian Senator Malcolm Roberts claims NASA has corrupted data, there is no empirical evidence that humans are causing global warming and the climate models are wrong.
    https://www.youtube.com/watch?v=LxEGHW6Lbu8

    „The facts, unfortunately, don’t speak for themselves.
    That’s why scientists have to speak out, according to Naomi Oreskes, a Harvard history of science professor who has taken a close look at the causes and effects of climate change denial.”
    https://news.harvard.edu/gazette/story/2017/03/harvard-professor-urges-scientists-to-speak-up-about-climate-change/
    Si, poate, cel mai clar
    https://www.forbes.com/sites/quora/2016/04/21/inside-the-controversial-spectrum-of-climate-change-denial/#618ac4df53e2
    „How many climate change deniers are there in the U.S.? originally appeared on Quora – the knowledge sharing network where compelling questions are answered by people with unique insights.
    Answer by Richard Muller, co-founder of Berkeley Earth, professor of physics at UC Berkeley, on Quora:”
    Omul zice asa:
    „The number of climate change deniers in the U.S. depends on what you mean by „denier.” I, for example, am not only convinced that global warming is real, and caused by humans, but I can make a compelling case that it is so, and I spend a substantial part of my time talking to those who don’t accept that.”
    „On the other hand, I might be listed as a „climate change denier” because I also can show that hurricanes are not increasing (as many alarmists claim).”
    „So how do you classify me? A climate change denier? A global warming believer? In my book, Energy for Future Presidents, I give the following categories:”
    Care sunt categoriile?
    „Alarmists
    Exaggerators
    Warmists.
    Lukewarmists
    Skeptics
    Deniers. They pay little attention to the details of the science. They are “unconvincibles.” They consider the alarmists’ proposals dangerous threats to our economy, so exaggerations are both necessary and appropriate to counter them.”
    Concluzia privitor la el
    „I am probably closest to being a „lukewarmist.” So would I be placed in the category of denier?

    Should the alarmists and the exaggerators be listed as „deniers” since they don’t accept the basic conclusions of the IPCC? (They think the IPCC understates the conclusions.)”
    Inchei aici cu un gust amar.
    P.S.
    Cine e R.Muller?
    Cel care a spus
    „In a report for the Centre for Policy Studies, Muller (and Elizabeth Muller of Berkeley Earth, his daughter) wrote that the benefits of shale gas, displacing harmful air pollution from coal, far outweigh the environmental costs of fracking. According to the Mullers, air pollution, mostly from coal burning, kills over three million people each year, primarily in the developing world. The Mullers state that „Environmentalists who oppose the development of shale gas and fracking are making a tragic mistake.”

    • Nu înțeleg de ce vă încăpățânați în susținerea unui cuvânt care nu există în limba română cu sensul său din engleză.
      Iată cum definește DEX-ul cuvântul denier, cu accentul pe al doilea e:

      deniér sm [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 47 / Pl: ~i / E: fr denier] Unitate de măsură pentru greutatea liniară a fibrelor de mătase (naturală, vegetală sau sintetică) cu ajutorul căreia se apreciază finețea acestora.

      Poate încercați, totuși, dacă țineți cu tot dinadinsul, cu o variantă românească mai potrivită sensului englezesc:

      NEGATÓR, -OÁRE, negatori, -oare, adj., s. m. și f. (Livr.) (Persoană) care neagă, combate, contestă (ceva sau pe cineva). – Din fr. négateur.

      • „negator” nu e destul de agresiv, nu plesnește persoana căreia i se aplică o asemenea etichetă :)

        Poate ”negaționist” ar suna mai potrivit, să includă componenta ideologică, să se vadă că e vorba de un dușman al poporului :) Cam cum îmi reproșa mie Răzvan Ungureanu pe vremuri: ”ești împotriva politicii Partidului!” :)

      • Dl. M & M protestează cam strident.

        The lady doth protest too much, methinks – zice critic regina Gertrude în Hamlet, după „piesa în piesă” . . .

        Cu aceeași acribie și autenticitate a reacției, cineva nesincer ar putea susține futil că un citat cu încărcătură istorică întunecată – precum, să zicem, „Munca te face liber” – trebuie interpretat literal, nu în context.

      • Nu ma incapatanez cu nimic, dmpotriva, am avut un singur comentariu dupa ce ati respins acest cuvant, (imi e groaza sa-l si mai scriu dupa circul provocat) explicand ce ce l-am folosit.
        Apoi negatorii schimbarilor climatice, cei obisnuiti, OK, sa fie asa, au sarit ca arsi cu tot felul de aiureli, ura, nazism,de am intrat la idei, am cautat din nou, oameni seriosi, profesori, cercetatori, vorbitori de limba engleza il folosesc in mod curent, fara sa primeasca bobarnace.
        Deci, nu ma pasioneaza polemica asta stupida,nu am insistat cu nimic… si m-am cam saturat de limbajul mitocanesc, explicit, in romana, nesanctionat (macar cu jumatate din masura cu care ati sanctioant cuvantul meu, ptr care mi-am cerut scuze imediat, chit ca nu eram sigur pentru ce, dar am luat de buna observatia dvs.) N-am raspuns nici lungului sir de insulte.
        N-o sa mai comentez… nu ca ar fi vreo paguba, stiu.

        ,

          • Asta așa este! Borcanele trebuie marcate, altfel unii le încurcă: de etichete vorbea Harald, nu MirceaM.
            O întrebare totuși: fractiviști este sau nu este etichetă? Că nu părea a fi lipită pe borcane.

        • Dragă M&M,

          Nu va urăște nimeni – nu va flatați degeaba – mai încercăm și noi să va educăm nițel, cu gentilețe extremă, „pentru că toți iubim țara, toți suntem români! mai mult, sau mai puțin onești!” [I. L. C.]

          Vi s-au explicat deja problemele cu intervențiile dv., nu insistați.

          1) Sînteți excepțional de incoerent, în special pentru un „Contribuitor”, nu vorbim de „simpli” comentatori aici. Aveți un discurs psihedelic, prost articulat, care începe din niciunde și se sfîrșește, tardiv, într-un cleios nicăieri.

          2) Anumite cuvinte au încărcături istorice indeniabile. Da, cuvîntul „denier” există în sine dar, pus în față unui subiect controversat – „Holocaust denier”, „Climate Change Denier” etc. – aura semantică a cuvîntului invocă voit fantome extremiste, ucigașe, rău intenționate.

          3) Sînt complet de acord cu declarata dv. reluctanță de a vă angaja într-un discurs mitocănesc. Va doresc succes în evoluția dv. către acel deziderat pe care, meritoriu, îl exprimați.

        • Domnu’ Mircea,

          Sincer dacă v-am văzut aș de chinuit de alean, n-am mai vrut să vă zic nimic. Dar totuși Sarsailă m-a scărpinat pe spate așa că vă spun o scurtă povestioară
          Cu ani în urmă la o bere veni vorba despre ce limbi străine mai vorbesc unul sau altul. CIneva a constatat despre unul din amicii de la masă (ce vobește și azi o Engleză cruntă și o Română împiedicată) că vobește o singură limbă străină: Româna. Cam așa e și cu dumneavoastră.

          Din ce limbă vine cuvântul „negatori”?! Anteneza?! Vangheleza (vi-l mai amintiți pă primarul care este)?!

          P.S. La aia cu „nu e nici o pagubă” vă subestimați. Personal mă amuză copios străduințele dumneavoastră,,,

          • @ Josef Svejk (19/05/2018 la 16:03)

            „Domnu’ Mircea,

            Sincer dacă v-am văzut aș de chinuit de alean, n-am mai vrut să vă zic nimic. Dar totuși Sarsailă m-a scărpinat pe spate așa că vă spun o scurtă povestioară
            Cu ani în urmă la o bere veni vorba despre ce limbi străine mai vorbesc unul sau altul. CIneva a constatat despre unul din amicii de la masă (ce vobește și azi o Engleză cruntă și o Română împiedicată) că vobește o singură limbă străină: Româna. Cam așa e și cu dumneavoastră ”

            „Cine se aseamana se aduna” (amici la o bere !) si „Vezi paiul din ochiul altuia si nu barna din ochiul tau” (vobește o singură limbă străină: Româna. Cam așa e și cu dumneavoastră)….. sunt doua proverbe romanesti care se aplica unor comentarii postate de Josef Svejk .

            Este doar o remarca pentru cei care avizeaza postarea comentariilor. Sper sa se inteleaga cu nu este un atac la persoana ci doar o sugestie pentru o anumita calitate a limbajului de pe acest forum.

            Desigur decizia va apartine.

            • Vorba lui jupân Dumitrache: „Scrie adânc!”

              Acum dacă nu vă supărați, n-ați crea să ne și traduceți ce ați vrut să scrieți? Eu cel puțin n-a priceput nimic. Vă sună bine în românește „negatori”?! Întreb și eu, nu dau cu paru’

    • Laudabila insistenta dvoastra de a-i demonstra dlui Cranganu ca nu stie mai multe ca dvoastra. Ba, nici macar in profesia sa. Sinteti egalulu lui si ceva pe deasupra.

