vineri, martie 29, 2024

Violența e în altă parte (răspuns lui Alin Fumurescu)

Dragă Aline,

Şi asta numeşti tu violenţă? În cazul acesta, concepţiile noastre asupra vieţii sînt diametral opuse… ar zice un erou de-al meu. Dacă aș fi laș și parșiv, cum e obicieiul pe aici aș spune: întreabă-i pe organizatori și pe finanțatorii de la Adenauer, nu pe mine, de ce i-au adus pe Voina? Nu e nici meritul și nici vina mea că cei de la Voina sînt aici. (Chiar am fost mai mult decît surprins cînd cei de la Fundația Konrad Adenauer mi-au trimis o invitație la o dezbatere cu Voina: m-a surprins că o fundație care promovează valori conservatoare susține un grup cu vederi anarhiste. Se mai întîmplă.) Eu nu am făcut decît să pun în discuție-interviu ceea ce fac ei așa cum au făcut-o și alții. Dar cum nu-mi stă în fire să dau vina pe alții cred că atît festivalul, cît și finanțatorii au făcut bine ca i-au adus pe cei de la Voina în România. În rest, vorba dragă ție: Dumnezeu cu mila.

Bun, un membru al grupului Voina a venit la Bucureşti şi într-una din prezentări a dat o palmă unui spectator mai insistent. Nu am văzut faza căci nu eram în oraş, dar am văzut că toată lumea bună a reacţionat unanim: aşa ceva nu se face. Cîtă violenţă! În lumea civilizată din care pretindem că facem noi parte nu se procedează aşa. Aşa o fi… Cîtă violenţă….

În timp ce citeam rîndurile scrise de tine mi-am amintit de celebrul text al lui Walter Benjamin – Critica violenţei, care vine cumva să-mi confirme obsesiile din ultima perioadă legate de acest subiect. Ştii, pentru mine gestul artistului de la Voina nu aduce nimic nou în poveste. Arta, lumea artistică a văzut atîtea, că asta pare o joacă de copii. Violenţă în artă? E destul să privim numai avangarda ca să vedem cît poate fi cu adevărat de radicală şi violentă arta. Am uitat cumva de acționismul vienez? Prin comparaţie: mai tot ce s-a întîmplat şi se întîmplă în perioada post-avangardistă e un comerţ banal sau încercări timide de a repeta gestul fondator al avangardelor şi mult-mult gunoi.

Acum, privind spre ”palma” care te-a deranjat atît de mult, „o palmă” anunţată în gesturile şi intervenţiile grupului Voina, după cum spui, şi pe care eu nu le-am sesizat. Mie mi se pare că această „palmă” spune mai puţin despre grupul Voina, sau cel puţin nu aduce nimic nou căci ei au cam spus ce aveau de spus, însă spune foarte mult despre noi. Sau mai ales spune foarte mult despre noi, „intelectualii civilizaţi”, luptători pentru „drepturile omului”. Mie mi se pare că de ceva vreme devenim tot mai sensibili la „ţiganii împuţiţi” (despre care ne predica preşedintele Băsescu şi fostul ministru de externe Baconschi) şi cerșetorii din stradă care ne violentează liniştea şi aduc mizeria în cartierul nostru. Nu-i aşa că ei sînt cu adevărat o sursă de violenţă? De exemplu, domnii intelectuali de la GDS, luptătorii de pe Calea Victorii pentru „drepturile omului” sînt deranjaţi de strigătele din Piaţa Universităţii ”Piticu’ și cu chioru’ au furat poporul!” ca fiind o formă de stigmatizare, că nu-i aşa, de-asta avem dregători, ca să-i apărăm şi sa-i protejăm (am scris despre subiect aici). Ne deranjează tot mai mult ”țăranii leneși și bețivi”, hoții, cerșetorii și curvele care ne strică ”imaginea țării”, homosexualii și tot soiul de marginali care nu respectă ”codul bunelor maniere”. Singura care nu ne deranjează este puterea, mai ales în forma ei pură, adică financiară de unde, nu-i așa, trebuie să mănînce și gura noastră.

