vineri, martie 29, 2024

Targu Lapus la Bucuresti. Reversul unei oglinzi stanjenitoare.

LaBomba este / a fost un loc putin altfel decat Targu Lapus (vezi articolul semnat de Vlad Mixich). El se afla in centrul Bucurestiului, la doi pasi de Casa Poporului, langa Piata Cosbuc. Am scris altundeva despre el, din alta perspectiva. Acest loc este intr-adevar o fosta “bomba” de cartier, o carciuma care si-a indeplinit functia atata timp cat presiunea imobiliara din Bucuresti nu a pus sub indoiala continuarea activitatii ca bar. Patronii si pana nu de mult si proprietarii (care au cumparat prin nefericita lege 112) sunt sot si sotie. Ei au avut deschiderea si buna inspiratie de a accepta propunerea unui grup de initiativa care promoveaza educatia prin practica artistica. Astfel a luat viata La Bomba Studios.

Timp de aproape 5 ani copii din cartier, cetateni romani de etnii diferite, s-au intalnit in fosta “bomba” din Uranus-Rahova si au urmat ateliere de creatie artistica, fotografie, design, au invatat sa cante la diverse instrumente de la nume sonore precum Mihai Iordache si au performat alaturi de acestia pe scene importante din Bucuresti si Romania. Ofensiva Generozitatii s-a extins si in tara, intr-un program care a promovat cultura implicand comunitati rurale locale in productia de tip artistic (inclusiv o piesa de teatru). Proiectul pilot a avut loc la Limanu in 2009.

Atat copiii din cartierul Uranus-Rahova cat si parintii lor (unele din mame gatesc pentru vanzatorii de flori din Piata Cosbuc) au avut doar de castigat in urma acestor initiative. Ceea ce scoala din Targul Lapus a esuat sa obtina – cu un amplasament gandit in pripa dar facuta din bani (multi) europeni – Centrul Comunitar La Bomba si Ofensiva Generozitatii a reusit cu mai putini bani si mai mult entuziasm: copiii au gasit un sens in actul artistic si, ca efect secundar, au reinceput sa mearga la scoala.

LaBomba este una din putinele initiative cu adevarat de tip „grassroot” de pe la noi care, in intreaga sa activitate, a incurajat actul artistic si cultural si a aratat prin exemple de buna practica cum acesta are un rol major in educatie si crearea unui spirit de comunitate. O adevarata societate orientata spre includere si solidaritate se construieste doar prin incurajarea activitatilor comune, dincolo de bariere etnice, de nationalitate sau identitare de orice fel.

LaBomba, prin activitatea ei generoasa si „ofensiva” arata ca intr-adevar se poate sa construim o lume mai buna bazata pe incluziune si respect reciproc, si ca arta si cultura au un rol major in aceasta directie. Acest centru comunitar releva cum efectele marginalizarii sociale sunt atenuate prin activitati artistice si educationale comune. Este un exemplu de buna practica, un revers al medaliei cu chip stanjenitor pe care articolul domnului Mixich il scoate in evidenta. Avem nevoie si de multe exemple pozitive pentru ca multe fenomene de tip Targu Lapus pot fi pur si simplu si rezultatul unei lipse de exercitiu al bunelor practici.

Pentru a crea astfel de exemple este nevoie de o actiune concertata a triplei spirale administratie, universitate si corporatii (prin responsabilitatea sociala corporata CSR) care sa lucreze impreuna. Este clar, peste tot in lume, ca CSR-ul va avea nevoie de o redefinire fundamentala a strategiei de programare tocmai pentru ca prin ea se pot creea resursele umane necesare in viitor acestor corporatii.

In Romania minoritatile de orice fel (nu numai rromii) sunt vazute in continuare ca un „pericol social” si ca “absorbanti” de asistenta, dar mai rar sau deloc ca posibili generatori de resursa umana creativa. Aici este cheia esecului integrarii de pana acum. Poate ca nu “ei” sunt cei care cer sa fie asistati, poate ca propria optica asupra modului in care abordam fenomenul minoritar are nevoie de reevaluare. Aceasta ar trebui evident facuta prin abordarea chestiunii resursei umane pe termen mediu si lung; Romania este o tara plina de resurse, inclusiv umane, care sunt ignorate de multe ori din cauza propriei ignorante sau a stereotipurilor identitare de orice fel. Atata timp cat nu le folosim, cream o cultura a asistentei. Asa cum importam alimente in timp ce suprafetele agricole sunt necultivate, la fel ne plangem ca „nu avem oameni” cand oamenilor li se inchide apriori accesul la participarea in societatea pe baze de multe ori arbitrare.

Initiativele de tipul celor LaBomba, care combina productia culturala cu creativitatea si cu identificarea si educarea resursei umane, care au o baza comunitara si pornesc de jos in sus, care au capacitatea de a implica participanti indiferent de identitatile si dincolo de stereotipuri sunt probabil unele dintre cele mai importante in creatia unei societati viitoare inclusive si cu valori democratice participative raspandite in toate straturile populatie. Astfel de initiative au nevoie de incurajari clare care sa vina din partea celor trei tipuri de actori sociali amintiti – universitati, administratie, corporatii. In momentul de fata cei ce formeaza LaBomba sunt intr-o situatie in care au nevoie de sprijin moral dar si material. Sediul activitatilor La Bomba va fi evacuat (sau a fost deja) in urma presiunii imobiliare amintite la inceputul articolului. Singura dorinta declarata a organizatorilor este sa isi poate continua activitatea. Sper sa isi poata gasi o noua locatie prin generozitatea posibililor mecena din Bucuresti sau Romania, fie ei individuali sau corporatii multinationale.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Ce mai poti spune, calde feicitarii celor ce au fost ,,propietari pe 112,, grupului de initiativa, si dl. Alexandru Balasescu. Asemenea OAMENI ar trebui sa defineasca natiunea romana. Acestia ar trebui sa ocupe spatiul pe sticla tv, acest tip de oameni, din toate domeniile, sunt cei ce pot asigura ro. un viitor. Cu consideratie, cornel.

    • Respectandu-va dorinta am extras comentariul anterior. Sper ca va veti revizui putin vederile, dupa ce efectele unei interactiuni neplacute vor trece. Va multumesc pentru interesul aratat articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Balasescu
Alexandru Balasescu
Alexandru Balasescu este antropolog. A obtinut doctoratul la Universitatea din California, Irvine si un masterat in etnologie la Universitatea din Lyon. A predat in California, la Paris, Bucuresti si in Bahrain. Este autorul cartilor "Paris elegant, Teheran incitant" si "Voioasa expunere a ordinii mondiale", editura Curtea Veche. A fost director adjunct al Institutului Cultural Roman, Istanbul.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro