Home » Cultura »Reactie rapida »Societate/Life » Citesti:

Suspendarea comentatorului sportiv Cristian Ţopescu de la Televiziunea Română (iunie 1983)

Petre Opris mai 16, 2018 Cultura, Reactie rapida, Societate/Life
7 comentarii 5,297 Vizualizari

În preliminariile Campionatului Mondial de Fotbal „Italia 1990”, echipa naţională a României a susţinut la Copenhaga un meci cu reprezentativa Danemarcei (11 octombrie 1989). Desfăşurată în prezenţa a 45.000 de spectatori, partida s-a încheiat cu o înfrângere categorică a formaţiei antrenate de Emeric Ienei. Golurile gazdelor au fost înscrise de K. Nielsen şi Brian Laudrup (în prima repriză), respectiv Povlsen (în repriza a doua).

Nemulţumit de rezultatul meciului şi de evoluţia echipei naţionale în partida respectivă, Nicolae Ceauşescu a început şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 12 octombrie 1989 cu ameninţări la adresa cluburilor de fotbal care aveau jucători la echipa naţională. Concomitent, Elena Ceauşescu a încercat să pună „paie pe foc”, declarând în necunoştinţă de cauză astfel: „Armata a dat numai doi jucători, unul este de la „Universitatea”, iar restul, toţi, de la «Dinamo» (subl.n.)”[1]. În realitate, şase jucători au provenit de la clubul „Dinamo Bucureşti” (Mircea Rednic, Ioan Andone, Michael Klein, Ioan Ovidiu Sabău, Dănuţ Lupu, Dorin Mateuţ), patru erau de la „Steaua Bucureşti” (Silviu Lung, Ştefan Iovan, Iosif Rotariu şi Gheorghe Hagi), Gheorghe Popescu evolua la „Universitatea Craiova” şi Rodion Cămătaru juca la clubul belgian „Charleroi”.

Interesantă de semnalat este atitudinea nedreaptă a lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu faţă de comentatorul sportiv Cristian Ţopescu, care fusese suspendat în anul 1983 de la Televiziunea Română, pe o perioadă nedeterminată, deoarece că a susţinut în mod public ideea transferării unor jucători români la cluburile din străinătate. După şase ani de la acel eveniment, Rodion Cămătaru, fost component al echipelor „Universitatea Craiova” şi „Dinamo Bucureşti”, juca în continuare în echipa naţională a României, deşi era legitimat la un club din străinătate, iar Cristian Ţopescu nu avea voie să comenteze nici o competiţie sportivă transmisă în direct sau în reluare de Televiziunea Română.

Interdicţia respectivă a fost generată de interpretarea într-un mod tendenţios, de către prim-ministrul Constantin Dăscălescu şi, apoi, Elena Ceauşescu, a următorului comentariu, pe care Cristian Ţopescu l-a făcut într-o pauză cauzată de accidentarea mijlocaşului Ilie Balaci, în timpul meciului Suedia – România, disputat în preliminariile Campionatului European de Fotbal şi difuzat în direct de Televiziunea Română (stadionul Råsunda din Stockholm, 9 iunie 1983): „Dacă (lui Ilie Balaci – nota P. Opriş) i se va aproba să joace peste hotare, ca şi lui Bölöni şi lui Ştefănescu, care sunt de asemenea solicitaţi, nu vor fi decât avantaje pentru ţară, pentru federaţie, pentru club, pentru jucători şi pentru echipa naţională, iar cel mai mare avantaj, cu efecte considerabile în timp, va fi stimulentul extraordinar pentru cei tineri, care vor vedea că un jucător serios, care munceşte, care se pregăteşte conştiincios, are la o anumită vârstă şansa de a juca la o echipă străină valoroasă, sporind prestigiul fotbalului românesc”[2].

După aproape 30 de ani de la acel eveniment, Cristian Ţopescu a avut amabilitatea să ofere următoarea explicaţie: „În perioada aceea se discuta în cercurile fotbalistice româneşti despre posibilitatea unor jucători români, care aveau oferte de la echipe importante din străinătate, să li se permită să joace peste hotare. Într-o pauză, când Ilie Balaci era accidentat şi primea îngrijiri, am spus că el, Silviu Lung, Ştefănescu, Bölöni, Cămătaru au oferte de la echipe importante la vremea aceea, precum Benfica [Lisabona], Fiorentina şi că ar fi în folosul lor, al cluburilor lor, al fotbalului românesc în general, să li se permită să ne reprezinte în aceste echipe importante ale Europei.

Vorbele mele au fost interpretate de primul ministru, să-i fie ţărâna uşoară!, Constantin Dăscălescu. El a pus mâna pe telefon, a sunat-o pe tovarăşa de la Cabinetul 2, cum i se spunea Elenei Ceauşescu, şi i-a zis: „Ţopescu a îndemnat tinerii din România să plece din ţară”. Am aflat mai târziu asta, de la şeful lui de cabinet, care mi-a fost coleg în Parlament până de curând (Şerban Mihăilescu – nota P. Opriş).

Fireşte că eu nu mă referisem la tinerii din România, nu mă referisem la toţi sportivii sau la toţi fotbaliştii din România, ci numai la câţiva care jucaseră multe meciuri în naţională şi meritau o asemenea recompensă. Urmarea? Am fost scos din Televiziunea Română, suspendat pe termen nelimitat. Avea să dureze până în 1990”[3].

Meciul de la Stockholm a fost câştigat de echipa României cu scorul de 1-0, prin golul înscris de Rodion Cămătaru, dar Cristian Ţopescu a fost suspendat la ordinul cuplului prezidenţial. Şase ani mai târziu, echipa naţională a României a pierdut meciul de la Copenhaga, în favoarea Danemarcei, dar şi-a luat revanşa la Bucureşti (15 noiembrie 1989, scor: 3-1) şi s-a calificat la Campionatul Mondial de Fotbal găzduit de Italia în vara anului 1990.

După anul 1989, Cornel Burtică, fost preşedinte al Consiliului Naţional al Radiodifuziunii (1973-1976), a dorit să se prezinte drept un apărător al comentatorului sportiv în faţa lui Nicolae Ceauşescu, declarând astfel: „Prima dată, comentând un meci de fotbal în care juca echipa Iugoslaviei, a făcut o apreciere cu privire la echipă, care a deranjat ambasada acestei ţări la Bucureşti şi autorităţile de la Belgrad. Ambasada a prezentat un protest la MAE şi Ceauşescu mi-a spus să-l scot pe Ţopescu din televiziune. Am socotit că măsura era prea aspră şi am stabilit ca, un timp, să nu mai apară pe post, fiindcă-l vedea Ceauşescu şi iar ieşea scandal. După o vreme Ceauşescu a uitat cu totul de incident şi lucrurile au reintrat în normal. A doua oară, Ţopescu a comentat tot un meci de fotbal, dar din Suedia. În aceeaşi perioadă fusese o lungă discuţie privind transferul unor fotbalişti la cluburi din străinătate. Ceauşescu tocmai aprobase transferul lui Ilie Balaci la Fiorentina, în Italia. La sfârşitul comentariului, Ţopescu a spus că ar fi foarte bine dacă şi fotbaliştilor români li s-ar permite să joace în străinătate şi a dat exemplu că ar fi benefic transferul lui Balaci. Ceauşescu a auzit comentariul şi s-a enervat, şi-a adus aminte că dăduse dispoziţie să fie scos Ţopescu din televiziune. După care m-a criticat zdravăn pentru că n-am făcut ce-mi spusese prima dată. Am adoptat aceeaşi tactică, de a-l scoate pe Ţopescu de pe post un anumit timp, după care să revină, cu recomandarea să fie atent la comentarii (subl.n.)”[4].

Confesiunea lui Cornel Burtică trebuie privită cu extrem de multă circumspecţie deoarece, în al doilea caz, acesta nu mai îndeplinea nici o funcţie în guvernul României – în momentul disputării meciului din Suedia fiind doar director al Uzinei „1 Mai” din Ploieşti (din octombrie 1982). Nicolae Ceauşescu nu avea nici un motiv să-l critice pe fostul viceprim-ministru pentru opinia exprimată la 9 iunie 1983 de Cristian Ţopescu, iar Cornel Burtică nu mai avea nici o putere oficială pentru a-l retrage din televiziune pe comentatorul sportiv şi, apoi, de a-l readuce pe acelaşi post. Mai mult decât atât, acesta a declarat că „ultima dată l-am văzut pe Ceauşescu în 1982, când m-a exclus din C[omitetul] C[entral]. De atunci, nu am mai vorbit cu el (subl.n.)”[5].

Stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 12 octombrie 1989, în cursul căreia Nicolae Ceauşescu a criticat evoluţia echipei naţionale de fotbal a României, după meciul pierdut la Copenhaga în faţa reprezentativei Danemarcei (fragment).

Arhiva Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.

Nr. 1650   24 X 1989

STENOGRAMA

şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din ziua de 12 octombrie 1989

Şedinţa a fost prezidată de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român.

La şedinţă au participat tovarăşii: Emil Bobu, Elena Ceauşescu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekaş, Manea Mănescu, Paul Niculescu, Constantin Olteanu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Andrei, Radu Bălan, Gheorghe David, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ana Mureşan, Cornel Pacoste, Barbu Petrescu, Tudor Postelnicu, Constantin Radu, Ion Radu, Ion Stoian, Ioan Toma, Ioan Totu, Ion Ursu.

Au fost invitaţi tovarăşii: Vasile Bărbulescu, Silviu Curticeanu, Ion Sîrbu, Ion Păţan, Ioan Ungur, Marin Enache, Gheorghe Stoica, Eugeniu Rădulescu, Nicolae Vaidescu, Ion M. Nicolae, Petre Fluture, Alexandru Dimitriu, Pavel Aron, Paula Prioteasa, Constantin Zanfir, Gheorghe Constantinescu, Victor Murea, Nicolae Dinu, Eugen Tarhon, Maria Flucsă, Ion Stănescu, Ion Badea, Cornel Pînzaru, Alexandru Necula, Ion Ceauşescu, Vasile Bulucea, Viorel Vizureanu, Ferdinand Nagy, Ioan Folea, Iulian Ploştinaru, Decebal Urdea, Frusina Taşmău, Nicolae Ionescu, Emilian Dobrescu, Ilie Văduva, Dumitru Apostoiu, Nicolae Mihalache, Eugen Florescu, Constantin Mitea, Nicolae Ionescu.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aţi văzut, aseară, ce s-a întâmplat cu meciul de fotbal?! Mi se pare că se ocupă un membru al guvernului de sport.

Tov. Constantin Dăscălescu: Pur şi simplu, lipsă de organizare.

Tov. Elena Ceauşescu: Dar nici nu este nevoie să se ocupe un membru al guvernului. Au jucat foarte prost.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Are şi guvernul o răspundere. Guvernul răspunde şi de sport, şi de cultură. Aşa este legea! Trebuie să mergem şi să mâncăm „bătaie” cu 3-0?!

Tov. Elena Ceauşescu: În orice caz, ne-au făcut de râs.

Tov. Nicolae Ceauşescu: I-am spus şi lui [Emil] Bobu că dacă aici, nu câştigă cele două puncte, pur şi simplu desfiinţăm cluburile care au dat jucătorii în echipa naţională. Să le comunicaţi şi celor de la [Ministerul de] Interne – le-am spus şi eu la telefon –, armata este şi ea aici?, au avut şi ei jucători.

Tov. Silviu Curticeanu: Tovarăşul [ministru al Apărării Naţionale, Vasile] Milea nu este prezent la şedinţă, fiind la Buzău, la alegeri.

Tov. Nicolae Ceauşescu: O să audă. Repet, desfiinţăm toate cluburile care au dat jucători, dacă aici nu câştigă.

Tov. Elena Ceauşescu: Armata a dat numai doi jucători, unul este de la „Universitatea”, iar restul, toţi, de la „Dinamo”.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Internele i-au învăţat aşa?! Acasă să marcheze 10 goluri într-un meci, pe arbitrii – dacă ei nu câştigă – le spun că îi arestează. I-am spus lui [Tudor] Postelnicu că, dacă un arbitru mai face aşa, nu mai arbitrează. Acest lucru a dus la dezorganizare şi, în ultimă instanţă, a dus de râpă sportul. Nu se poate una ca asta. Aceea nu este echipă care acasă să marcheze 10 goluri şi dincolo, în deplasare, să treacă pe lângă 3 jucători, toţi de la „Dinamo” şi să bage golul. Pur şi simplu, nu ştiu să se apere. Au învăţat să meargă să câştige acasă, la 5-6 goluri diferenţă, iar în deplasare să nu facă nimic. Nu trebuie să înveţe fotbal ca să dea ceva arbitrului!

Trebuie, realmente – i-am spus lui [Emil] Bobu – că este vinovat, pentru că şi el se ocupă de sport, şi Secţia [Comitetului Central] că trebuia să cheme, să stea de vorbă înainte, să vadă cum se pregăteşte echipa, să se ocupe de acest lucru. Fiecare unde este pus trebuie să se ocupe să urmărească lucrurile. Nu se poate aşa! Se poate pierde, dar aici au pierdut ruşinos, nu au jucat. Nu este vorba că am fost „bătuţi”, dar nu au jucat. Nu se poate una ca asta!

Aceasta este în afară de ordinea de zi, însă să nu se considere că am spus întâmplător, ci trebuie să tragem învăţăminte. Nu este un punct la ordinea de zi, dar trebuie să luăm măsuri să punem capăt, să punem ordine pentru că nu se poate merge mai departe aşa!

[...]

  • Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 60/1989, f. 13-14.

NOTE_____________


[1] Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 60/1989, f. 14.

[2] Cristian Otopeanu, Ţopescu interzis (1983), înregistrare audio provenită de pe http://www.youtube.com/watch?v=iWHE1W_Lybc, transcriere: Petre Opriş (07.05.2013).

[3] Idem, Cristian Ţopescu: „Cine îşi va aminti de mine?” Replica pentru „citea de pe foi”, pe cine vede cel mai bun jurnalist sportiv şi vorbele pentru care a fost interzis, Dolce Sport, luni, 28 ianuarie 2013, http://www.dolce-sport.ro/fotbal/fotbal-intern/cristian-topescu-interviu-steaua-milan-1989-suedia-1983-cristian-otopeanu-18390/ (07.05.2013).

[4] Rodica Chelaru, Culpe care nu se uită. Convorbiri cu Cornel Burtică, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2001, p. 108-109.

[5] Ibidem, p. 212.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Ceauseasca a murit, dar a lasat o urmasa demna de ea. Nu spui cine, persoana importanta :P
    Topescu, pe linga talentul de comentator sportiv si pasiunea pentru sport, a avut norocul sa fie cam singurul in pustiul Iepocii de Aur..
    Mai bine, ca azi, cu infuzia de canale si comentatori, te iei cu miinile de cap. Afli ca “s-a intunecat de crapa pietrele”.
    Odihneasca-se in pace!

    • Harald spune:

      Subscriu. Țopescu era mare pentru ”băltoaca” noastră, dar asta doar până prin liceu, când am descoperit că pot asculta la radio pe unde scurte (iar noaptea chiar și pe unde medii, fără fading) meciuri de prin toată Europa. Acele meciuri aveau comentatori mult mai adevărați, Cristian Țopescu se nimerise să fie doar chiorul în țara orbilor.

  2. memorix spune:

    Pai se poate tovarasi, sa castigam acasa amenintand arbitrii si afara sa nu castigam nimica?!
    Cluburile sa le inchida si sa le dea foc, jucatorii sa’i aresteze si la canal cu ei la reeducare :)

    Ca sa pastram proportiile acuma astia de la “echipa nationala” ar merita arsi pe rug

    Partidul a fost in tot si in toate, erau eggsperti in orice
    Savanta fitilista cum o stim
    Si in final Bobu a fost de vina pt ca “nu s’a ocupat” :) :)

    Problema este ca am inceput repetam istoria, sau, ma rog, o fi problema istoriei ca se repeta, e monotona si marginita deci convergenta

    Topescu avea gura cam mare si asta a deranjat, una era sa aprobe El Líder Máximo un transfer in strainatate si alta sa-si dea cu parerea comentatorul, initiativa era buna dar nu pt catei

    Si Topescu nu era nici la prima abatere pe linia de partid si de stat :)

    Multumesc pt articol

  3. Cap de Locuitor spune:

    Il stiu pe Topescu de cind era un tinerel, abia aparuse in TV.

    Cred ca diferenta o face cultura si educatia.

    S-a nascut in familia lui Felix Topescu.

    Generatiile noi, cu putina scoala, si aia proasta, cu limbi invatate din filme porno, cu opinii absolute (fiecare sportiv e “genial”), nu pot compensa pierderea lui Topescu, pentru ca nu pot indeplini primele conditii: educatie si cultura.

    • Cap de Locuitor spune:

      Topescu a mai avut necazuri prin anii ’70, cind la un meci de-al lui Juventus ? a spus ca firma Fiat a pus la dispozitie autocare cu care sa calatoreasca suporterii…cum adica, capitalistilor le pasa de oamenii muncii ?

      Si uite asa, iar a disparut Topescu pentru un timp…

  4. bozo spune:

    era bine sa mai fi prelucrat un pic articolul asta, asa arata doar ca o o scriitura facuta in graba si din dorinta de a bifa cat mai multe cuvinte cheie.

    doi la mana e un pic ridicol sa citesti in toata presa romaneasca aceeasi rememorare a momentului Stockholm cu suspendarea regretaului Cristian Topescu. Este desigur un reper si inca da bine sa o lovesti pe partea disidentei in comunism.
    Numai ca Topescu a facut ceva mai mult decat asta, a comentat zeci de meciuri de fotbal, a continuat si dupa 1990, si-aasociat vocea si cu alte sporturi precum patinaj artistic, gimnastica, hipism…A fost una dintre vocile importante ale sportului romanesc si cred ca se pot spune mult mai multe despre cariera sa decat repetarea la infinit a momentului Stockholm.

    De ex mi-aduc aminte despre Topescu pe cand era comentator la campionatele europene si mondiale de patinaj artistic, undeva imediat dupa 1990. Era o perioada in care marea parte dintre romani aveau inca televizoare alb-negru iar Topescu, atent ca intotdeauna cu telespectatorii, descria in amanunt culorile costumelor sportivilor ce se perindau pe gheata.
    Mi s-a parut o dovada a profesionalismului sau; nu “oficia” precum comentatorii “vedeta” de azi ci era preocupat sa transmita cat mai bine pentru telespectatori, incerca sa le inteleaga nevoile si interesul.
    In aceeasi nota, mi-aduc aminte ca Topescu era poate singurul comentator sportiv inainte de 1990 care nu doar comenta meciul ci iti povestea un pic si despre locul unde se desfasura partida, un pic de istoric, monumente si repere importante samd.
    Cred ca toate calitatile sale de comentator si modul in care a ridicat si mentinut un standard ridicat la nivelul comentariilor sportive, decenta si chiar modestia afisata sunt elemente cu mult mai importante pentru a-l defini pe cel ce a fost Cristian Topescu.

  5. Emil spune:

    Un personaj fabulos, definit în primul şi primul rând de chestia aia numită CULTURĂ. Pentru mine, (by the way, nu sunt pasionat de fotbal) a reprezentat un model.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Petre Opris


Petre Opris

A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie şi Rachete „Ioan Vodă” (Sibiu, 1990) şi Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1997). Doctor în istor... Citeste mai departe


E randul tau

Dragi Comentatori, apropiindu-ne de sfîrşitul acestei discuţii din care eu am învăţat mult (ş...

de: Szilágyi N. Sándor

la "Scrisoare de suflet românilor indignați despre români și unguri, puțin altfel"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

noiembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)