Ce spune de fapt această „palmă” a artistului de la Voina sau mai degrabă această reacţie a noastră la această palmă care se înscrie într-un şir lung de reacţii de acest tip: că noi confundăm violenţă cu simulacrele ei. De fapt, noi începem să fim tot mai atenţi la spectrele violenţei, la partea ei de spectacol şi mai puţini la însăşi sursele şi la cel care deţine controlul asupra violenţei.

Ai auzit vreodată vorbindu-se în România despre sursele întemeietoare de violență din societatea noastră? Ai auzit intelectualii români vorbind despre ”violența întemeietoare de drept” și ”violența conservatoare de drept” (violența modernă poliţienească, ce veghează la menținerea sistemului juridic ce garantează statul)? S-a revoltat cineva cînd a fost propusă o lege de o rară violență precum cea a ”noului cod al muncii” sau cea ”împotriva cerșetorilor”? Despre ravagiile violenței financiare ai auzit vorbindu-se pe la noi? Despre militarismul nord-atlantic, despre care Benjamin ar spune că este ”constrîngerea la aplicarea generală a violenței ca mijloc pentru scopurile statului”, nu mai spun nimic. Fie vorba între noi: într-o formulă lacaniană aș zice că pentru intelectualii de pe Dîmbovița rachetele și scuturile NATO au devenit un soi de extensie de penis și nicidecum un motiv de gîndire. Deci despre ce vorbim? M-am săturat să aud lamentările de doi bani ale intelectualilor noștri care se plîng de violența maneliștilor, mahalalei, a geamurilor sparte de ultrași, a ”mitocanilor” care le strică somnul de amiază, a ”țiganilor și mîrlanilor” prost educați, a cerșetorilor și a tuturor ”scursurilor sociale” care, vezi doamne, nu se ridică la așteptările elitei noastre. Bașca mai e și presa mogulească care le scoate peri albi și le face riduri pe față. Și atunci, această elită se retrage la hoteluri de 5 stele să se plîngă de cît este ea de violentată și persecutată. Dar mai nimeni nu pune problema cu adevărat importantă!

Unde se află cu adevărat sursa violenței? Violența, dragă Aline, e în altă parte. Ea nu e în scuipatul ”mîrlanului” din mahala, în bocetul cerşetorului de pe stradă și în mirosul urît al ”țiganului nespălat”. Esența violenței se află în gențile scumpe ale băieților de la FMI și Wall Street, în deciziile aberante ale politicienilor cu zîmbet mieros, al tehnocraților care habar nu mai au ce însemnă politic și uită că în spatele cifrelor sînt oameni vii, al corporațiilor și al lobyștilor acestora, etc.

Despre palma dată de Voina? Nu căuta să găsești în ”palma” grupului Voina mai mult decît o palmă și care trebuie judecată ca atare. O palmă în tradiția europeană poate fi judecată și interpretată doar în trei moduri: fie în tradiția iudaică (dinte pentru dine), fie în cea creștină (întoarce obrazul celălalt), fie în cea juridică (conform legislației în vigoare). Ai la alegere. Eu judec și răspund numai de palmele pe care le dau și le primesc eu. Restul e motiv de gîndire. Pe cei de la Voina putem să-i judecăm și învinuim de multe lucruri. Putem să nu fim de acord cu ce fac, cu modul în care o fac, însă nu poți să nu vezi că oamenii au curaj în ceea ce fac în țara lor. Dacă-mi arăți un intelectual român care și-a riscat măcar un salariu din viața lui în ultima perioadă, mai vorbim. A propos: reproșurile pe care le faci tu acestui grup seamănă izbitor de mult cu cele ale intelectualilor de la Kremlin. (Din ce am auzit eu că a fost la MTR, lucrurile au stat altfel decît sînt aratate și în loc să se discute despre film și ideile grupului, vorbim ca de obicei despre cu totul altceva. Poate Alecu Solomon sau Armand Goșu ar fi mai în măsură să ne povestească, nu să ne dăm noi cu părerea de prin munți și orașe de peste ocean).

Walter Benjamin, autorul la care ţin atît de mult şi care a scris un text de referinţă pe acest subiect, ne învaţă cîteva lucruri simple. Hai să citim acest text și să mai medităm puțin la ce e cu violența și cum are loc ea (am publicat textul aici cu acordul editurii IDEA). Și cum îmi place să stau cu ”vameșii și păcătoșii la masă” promit că o să mai scriu despre tot soiul de marginali… dar sper să nu primesc o listă cu cine se poate și cu cine nu se poate sta la masă, așa cum e obiceiul pe la conservatori.

Distribuie acest articol

34 COMENTARII

  1. l-am citit pe nerasuflate.

    spre deosebire de amicul fumurescu din textul caruia clar reiesea un cui contra vasile ernu & critic atac, textul de fata este unul foarte detasat si de un bun simt destul de putin intalnit in ultima perioada pe contributors.

    cam toti ne-am saturat de pretentiile de aparatori ai drepturilor omului venite din partea intelectualilor de capsa si primaverii, ultraconservatori si prezenti duminica de duminica la slujbele de la mitropolie.

    nu s-au sesizat nici macar unul dintre ei ca in perioada frigului sau a marilor zapezi bisericile au stat inchise si nu au primit pe oamenii strazii, nu s-au sesizat cand jendarii au batut tot ce au prins pe la universitate (deh erau niste ultrasi imputiti), nu s-au sesizat cum spuneati in text sa critice noul cod al muncii sau imprmuturile FMI dar brusc sunt oripilati de evenimentul de la MTzR. probabil au avut o indigestie duminicala din cauza asta.

    felicitari vasile ernu!

    cu bine,

    georges

  2. @ Vasile Ernu – Draga Vasile, multumesc pentru raspuns (chiar incepusem a intru la idei si fandacsia era gata :)). Nu e doar bine scris, dar imi permite sa ne clarificam intrucatva pozitiile. Nadajduiesc. Promit sa revin cu un raspuns mai elaborat.
    Alea bune.

  3. Domnule,

    haideti sa nu facem chiar toata teoria cribitului. Raspunsul dumneavoastra ridica doua intrebari mari, legate intre ele.

    1. Care este de fapt parerea dumneavoastra fata de (acum celebra) palma?
    2. Cum vedeti dumneavoastra respectiva palma? Iudaic, crestin, juridic, artistic, anarhic?!

    Nu cum ar putea vedea altii, cum s-ar putea interpreta, samd.

    Personal, mi s-ar parea cel putin deplasat sa mergi fie la o conferinta de presa fie la un concert (fie el Demis Roussos sau Rammstein), sa-ti exprimi o parere nefavorabila (solicitata!!!) referitor la prestatia artistica, sa fii invitat pe scena si palmuit. Poate aveti alta parere?

    Astept opiniile dumneavoastra.

  4. textul e pe langa subiect. doar o deturnare. „Nu stiu sa spun ceva despre palma, dar daca tot suntem aici, hai sa-ti vorbesc despre o tema de stanga! „

  5. „Despre militarismul nord-atlantic, despre care Benjamin ar spune că este ”constrîngerea la aplicarea generală a violenței ca mijloc pentru scopurile statului”…, Sigur, universal si profetic, dar cum, Doamne, o fi apucat bietul Benjamin (RIP) sa cunoasca ceva ce inca nu exista,
    sub nomenclatura invocata si-n vremile date, nici ca realitate , nici ca notiune? Ce va fi fost in interbelic e tot una cu ce ni se ofera astazi, ori de la o vreme incoace (care, sigur, nu-l include pe W.B.) ?

  6. Subscriu. De asemeni, citit pe nerasuflate.
    Un articol bun care pune in evidenta placerea unor intelectuali de a se taxa intre ei, lasind in plan secund LUPTA pentru valorile morale ale societatii.
    Personal, multumiri pt articol d-le Ernu.

    • Adica, iti confirma cit de rosu Li Il botezasem pe Rogozanu ” cel rusu” Ala, care sta, cu burta plina, in plin socialism!° Reabilirea sa traiasca!

  7. Sofisme stangiste si invartitul tipic in jurul cozii in care bolsevicii de rit nou sunt experti. Violenta nu e cand iti dau un pumn in cap, violenta e cand te sfidez din Bentley. Le doresc sa aiba parte doar de prima, daca de fapt aia e pseudo- violenta. Poate asa se mai pun la punct cu proprietatea termenilor.

    • Excelenta replica. Toata pseudo-demonstratia din articol reaminteste in mod penibil de justificarea vilolentei extremei stingi vest-europene, in special germane si italiene (Fractiunea Armei Rosii, Brigazile Rosii si altii) in anii ’60 si ’70 referitoare la „toleranta represiva” a democratiilor burgheze si cum poate fii ea sfidata si provocata. Rezultatele se stiu – vezi si Tony Judt (om de stinga) ” Epoca Postbelica”. Pina la urma totul se resapeaza nu?

      • Daca sunteti cel care in urma cu 10-12 ani era viceprimar „liberal” pe la Rm. Valcea, nu va credeam un activist de dreapta care sa fie alaturi de „intelectualii lui Basescu”. Va stiam un om onest si sensibil la necazurile oamenilor simpli din oras. Pot afirma ca eu, ca simplu slujbas la primaria din conducerea careia faceati parte, eram mai de dreapta decat dvs. poate si pentru faptul ca ajunsesem acolo dupa ce lucrasem ani de zile la un Institut de proiectare in Bucuresti printre simpatizanti ai GDS… Acum, dupa ce am trait 8 ani intr-o tara capitalista, si unde-mi merge mult mai bine decat in primaria pe care o conduceati, trebuie sa marturisesc ca am devenit „de stanga” si ca imi place mai mai mult cum gandeste Vasile Ernu decat „intelectualii” care se gudura pe langa Basescu. Am intervenit cu acest comentariu pentru ca v-am apreciat candva si pentru ca m-a cucerit urmatoarea fraza scrisa de V.Ernu: „Unde se află cu adevărat sursa violenței? Violența, dragă Aline, e în altă parte. Ea nu e în scuipatul ”mîrlanului” din mahala, în bocetul cerşetorului de pe stradă și în mirosul urît al ”țiganului nespălat”. Esența violenței se află în gențile scumpe ale băieților de la FMI și Wall Street, în deciziile aberante ale politicienilor cu zîmbet mieros, al tehnocraților care habar nu mai au ce însemnă politic și uită că în spatele cifrelor sînt oameni vii, al corporațiilor și al lobyștilor acestora, etc”.

        • Discutia asta nu are nici o legatura nici cu „intelectualii” lui Basescu, nici cu locurile mele de munca trecute, prezente sau viitoare(intr-adevar eu sunt persoana de care vorbiti la inceputul comentariului dumneavoastra). Aici este vorba numai de legitimarea violentei „bune”, intotdeauna de stinga, in numele celor „defavorizati”, care este de fapt o incercare de a delegitima, anihila orice alte opinii si legitimarea astfel a Opniei Unice. Atit si nimic mai mult – ca atare trebuie sa remarcati ca am ramas un liberal si nimic mai mult. Si totusi de ce va e mai bine intr-o tara capitalista, daca e atit de „violenta” ?

  8. Ceea ce este interesant este ca intre scrisoare, raspuns,Voina si violenta se afla publicul spectator – martorii acelei intamplari si a urmatoarelor intamplari nepovestite.

    Acel public merita rasplatit pentru ca a fost la fel de critic cu reprezentantul Voina cat si cu ceea ce a urmat mai apoi. Personal mai aplaud interventia d-lui A.Solomon.

    Restul sunt vorbe, trafic ,mai mult sau mai putin important pe Contributors.ro.
    Realitatea este dincolo de ecran, este in viata noastra de zi cu zi si arata mult mai bine decat ar vrea unii sau altii sa o spuna.

    Bafta la discutii!

  9. Raspunsul domnului Ernu nu m-a convins deloc, deviaza de la subiect si nici macar elegant. Lasa palma si hai sa-ti zic ce mai cred eu in general.
    Cum domnule sa palmuiesti pe cineva ptr o opinie? Daca luai o palma dumneata domnule Ernu ce parere aveai? Te ajuta la ceva ca e vorba de un grup anarhist bla bla bla? Hai sa fim seriosi! Ca sa exagerez, miine-poimiine te cheama pe scena si-ti trage un glont in cap ptr ca, vezi Doamne, ei sunt grup anarhist si nu sunt de acord cu opinia ta. E aberant sa gasim orice scuza, orice explicatie la acest fapt !!! Eu unul nu vreau sa mai aud de nici o voina, anarhica sau nu, ptr mine sunt niste golani, prost crescuti, violenti cu mentalitate medievala.
    Asteptam de la dl Ernu o condamnare a gestului, nu o explocatie pe linga subiect. Dezamagitor.

  10. Doua ipoteze:

    Fie asta le e brandul, la intalnirile cu respectivii mergi pe riscul tau, poate primesti ba o palmuta, ba un sut sau chiar poti fi improscat cu diferite substante daca-i enervezi.
    Daca ar reactiona la critici mai urban, mai „burghez” si-ar strica firma.

    Fie pur si simplu s-au enervat, a fost o reactie instinctiva, nu calculata. Dar ma gandesc, si-ar fi permis sa se enerveze si sa ia spectatorii in suturi, de exemplu, in Germania?

  11. Prea multa vorbarie plina de sofisme pentru a justifica, in ultima instanta, ideile anarhiste si stangiste. Intr-o tara precum Romania e bine sa mai facem experienta unor decenii de idei de dreapta pentru a spala mizeria utopiilor sociale. In fond pseudo-intelectualii de stanga se inconjoara de o aura de profeti doar pentru ca ideile lor nu pot fi verificate practic. Utopiile se afla intr-un permanent maine, in schimb dreapta trebuie sa puna zilnic la incercare modele, programe idei concrete. In fond sarlatania de stanga (vorbesc de stanga extrema utopica nu de cea de centru sociala) sta in a promite bolnavului de cancer (social in acest caz) remedii miraculoase din ulei de sarpe (comunism luminos unde fiecare da cat vrea si primeste cat cere, anarhism total fara autoritate si sex liber evident condimentat cu droguri ieftine si accesibile) si pune intelectualului de dreapta dilema zilnica de a rezova problema cotidiana. E motivul pentru care acesti apologeti ai ideilor radicale de stanga sunt niste pseudo-intelectuali pentru definitoriu pentru un intelectual este constructia/creatia nu distrugerea/ daramarea. Cred ca domnul Ernu e mai mult un privitor extern al acestor anarhisti decat un consumator al doctrinei lor, e oarecum original si facil sa faci pe revoltatul contra societatii – dai bine la doamne si nimeni nu te pune sa-ti aplic ideile.

  12. Ca spectator indirect al palmei cu pricina (pe care am vazut-o doar prin ochii si pozitionarile antagonice ale comentatorilor) pe mine m-a frapat (pentru a nu folosi hulitul oripilat) arogantza si dispretzul palmuitorului. Nu actul de violentza in sine, pe care „marturisitorul” Ernu ne someaza sa il judecam (doar) in termeni de tradiție iudaică sau creștină sau juridică mi-a starnit „ingrijorari, ci sigurantza de sine si lipsa sentimentului de impunitate afisata de grupul cu pricina. De unde si de ce reprezentantii si prozelitii curentului Voina au sentimentul reconfortant ca palmuirea si instigarea publica la violentza este „cuser”, firesc si benefic ??? pentru ca au fost incurajati si sustinuti sa gandeasca astfel de sute sau mii de Ernu, pentru ca cohorte de ideologi ai „maselor” muncitoare si asuprite le-au legitimat comportamentul social prin sute si mii de pagini si discursuri trasnind a maniei proletara. Basca faptul ca firestii denuntatori ai agresivitatii lor antisociale, „elita plangacioasa care s-a retras la hoteluri de 5 stele, dupa ce presa mogulească le-a scos peri albi și le-a adus riduri pe față” in aplauzele, aprobarea si satisfactia unor domni cu demnitatea si minima solidaritate umana la cote de avarie.
    Pai ce-i o palma, un scuipat, vre-o bombitza, vre-un incendiu ici colo in comparatie cu „tupeul”, si periculozitatea băieților de la FMI și Wall Street care, in oprobiul general al clasei muncitoare, fatzaie de colo colo dosarele /hartoagele lor in genti scumpe in loc sa le fi indesat in rucsacuri de canepa, mananca sfidatori la restaurante, pe fetze de masa din damaschin in loc sa se hraneasca din gamela pe paginile rupte din Scanteia.
    Singurul gand care ma reconforteaza este ca grupul Voina si adulatorii/sustinatorii lor nu reprezinta decat o infima si begnina excrescentza pe obrazul „gros” al regimului criminal numit capitalism.

  13. Raspunsul acesta a fost de fapt anticipat de Fumurescu. Este renumita tehnica retorica stangista prin care se fenteaza dialogul direct, se aduce discutia la un nivel abstract si general, se arunca ‘red herrings’ , lacanisme demagogice, anecdote paranoide si astfel discutia se transforma intr-un discurs bolsevic haiducesc. Stanga nu are un discurs coerent, nu are solutii, are doar o obsesie periculoasa.

  14. „De fapt, noi începem să fim tot mai atenţi la spectrele violenţei, la partea ei de spectacol şi mai puţini la însăşi sursele şi la cel care deţine controlul asupra violenţei.”

    carevasazica palma artistului fusese raspunsul logic la provocarea politico-capitalista (sic!) a spectatorului (nu-i zic „consumator de arta” din lasitate: nu vreu sa-mi iau si eu una d’asta, gratuita).
    iar daca palma n-a fost un „raspuns logic”, atunci cu siguranta a fost un act gratuit. ce folos ca actul asta gratuit vine, dupa cum bine observati (observati si felul burghezesc in care folosesc pluralul), la aproape un secol dupa ce a fost declarata si moartea artei & suprematia gratuitatii.

    acum pe bune: orice act, fie el artistic sau nu, primeste semnificatii în functie de contextul în care se produce. ne permite oare contextul sa concludem ca 1. palma a fost un raspuns dat violentei puterii capitaliste sau ca 2. palma a fost un act gratuit = arta? textul dumneavoastra (nu, nu va jignesc scriind „dumneavoastra”) nu raspunde acestei întrebari, ci o ocoleste (cu arta, dar fara gratie): „putem să nu fim de acord cu ce fac, [ei, adica grupul Voina] cu modul în care o fac, însă nu poți să nu vezi că oamenii au curaj în ceea ce fac în țara lor”. acest „curaj” de-a face ceva l-au avut si alti „artisti” si „intelectuali” (Hitler, Pol Pot, o întreaga pleiada de sovietici, Sedhar Senghor, pîna si Saddam Hussein cocheta cu ideile inalte si cu arta). ma indoiesc in schimb ca acest soi de curaj are vreo virtute, la fel cum ma-ndoiesc ca observarea „curajului” lor ar fi o virtute.

  15. bai, frate, cita apa si cita piua, si la unul si la altul… Ernu, cit bla-bla anti-Wall Street mai poti sa duci? Cit de mult poti sa repeti aceleasi 3 motive frecate de orice clona de anarhist? Cind ai judecat ultima data in afara cliseelor voastre? Bai, nene, sinteti de-o jalnicie… Niste siamezi care n-ati putea trai separati, niste spune tu,ca sa mai spun si eu, niste snobi de Bucuresti, niste Benjamin in format buzunar salopeta si mai stiu eu ce citesti tu, Fumurescule, conservatoriule, geniule, leostraussule. Bai, ce constiinte minunate ne-a fost dat sa traim! Noua, intelectualilor…

  16. „Dacă aș fi laș și parșiv, cum e obicieiul pe aici…” – nu inteleg. „Pe aici” pe unde? Pe Contributors, in Romania, unde? Ce e asta? Noi toti care citim si incercam sa intelegem suntem lasi si parsivi?
    Un drept la replica ce incepe cu o calomniere generala, e o idee proasta. Foarte proasta.

  17. domnule ernu,
    chiar nu inteleg ce aveti cu cei de la GDS? pt ca cer un strop de normalitate si civilitate in spatiul public? oare nu au fost cei 50 de ani de comunism si 20 de ani de tranzitie condusi de analfabeti, politruci, sadici patologici, smecherii descurcaretii, marginalii (pe care ii iubiti atit)? nu ei au indrodus, produs si condus violenta fizica si psihica in toti acesti ani. nu ei au distrus orice urma de ierarhie a valorilor, a competentie? si acum trebuie sa ii ascultam, sa le inghitim mizeriile. nu va suparati dar utilizarea sapunului si apei nu tine de nustiu ce politici sociale sau de divinitate, tine de bun simt sau in lipsa lui de nesimtire care in cele mai multa cazuri este insotita si de agresivitate. eu nu cred ca sint obligat sa suport castelele minoritarilor doar pt ca sunt minoritari, nu trebuie sa ma simt hartuit pe strada si acuzat de dumneavoastra pt lipas de compasiune pt ca nu dau bani cersetorilor. in sfirsit traim intr o societate democratica asa imperfecta cum e ea (ca si cetatenii care o compun), dar care imi da dreptul sa imi spun parerea despre marginali, sa ii accept sau nu.

  18. Violenţa fizică de orice formă e intolerabilă şi nu trebuie relativizată, trebuie condamnată ca şi gest. Relativizarea în numele ideologiilor, neutralizarea consecinţelor în numele principiilor sunt mecanisme false de afirmare a unor idei, chiar de stânga. Între cel care a dat o palmă şi cel care a primit o palmă gratuit nu se află o ideologie, se află un Ego incapabil să se controleze.
    Oricât ar încerca Vasile Ernu să relativizeze gestul violent a unui om incapabil să ofere un răspuns civilizat la o întrebare care desigur ar fi putut fi exprimată de asemeni într-un ton mai tolerant şi civilizat, palma nu se justifica.
    E simplu să defineşti în fluu şi să nominalizezi o categorie instituţională ca autori morali…dar nu e neapărat cu valoare de adevăr…

  19. „Dacă-mi arăți un intelectual român care și-a riscat măcar un salariu din viața lui în ultima perioadă, mai vorbim”. Nu zau! Pai, conform acestei mecanici cerebrale erniste as putea spune si eu cam asa:” Daca-mi arati un Ernu nascut in URSS si neernat gratuit in Siberia, care sa nu fie neam de politruc sau ciasavoi, mai vorbim”. Pai ma opreste cineva sa va carp o palma peste ascendenta? Ce, asta-i violenta? Oricum, fotoul Dvs. narcisist, cu sapca si moaca studiata, avantata maiakovskian spre orizontul luminos comunist, e de tot hazul! Mai lasa-ne, tavarisci!

  20. @ Vasile Ernu

    Domnule Ernu,

    Din câte pot vedea, domnia voastră încercați să driblați (o interpelare) în afara terenului de joc, pe miriști idilice, prin poienițe sublime (el maravilloso Benjamin…). Fumurescu vă reproșează că acceptați, cordial, vecinătatea unor derbedei impulsivi (travestiți neconvingător în artiști), iar dumneavoastră ciripiți înaripat despre violența structurală a ordinii actuale, despre miezul otrăvit al lumii capitaliste, despre brokeri, iele financiare și mari nereguli de temelie. Dacă vă stimulează aceaste tematici, de ce nu comiteți un volumaș, în care să ne povestiți despre Benjamin, Rancière, Žižek, Stavrakakis ș.a. și să treceți conceptul de “violență” prin diverse tocătoare speculative?

    Nu cred că AF vă sugera să nu mai patronați “hristic” (quelle mission!) banchetele păcătoșilor, nici să lăsați baltă proletariatul (somnolent ori viril), ci doar să nu creditați, surâzător, ghioaga.

    I-ați fi putut răspunde laconic: fie că agreați, la răstimpuri, întâmplările cu scatoalce și defenestrări, fie că gestul rusului de la VOINA e o probă de agresivitate gratuită și că vă luați distanță de o atare golănie.

  21. Dl. Ernu,

    „E usor a scrie versuri, Când nimic nu ai a spune, Insirând cuvinte goale, Ce din coada au sa sune…”
    Aceste cuvinte, cu mult adevar, le-a scris Eminescu despre cei fara talent dar cu pretentii de poet, sau altfel cunoscuti ca pseudo-poeti.
    Ar fi trebuit sa stii deja ca te poate paste acelas pacat si ca prozator sau filozof sau orice altceva cand iti propui sa comunici celor din jurul tau idei ce se remarca doar prin „genialul” pseudo…
    Pentru ca ceeace rezulta din articolul comentat este doar o insiruire de cuvinte goale menite sa justifice, cu tot dinadinsul, ideile-ti proprii ca si intr-o incercare de a potrivi un cub intr-o linie curba, iar in final sa declari ca aceste doua figuri geometrice combinate au format un triunghi perfect.

    Devine acum anarhismul justificat de existenta rechinilor de pe Wall Street???
    Devine o palmuire a unui nevinovat, un gest violent, justificata de existenta unor politisti represivi???
    Devine folosirea in public a materialelor fecale, urinei si spermei justificata de dorinta de a atrage oamenii intr-o miscare spre o viata mai frumoasa, viata artei????

    Daca incerci sa justifici astazi aceste anomalii, cu siguranta, maine, vei incerca sa justifici, pe acelas principiu, uciderea unor copii nevinovati din necesitatea de a-i pedepsi pe parinti…
    Adica sa justifici ANARHIA, o lume imaginara, fara legi sau reguli, fara logica si, mai ales, fara suflet.

    Dupa cum bine se poate vedea, Natura nu a exclus anarhismul din ansamblul ei dar nici nu a facut din anarhism motorul principal al Universului. Natura este toleranta..
    Fara legi si reguli Universul nu s-ar fi putut crea si nici viata pe Pamant concepe. Asa ca, dat fiind conditia sine-qua-non a existentei per se de a fi guvernata de legi bine determinate, asa si Anarhismul trebuie supus legilor, fie ele percepute ca bune sau rele, care guverneaza societatea data.
    Ca Anarhismul este o forma de manifestare a unei/unor personalitati iesite din comun, nu contesta nimeni, dar ca este el si util societatii, inca nu s-a dovedit….(Poate doar in scop educativ, spre a demonstra lupta contrariilor).

  22. Violenta e in natura umana. Sa poti insa sa o stapinesti este o dovada de educatie; lipsa auto-controlului indica educatie deficitara (asa-zisa prostie spalata, in cazul de fata).

    E impardonabil Ernule. Daca miine te astept cu o bita si te bag in spital pe motiv ca nu suport prostia, ai mai putea relativiza bataia asta ?

  23. Vali
    neinspirat indemnul tau catre Ernu de a „comite un volumaș” din doua motive: odata pentru ca scrisul (arta) aplicat, documentat, cu valoare cat de cat perena, este o manifestare decadenta, prea bourgeois pentru gusturile unui Gavroche tomnatec precum Ernu si apoi pentru ca o atare indeletnicire l-ar plasa in randul acelor „intelectuali civilizaţi”, lasi si egoisti, ce nu si-ar sacrifica nici macar un salariu pentru a demonstra „curajul” de a lipai o palma publica.
    Pe fond, se pare ca pentru distinsul exponent al stangii moderne, europene (asa cum ii place a se legitima) a nu credita ghioagha este echivalent cu a trada proletariatul, a nu discredita/vitupera elita echivaleaza cu a trada inaltele idealuri ale truditorului transpirat

  24. Daca e sa vorbim despre esenta violentei, poate ar fi bine sa ne gandim la cata violenta a existat pe lume inainte de FMI, Wall Street, NATO, etc. – ba chiar inainte de existenta statului.
    Poate ca n-am mai bate atata apa in piua.
    Altfel, tot respectul pentru domnul Ernu, caruia, cu mare placere, i-am citit doua carti :-).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vasile Ernu
Vasile Ernu
Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiei Idea şi Tranzit şi al edituilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a ţinut rubrici de opinie în România Liberă şi HotNews, precum şi rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură şi Observator Cultural. Vasile Ernu – CV Vasile Ernu este născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiei Idea şi Tranzit şi al edituilor Idea şi Polirom. A debutat cu volumul Născut în URSS (Polirom 2006, ediţia a II-a în 2007, ediţia III-a în 2010). În 2009 publică la Editura Polirom volumul Ultimii eretici ai Imperiului În 2010 publică (Editura Polirom) împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro