Home » Cultura »Reactie rapida »Societate/Life »crestin-democratie/conservatorism » Citesti:

La despărțirea de Mitropolitul Bartolomeu (Anania)

Mihail Neamtu ianuarie 31, 2011 Cultura, Reactie rapida, Societate/Life, crestin-democratie/conservatorism
25 comentarii 8,008 Vizualizari

IPS Bartolomeu a fost un teolog al Bisericii Ortodoxe Române și un cărturar prețuit al republicii literelor. Intransigent în verb și blând la duh, aspru judecător al conștiinței publice și lesne-iertător al aproapelui, reper neocolit al Transilvaniei ortodoxe, iubit de tineri și cinstit de vârstnci, IPS Bartolomeu a dus cu sine rănile unui veac tumultos.

În studenție, a cunoscut febra angajamentelor naționaliste (explicabile, poate, în lumina traumei suferite de ardeleni prin Dictatul de la Viena), asumînd și o categorică poziție anticomunistă. A făcut pușcărie, așa cum s-a bucurat ulterior de relaxarea sistemului totalitar (călătorind în SUA). Pentru suferințele îndurate în temniță nu și-a ridicat statuie, deplîngând totodată prețul scump plătit de Biserica Ortodoxă pentru colaborarea cu regimul comunist. Ca petrecerea oricărui muritor prin lume, viața sa privată nu va fi fost lipsită de umbre.

Scriitor de mare talent (format la școala lui Tudor Arghezi), poet și dramaturg, cronicar de anvergură, retor sclipitor capabil să înlăcrimeze mii de oameni la predica duminicală, exeget fin și tălmăcitor atent al Cărții Sfinte, ierarhul clujean nu și-a ascuns niciodată identitatea confesională, făcînd totodată proba unei reale deschideri către lume.

Ca atâția alții, l-am cunoscut pe ÎPS Bartolomeu în calitate de student (urmam cursurile Facultății de Filosofie, iar apoi Teologie, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj). Îmi amintesc modul afabil în care știa să-i primească pe cei aflați la început de drum. Te privea în ochi, te urmărea atent, era grijuliu și direct. Deși foarte ocupat cu treburi administrative sau cu urgențe literare, găsea timp să răspundă la scrisori. Știa să asculte, se lăsa ușor întrerupt, refuza monologul. Avea vocea baritonală a unui profet, îți dădea uneori replici în cheia Patericul, străfulgerînd uneori camera cu o căutătură tainică a privirii. Te îmbrățișa patern și te binecuvânta cu o delicatețe lipsită de emfază. Nu sprâncele, ci ochii scăpărători te făceau să ții minte chipul acestui bărbat apostolic.

Mișcat de vuietul Duhului, ÎPS Bartolomeu citea și semnele vremii. A lăudat progresele medicinei, dar a avertizat împotriva faustismului tehnologic; a pledat pentru integritatea dogmei Bisericii, dar s-a angajat într-un dialog concret cu reprezentanții Bisericilor romano-catolice și protestante din Germania; a criticat modernismul, dar și-a asumat fără complexe modernitatea. Deși încărunțit, a fost printre primii ierarhi care a adus mesajul Evangheliei pe undele radio și Biblia pe suport electronic digital.

Neconvențional și conservator în același timp, IPS Bartolomeu a prețuit darul vieții și, mai presus de toate, a iubit petrecerea cu Dumnezeu. N-a acceptat niciodată ghetoizarea liturgică a creștinismului, subliniind importanța acțiunii jurnalistice, culturale sau filantropice din partea mirenilor. Le-a cerut românilor să se integreze cu fruntea sus în Europa, fără complexe puerile sau mimetisme adolescentine. Bartolomeu Anania a avut parte de discipoli universitari, s-a lăsat cercetat de pelerinii Mănăstirii Nicula, a sprijinit redescoperirea tradiției Bisericii primare, încurajînd totodată laicatul să aperele valorile creștine în cetate.

În ultima Pastorală de Crăciun din 2010, ÎPS Bartolomeu remarca faptul că sunt tot mai mulți creștini care sărbătoresc “un Crăciun fără Iisus, o Bobotează fără aghiasmă, un Sfânt Ion fără Ioan şi, mai ales, un An Nou într-un revelion perpetuu, fără sfârşit, condimentat cu narcotice vaporoase, straie impudice şi aburi etilici”.

Memoriile lui Valeriu Anania scot la iveală portretul unui om autentic, lipsit de morga infailibilității. Fraza lungă dă scrisului său o cadență fluvială. Ogorul limbii române muncit de “pălmașul Valeriu Anania” (cum îi plăcea să spună) avea blazonul vechilor Minee şi Cazanii. Fin psiholog şi dibaci polemist, autorul fugea de anecdota irelevantă şi prefera să deseneza fresca unei epoci. Memoriile ne arată că Mitropolitul Clujului putea fi cazon și inflexibil, dar avea nebănuite resurse de candoare, căldură și omenitate. Și-a însușit nu o dată criticile pertinente venite din afară, rămând neschimbat pe soclul nevăzut al interiorității (omul lăuntric din care țîșneau convingerilor sale teologice și spirituale).

Deși muntean prin naștere şi moldovean prin adopţie (la Văratec), IPS Bartolomeu (numit în 1993 arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului) s-a simţit bine printre ardeleni. Fără să le copieze accentul sau felul, prelatul ortodox s-a integrat perfect în atmosfera Clujului pe care l-a iubit din chiar anii studenției. A păstorit aproape două decenii credincioșii din orașul de pe Someș, dar a luminat conștiința a sute de mii, poate chiar milioane de români.

Temut și admirat, numele IPS Bartolomeu a fost evocat în contextul dezbaterilor despre un nou Patriarh. Verbul său categoric, aplombul unei inteligențe de strateg, lecturile surprinzătoare, călcătura grea și umorul dezinhibat – toate au țesut portretul unei personalități incomode și necesare, cum puține mai sunt astăzi.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , ,



Currently there are "25 comments" on this Article:

  1. Vali spune:

    Mitropolitul Bartolomeu a fost unul dintre rarisimii atleţi ai Bisericii permeabili şi atenţi la fineţurile cotidianităţii (în sens heideggerian), fără a dezerta în vreun fel de la nuclearitatea radioasă a dogmei răsăritene. A ştiut mereu să logodească hermeneutica facticităţii cu baletul apodictic al Duhului, obţinând, astfel, superba coerenţă a implicării verticalizante, seninătatea patetică a “transcenderii concave”… Un ortodox de-o versatilitate centripetă, un călăuzitor fără bici, un abil detectiv al patinajului malefic, Valeriu Anania împrospătează, prin prestaţia sa, paradigma autorităţii smerite, branşată elegant, fără cearcăne birocratice, la regnul Nevăzutelor.

    • gheorghe spune:

      Acu daca tot ai scris intr-o pasareasca hermeutica, ne traduci si noua poatarea ta?

    • Un pensionar spune:

      Versatlitatea centripeta pomenita de Dvs.a avut ca tel obtinerea Scaunului dela Cluj,iar faptul ca l-a propus si sustinut pe episcopul Andreicut pentru Mitropolia mostenita dela Saguna (cu sediul la Sibiu) este doar pentruca nu s-a putut autopropune pe dansul. Neputand accede la Sibiu ca mitropolit ,a reusit divizarea unei mitropolii istorice.
      Dumnezeu sa-l ierte,caci a iertat multi pacatosi.

  2. IPS spune:

    Cum comentati domnule Neamtu din postura de Director știintific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului cu Exceptia Celor Comise de Prelati decizia de colaborator a Securitatii primita de Anania?

  3. clujean spune:

    “A făcut pușcărie, așa cum s-a bucurat ulterior de relaxarea sistemului totalitar (călătorind în SUA). Pentru suferințele îndurate în temniță nu și-a ridicat statuie, deplîngând totodată prețul scump plătit de Biserica Ortodoxă pentru colaborarea cu regimul comunist.”

    iata un fragment cel putin problematic:
    1. cum se face ca tocmai un fost detinut al regimului comunist a putut beneficia de relaxarea sistemului totalitar? daca e sa ne luam dupa autorii literaturii noastre carcerale, cei ce beneficiau de relaxarea regimului erau oameni cu o misiune…
    2 cu siguranta dupa ’89 a deplâns pretul platit de BOR asa cum a deplâns in acelasi timp si faptul ca BOR a fost nevoita sa retrocedeze (partial, pâna azi) ce nu-i apartine – sa ne amintim doar de retrocedarea catedralei Schimbarea la Fata (care retrocedare s-a facut in mod spectaculos, cu imbrânceli si strigaturi, cel mai probabil nu fara cunostinta IPS), sau de neretrocedarea bisericii Bunavestire ctitorita de cardinalul Iuliu Hossu in Iris (astfel incat greco-catolicii din cartierul Iris sa-si poata tine liturghia in continuare intr-o scoala, la 20 de ani dupa revolutie), de neretrocedarea catedralei din Gherla, de lupta acerba dusa de IPS pentru ca dreptatea lumeasca sa nu se faca, pentru ca tot mai buna e dreptatea divina…

    in rest, Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!

    • clujean spune:

      uitasem: tot sub pastoria IPS Bartolomeu Ardealul s-a umplut de edificii religioase de un kitsch desavârsit, toate de inspiratie sârbeasca, bulgara, bizantina, ucraineana sau, mai rar, copii fidele ale unor biserici bucovinene.

      vreme de aproape opt secole bisericile ardelene au avut un stiluri proprii si vreme de aproape opt secole aici s-au construit edificii arhitectural valoroase. azi nu mai exista particularitati ardelene, iar valoarea edificiilor e comparabila cu aceea a bibelourilor de pe vremuri sau a brizbrizurilor de pe tarabele din târg. niciodata n-am sa inteleg cum s-a putut ca un fin estet ca IPS Bartolomeu sa accepte ridicarea unor edificii ce ranesc retina.

      • mda spune:

        altfel tradus, ardealul a dezvoltat un strutocamilism arhitectural, influentat evident de doctrinele catolice si protestante impuse, cu tunul de cele ai multe ori, dar acceptate de o intelectualitate inculta religios-doctrinar(dar respinsa de cei pe care astazi ortodocsii in numesc sfintii ardeleni), in total dezacord cu viziunea ortodoxa, rasariteana asupra vietii si a omului. Place sau nu place, ortodoxia inseamna grecia, bulgaria, rusia, georgia, ucraina, romania-includem aici si bucovina, sau altfel spus bizant(dupa bizant). Vladica a facut ce trebuia sa faca un… popa ortodox. Si a facut f bine. Notiunea de kitsch, care exista evident sin biserica(si mult din pacate) cred ca se refera la altceva, dar nu cred ca este o discutie de purtat intr-un asemnea moment

        • clujean spune:

          mai intai o observatie: Ardealul nu s-a identificat niciodata doar cu ortodoxia pentru ca Ardealul a fost dintotdeauna un mozaic religios. când spun mozaic religios nu ma refer doar la ortodoxism, catolicism si protestantism, ci si la practicile pagâne care au fost respectate cu sfintenie pana la sfârsitul secolului XIX chiar de populatia româneasca (bunica mea nascuta in 1920 inca mai vorbea cu teama de “Sfântul Soare” iar strabunica, nascuta la 1892, si pe care am prins-o in viata, m-a invatat in copilarie sa ma inchin cand rasare soarele).

          câteva intrebari:
          * la ce strutocamilism va referiti? la bisericile de lemn de sec XVII influentate de goticul vestic (ex: Rogoz, Surdesti etc)? la bisericile baroce de sec XVIII si XIX (ex: bisericile ortodoxe ctitorite de Brediceni pe la Lugoj si pe toata frontiera banato-ardeleana; bisericile greco-catolice in stil baroc ctitorite de Ioan Bob in mai toate orasele importante din Ardeal – Cluj, Tg Mures, Medias etc)?
          * la care tun va referiti? la tunurile lui Buccow care in lupta politica (nu religioasa!!!) au distrus biserici ortodoxe, greco-catolice si protestante de-a valma (de ultimele doua confesiuni nu se pomeneste nimic, pentru ca trecând faptele sub tacere se masluieste adevarul istoric; iar generalul trece in prezent exclusiv de asupritor al românilor, evitând a se spune ca a fost in aceeasi masura si un asupritor al secuilor, in randurile carora a facut mai multe masacre)?
          * la care sfinti ardeleni va referiti? la calugarii sârbi si bulgari trimisi in Ardeal pentru a rascula oamenii dupa uniatie, deci la cei trimisi pe criterii politice de catre Imperiul Tarist care dorea sa slabeasca in interes politic propriu partea de rasarit a Imperiului Habsburgic? sau la taranii români neinstruiti, dar crescuti prin manastiri ortodoxe la sud de Carpati si trimisi in acelasi scop politic in Ardeal sub obladuirea aceluiasi Imperiu Tarist? adica la acei sfinti canonizati in 1955 pentru a forja din nimicuri o noua idee despre constiinta nationala a românilor din Ardeal si a sterge din memoria colectiva interzicerea bisericii greco-catolice din 1948?
          * la care intelectualitate va referiti? cumva la cei care au dat primele dictionare si gramatici ale limbii române? la cei care au demonstrat latinitatea limbii noastre in chiar epoca in care in Europa aparea ideea de constiinta nationala? la cei care pentru prima data in istoria poporului nostru au fost in pas cu ce se intâmpla in cultura occidentala?

          cum sa inteleg urmatoarea fraza “Vladica a facut ce trebuia sa faca un… popa ortodox”? sa inteleg ca datoria unui popa ortodox este ascunderea adevarului istoric? invrajbirea comunitatilor? asocierea “tânara” (pentru ca aparuta abia in anii ’20 ai secolului trecut) si prea putin stiintifica dintre constiinta nationala româneasca si ortodoxie? ortodoxizarea smechereasca a celor nestiutori de istorie? impunerea kitsch-ului estetic? renuntarea la specificitatea arhitectonica locala ardeleana in numele unui fals simbol al unitatii noastre nationale?

          in aceste momente nu trebuie sa uitam ce a facut vladica, pentru ca daca uitam acum, pe viitor il vom face din negru alb. prea multe falsuri s-au strecurat in istoria noastra oficiala si nu e cazul sa ne falsificam si istoria recenta. pe omul Bartolomeu sa-l ierte Dumnezeu. pe cel care a exercitat nefericit o forma de putere in istoria noastra recenta sa nu-l uitam noi, pentru ca uitandu-l ne falsificam propriile noastre vieti.

    • dorin valeriu spune:

      Va lamuruti citind ” Orizonturi Rosii” al lui Pacepa, dar si memoriile lui Nistor Chioreanu, fost comandant legionar si detinut politic.

  4. roman american spune:

    Domnule contributor,

    Bartolomeu Anania a calatorit in SUA dupa ce a iesit din puscarie pentru ca a fost trimis de regimul comunist al lui Ceausescu sa dezbine romanii ortodocsi de aici. Datorita lui exista astazi in Statele Unite doua episcopii ortodoxe romanesti. Suntem de rasul lumii in America. Nu mai exista nici o natie ca noi.

    Cititi ce scrie Paul Goma despre el.

    http://mirceadabacan.wordpress.com/2008/07/06/paul-goma-despre-bartolomeu-anania/

    Dupa cat venim si dezbinare a semanat acest om, sper ca Domnul sa aiba mila de sufletul sau.

  5. Osterhase spune:

    Intr-un fel pot sa inteleg sintagma “despre morti numai de bine” dar uneori se cam sare calul, si inca cu avânt. Adica cum vine asta de exemplu, din 58 in 64 sta in inchisoare ca ex-legionar, iar dupa 2 ani este trimis consilier cultural in SUA? Asta da modernitate asumata…Si cum a deplans prețul scump plătit de Biserica Ortodoxă pentru colaborarea cu regimul comunist, oare bucurandu-se de avutiile castigate prin deposedari?

    E chiar asa de greu sa vorbesti de bine un mort fara sa inventezi chestii macanitoare?

    PS: ce-i aia “omenitate”, ca DEXul nu-mi zice nimica?

  6. taranistu spune:

    nu stiam de unde sa te iau, dle Neamtu. Amu am preceput in ce culori esti. Despre Anania ma abtin de la comentarii astazi ca nu se cade, Dumnezo si-l ierte, si-l hodineasca! Vorbim, eventual, zilele urmatoare.

  7. Deci de aia nu vezi slăbiciunile noastre balcanice domnule Neamțu, Pentru că ești iubitor de Fanar.

    • Constantin spune:

      Printre neimplinirile lui Bartolomeu Anania eu amintesc de faptul ca D-sa nu a reusit sa ajunga Pattrarh sau macar Mitropolit al Ardealului,dar a reusit la peste 80 de ani sa dezbine Mitropolia Ardealului.Asta da lupta pentru unitate a bisericii?Dumnezeu sa-l ierte.

  8. toiu spune:

    Domnule Neamtu, nu era mai corect pur si simplu sa nu scrieti nimic de perioadele dubioase din viata defunctului decat sa manipulati la modul ordinar( chiar sa mintiti). Ce presiuni s-au facut asupra lui, cum a fost santajat, cum a fost batut in inchisoare numai bunul Dumnezea stie cu adevarat. De aceea nu il vom judeca noi aici. Dar nici sa modificam biografia omului in asa fel incat din negru sa facem alb. Ati inceput sa semanati foarte mult cu anumiti oameni politici pe care de altfel ii criticati cu mult aplomb. Va pierdeti orice urma de credibilitate si de bun simt.

  9. N-am inteles, Inalt Preasfintia Sa a colaborat sau nu cu Securitatea?

    • Razvan spune:

      Din pacate da, a colaborat, asta e adevarul, aveam un respect deosebit pentru dansul, dar se pare ca n-a fost decat un calugar legionar reeducat la Aiud, si uns de Iliescu(cum zicea Paul Goma).Pacat ca suntem tot timpul dezinformati, si adevarul ajunge mai greu la noi, nu ne cunoastem istoria adevarata. Totusi Dumnezeu sa-l ierte.

  10. o intrebare spune:

    Nu-si are locul de niciun fel, la articolul asta dar “libertatea” asta de a posta nu ma lasa deloc…. as vrea sa pun articolul asta langa cel scris la moartea lui MJ tot de catre domnul Neamtu….

    Nu vreau sa le compar decat intr-un singur fel… iubirea fata de oameni….

    Ar trebui domnule Neamtu sa-i iubim la fel, cu bune, cu rele… nu sa-i iertam, sa-i iubim si atat… astfel, cred eu, ne apropiem unii de altii si poate cine stie

    Multumesc

  11. Pentru biserica si sinodul nostru a fost un centru de greutate. Sper sa se mentina echilibrul in continuare.
    Va recomand Biblia tradusa de dansul si memoriile lui.
    Domnul sa ii primeasca sufletul cat mai aproape!

  12. Constantin Balasoiu spune:

    Acum cateva zile ati cerut nici mai mult nici mai putin masacrarea cainilor, dle Neamtu. Ati folosit un cuvant ales precum cel de eutansiere, dar nu pacaliti pe nimeni: cand ai cca 40000 de caini e vorba de masacru. Acum folositi cuvinte ca bland la duh, trauma suferintei etc. Sunt literalmente covarsit de felul in care cuvinte atat de contratastante pot sa aiba loc in gura dvs intr-un interval atat de scurt: cu aceasi gura si cu exact aceeasi usurinta cereti un masacru, cu exact aceeasi gura vorbiti doua zile mai tarziu de suferinta, trauma, blandete etc. Si asta dupa ce in materie de etologie ati dat ce ati putut mai bine din dvs.
    In plus, e complet inexplicabil ca n-aveti nimic de spus despre turnatoria Mitropolitului, cand in cazul dlui Corneanu v-ati dovedit extrem de infocat si intransigent. Fara indoiala ca ‘lipsit de morga infailibilitatii’ poate sa ascunda orice, dar in mod evident nu exprima alergia dvs fata de turnatori atat de categorica in alte situatii.
    Sa ne traiti, dle Neamtu

    • Babilou spune:

      Dupa citirea duiosului portret zugravit in articol m-a izbit rictusul din fotografia alaturata….

  13. Matei Boila jr. spune:

    domnule Neamtu,

    La recomandarea unor prieteni am citit articolul dvs. despre IPS Bartolomeu. La sfarsitul lecturii, fara sa vreau mi-a venit in minte urmatoarea anecdota:
    Itic si Strul au intarziat la inmormantarea unui prieten drag.Ajungand in cimitir, au auzit discursul rabinului:”…decedatul a fost un credincios model, un sot fidel si un tata iubitor, un stalp al societatii noastre…”
    Atunci Itic, intorcandu-se spre Strul i-a spus:”hai sa mergem, ca am gresit inmormantarea.

    • Alin Colesa senior spune:

      Si tu se pare ca ai gresit adresa de internet si nici n-ai inteles nimic din ce ai citit. Mai cauta, dar ai grija sa nu mai dai in gropi.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihail Neamțu


Mihail Neamtu

Intelectual public și antreprenor român. Între 2012 și 2015, a fost președintele partidului Noua Republică. Doctor al Universității din Londra (2008). Ultima publicație: C... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)