      • Mi-ai adus aminte de un banc, auzit de curand, cu un tigan care ajunge vecin cu un doctor si face tot posibilul ca sa fie ca el: isi face casa la fel, isi cumpara aceeasi masina, se imbraca cu aceleasi haine scumpe. In final, ii declara doctorul satisfacut: „acum am ajuns mai bine ca tine! – De ce? intreaba doctorul surprins. – Pentru ca eu sunt vecin cu un doctor, iar tu esti vecin cu un tigan” Asa si domnul MirceaM sta mai bine in discutia asta: pentru ca are ca interlocutor un profesor cu o activitate bogata in domeniu, pe cand domnul Cranganu are ca interlocutor un semidoct care a citit cateva articole dintr-un tabloid, intr-o pauza de veceu.

    • Da într-adevăr treaba cu încălzirea globală e o afacere imensă. Dncolo de găinriile descrise în articol înteegi industrii și paraziți câtă frunză și iarbă trăiesc de pe urma legislației generate de ea. De acolo și fnatismul crunt al suporterilor ei. E adevărat că marea masă a susținătorilor sunt bieți imbecili care rag pe gratis (și care suportă fără să-și dea seama și costurile) pentru că așa e fancy. Dar asta nu-i face cu nimic mai puțin distructivi

  18. The Sky Is Not Falling

    Recomand celor interesați articolul publicat luna trecută de Bjørn Lomborg cu titlul de mai sus.

    Profesorul Lomborg are marele merit de a fi declanșat și energizat actuala dezbatere despre încălzirea globală antropogenă. Publicată în 2001, cartea sa The Skeptical Environmentalist, se poate citi și azi cu un real folos.

    Articolul pe care îl recomand acum se deschide cu un paragraf sugestiv despre modul cum se instalează sindromul Chicken Little:

    Long, slow, positive trends don’t make it to the front page or to water-cooler conversations. So we develop peculiar misperceptions, especially the idea that a preponderance of things are going wrong.

  19. @Hantzy 20/05/2018 la 10:20

    Factorul uman influențează clima doar la nivel local, însă planeta e imensă. Mult peste ceea ce poți tu concepe, după cum rezultă din comentariile tale. Tu și cu @MirceaM operați cu niște valori medii falsificate, astfel încât să justifice alarmismul la nivel planetar, când în realitate problemele sunt locale, multe dintre ele nici nu trebuie rezolvate, iar cele care trebuie rezolvate au soluții locale, nu globale.

    De exemplu, în Frankfurt ai milioane de mașini și uneori plouă de 3-4 ori pe zi din cauza asta, în zile în care în Spessart, la 50-60 km mai încolo, poate fi o zi complet senină, iar temperatura e cu câteva grade mai jos. Ce vine are locuitorul din Spessart, ca să-i plătească lui Merkel 18% în plus pe factura de energie electrică, pe care ea îi face cadou lui Siemens (care Siemens oricum nu plătește acei 18% în plus la propria factură de energie electrică, pe motiv că trebuie să păstreze competitivitatea economiei germane). Nu e ăsta un mod de a lua de la săraci și a da la bogați?

    Iar la nivelul Uniunii Europene, discrepanța e și mai mare: locuitorul din Prundu Bârgăului e mult mai sărac de cât cel din Spessart, dar e pus să plătească și el certificate verzi pe factura de energie electrică, tot pentru binele lui Siemens sau al altor corporații similare, în condițiile în care el se încălzește cu lemne, iar uneori n-are nici măcar frigider. Scade asta cu ceva traficul rutier sau temperatura din Frankfurt? Nu, dar generează cantități mai mari de bani publici, mai multă corupție și mai multă risipă. Gen soluțiile tehnice fantasmagorice de la aeroportul Berlin-Brandenburg.

    Vrei să fii precaut în materie de încălzire globală? Închide exploatarea monstruoasă de lignit de la Garzweiler și instalează centrale nucleare în loc. Dar nu taxa locuitorul din Spessart și pe cel de la Prundu Bârgăului, că asta nu reduce încălzirea globală, asta crește încălzirea globală tocmai promovând în mod fals activitățile economice asociate generatoarelor ”verzi”. Activități economice pe care nimeni nu le-ar desfășura dacă n-ar primi bani publici, luați de la locuitorul din Spessart și de la cel de la Prundu Bârgăului.

    https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bd/Tagebau01.jpg

    Valorile medii cu care operați tu și @MirceaM nu sunt ”ale planetei”, sau ”ale atmosferei”, ele rezultă din combinarea situației din Frankfurt cu cea din Spessart și cu cea de la Prundu Bârgăului. Dacă vrei să schimbi ceva, trebuie să schimbi ceva la Frankfurt, nu în Spessart și nici la Prundu Bârgăului. Nici efectul de seră nu e ”al planetei”, efectul de seră îl găsești în Frankfurt sau prin tot felul de păduri tropicale și mlaștini cu nivel ridicat de CO2, în timp ce în Spessart sau la Prundu Bârgăului n-ai efect de seră (well, la Prundu Bârgăului s-ar putea să ai, dacă fabrica de hârtie de-acolo mai funcționează, dar e evident că trebuie să închizi fabrica de hârtie, altfel nu elimini efectul de seră).

    Așa cum scriam și cu altă ocazie, se vede din plin rezultatul școlii românești: știi o mulțime de lucruri, dar nu înțelegi mai nimic din ele.

    • Harald,
      Tema asta am mai avut-o: neglijarea influenței unui factor, în baza dimensiunilor sale reduse. Există suficiente exemple care arată limitele unei asemenea aproximari: în diagrama fe-c de exemplu chiar miimile de procent devin decisive.
      Influențele locale produse de om se disipa apoi în același mediu global. Dimensiunea mare a acestuia amortizează într-adevăr efectele locale, dar însumate efectele se acumulează în timp și devin după decenii sau secole măsurabile.
      Cât privește mecanismele economice și administrarea fiscală a comunităților, îmi declin competențele, pentru a da verdicte. Cu siguranță însă, că și în cazul climei, influențele fiscalității din Frankfurt sunt resimțite și în Pommern sau Böhmen. Iar argumentele celor din administrație sunt, cel puțin deocamdată, mai convingătoare decât ale tale.
      Eu prefer să privesc cu încredere tehnologiile noi, nonconformiste dacă vrei, decât să mizez la nesfârșit pe dezgropat conserve.
      Eu am încheiat! Howgh!

      • @Hantzy – partea cu ”argumentele celor din administrație sunt mai convingătoare” ține de filosofia ta de viață, aceea că statul știe ce e mai bine pentru tine. Filosofia mea de viață e destul de diferită, statul sigur nu știe ce e mai bine pentru mine, dar cohorte nesfârșite de funcționari publici trăiesc din taxele și impozitele încasate din activitățile economice reale în care sunt și eu implicat.

        Acei funcționari publici sunt cam de 3-4 ori mai mulți decât ar fi necesari, ceea ce face ca și taxele și impozitele din care trăiesc ei să fie mai mari decât ar fi necesar. Însă asta nu le e suficient, ei mai vor să configureze și activitatea economică în funcție de interesele lor, ceea ce de-acum e inacceptabil. Cine se crede antreprenor n-are decât să-și părăsească funcția din administrația publică și să activeze în economia reală, să vedem cum se descurcă.

  20. @Josef Svejk 19/05/2018 la 16:00

    Nu știu cifre exacte și nici nu stau să le caut acum, dar pare destul de probabil ca în orașe gen Frankfurt, cu milioane de mașini care emit fiecare câteva kg de CO2 pe zi, concentrația de CO2 să fie de 20, 50 sau chiar 100 de ori mai mare decât media la scară planetară.

    În Frankfurt chiar e vizibil cu ochiul liber efectul de seră, nici nu e nevoie de măsurători. În multe zile senine, se vede cum se formează nori doar deasupra orașului, plouă, norii se risipesc (sau nu) după care se formează iar, plouă iar ș.a.m.d. Asta se întâmplă uneori de 4-5 ori pe zi, timp în care pe dealurile din jur (în Taunus sau în Spessart) vremea rămâne senină toată ziua.

    Evident că principala contribuție la asta o au vaporii de apă dizolvați în aerul mai cald, dar și nivelul de CO2 din Frankfurt, într-o zi obișnuită de lucru, e probabil cu unul sau două ordine de mărime (asta însemnând de zeci sau de sute de ori) peste media la nivel planetar. Asemenea nivele de CO2 chiar au efect de seră.

    • @Harald
      vara in Baragan e extrem de cald, vanturile nu-s puternice si totusi nu acolo ploua, ci mai degraba in zonele impadurite sau la munte, unde aerul e mai rece
      in zone urbane inclin sa cred ca aerosolii favorizeaza precipitatiile, codoiul fiind poate o cauza a unei incalziri locale si cam atat

      • Înclin să cred că vara în Bărăgan nu prea are de unde să se evapore și apă. Acolo probabil, păstrând proporțiile, e cam ca în Sahara: e cald și atât. Tocmai fiindcă nu e și apă. În zonele împădurite e și apă care se evaporă.

    • Hmm….

      Proprietarii de sere au generatore de CO2 și fac oarecari eforturi ca să ducă concentrațiile de CO2 din serele lor la 1%-2%. Soția mea are o seră și am ajuns să știu despre sere mai mult decât mi-aș dori :) Oricum dacă s-ar ajunge în Franfurt la asemenea concentrații de CO2 ar trebuii să crească pe acolo vegetația ca-n pădurea tropicală. :) Am fost de câteva ori la Frankfurt și nu-mi amintesc să fi văzut asta.

      În orice caz în marile aglomerări urbane betonul, sticla și afaltul produc îm mod cert o alterare a mediului natural împrenă cu umiditatea și alte gaze, inclusiv CO2. Experimental, înt-o seră efectul de seră începe să se vadă undeva de la concentrații de CO2 de 12.5-25 de ori mai mari ca cea atmosferică (0.04%).

      Interesant e că însăși lupta turbată a iecologiștilor împoriva automobilului are ca efect deteriorarea habitatului. Asta duce la mari aglomerări urbane ce evident că au un impact negativ asupra mediului. În orice caz mult mai disruptiv decât suburbiile cu case împrăștiațe, cu curți largi cu multă vegeație, care se bazează pe combustibli abundenți și automobile accesibile. Asta pe lângă faptul că viața într-o cușcă de iepruri numită eufemistic „apartament” otrăvește existența omului. Dar până la urmă ăsta e scopul principal al progresimii, nu-i așa?

      • La Frankfurt e o situație oarecum specială, e prezentă și aglomerarea urbană, cu clădiri care după standardele europene sunt chiar considerate ”zgârie-noiri”, e și intersecția dintre A3 și A5, una dintre cele mai mari din Europa (A3 are 4 benzi pe sens, iar A5 are chiar 5 benzi pe sens acolo) și mai e și EDDF (aeroportul Rhein-Main). Toate astea produc CO2 în cantități impresionante.

        În zonele betonate sau asfaltate e clar că nu are ce vegetație să crească, dar în zonele imediat adiacente vegetația chiar pare să fie într-o formă excelentă. Într-o altă viață îmi plimbam câinele în lunca de pe malul Mainului, de asta știu :)

  21. @Hantzy : „nu vorbim de un transfer energetic, indiferent de viteza cu care s-ar realiza el, ci de capacitate termică, de căldură specifică, adică de proprietățile materialelor de înmagazinare a căldurii”

    supertare!

    am un butoi cu codoi
    V=1mc
    1. cata caldura credeti ca incape in el ?
    2. in care cotloane ale codoiului se inmagazineaza caldura ?
    3. cum sa fac sa bag in el caldura ?
    4. cum sa fac sa o scot ?
    5. cam cate butoaie de codoi (1mc fiecare) mi-ar ajunge sa ma incalzesc peste iarna ?
    6. cand iese singura caldura din el ?

    • 3. Caldura intra in el ziua, prin expunere la soare.
      4. Caldura iese singura noaptea, in lipsa expunerii la soare. Tinand seama ca minima zilei se atinge cam la rasarit, fara expunerea la soare ramaneti repede fara caldura, deci nu treceti iarna, oricat CO2 ati avea.
      5. Daca vreti totusi sa treceti iarna numai cu CO2, il rugati pe @Hantzy sa modifice orbita planetei si inclinatia ei. Pentru un olimpic roman la matematica nu e chiar complicat :)

      • @Harald: „4. Caldura iese singura noaptea, in lipsa expunerii la soare. Tinand seama ca minima zilei se atinge cam la rasarit, fara expunerea la soare ramaneti repede fara caldura, deci nu treceti iarna, oricat CO2 ati avea”

        asta observam noi, dar daca observatia noastra e subiectiva ? pentru ca butoiul, la o adica, ar putea avea peretii cu o rezistenta termica extraordinara, comparabila cu a navetelor de la NASA; bine, dvs. o sa ziceti ca in cazul asta nu ar mai intra caldura; ecologistii, dimpotriva, sustin ca rezistenta termica poate sa fie asimetrica directional, adica ar fi chipurile mai mica la intrare, cand radiatiile au lungime de unda mica; in timp ce in sens invers, cand ies doar radiatii cu l.u. mare, rezistenta termica ar fi mai mare; si chipurile, diferenta s-ar acumula nedefinit in interiorul butoiului;
        ca sa judec obiectiv, fara sa ignor argumentele partilor, propun sa mutam soarele direct in butoi; ma rog, un soare mai mic, cat o CT de apartament de 20kw; in aceasta situatie, nu mai apare o diferenta intrare-iesire, ci avem doar 20kw care incearca sa iasa din butoi;
        @Hantzy, @Harald, @M.Modan : ce se intampla cu cei 20kw? se acumuleaza in butoi? cum? scapa ceva in afara? cat? (eventual cu studiu de caz functie de rezistenta termica a peretelui)

        • Fanel: „propun sa mutam soarele direct in butoi; ma rog, un soare mai mic, cat o CT de apartament de 20kw; in aceasta situatie, nu mai apare o diferenta intrare-iesire, ci avem doar 20kw care incearca sa iasa din butoi;
          @Hantzy, @Harald, @M.Modan : ce se intampla cu cei 20kw? se acumuleaza in butoi? cum? scapa ceva in afara? cat?”

          Cei 20kW sunt putere, nu energie. Pentru asta e nevoie și de timp. Într-o oră s-ar emite 20KWH căldură, adică vreo 17000 kcal. În funcție de conductivitatea termică a butoiului vom obtine un gradient termic pe grosimea peretelui acestuia. Presupunând că în exteriorul butoiului temperatura este mai mică decât în interior, există o diferență pozitivă Delta t între temperatura suprafeței interioare și cea a suprafeței exterioare. Un alt gradient termic obținem, considerând soarele din butoi ca fiind punctual în centrul acestuia, pe grosimea mediului din interior și un ultim gradient în aerul din exterior, unde temperatura scade pe măsură ce ne îndepărtăm de butoi. Butoiul disipa căldură în exterior,

          Cazul 1 Butoiul are o suprafață totală suficientă pentru a permite disiparea căldurii în exterior și va funcționa împreună cu soarele din interior ca o sursă de căldură pentru aerul din jur, exact ca o sobă într-o casă. Temperatura la care se realizează echilibrul depinde de mai multi factori: geometria sobei, materialele folosite, temperatura inițială a aerului din cameră, etanșeitatea termică a camerei.

          Cazul 2 Dacă însă rezistivitatea termică butoiului e suficient de mare sau suprafața sa de iradiere prea mică, astfel încât cele 17 mii kcalorii să nu poată evada în timp de o oră, adică exact în aceeași perioadă de timp în care sunt produse, atunci se acumulează căldură și evident ca temperatura din interiorul butoiului va crește. Odată cu creșterea temperaturii mediului din butoi, creste și temperatura pereților acestuia, deși un anumit gradient termic avem întotdeauna, cu atât mai mare cu cât temperatura din interior este mai mare.
          Butoiul însă e și el smecher și își schimbă strategia de a pierde căldură. Cândva apar punctele critice: dacă butoiul este metalic, atunci el pierde căldură emițând tot mai multă radiație IR, dacă este din plastic emite IR dar se poate și deforma, iar dacă este din lemn se evaporă apa conținută în fibra lemnoasă. Reușește astfel să mențină, măcar o vreme, un echilibru între căldura emisă de sursa de 20KW în unitatea de timp și iradierea ei în aerul din mediul înconjurător. Dar acest echilibru se realizează la o temperatură mai ridicată decât în primul caz.
          Dacă nici în acest fel nu reușește butoiul să creeze un echilibru termic între interior și exterior, atunci recurge la ultima sa carte: fie se topește, transformând o parte din căldura primită de la sursă în căldură latenta pentru a-și schimba starea de agregare, fie arde, deci are loc o oxidare violentă prin care poate elibera energia în surplus, entalpie de reactie. În acest caz temperaturile la care au loc „tragediile” sunt cele mai ridicate.

          Deci întrebările tale:
          Se acumulează căldură în butoi? Inițial, da.
          Cum? Crescând temperatura mediului din butoi.
          Scapă din butoi? În final, da.
          Cum? Fie prietenește, dacă soarele nu e prea puternic pentru posibilitățile butoiului, fie distructiv, dacă această condiție nu e îndeplinită.
          Cât? Toată.
          La care adaug:
          Ce se întâmplă în butoi în acest timp? Probabil o dezinfecție completă sau dispare și nu mai avem butoi.

          P.S. Să presupunem că sistemul este în cazul 1. Dacă stingem soarele din butoi (vine noaptea), atunci temperatura scade până când nu mai are loc niciun transfer de căldură pe lanțul termic format din mediu – perete – aer. În funcție de „calitatea” mediilor străbătute de căldura deja emisă, durează mai mult sau mai puțin până când se ajunge la echilibru. Dar se ajunge în final la aceeași temperatură (cea a aerului din exterior) , presupunând că „noaptea” e suficient de lungă iar capacitatea termică a aerului din exterior este infinită, adică poate primi la nesfârșit căldură fără a-și modifica temperatura. Conductivitatea termică e deci o mărime mai degrabă irelevanta pentru efectul de seră. Nu însă și pentru echilibrul termic intre sistemul soare mic – butoi – aer.
          (Un caz special ar fi acela când „noaptea” ar fi prea scurtă pentru o răcire completă a butoiului. Reîncălzirea sa ar începe de la o nouă T0, mai mare decât cea din ziua precedentă. Fie se atinge un nou punct de echilibru termic ceva mai ridicat, fie efectele ar putea duce în timp la cazul 2 de mai sus.)

          • @Hantzy – există un mic detaliu pe care eșuezi mereu să-l percepi, iar asta de luni întregi, nu doar acum, în exemplul cu butoiul. Butoiul (CO2-ul, în orice formă ar fi el) nu generează energie, că nu e reactor nuclear.

            În toate scenariile tale alarmiste la asta ajungi, la a prezenta CO2-ul ca și cum genera el însuși energie. Nicio seră nu generează energie prin ea însăși, ea doar pierde mai lent căldura primită. Dar dacă lași o seră trei zile fără aport de căldură, temperatura ajunge la fel ca în exterior. Exact asta se poate observa și pe Pământ în alternanța zi-noapte sau în alternanța vară-iarnă.

            Orice zonă temporar neexpusă unui aport de energie de la Soare se răcește. Și se răcește în ritm alert. Iar orice căldură înmagazinată de CO2 este radiată. Și este radiată cu randament subunitar. CO2-ul nu încălzește mediul înconjurător, CO2-ul îl face doar să se răcească mai lent. Iar tendința de răcire nu se inversează niciodată în absența expunerii la razele solare, ea nu devine încălzire. Astea sunt lucruri care trebuie înțelese în clasa a X-a, altfel degeaba reciți principiile termodinamicii.

            • Harald, eu am scris:
              ” Butoiul (…) va funcționa împreună cu soarele din interior ca o sursă de căldură pentru aerul din jur, exact ca o sobă într-o casă.” E cu totul altceva decât neadevărul pe care îți construiești răspunsul. Corect ar fi să îți ceri scuze!

            • @Hantzy – corect ar fi să-ți spun că bați câmpii cu maximă consecvență :) Nu e niciun Soare în interior, îți tot explic asta cam de la începutul anului. Soarele e în exterior, trimite energie în fiecare zi, în fiecare oră și în fiecare secundă, iar CO2-ul e doar un fel de amortizor de căldură. Și chiar și asta doar în zonele unde e în concentrație mare.

            • Modelul cu Soarele in interiorul butoiului a fost propus (pentru simplificare) de P. Fanel, deci el ar fi cel care bate campii. Desi nu sunt de acord cu modelarea asta pentru evidentierea efectului de sera, am continuat, ca si tine de altfel, ideea initiata de el, doar de dragul jocului.

              Daca citesti post scriptumul meu de mai sus, vei observa cum chiar si „amortizorul” CO2 poate contribui la o temperatura medie multianuala mai mare decat cea pe care o presupui in urma unei „raciri in ritm alert”. Cat de „alert”? Ca pe Luna? Daca nu, de ce mei lent? Ia incearca sa-ti raspunzi la intrebarile astea.

            • @Hantzy – apa de pe Pământ stochează mult mai multă căldură decât CO2-ul. Apa din oceane, râuri și lacuri, apa sub formă de vapori din atmosferă și chiar apa pe care o conține vegetația și fauna. Pe lângă toată apa asta de pe planetă, rolul CO2-ului e absolut patetic, în materie de stocare a căldurii.

            • @ Hantzy : „Un butoi de 1 mc cu CO2 contine mai multe calorii decat unul cu vapori de apa, ambele aflate la aceeasi temepratura si presiune.”

              1butoi de 1mc de codoi la temperatura ambianta, 1butoi de1mc de aer din cel mai pur la temperatura ambianta si 1butoi de 1mc de orice la temperatura ambianta au fix aceeasi temperatura: temperatura ambianta
              e vreo problema ca doua corpuri pot avea energii interne diferite, chiar fiind in contact si in echilibru termic? codoiul poate avea energia interna mai mare si sa convietuiasca pasnic cu orice alt gaz, la aceeasi temperatura, fara nici un schimb de caldura
              si apropo, corpurile nu contin caldura, ci doar o transmit, motiv pentru care temperatura ambianta nu e o functie de energia interna, ci de reactiunea la trecerea fluxului termic, adica tocmai rezistenta termica Rt=1/conductivitate
              mi se pare mie, sau in opinia dvs. energia interna si caldura sunt totuna ?

            • Neverending Story, Harald!
              Cand modelam ceva, ca sa scoatem in evidenta o anumita caracteristica, iti pare prea simplu. Cand evidentiem caracteristica, spui ca e patetica si o ignori aprioric.
              Fara discutie oceanele sunt cel mai eficient amortizor de variatie a temperaturii, acumuland cam 93% din total. Citeam acum cateva luni ca in doar cateva decenii temperatura medie a oceanului planetar a crecut cu 0,5°C. Unde e restul? Iar daca e atat de mult Volum de apa in comparatie cu cel al atmosferei…

              @P. Fanel
              Bineinteles ca toate gazele din amestec au aceeasi temperatura. Dar ele determina temperatura ambianta si fac asta luand Energie de acolo de unde o primesc: de la solul incalzit de soare.
              O parte din energia interna a corpurilor este cea termica, sau popular caldura (sau agitatia termica de care am mai amintit pe aici). Ca urmare, un singur Atom nu contine caldura, dar moleculele sau corpurile da.

            • @Hantzy (repet) : “Un butoi de 1 mc cu CO2 contine mai multe calorii decat unul cu vapori de apa, ambele aflate la aceeasi temepratura si presiune.”

              sa nu dam vina pe soare doar atunci cand ne convine
              reformulez intrebarea:
              ipoteza: avem un butoi de codoi si un butoi de orice altceva cu energie interna mai mica; ambele de cate 1mc si ambele la temperatura ambianta de, sa zicem, 20C; mai mult, s-a facut deja si noapte si nu se mai incalzesc nici unul de la soare; butoaiele sunt lipite unul de altul; cum spuneam, butoiul de codoi are energie interna mai mare, sau, cum spui dumneata, mai multe calorii; deci,
              intrebare1: cumva caloriile suplimentare ale codoiului se transfera la celalat butoi pana se egalizeaza energiile interne ale celor doua butoaie ? daca nu, care e problema cu caloriile suplimentare ale codoiului ?

              PS: va rog sa aveti in vedere ca atunci cand ma refer la un bilant termic, eu ma refer la fluxul de caldura exprimat in watt; pentru ca exista o problema de terminologie prin faptul ca se utilizeaza notatia „Q” atat pentru caldura cat si pentru fluxul termic, imi schimb eu terminologia: fluxul de caldura q=dQ/dt=dxlambdaxdeltaT=dxRtxdeltaT
              apoi, presupunem un perete cu grosimea d intre suprafetele sale A si B, unde A este interioara si B este exterioara unei cladiri, iar initial TA=TB=temperatura exterioara;
              apoi presupunem ca prin A intra fluxul termic q1, iar prin B iese exact acelasi q1;
              intrebare 2: avand in vedere ca in A intra q1 si in B iese tot q1, vom avea in continuare TA=TB?
              apoi presupunem ca prin A intra q2>q1, iar prin B iese acelasi q2
              intrebare 3: ca urmare a cresterii fluxului termic de la q1 la q2>q1, va creste si temperatura in A , chiar daca, per ansamblu, in A intra q2 si in B iese tot q2 ? sau, cu alte cuvinte, temperatura poate sa creasca si in conditiile in care nu constatam nici o „inmagazinare” de caldura ? idem in ce priveste o eventuala scadere de temperatura in cazul q2<q1

          • @Hantzy – cantitatea de căldură stocată (deci eficiența amortizării termice) depinde de masa materialului respectiv, nu de volumul lui. 1 mc de apă are o tonă, 1 mc de CO2 are 2 kg.

            Iar 1 mc de CO2 în atmosferă se adună abia din 2500 mc de aer (atât face 0,04% în volum) în timp ce 2500 mc de apă în ocean se adună exact din 2500 mc din volumul oceanului. Am înțeles că ești suporterul CO2 și îi faci galerie, dar tu chiar n-ai un pic de simț al ridicolului? :)

        • @Hantzy

          Admirabil efortul dvs.de a stoca energie intr-o sita :)
          Admit ca un butoi la 100C contine mai multa energie decat un altul la OC, dar asta nu are de-a face cu stocarea, ci cu inertia; la urma urmei si masa e o forma de existenta a energiei, dar daca dispun de 1kg de materie nu neaparat inseamna ca dispun de un stoc de energie echivalenta;
          energia termica inseamna de fapt energie cinetica, iar a pretinde ca o poti stoca in forma asta, e ca si cum ai incerca sa stochezi miscarea unui automobil; cel mult, atunci cand opresti motorul, mai parcurgi cativa metri din inertie; la fel, o morisca din aia ecologica, atunci cand vantul se opreste, mai continua sa se invarta o vreme, din inertie, dar asta nu inseamna ca am stocat energie; poti insa sa stochezi o energie potentiala cum ar fi energia unui baraj de acumulare sau cea a unui automobil proptit in varful dealului;
          pentru a mentine butoiul cu codoi la temperatura necesara e nevoie de un Sisif (sursa de caldura) care sa efectueze in permanenta un lucru mecanic, iar daca acesta poate fi stocat, inseamna ca sisiful poate sa ia oricand o pauza de orice durata; asadar, sisiful urca butoiul de la baza dealului pana in varf, iar daca ia o pauza, butoiul cu codoi se rostogoleste inapoi la vale; ca sa avem energie inmagazinata, este necesar ca butoiul sa nu se opreasca la baza dealului, ci undeva, cat de putin, mai sus, adica sa obtinem o valoare adaugata a energiei butoiului sau o valoare adaugata a energiei din baza dealului; apoi sisiful revine, iar il urca, iar ii da drumul samd, pana cand butoiul ramane singur in varful dealului fara nici o proptea;

          ramane sa comparam cu variatia energetica si de temperaturi a codoiului din butoi cand indepartam sursa un timp oarecare; de analizat daca baza dealului (Tmin) se poate modifica daca aportul mediu al sursei ramane constant.

    • Răspunsuri la întrebări :
      1. Q = m*c*dt, unde c este căldura specifică a co2, iar m= densitate co2 * volum
      2. Discret
      3. Se poate prin convecție, emisie termică sau prin cicluri termodinamice
      4. Invers ca la 3
      5. Unul singur. Important e câtă căldură acumulezi în mediul conținut
      6. Când nu este izolat

      • imi place raspunsul 2
        inseamna ca energia aia dosita discret e destul de greu de gasit si poate ramane ascunsa acolo oricat de mult si nu o simtim, tocmai pentru ca e ascunsa: ca sa o simtim, trebuie neaparat sa iasa de-acolo, ca nu ne poate incalzi doar prin puterea sugestiei; iar cand o fi sa le fie frig, urmasii-urmasilor nostri or sa sape disperati sa o scoata de-acolo, in caz ca n-or sa se opuna urmasii-urmasilor ecologistilor de azi
        daca nu poate ramane ascunsa, inseamna ca oricum iese inapoi la fel cum a intrat si nu s-a acumulat nimic, decat o perioada tranzitorie, incat per ansamblu suma iesirilor este egala cu suma intrarilor

  22. @Hantzy : ” se încălzesc gazele ce compun atmosfera și emit radiație infrarosie cu lungime de undă mare. Codoiul este ooac la această radiație nepermitându-i să treacă, încălzind astfel tot mai mult și celelalte gaze din amestec”

    va spun un secret: radiatia infrarosie e ca dragostea, nu exista nici un zid care sa-i reziste
    in cazul codoiului, trece cu 0,014w/mxK, demonstrat experimental si necontestat de nimeni

    • Cred că faci confuzie! Există o teorie a lui Planck despre corpuri perfect negre și emisiile termice.
      Consideră un tub de 1m, cu secțiunea constantă și cu pereți perfect izolati, plin cu codoi. Ceea ce scrii mai sus este conductivitatea codoiului, adică proprietatea sa de a transmite căldură de la un capăt la altul al acestui tub, când diferența de temperatură intre cele două capete este de 1K.

      Consideră acum ca la capătul A avem Ta, iar la B avem Tb = Ta + 1.

      Dacă Tb = 1 K radiația IR este nulă, dar totuși codoiul transmite căldură dinspre B spre A cu 0,014 W în unitatea de timp, prin agitație termică.
      Dacă Tb =300 k, atunci codoiul lasă să treacă aceeași cantitate de căldură, dar oprește o parte din emisia ir a corpului aflat la B. Ok, codoiul nu e opac, asa cum am scris inițial. El permite câtorva lungimi de undă din spectrul infraroșu să treacă nestingherite.

      • incerc sa-mi imaginezi cum numarati dvs.emisiile IR si recunosc ca ma depaseste

        din punctul meu de vedere, in interiorul tubului sau butoiului se poate aplica si teoria chibritului si principiul incertitudinii si postulatele lui Freud, ca nu neaparat au relevanta;
        relevant e bilantul dintre A si B, ala ce se poate efectiv masura si reproduce oricand, si care indica in mod indubitabil ca in punctul B se stabileste o temperatura Tb=Ta+RtxQ/d, unde avem de-a face cu fluxul Q, care intampina rezistenta termica Rt=1/lambda pe distanta d;
        intre A si B nici nu e obligatoriu ca transferul sa fie radiant, ca e suficient ca moleculele sa alerge dinspre A, sa se izbeasca de peretele B cedandu-i o parte din energie cinetica, apoi sa se intoarca in A si sa reia ciclul de miscare; uneori, in cazul metalelor, transferul de caldura se realizeaza prin miscarea electronilor si nu prin IR; ca sa treaca printr-un zid, energia se transforma in alte forme de energie; imi fac si eu mea culpa si imi corectez exprimarea: energia termica trece prin orice zid; IR nu patrunde in solide, dar se transforma in alte mijloace de transfer si apoi se retransforma in IR; de fapt, eu cand ma gandesc la radiatie, nici nu imi imaginez fotonii curgand ca printr-o teava, ci o stafeta de la un atom la altul, in care fotonii mor si invie aleatoriu, dupa legile probabilitatii;
        desigur, dumneata poti sa iei in calcul si toti neutrinii care trec prin noi in fiecare secunda, dar daca eu va arat un termometru care indica 20C, nu are rost sa pretindeti ca de fapt sunt 22C, ca asa va iese dvs. din analiza spectrometrica, manometrica sau cu orice altceva decat ceea ce indica un banal termometru; cum nici eu nu i-as contrazice pe meteorologi pe motiv ca temperatura resimtita ar fi diferita de cea inregistrata.

        ca sa intelegeti mai bine care e diferenta dintre caldura si IR, va puteti adresa unui comerciant de aparate de incalzire, care va va spune ca in mod curent sunt de 3 feluri: preponderent convective, preponderent radiante si de tip cu aer cald; practic, transferul prin IR apare evident doar in cazul panourilor radiante, care se deosebesc de celelalte tipuri prin faptul ca nu incalzesc aerul, ci incalzesc peretii camerei si abia apoi se incalzeste si aerul din camera, preluand convectiv caldura de la pereti.

        • […]
          Corpurile pot schimba spontan căldură intre ele prin mai multe moduri: contact termic, emisie și absortie de radiație EM și convecție.
          Conductivitatea termică este o caracteristică de material, care măsoară transmisia fluxului termic prin el, intre punctele A și B, intre care există o diferență de temperatură. Asta are relevanță doar în primul caz de mai sus. Poți face în acest caz o frumoasă analogie cu rezistența electrică a conductorilor supuși unei diferențe de potențial la capete. Responsabili cu propagarea căldurii prin corp nu sunt în acest caz fotonii, deci considerațiile despre moarte și învierea lor aletorie în tub nu-și aveau rostul.
          Corpurile emit în funcție temperatură radiații EM cu anumite lungimi de undă. În acest caz sunt responsabili fotonii și ăsta e singurul mod în care se transmite căldură prin spațiul interstelar. Dar și intre corpurile aflate în contact termic. Priveste-l ca supliment în acest caz, nu ca pe un înlocuitor. Formula conductivitatii termice nu are aplicabilitate în acest caz. E și evident asta întrucât unitatea sa de măsură include „Kelvin”. Emitentului de radiație EM (în spectrul vizibil sau nu) nu-i pasă ce temperatură ar putea avea un eventual absorbant al radiației emise, deci diferența de temperatură este irelevanta în acest caz.
          Ultimul caz e o particularitate a primului. El constă în faptul că la zona de contact intre cele două corpuri ce schimbă căldură prin contact termic sunt aduse mereu noi părți ale celor două corpuri, a.i. schimbul de căldură să fie accelerat.

          Ca o concluzie: Viteza de transfer a căldurii ÎNTRE două corpuri depinde de diferența de temperatură DINTRE ele. Conductivitatea termică se rezumă la a măsura fluxul termic PRINTR-UN singur material.
          Îți spusesem deja că faci confuzii, dar dacă insiști…

          • @Hantzy: „Ca o concluzie: Viteza de transfer a căldurii ÎNTRE două corpuri depinde de diferența de temperatură DINTRE ele.”

            perfect: rezulta ca la sol avem temperatura Ta=cca20C, iar la limita troposferei avem Tb=cca -55C, asa cum au fost deja masurate;

            q.e.d.

            la ce ne mai batem capul cu incalzirea globala daca Ta si Tb raman constante si variaza doar viteza de transfer ?

            • Pentru că niște oameni mănâncă și ei o pâine din încălzirea asta globală. Chiar vreți să-i obligați să-și caute o muncă cinstită? :)

            • niște oameni mănâncă și ei o pâine din încălzirea asta globală. Chiar vreți să-i obligați să-și caute o muncă cinstită? :)

              La sfârșitul prezentării sale despre Urban Boundary Layer în New York, l-am mai întrebat pe colegul de la City College dacă are propuneri concrete în legătură cu acest fenomen, ce ar trebui făcut pentru ameliorarea (mitigation) efectelor neplăcute pentru populație. Colegul a răspuns:

              – Propun mai multe fonduri pentru cercetarea de laborator, mai multe fonduri pentru cumpărarea, instalarea și operarea echipamentelor de măsurare, mai multe fonduri pentru angajarea de noi cercetători, mai multe fonduri pentru diseminarea rezultatelor noastre pe la diverse simpozioane, conferințe, congrese naționale și internaționale.
              – Și cine ar trebui să vă finanțeze?
              – Guvernul federal, guvernul statului New York și Primăria orașului New York.
              – De cât timp credeți că veți avea nevoie pentru rezolvarea problemelor ecologice prezentate în această după-amiază?
              – Nu știu, depinde de succesul cercetărilor noastre.

              Mi-a stat pe limbă să-l întreb pe coleg dacă a știe ce este confirmation bias și dacă are cunoştinţă de premoniția genială a Barbarei Tuchman din 1968 (pe când nu se discuta despre încălzirea globală antropogenă):

              Odată ce o politică a fost adoptată și implementată, toate activitățile ulterioare devine eforturi de a o justifica.

            • Întrebarea este de ce la sol ta = 14°C? De ce nu -55°C, precum pe Lună? Doar ne aflăm cam la aceeași distanță de sursa de căldură comună.
              Pentru că intr-un butoi cu gaz poți acumula mai multă energie decât intr-unul aproape lipsit de presiune, deci având doar urme de gaz. Spuneai ca energia înseamnă masă. Ia calculează masa atomică a co2 și compar-o cu cea a vaporilor de apă. De numărul lui Avogadro bănuiesc că ai auzit.
              E adevărat că nimic nu se creează și nici nu se pierde, dar în loc să fie retransmisa o parte din energia calorica înapoi în spațiu în mod iradiant și nu doar prin contact (așa cum exclusiv presupui că s-ar petrece, scriind victorios q.e.d.), atunci ai înțelege că diferența dintre ceea ce primim de la Soare și returnam în spațiu este mai mare când folosim „acumulatori de căldură”.

            • P. Fanel,

              spui asa: perfect: rezulta ca la sol avem temperatura Ta=cca20C, iar la limita troposferei avem Tb=cca -55C, asa cum au fost deja masurate;

              Iti scrisesem deja de doua ori ca conductivitatea termica este irelevanta pentru efectul de sera. Mecanismul aferent este cu totul altul.
              D.p.d.v. al capacitatii termice, CO2 contribuie la efectul de sera prin mentinerea unei temperaturi ridicate la baza troposferei.
              Un butoi de 1 mc cu CO2 contine mai multe calorii decat unul cu vapori de apa, ambele aflate la aceeasi temepratura si presiune.

            • @Hantzy: „Întrebarea este de ce la sol ta = 14°C? De ce nu -55°C, precum pe Lună?”

              tocmai din pricina rezistentei termice Rt=1/lambda

              n-as recomanda analogia cu frecarea: exista similaritate, dar e mai dificil de explicat si interpretat din pricina efectului de stafeta

              o sa ma hazardez cu o interpretare strict personala, in calitate de comentator de rand care isi poate permite orice metafore sau chiar baliverne, la repezeala (ca nici n-am vreme de explicatii academice)

              cu cat moleculele is mai grele sau mai active in frecventa IR (de ex. codoi in raport cu N2), cu atat se vor agita mai mult in amonte, in partea dinspre care intra caldura si vor fi mai putin afectate cinetic in aval: temperatura de la intrare determina numarul maxim de perechi de absorbtii si emisii de IR, care se convertesc intr-o agitatie termica mai mare; transmisia IR catre aval este astfel intarziata dar intarzierea este proportional compensata de transformarea IR in agitatie mecanica; astfel, spre aval scade numarul perechilor de absorbtii si emisii si implicit si agitatia mecanica, dar creste proportional fluxul cumulat de IR: numarul mai mic de pase scurte se aduna cu pasele mai lungi din amonte, iar in conditii de agitatie termica mai scazuta, scad sansele ca fluxul mai mare de IR sa interactioneze cu moleculele;
              per ansamblu fluxul termic nu variaza cu distanta, ci doar temperatura

              pe de alta parte, codoiul, poate avea si un efect secundar pervers; ecartul de temperatura antreneaza convectia, incat, cu molecula lui mai masiva are o capacitate mai mare de transport prin transfer de masa, din zona cu absorbtii maxime in zona cu emisii maxime; masa moleculara mare e un criteriu de eligibilitate pentru un agent de transort termic (q=mxCpxdeltaT, nu ?), fie el agent termic sau agent frigorific (R744 nu e chiar o gluma proasta, chiar daca in natura nu functioneaza la parametrii din frigidere); si daca e si bun absorbant pe langa bun caraus, cu-atat mai bine

              scuze anticipate pentru eventualele baliverne

            • @Hantzy: Un butoi de 1 mc cu CO2 contine mai multe calorii decat unul cu vapori de apa, ambele aflate la aceeasi temepratura si presiune.

              tabla sau tigla de pe acoperisul dvs. contine incomparabil mult mai multe calorii decat volumul de aer dislocuit

              JOS ACOPERISURILE, HUO !!!

          • @Hantzy – contribuie el, dar nu contribuie uniform pe toată planeta, așa cum ai tu impresia. În nopțile senine de iarnă de la Borsec nu contribuie cu nimic, iar în pădurile ecuatoriale calde și umede contribuie din plin. Atmosfera e mult mai complexă decât modelele ultra-simplificate pe care le folosești tu, bazate pe valori medii.

            • Dar unde am scris eu ca ar contribui uniform pe toata planeta?! Imi amintesc chiar ca am scris ca deasupra oceanelor sau pe varful muntilor efectul e redus. Inceteaza, te rog, sa presupui ce impresii as avea eu! Nu e fair sa faci asta, deviind discutiile mai mereu.
              Dar proprietatea atmosferei de a difuza caldura, mai ales prin convectie, face ca Energia de la Soare blocata pe Terra intr-un loc, sa se disperseze. Moleculele de codoi de la Bucuresti pot ajunge si la Borsec.
              Desigur ca realitatile sunt mult mai complexe decat modelele (spune-i asta si lui Svejk, cel care reduce complexitatea atmosferei la o sera de gardina), dar asta e un Argument tocmai pentru a le studia mai atent, iar nu pentru a le ignora.

            • @Hantzy – Moleculele de codoi de la Bucuresti pot ajunge si la Borsec.

              Pot, da’ nu prea vor, că îngheață pe drum :) Parcă moleculele de CO2 erau mai grele, de-aia stăteau la sol și prin mlaștini. Ia zi, cum urcă molecula de CO2 la deal și la aer curat? Are tendințe sinucigașe sau care e treaba cu ea? :)

              Io zic că molecula de CO2 de la Borsec a fost generată local, iar multe dintre surorile ei s-au rostogolit oricum până pe valea Mureșului, la Toplița și mai departe spre Reghin. De-aia la Borsec e mai senin chiar și atunci când pe valea Mureșului e ceață. Tu ce zici?

        • Prototipescu Fanel: „energia termica trece prin orice zid; IR nu patrunde in solide, dar se transforma in alte mijloace de transfer si apoi se retransforma in IR”

          ca fapt divers, am retinut si neadevarurile de mai sus.
          In primul rand, eu spusesem deja ca modul de transmitere al caldurii de-a lungul tubului se face (la nivel macromolecular) prin agitatie termica. Recunosteam deci ca energia termica trece prin orice zid (cu exceptia vidului, bineinteles).
          In al doilea rand IR poate patrunde prin unele solide. Exista placi de sare care Permit IR sa treaca. Diamantul e tot solid, dar lasa radiatiile infrarosii sa treaca, chiar fara a se incalzi prea mult, deci fara a le „incurca” prea tare. In schimb exista gaze sau lichide care opresc IR.
          Tocmai in interiorul corpurilor care nu Permit IR sa treaca, transferul energetic se face in baza conductivitatii termice, energia termica ramanand deci energie termica. La iesirea din corpul respectiv, deci din „zidul” solid, lichid sau gazos, nu e obligatoriu ca toata energia termica sa se transforme din nou in IR: de exemplu un material metalic incalzit pana la incandescenta emite radiatii in spectrul vizibil.

          Dumneata esti, se pare, cel care considera caldura a fi IR.

          • uite ca nu-s sigur: daca nu e IR poate ca e microunda, radio, vizibila, X, gamma ? sau poate fi chiar masa ? poate chiar ceva bio, in metabolismul soparlelor
            dar ma satisface cat de bine ati inteles si ceea ce mi-a fost mai greu sa exemplific cu lux de detalii

  23. @J.Svejk
    ajungem si la estimarea efectului termic al concentratiei de 0,04% codoi

    mai intai insa constat ca nu se face distinctie intre inmagazinarea si variatia energiei
    va invit sa lamurim impreuna chestiunea asta, ca poate fi eroare de interpretare neintentionata, escrocherie ordinara sau eventual o revolutie in legile conservarii energiei, ca tot veni vorba pe-aici si de Galilei
    chestiunea imi pare mai prioritara decat precizia determinarii efectului codoiului, cu sau fara modelari fidele ale umiditatii, convectiei etc

    • E adevărat că atunci când pasiunea e mare iexperții nu se mai încurcă în mizilicuri precum principiile termodinamicii…

  24. Your wonderful Contributors articles in English somewhere?

    Greetings,

    My name is Valentine […] – I am an American citizen living in Romania with permis de sedere because I am married to a Romanian […] and live with him in Romania. He loves Contributors.ro and sometimes he recommends certain posts to me, which I then read also (increasingly directly in Romanian, before with the help of Google Translate). He and I have especially enjoyed several of your articles, most notably the one on volcanoes and climate, and the one on techno-optimists (“witches”) versus environmentalists (“apocalyptic prophets”).

    Right now, [my husband] and I are at my parents’ house in Virginia (USA) to help them out with some things, and I had it on my list of things to do while here, to tell them the gist of those two articles (especially since my mother was scared out of her mind in girls’ school in 1968 by her senior chemistry teacher saying the world was going to end in 1972 because the atmosphere would run out of oxygen…and your article was, to me, at least a partial explanation of where that doomsday prediction likely came from). My mother was most impressed by what I was recounting of your two articles, and sent my father and me to hunt you up on the internet to see if we could find any articles or videos or presentations of yours in English (to her, you sound like the prolific and very interesting thinker/researcher/presenter type like some of my father’s favorite authors and talk-show hosts, such as the amazing John Batchelor with his The John Batchelor Show … I hope I’m remembering how to spell his name right…and also others like Clifford Goldstein).

    I did not find anything of yours in English other than your books and your technical papers. I did not see any articles like the ones you write for Contributors.ro. Is there some place online where you post such pieces in English?

    Thank you kindly,

    Valentine

    ===================================

    Dear Valentine,

    Thank you very much to you, your husband and your parents for your articles published on Contributors.ro. Unfortunately, only a few of these articles have been published in English. Your interest, as well as of other readers, will energize me to publish in English a collection of my articles first published on Contributors.

    In the 2nd edition of my textbook, Exploring the Earth System, I included English versions of some Contributors articles in chapters 15 (Humans as Agents of Geologic Change), 18 (Energy and Change in the Earth’s System), 19 (Clean Energy and Slowing if Global Warming), 20 (Energy Efficiency, Global Warming, Jevons Paradox, and the Rebound Effect), 21 (Taking Sides: Climate Change Debate), 22 (Four Essential Myths of Climate Change: Edenic, Apocalyptic, Babelian and Themisian), and Appendix A (Will New York Be a „Baked Apple”? Using Data Sets to Explore Climate Change).

    One more time, thank you for your interest in my articles and keep on reading!

    Best wishes,

    Constantin Cranganu

  25. Nu e o nenorocire domnule profesor. Atatea industrii si activitati au pierit, incat n-ar trebui sa ne sperie. Chiar industria oil@gas a afectat masiv si rapid stilul de viata in urma cu o suta de ani. Astazi i-a venit ei randul. Nu e o nenorocire. Nu va pieri lumea. Va garantez ca industria nu va disparea mai repede decat o putem inlocui. Ba chiar mai marii acestei industrii joaca deja un rol important in noul trend ecologic. E logic.

    • Evident că și hidrocarburilor le va suna odată și odată ceasul. Numai că hai să ne nu împușcăm în picior.

      Calul a fost învins de motorul cu aburi fără nici un fel de subvenții și reglementări demențiale. A fost o evoluție naturală. Motorul cu aburi (și ce mai rămăsese din cai) a fost la rândul său învins de motoarele Otto și Diesel tot în mod natural. Fără subvenții, fără isterie și fără reglementări demențiale. Problem e că încă nu știm ce anume ar putea înlocui motoarele Otto și Diesel dar deja se găsesc turme de zgubilitici turbați care vor să le vină de hac. Puțintică răbdare…. Întîi trebuie găsit înlocuitorul. Appi el trebuie să fie fezabil economic etc. etc etc.

      Ce ar fi să lsați gargara la o parte și să încercați dumneavoastră să trăiți fără hidrocarburi? Ce vă reține?

      • Nu prea sunteti la curent cu dezbaterile si cerecetarile. Hidrocarburile de sinteza, obtinute din bioxid de carbon, cu energie electrica regenerabila, se intorc inapoi in atmosfera dupa ardere, tot sub forma de bioxid de carbon. Intreg ciclul este curat. Nu produce nici o molecula suplimentara de bioxid de carbon in atmosfera. Iar hidrocarburile de sinteza sunt deocamdata cea mai eficienta forma de inmagazinare energetica, accesibila tehnologiei actuale.

        Asadar diminuarea iminenta a extractiei de hifrocarburi, nu va conduce automat la diminuarea hidrocarburilor. Ci la eliminarea poluarii. E cu totul altceva. Tine minte, vorbim despre hidrocarburile de sinteza!!! Ca sa nu mai incurci capra cu varza. Inlocuirea motoarelor termice nu se va produce in deceniul urmator, si poate nici peste multe zeci de ani. Chiar daca se va reduce radical si iminent extractia hidrocarburilor naturale.

        Nu cred ca ai inteles ciclul bioxidului de carbon prin hidrocarburile de sinteza. Ma indoiesc ca le-a inteles vreunul din fanaticii industriei oil&gas. Dar ma rog. Asa e viata. O zi buna!

        • @DanielS – spune-i și lui Heather Willauer despre soluția magică a regenerabilelor :) că ea se chinuie de câțiva ani să obțină jet-fuel din apă de mare pe baza reactoarelor nucleare de pe portavioanele US Navy și încă nu merg lucrurile cum ar trebui.

          Mai mult decât atât, ea a încercat inițial să capteze CO2 din aer, dar nu e destul, de asta s-a reorientat către apa de mare. Iar US Navy nu se uită la bani, dată fiind perspectiva de a nu mai avea nevoie de aprovizionare de pe uscat cu jet-fuel, pentru avioanele de luptă de pe portavioane.

          În clipa în care procesul de obținere a hidrocarburilor de sinteză va fi rentabil economic, va fi adoptat pe scară largă. Iar mult înainte de a fi rentabil economic, el va fi adoptat oricum de către US Navy. Dar mai durează zeci de ani până atunci, deocamdată e mult mai ieftin să exploatăm petrolul natural, acolo unde se găsește el.

          O temă interesantă de gândire ar fi alta: în următorii 30-35 de ani procesul de răcire a climei e practic garantat, unele studii consideră chiar că peste vreo 20 de ani Tamisa ar putea îngheța din nou, la fel ca la 1700. Ce facem când clima din Grecia o să fie la fel ca în Polonia de azi? Ce facem când clima din Polonia o să fie ca în Suedia de azi?

          • Bioxidul de carbon din aer, desi in concentratie de sute de ppm, pare putin, dar este suficient. Dovada este chiar regnul vegetal si solutiile geniale de eficienta energetica oferite de evolutia naturala. Este eficienta spre care tindem. De aceea cercetarile sunt mereu interdisciplinare fizica-chimie-biologie-stiinta materialelor-mecanica cuantica-informatica-piata libera. Cauti una si mereu dai de alta. Iar piata libera, atat piata economica cat si piata ideilor, alege si gaseste la randul ei solutii surprinzatoare, neasteptate. Efectiv traim epoca de aur a umanitatii, o revolutie tehnico-stiintifica exponentiala, fara precedent in istorie. Un joc nou pe care nu l-am mai jucat niciodata.

            Este realista predictia ta despre racirea globala, dar nu va fi lenta, ci brutala, un mecanism declansator fara etape. Punctul terminus al incalzirii globale va fi glaciatiunea brusca, asta prezic modelele climatice, mai vechi sau mai noi. Si e o predictie de inteles chiar si fara numere. Curentii oceanici incetinesc (pana la disparitie) datorita topirii calotelor glaciare polare. Fara curenti oceanici, caldura ecuatoriala se transfera tot mai putin catre poli. Diferenta de temperatura dintre poli si ecuator se mareste, ceea ce chiar se petrece acum. Apa se evapora crescendo la ecuator, in timp se temperatura la poli scade. Inceperea ninsorii finale se apropie treptat, e adevarat. Dar cand incepe, zapada reflecta radiatia solara, temperatura scade brusc si se mentine scazuta spre poli, in timp ce caldura si evaporarea se mentin spre ecuator. Transferul masei noroase este asigurat datorita diferentelor de temperatura dintre ecuator si poli. Evaporarea este asigurata, datorita caldurii oceanice inmagazinate. Si asta e motorul glaciar, cu sanse de functionare de cel putin cateva zeci de ani. Spre poli se acumuleaza kilometri de zapada. Mult mai repede decat s-ar putea adapta vreo specie, inclusiv specia umana.

            Ulterior se creeaza conditiile ideale pentru relansarea curentilor oceanici, este adevarat. Dar inertia cinetica si termica a maselor oceanice este imensa. Alte zeci de ani sunt necesare ca sa revina clima la echilibrul pre-glaciar. Atentie, sa nu confundam micro-glaciatiunile cu glaciatiunile serioase. Diferenta o face inertia cinetica si termica a maselor oceanice. Cresterea temperaturii oceanelor e un efect care se acumuleaza. Si nu se poate reface decat lent.

            • @DanielS – regnul vegetal folosește fotosinteza și dioxidul de carbon din aer doar pentru rezerve de hrană, deci pentru a trăi. Milioane de hectare de vegetație pot trăi doar cu nivelul de CO2 din aer.

              Dar dacă vrei hidrocarburi din același CO2, ai nevoie de cantități semnificative și nu te poți întinde pe milioane de hectare ca să-l captezi, cum face regnul vegetal. Apa de mare conține (în unități de volum) de 140 de ori mai mult CO2 decât aerul. Se poate extrage numai jumătate din el și pentru asta trebuie procesați câte 500.000 de litri de apă pentru fiecare 20 de litri de carburant.

            • @Harald Ia-o altfel. Sa zicem ca suntem 10 miliarde de locuitori, ca sa calculam rotund. Sa zicem ca fiecare locuitor necesita 10 kW energie. Soarele ne daruieste aproximativ 1 KW/mp. Deci daca randamentul ar fi 100%, ne-ar trebui 10 metri patrati pe locuitor. Iar la un randament de doar 10%, ne-ar trebui 100 metri patrati pe locuitor. Si asta numai pentru energie. Dar ne mai trebuie si locuinte, hrana si drumuri si spatii publice, etc. Deci ne trebuie vreo 1000 de metri patrati per locuitor. 1000 x 10 miliarde rezulta 10 milioane de kilometri patrati.

              Dar poate ca inca nu suntem suficient de eficienti. Sa zicem ca ne trebuie vreo 50 de milioane de kilometri patrati. Dar numai suprafata deserturilor reprezinta o treime din uscat. Adica la un calcul grosolan, o treime din 150 de milioane de kilometri patrati, rezulta chiar 50 de milioane de kilometri patrati. Adica teoretic, ne-am putea incadra nevoile speciei in deserturi, fara sa afectam restul uscatului.

              Este evident ca nu vom folosi numai deserturile. Ci intreg uscatul, dar si oceanul. Lasand cu generozitate spatiu ecosistemelor naturale. Dar ca imagine de ansamblu, este destula suprafata pe care o putem folosi rational, global. Si apa si tot ceea ce vrem ne poate asigura tehnologia. La superlativ. De fapt putem extrage si umiditatea din aer, la fel ca bioxidul de carbon, si multe altele. Daca stam stramb si judecam drept, putem produce mult mai rational ceea ce producem si astazi, si mult mai mult decat atat. Nu cred ca avem alte optiuni decat sa devenim tot mai rationali, mai lucizi. Putem? Sunt absolut sigur ca putem.

            • @DanielS – te-ai dus bine de tot pe arătură, dacă ai împărțit deja planeta și ai raționalizat-o :)

              Am să-ți spun un secret: cea mai bună raționalizare o creează costurile. De asta nu cultivă nimeni 2.000 de hectare când îi trebuie doar producția de pe 800, datorită costurilor. Iar cea mai mare perturbare o introduc taxele: ca să fie bani pentru regenerabile verzi, trebuie cultivate 1.200 de hectare în loc de 800. Adică se adaugă inutil activitate economică suplimentară, consumând degeaba muncă și resurse. Dar ție îți tresaltă înima în piept de bucurie când instalezi regenerabile și raționalizezi planeta indiferent de costuri. Așa cum spuneam și cu altă ocazie, ecologiștii sunt cei mai mari adversari ai măsurilor cu-adevărat ecologiste.

            • Nu cu forta se rationalizeaza planeta. Ci interesul economic o face natural, fara planificari inutile.

              Chiar nu este nevoie sa reglementam impotriva hidrocarburilor clasice. E o industrie care va disparea natural in vreo 15 ani. Ba chiar va trebui ajutata spre sfarsit, deoarece nu o putem lasa sa falimenteze, cat inca ne mai este utila, indispensabila. Este ca transportul ecvestru, impotriva caruia nu a fost nevoie de legiferare. A disparut natural. Doar ca industria oil&gas nu va disparea in 30 de ani, ca transportul ecvestru. Ci doar in 15. Toate fenomenele sunt mai rapide astazi.

              Si doar asa, ca sa nu ai impresia ca urasc industria, afla ca am produs si inca mai produc bani frumosi din industria oil&gas. Nu am deloc motive sa urasc industria oil&gas. Si nici nu sunt fanatic din nici un punct de vedere. E posibil sa apreciez eronat, sa prezic eronat, sa nu prevad surprizele. Dar asta nu ma face un adversar al ecologiei.

              Si imi permit sa fiu atat de optimist pentru ca urmaresc indeaproape cercetarea in domeniul ecologic, tehnologic si stiintific. Urmaresc preturile si proiectele. Nimeni nu a prevazut, nici macar in urma cu 5 ani, nici macar cei mai optimisti, avansul industriei regenerabile. Piata ideilor si piata economica au gasit solutii geniale, fara nici o planificare. Cine-ar fi crezut ca marii producatori oil&gas vor investi in regenerabile?! Iar noile proiecte anuntate sunt colosale!!! E adevarat ca mi-am dorit asta. Dar realitatea a batut orice a visat vreodata vreun ecologist despre ascensiunea regenerabilelor. Ce-ai vrea acum? Sa ne para rau?!

              Obisnuieste-te. Asa va fi mereu. Industriile si tehnoologiile vor fi inlocuite mereu. Competitia nu se opreste niciodata.

            • @DanielS – din partea mea, industria oil & gas n-are decât să fie înlocuită și mâine. Dar pentru a o înlocui în 15 ani ar trebui să ai deja carburanți sintetici la prețuri competitive, iar tu n-ai nici măcar un proces industrial pus la punct, capabil să producă măcar un milion de barili pe zi, deși asta nu e nici 10% din producția de petrol natural de astăzi. Nici măcar benzină din cărbune nu se poate fabrica la prețuri competitive, deși Hitler a fabricat așa ceva la finalul WWII, în urmă cu 75 de ani.

              Cât despre regenerabile, într-o zi oamenii or să se trezească și or să înlocuiască guvernele care le impun să plătească certificate verzi pe factura de energie electrică. Culmea e că nu pentru asta vor fi înlocuite acele guverne, ci pentru deteriorarea generală a nivelului de trai.

  26. @Harald – Tii prea mult la ideile tale. S-au invechit. Actualizeaza-le mereu. Realitatea e foarte dinamica. Nu ar trebui sa ai nici o jena sa-ti schimbi, sa-ti innoiesti, sa-ti diversifici informatiile si opiniile. In spirit stiintific, bineinteles. Nimeni nu s-a nascut invatat. Nimeni nu poate prezice prea mult si corect evolutiile. Daca tii prea mult la opiniile tale, o sa fii foarte tentat sa negi realitatea care-ti contrazice opiniile vechi. O sa te inversunezi crescendo impotriva realitatii si o sa antipatizezi oameni nevinovati, care nu fac decat sa descrie onest ceea ce vad si inteleg ei. In momentul in care ajungi sa urasti realitatea, de dragul ideilor vechi … Poate ca ai imbatranit deja :)

    O zi buna!

    • @DanielS – ideile mele se formează și se schimbă permanent, în funcție de modul cum evoluează lucrurile. Ce practici tu e în schimb comunicare patologică :) Încerci să te plasezi pe o poziție de superioritate și te adresezi condescendent interlocutorului, numai că ”împăratul e gol”.

      Da, am îmbătrânit deja, dar n-am îmbătrânit degeaba :) Am avut de-a face cu tot felul de persoane necinstite, cu propagandă socialistă și ecologistă, cu tot felul de jocuri psihologice și cu tot felul de forme de comunicare patologică. Ale tale sunt destul de rudimentare, mai trebuie să ți le perfecționezi încă vreo două generații, dacă vrei să scape nedetectate.

      Cât despre negat realitatea (simptom tipic pentru nevroză) românii au o vorbă, confirmată magistral de către psihologia modernă: cine spune, ăla este :) :)

      • @Harald – Esti suparacios. Ce-ti pasa daca-ti sunt sau nu superior?!

        Dar hai sa recunosc. Ai dreptate. Am vrut doar sa te necajesc, sa te manipulez un pic. Dar n-am reusit. Nu-ti face griji. Ideile tale reflecta obiectiv realitatea.

        O zi buna!

        • @DanielS – nu te flata singur, superioritatea obținută prin minciună nu e superioritate, e doar minciună :)

          Cât despre a evalua dacă ideile mele reflectă sau nu obiectiv realitatea, răspunsul e același: nu te flata singur. N-ai niciun rol în a evalua obiectivitatea lor. Altfel spus, părerea mea despre mine nu depinde de părerea ta despre mine. Mai ai destulă psihologie de asimilat :)

  27. Articolele dumneavostra sunt excelente. La fel sunt si o parte din comentariile la ele, cativa comentari sunt chiar buni, chiar daca se contrazic sau se cearta. E o bucurie sa citesti aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro