Home » Analize »Cultura »Reactie rapida » Citesti:

Unde gravitationale au fost confirmate. Si ce daca?

Cristian Presura februarie 12, 2016 Analize, Cultura, Reactie rapida
68 comentarii 18,826 Vizualizari

Probabil ati auzit deja: interferometrele LIGO au masurat experimental unde gravitationale, sosite de la doua gauri negre care au fuzionat. Undele gravitationale sunt unduiri ale spatiului, asemanatoare valurilor care se formeaza pe suprafata unei ape. Ceea ce a detectat insa LIGO a fost, mai degraba, un tsunami!

Ce s-a observat?
Undeva, la mai mult un miliarde de ani lumina departare, doua gauri negre stelare au fuzionat. Masele lor depaseau, fiecare, 30 de mase solare. Cele doua obiecte cosmice au orbitat, unul in jurul celuilalt, multe sute de milioane de ani (poate miliarde), pentru ca sa fuzioneze brusc, in doar cateva fractiuni de secunde. La sfarsitul dansului cosmic, viteza lor a atins jumatate din viteza luminii, iar fuziunea a generat o puterea instantanee de 50 de ori mai mare decat puterea luminoasa a tuturor stelelor din univers! Energia totala, aruncata in spatiu, in acele cateva fractiuni de secunde, a depasit echivalentul a trei mase solare. Ea a fost imprimata spatiului, sub forma undelor gravitationale. Deformarea spatiului a fost detectata, aproape simultan, pe doua interferometre diferite ale proiectului LIGO, situate la mii de kilometri distanta unul de altul. Spectacolul este un adevarat „tsunami” cosmic.

E „pe bune”? Chiar nu e o alta eroare experimentala?
Faptul ca acelasi semnal a fost detectat, aproape simultan, pe doua interferometre diferite, situate la mii de kilometri distanta, arata ca nu e vorba de o eroare experimentala. Mai mult, intarzaierea dintre cele doua semnale, de cateva milisecunde, e conforma cu timpul cat i-ar lua undei (care se deplaseaza cu viteza luminii) sa ajunga mai intai la un interferometru si apoi la celalalt (in practica, se mai adauga un factor datorat unghiului sub care a venit unda). Numai o interventie umana intentionata ar fi putut conduce la o astfel de potrivire. Dar este adevarat ca semnalul a fost detectat (pe 14 septembrie 2015) cu doar patru zile inainte de pornirea oficiala a interferometrului imbunatatit, ceea ce a ridicat semne de intrebare. Lumea se intreaba: de ce nu a mai fost detectat un alt semnal de atunci? Circula zvonuri ca ar fi fost de fapt cinci semnale suspecte, dar ca doar cel prezentat a fost atat de puternic incat sa nu ridice dubii.

Au adus rezultatele ceva nou fata de ce se stia deja?
Marea supriza este marimea celor doua gauri negre. In mod normal, gaurile negre sunt de trei ori mai grele decat soarele. Ele sunt ramasite ale exploziilor unor stele (denumite supernove). De aceea, stelele din care provin trebuie sa fie mai mari decat Soarele, de aproape zece ori. O gaura neagra de 30 de ori mai grea decat soarele ne arata ca steaua din care a provenit este de aproximativ o suta de ori mai mare decat Soarele! Faptul ca am masurat o astfel de gaura neagra masiva, si, mai mult, ca ea se afla deja in apropierea unei alteia similare, inseamna ca ele sunt destul de obisnuite in univers. Cat de multe sunt, si de ce nu le-am vazut mai des pana acum?

Ce avantaje tehnologice ne aduce descoperirea?
In conferinta de presa, fizicianul Kip Thorne  (cunoscut publicului larg ca expertul stiintific din spatele filmului Interstellar) a fost intrebat daca, de acum, putem construi nave cosmice care se deplaseaza mai repede decat lumina, sau care merg inapoi in timp. Nu asa de repede!, a raspus Kip Thorne . Din moment ce semnalul masurat se conformeaza cu totul ecuatiilor cunoscute ale lui Einstein (nici urma de efecte cuantice, sa zicem), navele acestea nu sunt mai aproape de realizare decat erau inainte. Sa ne aducem aminte, insa, de electronul lui Thompson. Descoperitorul lui spunea ca e inutil. Peste numai cateva zeci de ani, electronul punea in functione motoare, lumina orase si, mai tarziu, facea posibil internetul. Este un secret pe care l-am invatat in lumea inventicii: odata ce punem mana pe lucruri, „ne jucam” cu ele, ideile de aplicatie ies ca ciupercile la suprafata, dincolo de ceea ce gandesc cercetatorii care au descoperit fenomenele, si care nu sunt inventatori. La ce minuni ne putem astepta de la undele gravitationale?

Si ce daca?
Este adevarat ca pamantul este rascolit, chiar si azi, de razboaie. Ca exista saracie dincolo de ceea ce ne putem imagina. Ca hotia ajunge pana in parlamente iar coruptia este endemica. Vazuti din spatiu, suntem o civilizatie bolnava, cunoscuta, printre extraterestri, prin capacitatea de a produce razboaie planetare si riscul de a ne autodistruge, in orice moment. Nu ma indoiesc ca nu vom avea loc la masa discutiilor intergalactice, ca vom fi izolati asa cum izolam si noi tarile in care nu avem incredere. Totusi, un rezultat ca cel de azi ne da sperante ca nu ne-am ingropat cu totul. El ne reaminteste adevarata calatorie pe care am pornit atunci cand am intrat in era stiintei: o calatorie spre stele. Calatoria aceasta nu o anuleaza pe cea catre infinitul interior, a carei putere se vede in arta si muzica, si in durerile pe care le purtam inauntru. Totusi,   peste milioane de ani vom invata si noi sa ne uitam mai mult in viitor si mai putin in trecut, sa renuntam la obsesia propriei persoane sau a propriului grup, si sa fim mai interesati de lumea in care am ajuns sa traim. Un astfel de rezultat remarcabil este un succes al fizicii fundamentale si un mesaj subtil care se da civilizatiei: puneti-va lucrurile in ordine si continuati drumul, caci dincolo de voi se afla minunatii de care voi inca nici nu stiti!


Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "68 comments" on this Article:

  1. Anton spune:

    Ce frumos!Optimismul acesta chiar ne poate schimba. Desi, daca vezi titlul articolului “Si ce daca?” n-ai fi crezut. Mai degraba in latura noastra romaneasca “Ce ce ne incalzeste pe noi?”Dar nu, exista in tot cuprinsul textului o uriasa speranta de bine.Si cred ca merita sa ne agatam de ea. Urmaresc deseori pe Discovery Science tot felul de filme care ma fac sa ma avant in vise frumoase, sa cred ca viata noastra atat de neinsemnata ne este data si pentu salturi in minunatia Universului. Autorul a explicat pe intelesul tuturor ceea ce ieri savantii au comunicat si din care puteai sa te intrebi “Si ce daca?”.E vineri, stimati telespectarori iar viata merita sa fie traita. Iubiti parlamentari, opriti-va din furat si din smecherii, sunt lucruri marete carora le santem martori directi.Si nu e vis, e chiar realitate!

  2. Decebal spune:

    Fizicienii au avut la dispozitie 100 de ani, in care “sa mestece” si sa incerce sa inteleaga teoria relativitatii. Se zice ca astazi, in intreaga lume, sunt doar vreo 10.000 de oameni care inteleg pe deplin Teoria lui Albert Einstein.
    Este logic sa presupunem ca cel mult 10.000 de oameni inteleg implicatiile si aplicatiile undelor gravitationale. Pentru mine, de exemplu, “curbarea timpului” este o notiune de neinteles, asa ca e evident ca nu-mi pot imagina la ce ne-ar putea ajuta. :)

    Cat despre “era stiintei”, am banuiala ca (cel putin) fizica cuantica si astrofizica au sanse mari sa creeze punti nebanuite intre material si spiritual. Cred ca traim timpuri in care se vor intampla lucruri spectaculoase si greu de inteles. “Minuni”, cum spune autorul.

    “Si ce daca?” din titlu si din finalul articolului imi suna ironic dar si trist. Si-mi aduce aminte de un banc, din vechea oranduire:
    Un militian dirija circulatia, la Intercontinental. Langa el, opreste o masina si soferul acesteia intreaba, in engleza, cum poate ajunge la Ministerul Turismului. Militianul nu intelege si, in consecinta, nu raspunde. Soferul masinii intreaba si in germana, in italiana, in spaniola. Militianul nu raspunde. Soferul renunta si demareaza. Un trecator, care asistase la intreaga scena, spune catre militian: “Dom’le, ai vazut cate limbi straine stia ala?!…” Militianul, relaxat, raspunde: “Mda… si la ce i-a folosit?…”

  3. Vlad spune:

    Interesant este ca undele gravitationale au fost confirmate ca fiind rezultatul fuziunii a doua gauri negre a caror existenta a fost detectata pe baza undelor gravitationale.

    Deci cu alte cuvinte s-a detectat un semnal in doua puncte de masurare care respecta intr-adevar corelatiile legii relativitatii privind diferenta de timp in care acest semnal a fost masurat si care a fost luat ca sursa atat pentru undele gravitationale cat si pentru gaurile negre care le-au produs.

    Lucrurile au mers cam asa: se cauta o dovada pentru undele gravitationale, s-a realizat experimentul si acum se astepta o confirmare a acestor unde gravitationale. Cand a aparut un semnal atunci automat rationamentul a fost, avem un semnal inseamna ca el provine de la undele gravitationale, unde gravitationale care de unde sa provina daca nu de la coliziunea a doua gauri negre.

    Deci iata dovada si a gaurilor negre si a undelor gravitationale: semnalul.

    • ada spune:

      Acesta este esența cunoașterii. Imaginăm teorii pentru explicarea unor observații și apoi explicăm alte observații pe baza lor. Când apar observații care nu se mai pot explica, teoria pică. Și imaginăm alta. Noi nu înțelegem de fapt natura, o explicăm prin creații ale minții care rezistă cât observațiile nu le contrazic. Pur și simplu, știința este o creație a minții umane. Nu mintea intră în tainele naturii, imaginația umană își închipuie natura într-un anumit mod. Marea minune nu este înțelegerea Universului (cum credea Einstein) ci capacitatea minții umane de a crea artefacte, Capacitatea de a face creații concrete pe baza unor teorii care nu au nicio certitudine absolută că sunt adevărate. Creațiile rămân funcționale și după ce teoria pe baza cărora au fost construite este abandonată. Omul este asemănător lui Dumnezeu, el poate crea. Cealaltă asemănare, după chip, probabil că a fost doar la începuturile uceniciei omului. Când Dumnezeu a văzut de ce este în stare creația sa să facă…i-a luat acel atribut…

    • Lobachevsky spune:

      Corect rationamentul…In stiinta se merge pe ideea de blid experiment :)
      In cazul de fata, eu stiu ca vreau sa detectez undele gravitationale si gaurile negre…detectez un semnal (distorsiune spatiu-timp) si automat, biast, ma gandesc ca ele vinde la coeziunea a doua gauri negre, iar semnalul sunt undele gravitationale.
      Fac simulari si vad ca semnalul s-ar suprapune…deci, sunt sigur ca-s unde gravitationale si gauri negre (e.g. erori de genula sta au mai fost asa ca pana la confirmarea altor semnale, eventual certitudinea ca alea chiar sunt gauri negrue – combinat cu telescop, x-ray) mai dureaza.

      • sile spune:

        Gresesti. Pornesti de la o ipoteza falsa.
        Nimeni nu “si-a imaginat” gaurile negre si undele gravitationale. Avem in schimb o teorie verificata si ras-verificata. Deci teoria este, din cate stim noi, adevarata. Ei, teoria asta, pe langa alte predictii pe care le-am putu verifica, ne spune ca exista si unde gravitationale. Pe care pana acum nu le-am putat vedea. Pe cale de consecinta, exista posibilitatea ca undele graviationale sa nu existe, ceea ce ar fi insemnat ca teoria relativitatii e incorecta/incompleta.

        Si daca te gandesti ca semnalul despre care se discuta acum provine din alta sursa, fii convins ca cercetatorii implicati nu ar fi facut anuntul daca nu ar fi fost convinsi ca au dreptate. Ma rog, pe cat de convins poate fi un cercetator care in fisa postului sa se indoiasca de orice.

    • Sunt doi pasi. Primul este ca semnalul este identic in cele doua interferometre, situate, la mii de kilometri distanta. Asa dovedeste realitatea lui, nu si sursa. Sursa se determina pe modele viabile, care folosesc ecuatiile lui Einstein. Doua gauri negre care fuzioneaza este o ipoteza, care se potriveste foarte bine. Pana cand nu sunt alte ipoteze care sa se potriveasca mai bine, ramanen cu asta. De aceea, unii zic ca e si o dovada a gaurilor negre, pentru ca e singurul model viabil.

      • Vlad spune:

        Rationamentul functioneaza pe niste premize teoretice. Eu am vrut doar sa ilustrez pasii si ratiomanetul care a dus la concluziile la care ati facut referire. Exista, cel putin din ceea ce am aflat, aceasta echivalenta a semnalelor care poate fi probata in termenii teoriei. Ce este cert este ca ceva s-a intamplat si ca exista o sursa. Premizele, pe care functioneaza rationamentul in continuare, sunt extrase dintr-o teorie asupra realitatii. Ele sunt concluzive in cadrul teoriei. Ce incercam sa validam, insa, este realitatea si nu teoria, asa incat pentru a fi coerenti trebuie sa facem referire la fapte.

        • Vlad spune:

          In fapt, am vrut sa combin acest eveniment pe care l-ati expus, cu dezbaterea despre educatie si gandire critica. Relativ la certitudine, sigur e relativa, iar pentru cine doreste sa fie exact atat cu el cat si cu ceilalti trebuie sa-si valideze singur relatarea, adica sa mearga la fata locului sa vada mecanismele de masurare, sa verifice datele si asa mai departe pentru a-si putea forma o parere neintermediata si bazata pe rationamente si observatii proprii.

      • Popesu Mircea spune:

        In loc de comentariu o sa punctez “necunoasterea” cu cateva intrebari (“prostesti”?
        1.Care sunt parametrii de stare “aferenti” gaurii negre? Intreb, deoarece, au fost semnalate campuri magnetice (forma de miscare magnetica) in ( jurul) GN. Existenta formei de miscare conjugate ar justifica coherent fenomenele petrecute/relatate si n-ar mai fi nevoie de “scenarii”
        2. Ce a determinat apropierea/ explozia GN?
        3. Ce se intampla cu “semnalul” afferent explozie pe traiectul spre locurile de masurare? Parametrii semnalulului nu sunt influentati , de exemplul , de structurile de radiatii ce inconjoara Soarele/Pamantul? Cum s-au comportat aceste structuri pe ansamblul si la nivel micro/frecventa proprie?
        4.Care a fost influenta fluxurilor asupra modificarii schimbului dintre centurile de radiatii/ionosfera si scoarta terestra?
        5. Care este natura GRAVITATIEI ? Care este modalitatea de a produce unde/ confinare locala (atata timp cat nici nu se aminteste/nu se ia in calcul un asemenea mechanism “local”)?
        6. “Omogenitatea” presupusa a “spatiului gravitational” nu produce “sisteme”, deci nici “unde gravitationale” detectabile. Heterogenitatea locala produce sisteme si asta presupune camp neomogen. Se pune intrebarea daca experimentul a produs “date de observatie” cruciale sa intareasca paradigma actuala de cercetare a GRAVITATIEI, sau dimpotriva sa ridice serioase intrebari legate de paradigm in care se analizeaza datele de observare?

      • Petronius. spune:

        „O gaura neagra de 30 de ori mai grea decat soarele ne arata ca steaua din care a provenit este de aproximativ o suta de ori mai mare decat Soarele!”

        Dar dacă gaura neagră provine din fuziunea unor găuri negre ? dar dacă provine dintr-o mică gaură neagră care în timp a înghițit alte stele sau material protostelar ?

    • Cristi spune:

      E f. corect ce aspuneti. Dpdv logic, e cam circular :) Dar sa nu ne grabim. Logica umana si realitatea nu s-au suprapus intotdeauna.
      Nu stiu de ce au anuntat la pachet ambele aspecte ( gauri negre si undele gravitationale), e ca si cum ar fi dorit ca anuntul sa fie cat mai spectaculos posibil. Eu stiu ca pana acum avem ceva dovezi indirecte despre gauri negre, deci nu ar fi corect sa ignoram acest context.
      Oricum, ceea ce conteaza e tot experimentul, deci sa asteptam sa vedem daca se va “replica” adica daca vom continua sa detectam acelasi tip de semnal in viitor. Mai mult trebuie cumva ( cam greu dar poate nu imposibil) sa eliminam pe cat posibil, orice alte ipoteze care ar putea explica acest semnal. Este gravitatia + prezenta gaurilor negre, singura explicatie posibila pt. ce s-a detectat ?
      Chiar daca semnalul detectat se potriveste dubios de bine cu teoria, asta nu inseamna ca gravitatie e the only game in town. Si evident, nici ca nu e ea responsabila cu ce s-a detectat.
      Cred ca mai e nevioe de timp si de alte confirmari.
      Intre timp sa citim pe indelete ce au scris autorii la http://journals.aps.org/prl/abstract/10.1103/PhysRevLett.116.061102

      • Cristi spune:

        Mesajul meu era pt. prima postare a lui Vlad.

      • Vlad spune:

        Empirismul in fizica la scara cosmica nu e probabil un aspect facil … Gaurile negre din cate stiu au fost descoperite dupa ce s-a emis teoria legata de existenta lor … Eu doar vroiam sa fac distinctia intre teorie si realitate … Nu contest ca exista gauri negre si undele gravitationale … desi nu le-am vazut. Pe undeva intuitiv cred ca ele trebuie sa existe … dar ideea ramane. Teoria e una si realitatea e alta … Realitatea e baza si teoria e doar un model care incearca sa o descrie.

        • Cristi spune:

          @Vlad:
          Nu stiu cate lucruri facile mai sunt astazi in fizica sau in stiinta in general. S-ar putea sa fi cules deja fructele cele mai apropiate de noi. Asta nu inseamna ca trebuie sa ne oprim sa cautam, chiar daca e extrem de greu ( de ex in cazul de fata, tb sa masuram o variatie in lungime de ordinul 1/1000 din dimensiunea unui proton ).
          Distinctia dintre teorie si realitate exista si va exista mereu. Asta stim deja de cand folosim metoda stiintifica, care nu iti garanteaza adevarul absolut. Prin definitie ( folosim inductia ). Cu toate astea, e cel mai bun instrument pt cunoastere pe care il avem pana acum, asa imperfect cum e.
          Cu ideea de “teoria e doar un model” nu pot fi de acord pt. ca avem deja teorii extrem de bine confirmate experimental zeci de ani, in mod repetat, care se suprapun deci extrem de bine cu realitatea. Un exemplu este QED http://scienceblogs.com/principles/2011/05/05/the-most-precisely-tested-theo/
          Mai mult, incercam sa le gasim limitele pt. a putea inainta in cunoastere.
          In stiinta, ideea de teorie are alta semnificatie decat cea de zi cu zi.
          Nu ati vazut gauri negre si nici undele gravitationale asa cum nu ati vazut nici pamantul rotund cand va uitati la orizont. Cand te uiti dupa soare, nu vezi pamantul cum se roteste in jurul soarelui…. si probabil inca multi ar jura ca e invers :) Sa nu ne grabim deci, sa asteptam ca metoda stiintifica sa confirme in timp aceasta stire ( sau nu).
          Daca acesta detectie se va dovedi adevarata, atunci marele castig nu este detectia undelor in sine ( pt care aveam deja dovezi indirecte, vezi Taylor/Hulse, deci ne asteptam sa le putem masura intr-o zi) ci faptul ca probabil in viitor vom putea “vedea” ( gravitational) si alte lucruri decat o puteam facea pana acum ( cu unde radio, X, UV, etc).

  4. Radu spune:

    Multumesc de explicatie.

    Felicitari pentru Fizica povestita.

    Invigorant sa mai vedem in față oameni de știință, din tehnică, din inginerie.

    Mă înclin.

  5. ada spune:

    Veștile care ne vin din Cosmos sunt legate de evenimente în care se schimbă cantități imense de energie. Informația ce ajunge la noi este despre un cataclism în viața unor corpuri cerești. O știre care face senzație, despre un fenomen distrugător. Exact ca și știrile despre viața politico-socială de la noi, selectate de televiziuni.
    Această știre confirmă și un lucru afirmat acum mii de ani : „Cum e jos e și sus”. Și se pare că noi suntem mai aproape de firescul naturii, în care totul este luptă, schimbare…totul curge. Totul este mâncătorie…până și corpurile cerești se mănâncă între ele. Ce diferență de viziunea din vremea lui Socrate, cea a armoniei cerești…Un alt mit desființat…și de aici dispariția speranței unei lumi mai prietenoase într-o altă dimensiune…Analizați cu atenție politicienii de succes ai ultimilor ani. Nu vi se par niște găuri negre hămesite? Interferometrul național DNA nu le scrutează evoluția și ce ne dezvăluie confirmă teoriile lansate de multe casandre naționale? Teoriile lui Tolontan nu se confirmă?

  6. vanghele spune:

    Interesant este ca undele gravitationale sunt vibratii ale dimensiunii spatiu-timp, dar au fost masurate in kilometri. Mai bine o masurau in Amperi.

    • Vlad spune:

      Pana la urma, introducand si viteza luminii in ecuatie, poti masura si timpul in km.

      Km parcursi de lumina in unitatea de timp. Valabil si invers.

      N-ai auzit niciodata pe cineva spunand “sunt la 30 minute *distanta* de Bucuresti” ?

      • foarte frunos exemplul, o sa il tin minte!

      • Falstaff spune:

        Pe vremuri,sau astazi in tari mai “inapoiate”,distantele erau exprimate in timp! Cred ca e mai natural,mai concret si,pamala urma mai clar!
        te intereseaza distanta in km ca sa calculezi,in functie de mijlocul de treansport,in cat timp vei ajunge..Ce te faci daca nu cunosti viteza de deplasare a dromaderului intre satul A si catunul B? Apreciezi raspunsul simplu :3 zile :)

        • john spune:

          Nu trebuie sa cautam tari inapoiate, e suficient sa mergem la munte unde treaseele sunt date in ore. Traseul cerc albastru – 3 1/2 ore. Pentru drumetul montan distanta in m sau km e mai putin relevanta, conteaza durata; se considera ca viteza medie de deplasare e cunoscuta.

  7. K spune:

    Am citit foarte demult, in adolescenta, o carte despre scafandri, ”Artiglio a marturisit”. Era vorba si despre un scafandru si inginer italian care inventase un motor/mecanism care utiliza energia valurilor pentru a deplasa o barca. Poate ca nu suntem foarte departe de momentul in care o nava cosmica va folosi energia undelor gravitationale pentru deplasare – si deci nu va avea nevoi de combustibil.

    • John spune:

      Pentru “documentare” iti recomand vizionare seriilor Star Trek (New Generation, Enterprise, Voyager, etc) sau mai simplu cautare pe internet: warp, warp drive, warp factor, etc.
      Pentru energia undelor in lichide cauta George Constantinescu – Teoria Sonicitatii care a aparut in aceeasi perioada cu lucrarea lui Einstein.

  8. DanielS spune:

    2015 se incheiase deja fabulos, cu o asociere teoretica spectaculoasa intre complexitate si gravitatie. Fizica teoretica a gaurilor negre se apropie vertiginos de cuantificarea gravitatiei. Tehnologia materialelor anunta progrese aproape zilnic, la intrecere cu ingineria genetica. Supraconductibilitatea la temperaturi pozitive pare iminenta. Din urma vine tare si informatica cuantica. Anul s-a incheiat cu investitii record in energie verde. China si SUA vor sa bata Europa in materie de energie verde.

    Dar detectarea undelor gravitationale ne-a propulsat ca civilizatie vreo 100 de ani in viitor. Bossonul Higgs in 2012 ne propulsase si el vreo 50 de ani. Pe ansamblul imi simt deja varsta undeva spre 200 de ani. Dar in ritmul ultimelor zvacniri, cred ca prind mia.

  9. mike_the_hunter spune:

    Astept din 1980 sa se intample acest lucru. In primavara acelui an mi-am scris teza de diploma “Detectia undelor gravitationale” . Se stia extrem de putin atunci despre cum pot fi detectate aceste unde. si ca inginer m-am ocupat de circuite electronice de zgomot mic, de extragerea semnalelor din zgomot , care si azi sunt probleme de importanta majora la detectoarele actuale cum e LIGO. Existau cativa mari profesori romani care se ocupau de astfel de probleme si eu eram un simplu student. Imi amintesc cum acad. Onicescu mi-a explicat cum se dilata spatiul-timp si cum eu il ascultam cu respiratia taiata.
    Multi prieteni , unii profesori mi-au zis de ce nu ma ocup de chestii mai practice, de exemplu sa repar un TV sau sa fac si eu o orga electronica.
    Si ce daca? Asta e o intrebarea pe care si-o poate pune Oprea sau Adrian Curaj. Daca legatura secreta a omului cu universul dispare , omul nu mai este.

  10. Da, titlul este inselator. Desi aveam o zi grea in fata, lecturasem deja un articol entuziast pe aceasta tema, in “Le Temps” (vezi link) asa ca m-am repezit cu intentii vadit agresive la beregata dlui Presura care parea a fi inca un alt dezgustator sceptic de serviciu.

    Slava Domnului, nu a fost asa! Sunt recunoscator dlui Presura pentru ca a adus subiectul in discutie. Pentru Romania stiinta pare o sfera de interes din ce in ce mai indepartata, dar sa nu pierdem speranta. Autorului articolului ii vien mai la indemana sa nu fie sceptic, traind in Olanda si lucrand pentru Phillips, avem si noi, bastinasii, motive sa nu disperam, cum ar fi proiectul laserului (ELI) de la Magurele.

    Numai de nu l-am frauda si pe asta!

    http://www.letemps.ch/sciences/2016/02/11/une-science-prix?utm_source=Newsletters&utm_campaign=7e5af166a1-generale&utm_medium=email&utm_term=0_56c41a402e-7e5af166a1-109438817

    Si mai avem si pe cercetatorii romani de la CERN despre care am scris acum trei ani.

    In timpul scurs de atunci s-au produs si lucruri bune, cum ar fi statutul Romaniei. Daca Parlamentul se va misca repede si va ratifica in primavara asta Acordul de aderare, Romania va fi in sfarsit membru deplin al CERN, iar talentatii fizicienii romani care lucreaza de vreo 20 de ani cu CERN isi vor valorifica in conditii mult mai bune munca.

    http://www.contributors.ro/cultura/sa-ne-iubim-contemporanii-acceleratorul-de-metafore/

    Recititi articolul macar pentru ilustratii, ca nu suntem cu totii fizicieni!

  11. Ela spune:

    Minunat articol…un moment de evadare cosmica, adica interioara!, o dovada suplimentara a dictonului “tout ce qui est pensable, est possible” (orice gand are vocatia de a deveni realitate…)
    Nu cred ca voi uita curand circumstantele in care am primit aceasta veste, care initial, nu ar fi avut cum sa ma impresioneze, fiind nu doar ignoranta in domeniu, ci chiar recalcitranta la auzul sumelor fabuloase care, astfel cheltuite, nu ajung la oamenii dupa pamant…
    Am primit mesajul de la Stephen Hawking, in timp ce eram la o cafea cu un designer orb…
    Entuziasmul acestor 2 oameni exceptionali – in ciuda invaliditatilor lor ingrozitoare si inimaginabile pentru noi, valizii de corp… – m-au facut sa-mi “traduc” importanta acestei vesti pentru mine, un anonim care “se cauta” permanent, intre vise si deziluzii, realizari si (mai mult) esecuri, ca multi altii!
    In esenta, invatamantul pe care-l trag eu din acest succes al stiintei, este eminamente pozitiv, si s-ar rezuma, asa cum imi repetase de nenumarate ori prietenul meu orb (dar si designer de succes!) in cateva fraze simple:
    - profita din plin de ce ai, fara sa te obsedeze ceea ce-ti lipseste…printre lipsuri se numara si multe, foarte multe belele de care n-ai (inca!) habar!
    - nu stresa pentru “nominal things” a caror existenta, respectiv actiune, nu depind de tine, fa bine ce poti sa faci,
    – dar, pentru ca suntem “fiinte” umane, nu doar “facatori” umani :) :
    Take the focus OFF doing, and start beeing every day!

    • multa filofozie si experienta de viata aeti aici, insa fraza asta incerc sa o tin minte si eu, suna ca si in mecanica cuantica, unde orice este posibil se realizeaza, chair daca nu vedem noi: “tout ce qui est pensable, est possible” (orice gand are vocatia de a deveni realitate…)

  12. smaranda spune:

    Einstein a emis teoria generala a relativitatii in 2015. Intelegerea ei , verificarea si construirea de instrumente a luat timp. Cel putin pentru undele gravitationale o suta de ani. Detectarea lor cred ca a fost un noroc avind in vedere ordinul de marime al fenomenului. Stiinta se bazeaza pe certitudini pentru a construi, pentru a progresa. Si iata avem inca una. Entuziasmul fizicienilor este de inteles pentru ca se deschide o era noua in fizica si o oportunitate pentru omenire.

  13. Radu Voinescu spune:

    Da.

    Si provocator titlul.

  14. in spune:

    Bunâ ziua.
    Nu ştiu dacă sunteţi plătit la rating sau nu. Sper să nu…Ar fi păcat.
    Când am citit articolul nu era editat încă nici un comentariu şi am fost deziluzionat. Mi-am închipuit, cu îndreptăţire, buluceala la articolele de scandal de pe “Cotidianul & Co” (pentru mine un fel de Click.ro politic şi mai ales reacţionar) sau la articolele cu titlu de tabloid şi “acroche” debil ce se termină totdeauna cu o întrebare si care fac “înconjurul Internetului”, vai, atât de răspândite în “presa” românească.
    Şi uite că, totuşi, câţiva temerari au venit pe pagina dvs. să vă “sară la gât” plecând mai apoi cu inima mai slobodă si mai curată…
    Felicitări pentru articol : simplu dar nu simplist, vulgarizând o fizică a spaţiului altfel confuză sau neânţeleasă, cu un titlu cu adevărat atrăgător (în sensul literal al cuvântului). “Plec” cu o nouă înţelegere. Şi, după reacţia de deznădejde ce o resimt de fiecare dată când consult actualitatea românească, simt ca mai sunt speranţe. O mică rază de soare se strecoară printre norii şi ploile altor meleaguri (ale mele, cele de aici) şi, de departe, vă transmit succes şi bună continuare.
    Feriţi-vă de găurile negre româneşti, că de celelalte, văd că nu aveţi de ce, ba din contra.
    Zi bună si altele ca ea.

  15. anonimicus spune:

    Fericită coincidenţă, chiar acum o săptămână deschideam ultimul număr din 2015 al revistei Science & Vie, dedicat integral lui Einstein şi centenarului Teoriei generale a relativităţii.
    De data asta chiar stranie coincidenţa, luni ajunsesem la articolul ce prezintă al cincilea test al teoriei, “La recherche des ondes gravitationnelles”, în care se evidenţiază dificultăţile majore ale detecţiei acestora cu un amestec de optimism şi pesimism. Pesimism pentru că trecuseră peste 10 ani de la punerea în funcţiune a acestor interferometre, fără niciun rezultat pozitiv. Optimism moderat în speranţa că mărirea de 10 ori a sensibilităţii în urma upgrade-ului va creşte şansele de detecţie. Şi iar o doză de optimism, că deşi vor trece încă vreo 20 de ani până s-ar pune pe orbită un interferometru format din trei sateliţi geostaţionari, acesta din urmă, având avantajul unor distanţe de sute de ori mai mari ale drumurilor parcurse de cele două fascicule laser plus oglinzile reflectoare ferite de orice vibraţie pământeană, ar aduce precizia de măsură la un nivel de sute de ori mai bun. Imaginea însoţitoare a primei pagini a acestui articol e captura unei simulări a undelor gravitaţionale generate de coliziunea a două găuri negre! A doua zi văd pe HN o ştire scurtă de câteva rânduri, iar cuvântul cheie Ligo reverberează puternic în memorie. Apoi vin la rând articolele mai ample, micile forme de undă sunt deja vedete.
    Şi ce dacă? Pentru un profan întrebarea aşa s-ar pune. Dar pentru un pasionat de fizică, care chiar simte că formulele prind viaţă când se aştern sub mina creionului sau a pixului, anunţul e o ştire mare. Enormă comparativ cu deşertăciunea unei gale de Oscar, a vâltorii unor alegeri parlamentare sau a unei finale de Champions League. O fi aceasta emoţia platoniană de a vedea cu ochii minţii formele absolute?

    • “O fi aceasta emoţia platoniană de a vedea cu ochii minţii formele absolute?”. Asta e esenta, ati remarcat bine. Cine aude in fiecare zi despre caderi de bursa, accidente de masina, etc., isi imagineaza ca asta e toata realitatea, iar cine aude, la cativa ani, o descoperire majora din fizica, stie ca, de fapt, realitatea e alta.

  16. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Pentru buna informare a cititorilor ne-fizicieni, pentru că fizicienii știu despre cine este vorba, vreau să precizez că numele corect al fizicianului din spatele filmului Interstellar și de la conferința de presă este Kip S. Thorne, nu Kip Thorn, cum apare (surprinzător) de două ori în articol.

    Kip S. Thorne este Feynman Professor of Theoretical Physics (emeritus) la Caltech.

    Lilienfeld Prize (1996)
    Einstein Medal (2009)

    Autor al unei cărți de popularizare a științei multi-premiată: Black Holes and Time Warps: Einstein’s Outrageous Legacy

    http://www.its.caltech.edu/~kip/
    https://www.rt.com/news/332196-gravitational-waves-kip-thorne/

  17. carp spune:

    Deocamdata e ‘si ce daca’ un pic, din pacate. e clar ca interactia e atat de slaba incat detectoarele respective nu pot detecta decat unde datorate unor cataclisme cosmice, ceea ce nu le face prea folositoare. probabil ideea de baza e ceva de genul ‘am detectat unda gravitationala, am demonstrat existenta gravitonului’ (ca purtator al interactiunii gravifice, asa cum fotonul e purtator/cuanta ptr cea electromagnetica); problemele intampinate datorita naturii atat de diferite a interactiei gravitationale fata de celelalte trei (determinate de particule elementare cunoscute si existente in componenta obisnuita a fiecarui atom), gen necesitatea ardenta a existentei bozonului higgs ptr confirmarea modelului, arata ca a patra forta e o bestie complet originala si pe care nu stiu daca putem spune ca incepem sa stim ceva despre ea.

    in momentul in care detectoarele vor deveni suficient de sensibile ptr a detecta unde gravitationale din eventuri mai obisnuite decat exceptionalitatea unor cataclisme cosmice, probabil ca vom putea afirma intr-adevar ca nu suntem departe de a incepe si elabora anumite legi care permit interpretarea anomaliilor din undele receptionate. pana atunci insa, e doar rabdare si tutun ptr multi multi ani de acum inainte – nu e vorba de limitarile echipamentelor tehnice, cat de limitari impuse de principiile fizice, atat timp cat ne referim la deplasari ce se masoara in sutimi sau miimi de diametre de particule elementare.

    asa cum avem nevoie de hubble, asa vom avea probabil nevoie de detectoare construite in spatiu, cat mai departe de soare si perturbatiile sistemului solar.

  18. Ovidiu spune:

    Domnule Presura, ce semnificatie are, in textul Dvs., precizarea lapidara “nici urma de efecte cuantice”? Infirma aceasta observatie a undelor gravitationale vreo predictie a fizicii cuantice? Aduce ea vreo lumina noua in vechea disputa dintre adeptii relativitatii si cei ai fizicii cuantice? Daca-i asa, consecintele teoretice ar fi enorme. Dar daca nu, atunci sintagma respectiva ar trebui inlaturata, pentru a nu crea confuzie. Va rog sa precizati.

    • sintagma este pentru fizicieni, poate nu e potrivita, intr-adevar, pentru publicul larg. Unii fizicienii insa, doreau ca semnalul masurat sa devieze de la ecuatiile lui Einstein. Deviatia ar fi putut fi pusa pe seama efectelor cuantice (deci ale gravitonului). Insa, in masuratori, semnalul corespunde perfect (in erori experimentale) cu cel prezis de Einstein. Ca atare, daca exista efecte cuantice, ele sunt mult mai mici decat s-a masurat. In sensul asta “nici urma de efecte cuantice”. Desigur insa, efectele cuantice exista (atata camp cat si undele gravitationale pot fi cuantificate). E o sansa si ca undele gravitationale sa nu fie cuantificate deloc, insa nu stiu sa existae fizician de renume care sa sustina asta.

  19. AT spune:

    Domnul contributor Virgil Iordache mi-a luat-o inainte cu unele idei pe care doream sa le pun in discutie.
    Nu stiu suficienta fizica sa inteleg aceste explicatii, dar stiu suficienta sa imi dau seama ca de fapt nu le inteleg.
    Sa exemplific:
    Ce s-a observat? Eu am vazut in poza doua grafice de functii. De unde sa stiu eu ca acelea sunt doua gauri negre care s-au ciocnit?
    Deformarea spatiului a fost detectata… Cum? Daca am o rigla de un metru si se deformeaza spatiul, nu tot un metru o sa arate dupa ce s-a deformat?
    De ce e nevoie de un cataclism de asemenea proportii pentru a detecta de-abia aceste unde? Cu undele electromagnetice, aprind un chibrit si le vad. Gravitatia o masor cu un cantar.
    Si, in fond, ce sunt undele gravitationale?

    • le iau pe rand:

      Ce s-a observat? Eu am vazut in poza doua grafice de functii. De unde sa stiu eu ca acelea sunt doua gauri negre care s-au ciocnit?

      s-au observat cele doua “semnale”. fizicienii deduc ca ele sunt date de gauri negre, pe baza modelelor lui Einstein. Dar nu stiu sigur, pana cand nu merg acolo! Sansa insa, ca sa fie altfel, e foarte mica, pentru ca nu stim de altceva din univers care sa creeze “semnale” similare

      Deformarea spatiului a fost detectata… Cum? Daca am o rigla de un metru si se deformeaza spatiul, nu tot un metru o sa arate dupa ce s-a deformat?

      Corect! Lumina insa, nu e un metru. Ea isi pastreaza viteza si, daca e mai putin spatiu, atunci ajune mai repede! Cu metrul insa, va dau drepate, nu ar fi fost o idee prea buna…

      De ce e nevoie de un cataclism de asemenea proportii pentru a detecta de-abia aceste unde? Cu undele electromagnetice, aprind un chibrit si le vad. Gravitatia o masor cu un cantar.

      Amplitudinea undei este foarte mica. Asa iese din ecuatii. De ce dau ecuatiile astfel de solutii, cu amplitudini mici, e o alta discutie, mergand catre gravitatie cuantica (de ce o diferenta intre gravitatie si celelalt forte). Sa zicem asa, nici chibritul nu l-ati fi vazut daca forta electromagnetica nu s-ar fi despartit intr-un mod atat de proeminent de forta gravitationala.

      Si, in fond, ce sunt undele gravitationale?
      Uitati aici un link: https://www.youtube.com/watch?v=4GbWfNHtHRg

  20. Vlad spune:

    Oamenii sunt fermecatori … cand ii uneste ceva si exuda acel entuziasm inocent … Frumos …

  21. nemo spune:

    Citat din Fizica de cls. a IX-a : “o unda este o oscilatie care se propaga prin mediul de propagare”. A se propaga = a se deplasa (din aproape in aproape cum spunea Profesorul nostru de Fizica pe care il respect enorm) printr-un mediu (de propagare). Oscilatia este o forma de miscare a unui corp, obiect, particula, etc. Mediul poate fi orice (inclusiv Spatiul cosmic).
    Domnule Presura, ce anume oscileaza in cazul undelor gravitationale?

    • asa invatam, intr-adevar, la fizica. O unda are nevoie de un mediu de propagare. In cazul undei sonore, mediul este aerul. In cazul undelor electromagnetice, s-a crezut ca mediul este eterul. Astazi insa eteerul a fost invalidat! Undele electromagnetice nu au mediu de propagare! Si atunci? Fizicienii s-au intors la ecuatii,si au redefinit unda ca orice camo ce satisface niste ecuatii (numite, paradoxal, “ale undei”). Campul gravitational poatefi privit ca si cel electromagnetic. Ecuatiile descriu o deformarea a spatiului insusi, care se propaga dupa “ecuatiile undei”. Unda graviationala nu are mediu de propagare, cum nu are nici unda electromagnetica! Mult timp s-au cautat medii de propagare (cum ar fi dimesniuni aditionale ale spatiului) insa, momentan, s-a renuntat la ele, iar noile dimensiuni ale spatiului au alte aplicatii….

      • nemo spune:

        Va multumesc pentru raspuns. Ca sa fim mai exacti, unda electromagnetica se poate propaga si prin vid. Insa in cazul undei electromagnetice, practic oscileaza cele 2 campuri: campul electric, care prin miscarea sa produce camp magnetic, si el in miscare, care prin miscarea sa produce si el camp electric, tot in miscare. Unii cercetatori sustin ca nu ai nevoie de foton ca sa explici teoria campului electromagnetic. Fotonul poate fi, de fapt un “pachet de unde” in miscare prin spatiu. Fiind un pachet, poate avea doar energii discrete. Daca facem o analogie cu sunetul, acesta nu are nevoie de un “sonon” pentru a fi explicat. Ci doar de faptul ca unda sonora este o unda longitudinala care se propaga prin mediu. Adica particulele din mediu, incep sa oscileze inainte si inapoi pe directia de propagare a undei. Transformarea din micile “bule” care apar astfel este adiabatica, deci transferul de energie se face rapid, fara transfer de caldura. Acest model ar putea aproxima sunetul ca o miscare ordonata prin mediu a “sononilor”. Extrapoland la unda electromagnetica, fotonul ar putea fi de fapt tot o iluzie. Insa, pentru a sustine ca in cazul undei gravitationale oscileaza spatiul insusi, ar trebui sa cunoastem mai bine ce este spatiul si ce proprietati fizice are. Pentru ca, pana acum, toti oamenii de stiinta au considerat spatiul euclidian. O sfera din lemn asezata pe masa ar putea curba spatiul din jurul ei, sau nu. Stiti foarte bine ca ecuatiile diferentiale au, de fapt, o infinitate de solutii. Nu stim inca daca ceea ce s-a descoperit acum este intr-adevar ceea ce vor oamenii sa creada, sau este altceva.

  22. man of war spune:

    :) asta mi place “tout ce qui est pensable, est possible”
    visam persoane pe care le cunoastem si persoane pe care nu le am intilnit, locuri in care am fost si locuri de care n am auzit niciodata. care i directia ? sau sint mai multe ? in acest caz lui bunga bunga (means bing bang !) ii lipseste orientarea ?

  23. Lucifer spune:

    Totul este la început și mai este mult timp până ce această experiență va fi confirmată și certificată(au mai fost anunțuri științifice false,de ex.fuziunea nucleară controlată a fost anunțată de multe ori….).În paralel se va merge pe partea teoretică,respectiv ecuațiile undelor gravitaționale cu tot instrumentarul științific necesar.Și în final,poate,o teorie a forțelor unificate(electromagnetism,nucleare slabe,nucleare tari și gravitațională) care vor împinge omenirea spre un viitor astral.

  24. Ion Stefanache spune:

    Nu exista timp exista doar spatiu si miscare.
    Timpul este o “nascocire a mintii umane”/o notiune abstracta utila/inventata pentru sincronizare

    • nemo spune:

      Domnule Stefanache, daca un prieten va spune: “Hai sa ne intalnim la cafeneaua cutare sa bem o cafea si sa mai discutam”. Care va fi prima Dvs. intrebare? (Nu cumva “Cand”?). Spatiul nu are rot fara timp.
      Sa va explic altfel: Daca teoria Dvs. ar functiona, atunci afirmatia mea : “Dl. Stefanache este elev” ar fi corecta. Dar presupun ca nu mai sunteti elev, desi LA UN MOMENT BINE PRECIZAT ati fost elev.
      Chiar si limbile au timpuri la verbe pentru a preciza daca actiunea a avut loc, are loc sau va avea loc in functie de MOMENTUL vorbirii.

  25. Octavian Breban spune:

    D-le Cristian Presura, nu cunosc fizică, dar am câteva întrebări:
    1. Presupun că undele gravitaționale se propagă, atât pe vertical cât şi pe orizontal. Ori are o altă formă geometrică de propagare?
    2. Am înțeles că undele gravitationale se deformează sub greutatea corpurilor cereşti. (planete, stele, etc) Întrebare: Deformarea undelor se produce doar la baza planetei?
    3. Dacă undele gravitațională Sunt formate din gravitoni. Atunci cum se deformează?
    Deoarece, gravitonii pătrund prin orice material. Iar forța gravitațională are proprietatea de atracție nu şi de respingere!
    4. Dacă efectul “Coriolis are legătură cu gravtationarea planetelor în jurul soare lui?

    • nemo spune:

      Stimate Domnule Breban, va pot lamuri in 2 minute, iar Domnul Presura va putea confirma (sau nu):
      1. Undele, in cea mai mare parte a lor, daca nu se intervine asupra lor si daca mediul este omogen (adica e la fel in toate punctele spatiului pe care il ocupa), se propaga sferic, in toate directiile.
      2. Nu undele se deformeaza. Masa corpurilor ceresti provoaca curbarea spatiului. Planeta sta in mijloc si spatiul ia forma unei palnii in jurul ei.
      3. Nu se stie exact ce sunt undele gravitationale, insa la punctul 2 v-am spus deja ca nu undele se deformeaza.
      4. Efectul Coriolis reprezinta deformarea traiectoriilor spre est pe Pamant (inclusiv cursurile de apa curg sau sunt curbate spre est (exceptiile tin de relief) sub actiunea fortei Coriolis, care apare datorita rotatiei Pamantului (de la vest spre est). Deci nu are legatura cu rotatia planetei in jurul Soarelui ci doar cu rotatia planetei in jurul axei proprii.

      • Cristian Presura Cristian Presura spune:

        Eu zic ca nemo a raspuns foarte bine. La 3 as adauga ca nu trebuie sa ne complicam cu gravitonii, unde gravitationale se explica clasic in experimentele de pana acum. Nu avem inca nevoie de efecte cuantice, acolo unde particula undei (gravitonul) ar fi necesara

  26. Nicolai spune:

    Nedumerire!

    De ce sa asteptat producerea unui astfel de eveniment la o asa mare distanta daca o perturbatie detectabila ar fi putut sa o produca o masa mult mai mica in apropiere de Pamant sau in apropiere de detector??

    • Cristian Presura Cristian Presura spune:

      Corect! De ce nu poti face experimentul pe pamant? Intr-o parte misti niste corpuri, in alta masori undele gravitionale care sunt generate. Raspunsul e ca efectul e foarte mic. Amplitudinea undelor este cu ordine de marime ale celor date de procesele cosmice (care chiar daca sunt mai indepartate, sunt mai puternice). Nu am insa cifre acum sa va spun cat de mica este ammplitudinea celor generate de noi. Imi aduce aminte de masurarea gravitatiei in laborator. Luna atrage apa, generand mareele, care e ceva vizibil. Doi oameni insa, se atrag gravitational cu o forta echivalenta unei greutati mai mici decat o furnica. Este greu de masurat. Am vrut odata sa masor si eu forta de atractie a Lunii cu cantarul de bucatarie, insa imi lipsesc, iar, cateva orine de marime…

  27. luci spune:

    Nu prea ma pricep , dar cred ca teoria relativitatii deschide mari probleme teoretice si filosofice . Desi este admisa , masuratorile se conformeaza in continuare unui model de univers euclidian , fix , intr-un amestec euclidian-relativist . Asa-numitul principiu antropic arata ca ,subiectul, este inclus si el , asa-zicind obiectiv , in experimentele micro- si macro- , abisale , nu se poate face abstractie de pozitia observatorului , ceea ce deja pune sub semnul intrebarii observatia , masurata euclidian , o inadecvare de principiu . Apoi , evenimentele masurate nu sunt doar spatiale , ci un continuum spatio-temporal , relativitatea trebuie extinsa si pt. dimensiunea temporala , care nu este nici ea un reper fix sau imuabil . In acest caz , fenomenele sunt simple observatii , simboluri care ar trebui decriptate , dar cum ? Nu avem nicio garantie ca ,fenomenul, ca atare nu sufera schimbari , deformari , pina ,la noi, , noi il primim , ca sa zic asa , prin prisma unei obiectivitati stabile , absolute , euclidiene . In ansamblu , exista ipoteze ( luate adesea ca axiome ) care se conformeaza unor teorii ,precum cartile din pachetul de joc al lui Wittgenstein , nu sunt valabile decit in cadrul acestor teorii , in genere , apriorice si conventionale . O noua mitologie , stiintifica , Black holes si Big bang sunt entitati mitice , nedemonstrabile , observatiia nu poate demonstra nimic , furnizeaza doar materialul unor teoreme , ale caror premise sunt cel mai adesea ,oculte, , nemarturisite si chiar ideologice , fizica moderna este fundata pe dogmele materialismului , eliminind orice ipoteza care nu o confirma . Puneti foarte bine in evidenta caracterul utilitarist al stiintei , cind aducteti in discutie ,avantajele tehnologice, .Sa fim optimisti , vor fi , negresit , peste vreo suta-doua de ani minunate avantaje , desi stim foarte bine ca nu vom mai fi , caci omul e doar o masa de atomi sau cvasiatomi …

  28. abc spune:

    Ca fapt divers am gasit foarte interesant ca in cazul LIGO, trei dintre fizicienii care au avut o contributie efectiva la confirmarea teorei sunt de origine maghiara

    http://news.columbia.edu/ligo

    Interesant pentru ca in mass-media romaneasca foarte rar se mentioneaza nume cu rezonanta maghiara ca cel a lui Farkas(prieten a lui Gauss) sau a fiului sau Janos Bolyai (geometria non-euclediana) care a deschis printre altele si calea spre teoria relativitatii lui Einstein.

    Sau un nume si mai recent, contemporan, foarte citat ca printre fondatorii teoriei retelelor, Albert-László Barabási , format si la Universitatea din Bucuresti, inca in viata.
    Ironic, nu este membru al Academiei Romane.

    Indraznesc sa spun o pata de rusine majora in cazul procesului de selectie a membrilor din Academia Romana. Patriarhul BOR e membru al acestei academii.

  29. abc spune:

    Si o intrebare.
    Este posibil un detector Ligo format din mai multe forme de L orientate intr-un mod care sa acopere cea mai mare parte a Universului – in interiorul unei sfere care pot culege date mai precise despre directia de unde undele gravitationale provin?

  30. Octavian Breban spune:

    Domnule Cristian Presura, vă mulțumesc pentru răspunsul la întrebării!
    Problema este că:Infinitul a fost este şi va fi.Spațiul şi timpul a fost inventat de mintea omului ca unitate de măsură pentru a limita infinitul şi totodată pentru a descrie cicluri şi poziți. Dacă omul ar dispare din univers ar dispăre timpul şi spațiul,rămânând doar infinitul. Deoarece mintea omului este limitată, omulul a încercat să reducă infinitul la limitele observațiilor şi perceperi lui. Ce face ştința în cazul undelor gravitaționale, şi nu numai? Răspunsul; descrie propritățile fizice a materialului din care etalonul unități de măsură este construt. Deci cum poate spațiul să se deformeze dacă nu există? Infinitul nu poate să se deformeze! Cât despre Deformarea undelor gravitaționale; singurul material cunoscut de omenire până în prezent – de altfel foarte rar găsit în natură – este gravitonul.

    • observatiile dumnevoastra sunt de natura filozofice. spuneti ca “Dacă omul ar dispare din univers ar dispăre timpul şi spațiul,rămânând doar infinitul.”, care, cred, ca este in conflict cu ideea fizicii ca materia, spatiul si timpul exista si in lipsa noastra. Desigur, in constructia dumenvoastra filozofica, spatiul nu exista, deci nu pot exista unde gravitationale. Este desigur, un conflict intre masuratorile recente si teoria pe care o propuneti. Conflictul acesta, intre curente filozofice si fizice, este cateodata acut. Eu personal aleg partea stiintei, atunci cand comentez din interiorul ei ( ca acum), insa ii recunosc limitarile atunci cand ajung in afara ei (ca in filozofie). Acum insa, as lua partea stiintei.,



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Presura


Cristian Presura

Fizician, cercetator la compania Philips, Olanda. Autor al lucrarii "Fizica Povestita", aparuta la editura Humanitas in anul 2014. Absolvent al facultatilor de electrotehnica si de... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Apreciez toate comentariile, pe cel al doamnei doctor Virginia Batog indeosebi. Este si raspunsu...

de: Prof. Vasile Ghetau

la "Revenind la Sănătatea românilor. Sunt corecte datele asupra mortalității pe cauze de deces?"

Cauta articole

septembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)