Home » Cultura »Opinie » Citesti:

Un tanc american violeaza doua minore din Siria(*)

Ionel Funeriu septembrie 15, 2017 Cultura, Opinie
32 comentarii 7,976 Vizualizari

Când mi s-a propus, acum aproape doi ani, să public pe Contributors chestiuni ce țin de cultivarea limbii române, n-am fost prea entuziasmat, fiind convins că asemenea articole nu vor trezi interes și vor fi citite de cel mult câteva zeci de persoane. Am cedat greu publicând, în cele din urmă, un articol despre pești și unul despre ortografie în preajma „zilei limbii române”. Spre surprinderea mea, am constatat că ambele postări au fost accesate de peste patru mii de cititori fiecare și că s-au bucurat de nesperat de multe comentarii pe forum. M-am gândit imediat că tirajul de câteva sute de exemplare al cărții mele Biografii lexicale a zăcut în librării aproape doi ani până la epuizare. Și atunci mi-am zis că merită să scriu în continuare, până când voi constata că cititorii își vor pierde interesul pentru ceea ce public.

Am parcurs cu enorm interes opiniile de pe forum și, după terminologie și stil, mi-am dat seama că majoritatea dintre cititori nu sunt de profesie filologi. Toți însă erau interesați de „limba ce-o vorbim” și n-au ezitat să-și spună civilizat și cu onestitate opinia, uneori în dezacord cu ceea ce scrisesem. Nu mă consider infailibil, accept cu serenitate părerea partenerilor de dialog, dar, în același timp, mă văd obligat să nuanțez unele opinii, în convorbiri cordiale cu cititorii de bună credință, urmărind un singur scop: „creșterea limbii românești și-a patriei cinstire”, cum a spus atât de romantic poetul Ienăchiță Văcărescu acum două veacuri și mai bine.

Într-o postare din 06.09.2017 ikke spune:

„Ar mai fi multe de spus și despre necesitatea scrierii cu diacritice, un alt semn al respectului pentru propria limbă”…

Adevăr grăit-ai, prietene, și-ți mulțumesc că mi-ai dat ocazia să scriu despre diacritice.

Nu-i greu de constatat, urmărind texte pe diferite bloguri, pe Facebook și în e-mailuri că prea mulți le ignoră. Pentru aceștia, ca să-i provoc, reproduc mai jos câteva titluri pescuite din presa scrisă de acum 15–20 de ani de studenții mei cărora le-am dat drept sarcină pentru un seminar să-mi găsească câteva mostre. Le reproduc aici, pedepsindu-i să se chinuie cu descifrarea lor pe toți cei care ignoră diacriticele:

POLITICIENII SUNT PRINSI CU RATA IN GURA

BASESCU SE LUPTA CU RAUL CEL MARE

BASESCU ARE DOUA FETE

FUMATORII MERG CU NASUL

EUROPA N-ARE NEVOIE DE CAI ROSII

SERBIA A FOST LICHIDATA DE MAVROCORDAT

UN ROMAN NASCUT LA ROMA

STEAUA A INTRAT IN VANA

SA RAZI SI SA TE APUCE PLANSUL

Într-o seară, la televiziune, un om de afaceri s-a plâns că la vamă a avut mari dificultăți, marfa fiindu-i taxată suplimentar pentru că pe factură scria paturi, iar el importa pături. A doua zi, citesc pe ediția electronică a unui ziar că „un importator roman (?) a avut greutati sa introduca in tara paturi, pentru ca pe factura sa scria paturi”. Ați citit, oare, un text mai absurd?

E adevărat că, neaflându-se direct pe tastatura (keyboard) engleză, un ă, un î sau â, un ș sau ț, aceste litere sunt mai greu de găsit; cu un nesemnificativ efort însă, ele pot fi ușor accesate. Și merită să o facem, dacă nu din respect pentru limba română, atunci măcar pentru claritatea expresiei.

Îmi aduc aminte că, în primul an (1990), când au fost introduse calculatoarele personale în România, programele WORD nu aveau diacritice. Scriitori importanți au reacționat, fiecare în felul lui. Exasperat de această neputință grafică, Șerban Foarță i-a expediat această scrisoare (în versuri) unui redactor de la revista „Cațavencu”:

Semn diacritic, care dai culoare

acestui grai moldovalah, — cum oare,

pot a te evita io-ntr-o scrisoare,

scrisoare de mersi lui Iulian?!

Privesc ca,-n calendarul iulian,

pisica, — nefiind capabil, fila

ce o subscrie (orice fuck e-n van!),

de vreme ce nu am, la S sedila…

De vreme ce-s peltic ca non-sedila,

semnez, mon cher, ca banul scump:

$erban.

Dar nu numai scriitorii, ci și actorii au reacționat așa cum știu ei mai bine. Vă rog să mergeți pe Youtube și să ascultați cum sună poezia Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie recitată fără diacritice. Nici nu știi dacă să râzi sau să plângi…

…Observând că vânzările de computere sporesc în România, în câteva luni doar, programatorii americani au creat grafemele specifice limbii noastre. Mai puțin pragmatici, mulți dintre conaționalii noștri scriu însă și astăzi fără diacritice, cum puteți constata chiar pe forumul nostru. N-am putut totuși să nu „reclam” o mică imperfecțiune a acestor programatori, nu pentru a le găsi neapărat nod în papură, ci pentru a atrage atenția asupra unui lucru mai puțin sesizabil. Am observat că, în timp ce ț este un t cu o virguliță dedesubtul său, ş este un s cu sedilă. Reproduc cele două tipografeme cu un corp de literă mărit pentru o mai clară percepție vizuală:

Am semnalat acest lucru într-o conferință la Academie [**]. Acolo se afla un tânăr care lucra pentru MICROSOFT; el a semnalat, unde trebuie, mica eroare, încât în WORD-ul următor imperfecțiunea a fost prompt corectată:

ș – ț

Observația e minoră, insignifiantă, ba chiar pedantă, veți zice. Întâmplarea pe care v-o relatez vă va schimba, sper, părerea.

Într-o conferință, la un simpozion clujean de jurnalistică inițiat de profesorul Ilie Rad, George Pruteanu ne-a relatat, cu verva-i cunoscută și cu umor, aventurile sale „internautice” din Turcia. Vrând să trimită un mail în țară, i-a fost multă vreme imposibil să o facă, pentru că nu a observat decât după încercări repetate că, pe claviatura computerului din Istanbul, în loc de i-ul românesc, a apăsat tasta lui i fără punct deasupra [ı], care, în limba turcă, este echivalentul lui î din ortografia noastră, iar computerul, încăpățânat cum îl știm, i-a refuzat parola.

Voi cei de bună credință după ce îmi citiți această postare veți mai avea curajul să scrieți fără diacritice? Eu sper că nu.

Note_


* Ați înțeles, desigur, că țâncul era american, aflat în holiday, iar nefericitele (?) erau din Șiria lui Slavici. Profesorul Marcel Tolcea mă informează că locuitorii comunei Șiria au renunțat la diacritice pentru a fi invitați de doamna Angela Merkel în Germania, în calitate de sirieni.

** Nu vreau, prin ceea ce am scris, să-mi arog paternitatea descoperirii acestei subtilități grafice despre care am vorbit în 2004. Constat că în DOOM 2005, autorii remarcă: „În programele de calculator, ş, spre deosebire de ț, apare în mod greșit cu sedilă” (p. XXVI). Întrucât textul conferinței mele n-a fost publicat, admit că se prea poate ca autorii DOOM-ului să fi observat ei înșiși mica imperfecțiune.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "32 comments" on this Article:

  1. Omics spune:

    Problema diacriticelor limbii române, inclusiv a virgulei de sub ț și ș, este rezolvată mai demult.

    http://www.comanescu.ro/tentativa-de-s-t-a-i-a.html

    Un om care s-a bătut pentru scrierea corectă în limba română pe computere a fost Cristian Secară.

  2. JeanValjean spune:

    Ca o ironie am ajuns sa citesc acest articol printr-un link de pe hotnews.ro, site de stiri foarte bune dar care nu foloseste deloc diacritice.
    Ma gandesc ca daca ei pot fi in top fara diacritice, de ce ar trebui eu sa folosesc in mod curent?
    Desigur, diacriticele sunt necesare intr-un contract sau act oficial, desi am vazut multe astfel de acte fara diacritice.

  3. dude spune:

    Argumente perfect valide pentru scrierea cu diacritice în orice text destinat publicului (larg sau restrâns). Nu că ar fi nevoie de argumente laborioase pentru scrierea cu diacritice, principalul argument e că alfabetul folosit de limba română conține literele ă î â ș și ț. Un text scris fără diacritice pur și simplu nu e un text scris în limba română (de exemplu în română nu există cuvântul “esti”).

    Articolul de față a fost preluat și de Hotnews. Ceea ce e ipocrit, având în vedere că articolele publicate de Hotnews sunt scrise fără diacritice. Dacă eram în anul 1997, ar fi fost valabil argumentul că unele sisteme de operare nu au suport pentru limba română (fonturi, mapări de tastatură, etc). Dar în anul 2017 singura explicație e comoditatea. Publicații online (cu conținut) de calitate discutabilă ca EVZ și Libertatea folosesc diacritice, Hotnews – care presupun ca are pretenția că e un organ de presă “quality” – nu poate.

  4. tarasuca spune:

    Titlul este cu siguranta mult mai atragator fara diacritice si doar absurdiatatea lui m-a facut sa dau click. Este cu siguranta mai atragator decat click-bait-urile obisnuite.

    Desi mi-a placut articolul si in special mica poezioara a domnului Foarță, ma incapatanez sa scriu fara diacritice astfel de comentarii :)

    • Florin C. spune:

      Comentatorul de deasupra dumneavoastră (dude) afirma că, în anul de grație 2017, singurul motiv pentru care cineva ar putea refuza să scrie cu diacritice este comoditatea. Iată că s-a înșelat, mai există unul: încăpățânarea :)
      Desigur, rămâne eventual de dezbătut dacă, admițând acest lucru, o faceți spre cinstea dvs. sau spre expunerea la ridicol. Presupun că intenția dvs. vizează prima variantă…

      • stormwatch spune:

        Avînd în vedere că scrisul diacriticelor de pe telefon ia de două ori mai mult timp decît de pe o tastatură obişnuită, apoi, nu toată lumea scrie de pe calculatoarele personale, te întrebi cine e mai comod, cel care din CONVENIENŢĂ (că e mai uşor, nu că e „comod”) scriu fără diacritice, sau cei care nu-şi folosesc creierul cît să deducă din context despre ce cuvînt e vorba în text.

        Pentru nechiţibuşari şi pentru cei care n-au ca principală meserie scrisul, scrisul fără diacritice pune foarte puţine (şi rare) probleme de înţelegere a mesajului scris. Mai departe, pentru lingvişti, întinderea scrisului fără diacritice de pe internet ar trebui să le limpezească ideea că limba româna se poate scrie foarte bine şi fără diacritice. Scrierea se adresează covîrşitor VORBITORILOR unei limbi, nu celor care abia o învaţă, ca să trebuiască scrisă întocmai cum se aude, de parcă cititorii buchisesc în gînd literele ca să-şi dea seama cum sună cuvîntul respectiv.

        În engleză scrierea n-are mare legătură cu pronunţia şi asta nu e o problemă pentru vorbitorii limbii respective. Ba mai mult, problemele de confuzie între cuvinte pe care le au apostolii diacriticelor în română, ENGLEZII LE AU ÎN VORBIRE, şi asta iarăşi, nu face să se crape cerul, ba chiar e cea mai vorbită şi scrisă limbă de pe Pămînt.

        PS. Am scris cu diacritice pentru că, întîmplător, am laptopul deschis. Dar, poate şi pentru a-i ajuta pe cei care au probleme cu discernerea unui cuvînt din context.

      • tarasuca spune:

        Desi este important sa scriem corect (ceea ce presupune intr-adevar si utilizarea diacriticelor), in anumite situatii, precum scrierea unor astfel de comentarii, ‘aspectul formal’ este mai putin important, in opinia mea. Acesta era mesajul.

        Inteleg insa ca de data asta scopul comunicarii mele nu a fost atins, probabil din pricina ca nu am folosit diacriticele.

  5. Adrian Popescu spune:

    Meticulozitatea este o calitate . Faptul ca aceasta nu mai este cultivata in familie , in scoala , in societate este un semn al decadentei . Nu ma deranjeaza daca afirmatia mea ….deranjeaza .

  6. Vlad spune:

    Variantele cu sedilă pentru ”ș” și ”ț” există , și pot fi folosite combinat chiar în același text, de exemplu: ș ş ț ţ.

    Întâmplător tot în Turcia se folosesc acele variante, la fel ca ”i”-ul fără punct.

    Chiar am văzut un articol recent pe ”contributors” unde coautor este domnul Cioloș (sau așa cum apar autorii pe site: ”Dacian Ciolos si Alin Mituta”), unde erau folosite atât varianta românească cât și cea turcească, probabil cei doi coautori lucrând de pe calculatoare diferite:

    http://www.contributors.ro/administratie/stat-re-fondator-sau-jude%c8%9b-sarac-al-europei/

    Un exemplu decupat din acel articol: https://i.imgur.com/4RuA4i2.png

    Aparent calculatoarele mai vechi, cu Windows XP, încă folosesc varianta turcească, și cred că până recent așa se întâmpla și pe MacOS, până când Apple a rezolvat problema.

    Dar eu zic să nu fim cârcotași la diacritice turcești, măcar oamenii încearcă să scrie corect. În schimb site-uri mari, ca Hotnews, refuză cu încăpățânare să folosească diacritice, oricâte plângeri pe această temă le-am făcut de-a lungul anilor. La un moment dat cred că mi-au blocat contul de la prea multe plângeri.

    Ce-i drept, nu este recomandată folosirea de diacritice în parole de calculator. Îți asumi un risc foarte mare cu o parola cu diacritice, pentru că nu se știe de pe ce calculator va fi nevoie să o introduci și cât de complicat va fi, sau dacă va fi măcar posibil.

    Probabil în 90% din cazuri lipsa diacriticelor nu creează confuzie în texte, și probabil în încă 9% diacriticele corespunzătoare pot fi deduse din context cu un pic de efort, dar restul de 1% dintre situații cauzează suficientă confuzie încât să merite folosirea lor.

    Cert e că problema diacriticelor nu este simplu de rezolvat, de asta durat atâția ani. Desenul caracterelor trebuie realizat în fonturi. Poziția caracterului trebuie asociata în code-page-ul sistemului de operare. Tastaturile trebuie adaptate pentru a avea taste corespunzătoare. Configurații care asociază pozițiile tastelor cu poziții din code page trebuie realizate. Trebuie realizate formate de fișiere care să codifice eficient codurile de caractere în format binar. Și, nu în ultimul rând, aplicațiile de calculator trebuie modificate pentru a suporta aceste formate de fișiere, ceea ce nu este tocmai simplu. Și la oricare dintre acești pași se pot face erori.

    În perioada de tranziție, până când toate softurile au fost modificate corespunzător, haosul a fost maxim. De multe ori diacriticele au cauzat diverse probleme, de aceea multe site-uri evită să le folosească, mai ales pentru că nu pot controla calculatoarele sau telefoanele pe care vor fi afișate, și preferă să nu riște o afișare necorespunzătoare, așa că nu le mai pun deloc.

    Dar perioada de tranziție s-a cam încheiat, probleme nu prea mai sunt, așadar nu prea mai există scuze pentru a scrie fără diacritice, decât eventual graba.

  7. G. Petrineanu spune:

    Incerc sa semnalez (de pe tastatura suedeza din pacate) o problema terminologica care deruteaza chestiunea sedilelor la si ț
    “ş, spre deosebire de ț, apare în mod greșit cu sedilă”

    Anume, putem recunoaste si combate ceva cind stim cum se numeste. In scoala nu ne-am gindit niciodata la ş şi ț decit ca “litere” (mai savant tipografeme).

    Un tipografem poate fi imitat cu ajutorul unui alt tipografeme fara diacritic plus o sedila. Sedila este partea care “atirna” de respectiva tipografema si o modifica. Sedila a fost solutia inginereasca dar care apoi s-a perpetuat tot de catre ingineri, care in tot felul de softuri pun intrebarea vrei “cu sedila” sau din cel “adevarat” (la care atirna un diacritic dar care nu are un nume ca sa-l poti deosebi anatomic de sedila). De ce Naiba ar vrea sa aleaga cineva “fara sedila”??? Manie? E doar una din incalcarile de ergonomia programarii (Usabilty) semnalate in toate manualele: nu pretinde utilizatorului alegeri are nu-l intereseaza.

    Deci, cum numim “partea” care atirna sub ş şi ț ca sa putem da comanda?

  8. Liviu spune:

    Eu unul nu sunt pentru OBLIGATIVITATEA diacriticilor. Nu mai spun ca nu am inteles niciodata de ce intr-o limba fonetica trebuie sa ai doua caractere pentru acelasi sunet: i si a (nu am diacritice la tastatura) Mai mult, cred ca cel putin 99,9% (ca sa parafrazez unele reclame) se inteleg foarte bine chiar daca nu sunt folosite diacriticele, efortul de a le intelege fiind minor. Dar daca unii nu vor sa si judece, nu mai e problema mea… In ce ma priveste, consider ca scrierea fara diacritice poate avea mult mai multe cauze, nu minimizati problema. De ex. eu scriu in romaneste doar cateva zeci de randuri pe an. De ce m-as complica cu adaugarea unui font romanesc? Sau poate scriu de pe calculatorul de la servici, unde nu pot instala ce vreau eu, datorita politicii firmei. Si evident mai pot fi gasite si alte motive, daca se vrea…
    P.S. Dupa cum se vede nu am folosit diacritice. Va rog sa-mi spuneti, cate persoane nu au inteles ce am scris…

    • Leo spune:

      @ Liviu:

      Domnul,

      S poat spun aclasi lucru si dspr vocala “”. Crd ca faptul ca nu folossc acasta vocala nu impidica p nimeni sa intlga c vrau sa spun, nu-i asa?

      • Liviu spune:

        Evident! Problema e ca dvs. nu ati folosit aceasta vocala pentru ca asa ati vrut, nu pentru alte motive obiective. Ori eu tocmai asta am subliniat, ca poti sa nu folosesti diacriticile daca ai o justificare. Daca de ex. ati avea tasta E nefunctionmala, credeti ca v-as acuza de rea vointa? Evident NU! Dar daca nu ati inteles ce am vrut sa spun, nu mai e vina mea. Mai ales ca am dat si exemple…

      • Leo spune:

        Domnule,

        Este oarecum evident ca limba are multe redundante. In 90% din cazuri ne intelegem chiar daca incalcam o groaza de reguli.
        Fireste, asta denota neglijenta si nepasare. Si eu sunt vinovat, ca si dvs: am doua “scris”-uri. Unul fara diacritice, pe care-l folosesc pentru comunicarea informala – pentru ca asa m-am obisnuit acum multa-multa vreme, pentru ca in decursul timpului nu toate programele/fonturile suportau diacritice, samd. Si forma corecta, pe care o folosec intotdeauna pentru comunicare formala.

        Schimbarea este automata la mine-n cap, si pe tastatura doar un . Nu strica nimic la litere, amesteca unele simboluri, ce e e drept.

        Insa nu mi-a trecut prin cap pana acum sa justific scrisul fara diacritice ca dvs: se intelege oricum, cine nu vrea sa judece e treaba lui. Va invit sa folositi judecata asta cu un compilator atunci cand scrieti cod. Sau cu colegii muzicieni cand scrieti o partitura. Samd, putem gasi nenumarate alte exemple :)

  9. Ela spune:

    Admir oamenii cu simtul umorului :) Multumesc si pentru acest magnific text, stimate domn Funeriu!
    Cred ca avem o sansa unica, sau cel putin rara, sa avem ca limba materna, romana! Intr-adevar, nu mai sunt multe limbi in care, un singur semn are puterea sa modifice radical sensul unui cuvant, respectiv al unei fraze…Este remarcabil!
    Totusi, pentru a “profita” de aceasta particularitate, exista o conditie sine qua non : sa stim sa scriem SI corect, indiferent de libertatile pe care ni le conferim, atat din comoditate, cat si din orice alt motiv mai…serios.
    De aceea, din cand in cand, nu ar fi inutil sa ne antrenam cu scrisul de mana, sau cu cititul de carti tiparite.
    Ca sa ne pastram tezaurul, trebuie sa fim exigenti cu depozitarii sai, adica cu noi!
    Desigur, putem si desconsidera limba, putem neglija regulile, putem considera diacriticile detalii nesemnificative, putem chiar afirma ca esential este sa intelegem si sa ne facem intelesi. Putem, dar gresim!
    Iar anumite greseli – se stie de la uciderea ducelui d’Enghien la ordinul lui Napoleon Bonaparte – devin, prin consecintele lor, mai grave decat o crima…

  10. Mihai spune:

    Mulți dintre noi, ăstia fără diacritice, scriem de pe mobil. Dacă pe un PC sau laptop aplicația te “lasă”, în sensul că are chiar si o combinație de taste, pe mobil nu prea ai ce face… Sau ai, dar trebuie sa-ți aduci aminte de cuvant generează automautomat litera si sa-ți încerci dexteritate cu display-ul…

  11. Viorica MEUNIER spune:

    Buna seara,
    Interesant articolul, si ma scuz ca nu utilizez diacritice dar nu le am pe calculatorul meu cînd scriu pe FB. Sînt traducatoare (româna-franceza) si vreau sa spun ca textele din limba româna pe care le primesc pentru traduceri sunt de multe ori ilizibile din cauza asta. Cînd traduc spre româna le utilizez pentru ca lucrez cu word si printr-o manevra reusesc sa le aplic, dar este mai dificil si timpul este mai lung, mai ales cînd documentul are multe pagini. Am colegi care nu mai utilizeaza de mult diacritice dar consider ca textul îsi pierde sensul si este o aberatie mai ales pentru textele in administratie, stiintifice, etc. De multe ori renunt sa traduc aceste documente, lectura lor necesita o concentrare foarte mare iar de corectat, nici vorba, nu am nervii de otel !

  12. nobody spune:

    Eu sunt o specie mai aparte: folosesc diacritice doar când imi convine mie. În corespondenţa informală (de exemplu in comentarii) pun diacritice doar atunci cănd lipsa lor poate duce la confuzii (de exemplu “Omul ăla are două fete”. “Fete” sau “feţe”?). De ce fac asta? Probabil pentru că pot sa scriu mult mai rapid când nu sunt nevoit să apăs AltGr pentru a obţine diacriticile. Oricum mintea noastra este atât de antrenată cu stilul asta de scris încât probabil o parte din cei care citesc acest comentariu nici nu si-au dat seama că uneori am folosit diacritice, alteori nu.

    În schimb sunt foarte pedant când este vorba de chestii oficiale (contracte, facturi, website-ul firmei etc). Acolo folosesc si pretind şi altora să foloseasca diacritice.

    În ceea ce priveşte sedila si virgula, consider că este moft să insistam pe ş-ul şi ţ-ul “românesc”. Diferenţa este insesizabilă şi nu merită să ne complicam cu niste simboluri care riscă să nu fie afişate corect pe display-urile altora. Cred că este preferabil să vezi pe ecran “ş” in loc de ” ” (blank) sau, uneori, “hieroglife”.

  13. Gheorghe Petrineanu spune:

    @stormwatch
    Faptul că se poate fără ceva nu înseamnă că e și nostim. Chef fără băutură, romanță fără săruturi, pictor fără mîini.

    PS. Scriu mai repede cu diacritice de pe tastatura cu completare automată a telefonului: două – trei litere, un cuvînt întreg.

  14. Cristian spune:

    Povestea este mult mai lungă:

    1987. Romanian language is associated with ISO 8859‑2 (Latin 2)—the international standard stipulates S-CEDILLA and T-CEDILLA glyphs. Romanian officials are oblivious to the matter.

    1997. It takes ten years for ASRO to react. In 1997 the association complains to ISO about the S-CEDILLA and T-CEDILLA standardization requesting an amendment.

    2001. ISO publishes ISO/IEC 8859-16 also known as Latin-10 or “South-Eastern European” incorporating Romanian SR 13411 standard, in spite of strong opposition from USA’s representatives and from Mr. J. W. van Wingen, Netherlands’ representative. Finally Romanian language’s standard form is also the correct one.

    http://kitblog.com/2008/10/romanian_diacritic_marks.html

  15. Maica Reteza spune:

    “scrisul diacriticelor de pe telefon ia de două ori mai mult timp”
    Ia pe naiba… Uite, scriu noaptea, din pat, pe telefon cu ecran de 5.5, cu diacritice, și folosesc o singură mână: patru degete susțin telefonul și cu degetul mare scriu cu swipe și autocorrect (că toate căzăturile de telefoane știu să corecteze mai multe limbi simultan, apropos de autocorecție, autocorrect și swipe).
    De fapt e mai rapid să scrii cu diacritice fiindcă dicționarul nu are cuvintele fără diacritice, nu știe să zică “decat” ci “decât”. Și, în plus, știe să-ți scrie și-astfel de chestii compuse, tu trebuie numai să-ți plimbi degetul pe “deaia”, într-o mișcare continuă, și el zice de-aia.
    My 2c…

    Iar scrisul cu diacritice pe Windows e natural, ALT-GR + astiq și aia e, n-ai nevoie de nicio tastatură specială ci numai să-ți setezi language Romanian și tastatură Romanian-Programmers. Thanks to Cristian Secară, că layout-ul propus de academie este un haos total: pentru a face loc ăâșțî, au haotizat toate semnele.

    Și o completare:
    Ș cu sedilă nu e vina Microsoft sau Apple ci a academiei care, varză și idioată cum e, a trimis la ISO codul de caracter greșit (adică numărul lui ș din unicode). Niște boșorogi, n-au văzut bine virgula aia, personal cred că nici nu știau că există mai multe feluri. După aia, firmele cu softurile au implementat cum zicea ISO (la vremea aia).

    (acuma, că ditamai siteurile gen HotNews nu scriu cu diacritice este total lame, până și browser-ul lu’ mamaie știe unicode. Adică scriu oamenii comment-uri cu diacritice pe HotNews dar nu scriu autorii?
    La alții (parcă 22) e și mai aiurea: titlul articolului se poate să aibă diacritice, imediat lângă el apare data în engleză cu format american (September 16), după aia subtitlul nu are diacritice, autorul are, meniul are, textul are sau n-are în funcție de autor…)

    • grasshopperid spune:

      Este foarte adevărat: swipe și auto-correct fac scrisul cu diacritice mult mai ușor pe telefon decât pe laptop. Chiar nu înțeleg de ce nu există și în Word un auto-correct care să funcționeze pe aceeași bază cu cel de pe telefon. Adică în timp real.
      Oamenii ar putea să scrie fără diacritice în Word de exemplu, dar auto-correct-ul ar face corecțiile în mod automat. Ar mai trebui apoi doar o mică verificare pentru cuvintele care există și cu diacritice și fără.
      Sau există deja asta și nu știu eu?

  16. neamtu tiganu spune:

    Nemtii au rezolvat elegant fara “diacritice”, ö se scrie oe, ä se scrie ae, ß se scrie ss si gata..

    • neamtu tiganu spune:

      Deși mi s-a tăiat plângerea, revin cu diacritice, poate așa devin mai simpatic. E relativ simplu să treci in windows pe diacritice, dar si complicat deoarece anumite semne, la tastatura qwer, nu mai sunt așa cum eram obișnuit. De ex. y devine z și invers. Nu mai spun ca sunt complet bulversat cu î din a sau î din i.
      Cel mai bine ar fi dacă mult laudații specialiști ITiști români ar face un app care să convertească automat. Am cumpărat un asemenea app, m-a costat 30 €, dar e complet nesatisfăcător, nu reușeste să converteze decât ca. 50%. Pt mine ar fi comod dacă ö, ä, ß german ar deveni ă, â, î.

  17. David spune:

    O întrebare adresată celor care spun că nu au diacritice pe tastatură sau pe telefon: la ce vă trebuie?
    Nici eu n-am diacritice „pe tastatură” și vedeți cum scriu. Tastatura „logică” se setează în sistemul de operare. Eu scriu zilnic în trei limbipe două tastaturi: una spaniolă și una engleză, dar reușesc să scriu fiecare limbă cum trebuie. Chemați un prieten mai priceput să vă seteze tastaturile în sistemul de operare și… hopa! Veți avea și voi diacritice.
    Când aud pe cineva care are un calculator achiziționat în ultimii 10 ani și spune că nu are diacritice îmi vine să-l bat. La fel se aplică și telefoanelor. Cine a dat 700 de euro pentru un iPhone și spune că nu are diacritice merită bătut. Pe orice smartphone cumpărat în ultimii 5 ani se poate scrie cu diacritice.
    Mai uitați-vă în jurul vostru și vedeți cum scriu sârbii, maghiarii… Credeți că ei aveau diacritice pe tastatură în 1990? Credeți că toată lumea are în 2017? Sau poate oamenii și-au setat tastatura în sistemul de operare să poate scrie limba lor cu alfabetul ei?
    Respectați-vă limba, măcar în scris. Unii ca mine s-au chinuit s-o învețe și s-o scrie cât de cât corect. În 2005, când am început să învăț limba voastră, mi-a luat doar câteva minute să am diacritice pe laptop. 12 ani mai târziu, majoritatea românilor încă nu le-au găsit.

    • zigzag spune:

      Eu cred că o persoană care consideră că cineva “merită bătut” pentru că nu știe să folosească foarte bine telefonul ar trebui să consulte urgent un psiholog care să-l ajute să iasă din Evul Mediu al minții și să facă primii pași către lumea modernă unde se consideră că educația este soluția, nu violența fizică.

      • Alin spune:

        Serios? Asta e tot ce ai văzut în acel comentariu? Chiar ai crezut că omul era dormic să aplice corecții fizice?
        Uimitor totuși cum ai ratat ”Unii ca mine s-au chinuit s-o învețe și s-o scrie cât de cât corect. În 2005, când am început să învăț limba voastră, mi-a luat doar câteva minute să am diacritice pe laptop. 12 ani mai târziu, majoritatea românilor încă nu le-au găsit.” Omul a învățat limba noastră și o scrie perfect.
        Și da, în afară de noi cam toate celelalte neamuri vecine scriu cu diacriticele specifice limbii lor. Iar unii au chiar mai multe. Și nu-i doare mâna!
        Înfiorător câte scuze ne găsim pentru lene!

  18. Tendința modernă de a scrie fără diacritice (și nu doar la noi) este exacerbată, printre altele, de modul în care sunt concepute tastaturile implicite de pe dispozitivele mobile, tastaturi gândite de programatori complet străini de culturile lumii. Am scris un articol mai demult pe tema asta [*], articol pe care, printr-o petiție, l-am supus atenției și Comisiei Europene, însă inerția birocratică – mai ales într-o zonă culturală aproape dormantă – este mult prea mare față de viteza comercială cu care este inundată piața pe acest segment.

    [*] https://www.secarica.ro/index.php/ro/rou/litere-si-apasari

  19. pehash spune:

    Prin anii 90 câstigam un ban cinstit din tehnoredactare de diverse (lucrări de diplomă, doctorat, grad etc.). Am învățat prin clasa a 8a să scriu în orb, cum se spune printre cunoscători. Pot și acum să scriu cu diacritice la o viteză rezonabilă, dar nu o mai fac de mult timp. Pe laptopul ăsta nici măcar nu activasem opțiunea de tastatură în limba română până acum.

    De ce? Pentru ca majoritatea textelor pe care le scriu si le citesc sunt in limba engleza. Inteleg ca inca mai exista literatura romana (netradusa) si mi se pare normal ca presa scrisa din Romania sa faca un efort suplimentar pentru a evita neintelegerile, dar in utilizarea curenta majoritatea riscurilor generate de lipsa diacriticelor se rezolva din context. Cine nu intelege ce am scris in paragraful asta, desi nu am folosit diacriticele? Cat timp mesajul a fost transmis si inteles, efortul de a scrie corect, cu diacritice, mi se pare inutil.

    In cateva zeci de ani oricum limba engleza va ajunge sa domine si societatea romaneasca. Cei care cred ca pot impiedica globalizarea n-au decat sa inventarieze alte caracteristici nationale (arhitectura, imbracaminte, muzica si dans) care au devenit deja istorie. Daca as fi ministrul educatiei as cere de pe acum sa se predea in scoli toate materiile in limba engleza si doar literatura romana sa se studieze in limba materna.

  20. ikke spune:

    Am așteptat să văd reacțiile la articolul domnului Funeriu. Sunt relevante, din ambele perspective (a celor ce pledează pentru diacritice și a celor care consideră că e vorba de o futilitate sau de un efort disproporționat).

    Dacă David, Maria Reteza, grasshopperid sau Gheorghe Petrineanu (între alții) au înțeles că merită și chiar că e necesar (sau, mai important, că uneori scrii mai repede cu diacritice dacă-ți setezi sculele de scris cum trebuie), alții încearcă să descopere focul sau roata…

    Dat fiind că am fost cel de la care a plecat articolul domnului Funeriu, încerc să fiu util și să-i informez pe cei ce nu știu că există și tastaturi cu diacritice românești de cel puțin 11 ani.
    A mea costa acum 6 ani între 5 și 7 € (KB slim mf us/rom). Nu vă speriați dacă gugăl vă dă mai întâi prețuri mari, căutați mai departe, până treceți de cele cu briz-brizuri și dantele …

    Mulțumiri domnului Funeriu, așteptăm următorul articol!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ionel Funeriu


Ionel Funeriu

Profesorul Ionel Funeriu s-a dedicat studiului versificației românești, lucrarea sa majoră, Versificația Românească, propunând o nouă teorie asupra versului românesc. Por... Citeste mai departe


Bucharest Science Festival 2017

Bucharest Science Festival 2017, 27 septembrie - 1 octombrie

Cateva dintre evenimente:
  • Exploratorii frontierelor Cosmice - Conferința susținută de Prof.l Mark McCaughrean, Senior Advisor pentru Ştiinţă şi Explorare în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene
  • Food Evolution - Cum decidem cum să ne hrănim? - vizionarea documentarului Food Evolution + o discuţie prin Skype cu scenaristul şi producătorul lui, Trace Sheehan
  • Atelierele de chimie Kids' Lab
  • Atelierele GeneEd - ateliere practice de extragere a ADN-ului
  • Noaptea Cercetatorilor de la Muzeul Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" si de la Muzeul National de Geologie

Pentru detalii despre programul complet al festivalului și rezervări vă invităm să vizitați siteul www.BucharestScienceFestival.ro.

E randul tau

Nu se pune problema „acceptării” anonimatului. Pur și simplu nu am fost întrebați, am fost r...

de: Gabriel Fornica-Livada

la "Învățământul care îl merităm. Despre țapul ispășitor și arderea canapelei"

Cauta articole

septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)