joi, martie 28, 2024

Alo, New York: California NU a interzis fracturarea hidraulică. Se aude?

California, here we come!

Există multe asemănări între California și New York.

Ambele sunt state mari: California, the Golden State–  cu cele 38,8 milioane de locuitori, este cel mai populat stat din SUA; New York, the Empire State – cu 19,7 milioane, ocupă locul 4. Primele două orașe, ca populație, ale SUA sunt New York (8,4 milioane) și Los Angeles (3,9 milioane). Ambele orașe sunt recunoscute drept centre mondiale ale entertainment-ului (vezi Broadway, respectiv Hollywood). Ambele state sunt majoritar liberale, conduse de guvernatori democrați: CA- Jerry Brown; NY – Andrew Cuomo. Ambele state au mișcări ecologiste foarte active și foarte influente, fracktivismul reprezentând în prezent o componentă importantă.

În ceea ce privește aspectele energetice, există o legătură interesantă între cele două state: la începutul sec. al XX-lea, Standard Oil Co., sub conducerea celebrului John D. Rockefeller, era una dintre primele și cele mai mari companii multinaționale din lume. Sediul principal se afla în New York. În anul 1911, prin decizia anti-trust a Curții Supreme, Standard Oil a fost spartă în mai multe companii mici, printre care Standard Oil of New York, devenită mai târziu Mobil, și Standard Oil of California, devenită mai târziu, Chevron.

Când se compară producția de hidrocarburi ale celor două state, apar primele deosebiri.

În 2014, California a fost al treilea producător de petrol din SUA, cu 17,3 milioane barili, și al 13-lea producător de gaze naturale, cu 7.145 miliarde metri cubi. Bazinul Los Angeles (~30 x 50 km) este cel mai bogat bazin petrolifer din lume, pe baza volumului de hidrocarburi raportat la volumul sedimentelor[[1]]. Începând din 1880, în bazinul Los Angeles au fost descoperite și exploatate 42 câmpuri petrolifere. Argila petroliferă Monterey din California conține 2/3 din rezervele totale de țiței de șist ale SUA, circa 15,4 miliarde barili.

În 2013, statul New York a produs 375.571 barili țiței (2% din producția Californiei) și 750 miliarde metri cubi de gaz (9% din producția Californiei). Producția de petrol din NY în 2013 a scăzut cu 5%, iar cea de gaz cu 11%, față de anul precedent. Argila Marcellus din statul New York este estimată a conține 453 miliarde metri cubi de gaz. Despre argila Utica, localizată sub argila Marcellus în New York, Pennsylvania, Ohio, West Virginia și alte state, se cunosc estimările făcute de United States Geological Survey în 2012: 1.082 miliarde metri cubi gaz, 940 milioane barili de țiței și 208 milioane barili de gaze naturale lichide[[2]].

Când vine vorba de fracturare hidraulică, apar alte deosebiri între cele două state.

California găzduiește Stanford University, cu School of Earth Sciences, una dintre primele facultăți din lume în domeniul geologiei și geofizicii. Profesorii și cercetătorii științifici de acolo nu se tem să afirme că

Shale development boosts the economy by $70 billion annually over the next several decades… Shale development has relatively modest impacts on carbon dioxide, nitrogen oxide and sulfur dioxide emissions, particularly after 2020, or

Geophysicist Challenges Frackingțs Bad Rep sau

Extracting natural gas from shale can be done in an environmentally responsible way, says Stanford researcher on government panel, or

Stanford professor discusses techniques for minimizing environmental impacts of fracking

Obama’s former energy secretary says fracking can be done safely, Steven Chu, laureat al Premiului Nobel pentru fizică, fost Secretar al Departamentului de Energie, fost Director al Departamentului de Energie al Laboratorului Național Lawrence Berkley, actualmente profesor la Stanford University.

(lista nu este comprehensivă).

Statul New York găzduiește Cornell University, unde un grup de profesori și cercetători științifici critică des (uneori, cu plata de rigoare) diverse aspecte ale fracturării hidraulice (detalii aici, aici, și aici). Despre unul din „faimoasele” studii ale grupului de la Cornell (Anthony Ingraffea și alții, 2011), laureatul Nobel Steven Chu a declarat:

There was a very famous Cornell report which we looked at and decided it was not as credible as it — well, we didn’t think it was credible. I’ll just put it that way.

(Anthony Ingraffea, vedetă incontestabilă pentru „Fracktiviști din toate țările, uniți-vă!”, a rămas uluit de „critica colegului lui”, laureatul Nobel de la Stanford: „It’s surprising he would use such dismissive language. He’s intimating that there’s something sinister with our paper.”)

Luna trecută, Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, a dovedit că el nu conduce, ci se lasă condus de emoții, ignorând știința. Urmând recomandarea locțiitorului Departamentului de Sănătate, Gov. Cuomo a decis interzicerea fracturării hidraulice la nivel de stat. Asta în ciuda faptului că Raportul DOH (pe care l-am discutat aici) nu conține dovezi clare, irefutabile, despre pericolele fracturării asupra sănătății publice.  În timp ce această decizie este nefericită pentru new york-ezi, care ar fi beneficiat de joburi și de activitatea economică oferită de resursele de gaze ale statului, ea ar putea fi un mare avantaj pentru statele vecine, precum Pennsylvania, care au acum asigurată posibilitatea de a produce nu numai propria lor energie, ci și o parte din energia consumată de statul New York (al 8-lea consumator între cele 50 de state americane).

În California, stat cu o activitate seismică foarte intensă, spre deosebire de New York, fracturarea hidraulică se practică în deplină siguranță, fără nici un incident major, de pe timpul Președintelui Eisenhower[[3]], adică de peste 60 de ani. Din această cauză, nu a fost nici un motiv pentru California să acționeze pripit. Oficialii californieni, spre deosebire de colegii lor new york-ezi, au acționat fără grabă, organizând zeci de întâlniri publice și studiind cu atenție literatura de specialitate.

Interzicerea fracturării hidraulice în statul New York a dat o licărire de speranță și fracktiviștilor din California, care s-au agățat imediat de teoria că modelul New York s-ar putea aplica și în California. Numai că legislatorii Californiei, spre deosebire de cei ai New York-ului, au altă părere despre fracturarea hidraulică: ei au confirmat în mod repetat siguranța fundamentală a tehnologiei. Iar Gov. Brown a recunoscut, de asemenea, că o interdicție sau un moratoriu nu este în interesul Californiei. Deși predominant Democrat, Legislativul statului California a respins de trei ori o interdicție sau un moratoriu asupra fracturării hidraulice, o majoritate de democrați refuzând să sprijine o astfel de idee.

Dacă interzicerea fracturării este o idee proastă în New York, ea este o idee și mai proastă în California, unde există mult mai multe resurse energetice (vezi cifrele de mai sus). Chiar dacă activitatea seismică din California, de-a lungul celebrei falii San Andreas, nu se compară sub nici o formă cu cea din New York, autoritățile de reglementare federală și de stat[[4]] au spus în mod repetat că fracturarea hidraulică este sigură cu riscuri gestionabile, situație confirmată de experți universitari[[5]] (vezi și lista de mai sus).

Un studiu recent al câmpului petrolifer Inglewood, situat în partea sudică a orașului Los Angeles, a ajuns la aceeași concluzie. Descoperit în 1924, Inglewood Field este unul dintre cele mai mari câmpuri petrolifere urbane din Statele Unite (400 ha, ~400 milioane barili de țiței estimați). De la descoperirea sa până în 2012 au fost săpate 1.475 sonde, adică ~3,7 sonde/ha! Unele sonde au fost recent fracturate hidraulic. Circa un milion de oameni locuiesc pe o rază de 8 km de aceste sonde.

După cum se poate vedea în fotografiile de mai jos, sondele (unele folosite pentru fracturare hidraulică) se găsesc în imediata apropiere a unor locuințe sau chiar în inima celui mai select cartier, Beverly Hills, din Los Angeles. Acelor opozanți, pentru care fracturarea hidraulică se poate face în America, dar nu la Pungești, deoarece în America se fracturează numai în zone deșertice sau slab populate (?!), le sugerez să deschidă ochii mari la pozele de mai jos. Apoi, când vor avea timp, să își aducă aminte și de Dallas-Fort Worth sau unele orașe din Colorado.

Cel mai recent studiu pe care l-am citit (14 ianuarie 2015) a fost publicat de California Council on Science and Technology, Lawrence Berkeley National Laboratory. Intitulat An Independent Scientific Assessment of Well Stimulation in California, Volume 1, Well Stimulation Technologies and their Past, Present, and Potential Future Use in California, studiul oferă, în cele 406 pagini, o imagine clara a fracturării hidraulice așa cum se practică în California. Ni se spune, printre multe altele, că dintre cele 300 sau mai multe foraje noi care se sapă lunar în California (adică 10 foraje pe zi!!!), între 125 și 175 de foraje sunt stimulate prin fracturare hidraulică. Cu alte cuvinte, circa jumătate din noile sonde sunt fracturate!

Spre deosebire de New York, cetățenii Californiei se pot considera norocoși pentru că, în loc să cedeze în fața fracktiviștilor foarte vocali, Democrații din Legislativ – cu sprijin Republican – au sprijinit, iar Gov. Brown a semnat în 2013 legea SB4, care reglementează strict fracturarea hidraulică și alte tehnici de stimulare a forajelor, fără o interdicție totală. Divizia de petrol, gaze și resurse geotermale (DOGGR) a publicat recent reglementările finale care vor intra în vigoare la 1 iulie 2015.

Anul trecut, legiuitorii au aprobat legea CEQA (California Environmental Quality Act), care, în cele 425 pagini, conține detalii semnificative pentru reglementarea și monitorizarea activităților legate de fracturarea hidraulică. „Inima” acestei legi este Raportul de Impact Ecologic (RIE). Conform legii, RIE servește la informarea agențiilor guvernamentale și a opiniei publice despre impacturile ecologice ale unui proiect supus autorizării de stat. Mai mult, un document RIE propune remedieri și alternative care pot reduce sau evita impacturile ecologice. O alternativă pe care agenția de stat trebuie să o considere obligatoriu este alternativa „no project”, adică anularea proiectului și considerarea altor propuneri acceptabile din punct de vedere ecologic. Toate aceste eforturi legislative întăresc convingerea locuitorilor Californiei că statul lor are probabil cele mai dure legi ecologice din națiune.

O interzicere a fracturării hidraulice în California n-ar avea sens. Fiind, în același timp, un producător major de energie pentru SUA și al treilea mare consumator de benzină și motorină de pe planetă, California trebuie să folosească petrol chiar dacă acesta descrește încet ca importanță în portofoliul energetic al statului. Petrolul utilizat trebuie să vină de undeva.

Interzicerea fracturării ar conduce doar la emisii de CO2 mai mari, întrucât statul va fi obligat să importe petrol pe calea ferată sau cu vapoarele din țări în care reglementările ecologice sunt mai flexibile. De asemenea, interzicerea fracturării va crește șomajul în regiunile cele mai afectate economic și va scădea veniturile pentru programe vitale ale statului.

California oferă un model mai bun decât New York-ul pentru o politică energetică bazată pe știință genuină, nu pe faulty science și decizii emoționale. Toate privirile ar trebui îndreptate către the Golden State, care întruchipează laboratorul principal al națiunii americane pentru inovații tehnologice și reglementări ecologice.

Inglewood este unul dintre cele mai mari câmpuri petrolifere urbane din SUA (400 ha, ~400 milioane barili de țiței estimați). De la descoperirea sa în 1924, s-au săpate aici 1.475 sonde (~3,7 sonde/ha). Orașul Los Angeles (3,9 milioane de locuitori) se găsește la nord de câmpul petrolifer. (sursa)

Locuințe aflate în apropierea câmpului petrolifer Inglewood din sudul orașului Los Angeles.  (sursa: Al Seib / Los Angeles Times)

Sondă pentru fracturarea hidraulică din câmpul petrolifer Inglewood, sudul orașului Los Angeles (Sursa)

În celebrul cartier Beverly Hills din Los Angeles,  „Turnul Speranței” este o sondă mascată și vopsită în anul 2000 de către 3000 de copii din zonă. Turnul a apărut în serialul Beverly Hills, 90210. (vedere dinspre bulevardul Pico sursa)

NOTE _______________


[[1]] Biddle, K.T., 1991. Active Margin Basins. American Association of Petroleum Geologists Memoir 52.

[[2]] US Geological Survey, Assessment of Undiscovered Oil and Gas Resources of the Ordovician Utica Shale of the Appalachian Basin Province, 2012, Fact Sheet 2012-3116, Sept. 2012.

[[3]] http://www.epa.gov/Region9/tribal/rtoc/spring13/pdf/fracking-in-california.pdf

[[4]] Gina Mc Carthy, EPA Administrator

Lisa Jackson, former EPA Administrator

Sally Jewell, Secretary of the Interior

Ken Salazar, former Secretary of the Interior

Ernest Moniz, Secretary of the Department of Energy

Steven Chu, Nobel Prize laureate in Physics, former Secretary of Energy, former Director of the Department of Energy’s Lawrence Berkeley National Lab, currently at Stanford University

Hal Mitch, Michigan Department of Environmental Quality

Tim Kustic, California Division of Oil, Gas and Geothermal Resources

John Hanger, former Pennsylvania Dept. of Environmental Protection Secretary

Mike Krancer, former Pennsylvania Dept. of Environmental Protection Secretary

Mark Nechodom, Director of California Department of Conservation

Colorado Oil and Gas Conservation Commission

New York Department of Environmental Conservation („No known instances of groundwater contamination have occurred from previous horizontal drilling or hydraulic fracturing projects in New York State”, 7 sept. 2011)

[[5]] Dr. Mark Zoback, Stanford University: „Fracturing fluids have not contaminated any water supply and with that much distance to an aquifer, it is very unlikely they could

Dr. Richard Muller, University of California – Berkeley: „Environmentalist who oppose the development of shale gas and fracking are making a tragic mistake

Dr. Donald Siegel, Syracuse University, New York: „There has been hardly any evidence, if at all, for groundwater contamination from fracking or gas wells

Lista nu este comprehensivă.

Distribuie acest articol

37 COMENTARII

  1. se aude in targ ca arabii au bagat in faliment ceva firme de fracking, la pretul asta al petrolului nu se mai renteaza

  2. Fara doar si poate New Yorkul aude apelul, doar e limpede ca newyorkezii stau cu ochii lipiti de Contributors.ro.
    Altfel, lucrurile devin tot mai pasionante; un fel de Dallas, Ewing Oil Company in varianta actualizata. Urmeaza probabil inca vreo 20-30-40 de episoade, cate unul pentru fiecare stat american care n-a interzis fracking-ul.

  3. Ei, as spune ca este o discutie mai lunga. Articole platite sint de ambele partile, si la Cornell, si la Stanford. As fi curios cine a platit studiile de la Stanford.
    Dv. eliminati studiile de la Cornell si le caracterizati ca fiind corupte, poate pentru ca asa va place sa credeti. Daca ii intreb pe cei de la Cornell ce spun despre studiile de la Stanford, ce credeti ca vor spune?
    Faptul ca exista o sonda in Beverly Hills nu inseamna ca sint un lucru bun. Inseamna ca exista si atit.
    Iar afirmatia ca interzicerea fracturarii va duce la cresterea emisiilor de CO2 este (let me put it this way) ridicola. Dv. presupuneti ca titeiul adus din alta parte (incluzind transportul) va emite mai mult CO2, dar nu stiti. Presupuneti. Ce sa mai vorbesc ca daca petrolul este mai greu disponibil, asta poate stimuleaza energille alternative, la care SUA se incapatineaza sa nu recurga.
    Si, da, pe termen scurt, se creeaza niste locuri de munca, dar costul pe termen lung nu este suportabil.

    Concluzia mea: Sustineti o singura parte, si o faceti la modul cel mai partizan posibil. Prezentati o singura parte, iar in cealalta dati cu noroi. Nu ati prezentat argumentele si fundamentarea celeilalte parti, ci numai le dati la o parte la modul superior.

  4. Nu inteleg articolul.
    Este pro sau contra fracturarii hidraulice. Eu il vad mai degraba ca o reclama mascata pentru acest proces. Iar apropos de fotografiile de la finalul articolului, pompele respective nu sunt de la sonde de fracturare hidraulica. Sunt simple pompe care extrag petrolul care nu mai iese singur la suprafata datorita presiunii zacamintului. Spun asta deoarece am copilarit printre ele undeva prin judetul Prahova. Acolo sunt sonde prevazute cu pompe de inalta presiun, instalatii complexe care in aceste poze nu apar.

    • in fara de faptul ca pe d eo parte exista o propaganda desantata si mincionoasa sprijinita de iliarde de dolari – chevron etc.. si ceallata parte numai societatea civilia practic fara bani…

      a INDRAZNI sa deshizi subiectul pungesti .. in ROmania.. unde se fura c ain codru..
      deci a indrazi sa deschizi gura in apararea un or infractori si criminali ordianri..mincisnosi, prefcatui, corputi – gne primar, prefect si toata suflarea adminsitratiei locale pina la ponta..

      deci a indrazi sa „aperi” asa zisul lort punct de vedere denota ca nu esti decit o scursura a societatii.. un amarit cu mina intinsa care latra cum i se spune…

      sausi mai rau – esti doar un retardat mintal care chiar nu are habar cum se pairnde lumina in casa.. si a ramas in intuneric .. forever..

      ponat si antenele au zilele numarate.. urmezi tu si clica de ziaristi latratori…

      se mai desteapta lumea.. Johanis nu e sluga umila ca base si ponta cu mina intinsa de o spaga mica

  5. de apreciat argumentele tehnice.
    sunt satul de editoriale pornite din frica si emotii. nu zic, e ok sa tindem in viitor spre green energy, dar atata timp cat mai folosim „gaze” cele de sist sunt la fel de bune, sau chiar mai bune ca si cele conventionale. nu uitati ca in california e falie seismica si lor nu le e frica si nici nu s-a intamplat nimic in 10 ani. doar noi la vaslui murim de frica ca ne mor porcii in cotetz

  6. @Cosmin

    Articole platite sint de ambele partile, si la Cornell, si la Stanford. As fi curios cine a platit studiile de la Stanford.

    Și eu sunt curios. Park Foundation? Catskill Mountainkeeper?

    Dv. eliminati studiile de la Cornell

    Le elimină un laureat al Premiului Nobel, nu eu.

    Dv. presupuneti ca titeiul adus din alta parte (incluzind transportul) va emite mai mult CO2, dar nu stiti.

    Când petrolul este adus cu tancuri petroliere tocmai din Arabia Saudită, ipoteza mea este că se emite mai mult CO2 decât în cazul pompelor de fracturare. Un student la cursul de geologia petrolului poate testa ușor ipoteza asta.

    Nu ati prezentat argumentele si fundamentarea celeilalte parti, ci numai le dati la o parte la modul superior.

    Vă contrazic pentru că am prezentat „celalte” articolele de mai multe ori, chiar aici pe Contributors. În plus, „bubuie” Internetul de articole anti-fracturare, dar sunt infinit mai puține articole pro-fracturare, ceea ce mi se pare a fi o balanță ne-dreaptă.

    • Am sa raspund in ordine:
      Deci, nu stiti cine plateste studiile Stanford?

      Va „fofilati”, ca sa folosesc un termen vulgar. Faptul ca le elimina un laureat Nobel nu le invalideaza. Oricine poate gresi (nu spun ca este cazul), dar, daca aveti o parere, nu va ascundeti in spatele nimanui. Si un laureat de Nobel poate avea interese.

      Bun, deci este o IPOTEZA. Ati fi surprins sa aflati cit de putin CO2/tona transportata emite o nava (mai ales un VLCC care aduce titei din Arabia Saudita). Ca sa aveti o perspectiva, 90% din bunurile lumii sint transportate pe mare, cu mai putin de 4% din emisiile totale de CO2. Nu conteaza unde produceti titeiul, ci cit CO2 emiteti in proces. Simplu.

      Eu ma refeream la articolul de fata. Ce ati scris dv. este departe de rigoarea stiintifica la care trebuie sa raspunda un profesor de la o universitate serioasa. Faptul ca internetul „bubuie” de articole anti-fracturare nu justifica un articol partizan. Two wrongs don’t make one right.

  7. Eu as avea o singura intrebare:

    Cum sta treaba cu resursele de apa. Din ciite stiu eu California e aproape un desert, apa potabila este adusa prin apeducte imense, din alte parti.
    Poate ca si-au permis sa foloseasca tehnologia asta tocmai pentru ca nu au ce polua.

    Pe cind la noi problema e un pic diferita.

    In orice caz, mi se pare ca autorul a facut un efort deosebit sa gaseasca atita bibliografie. Oare de ce? Eu nu mi-as pierde atita vreme degeaba…

    • In orice caz, mi se pare ca autorul a facut un efort deosebit sa gaseasca atita bibliografie. Oare de ce? Eu nu mi-as pierde atita vreme degeaba…

      O mare parte din aceste eforturi intra în cursul meu de Introduction to Petroleum Geology.

  8. NU SE AUDE ! Nu ma intereseaza ce au permis sau nu americanii sa faca!
    Nu ma intereseaza ce estimati dvs acum referitor la fracking, indiferent cat de profesor sunteti. Nu ma intereseaza daca aveti sau nu dreptate, este oricum una relativa. Sa ne amintim ca in SUA, producatori si profesori asigurau acum zeci de ani ca uraniul radioactiv este inofensiv si bun pentru tratamente diverse asupra oamenilor. Acum stim cu toii cat de inofensiv este. Hai sa fim seriosi, doar timpul lung (50+ ani) poate demonstra irefutabil ca ceva este adevarat sau nu. Stiinta nu poate demonstra irefutabil nici macar ca 1+1=2. Poate face asta doar intr-un mediu controlat si in anumite conditii, dar natura nu este un mediu controlat si nu se supune conditiilor umane stricte.

    Avem si in Romania resurse care ar putea fi extrase prin fracking? Daca da, e foarte bine. Pe langa foarte multe datorii, hai sa lasam copiilor si nepotilor nostri si ceva avutie. Hai sa le lasam neexploatate aceste resurse. Dupa ce SUA vor exploata timp de 50 de ani aceste resurse prin fracking si va fi demonstrat irefutabil ca exploatarea prin fracking e nepaguboasa pe termen lung, hai sa se apuce copiii de acum sa extraga aceste resurse prin fracking. Sigur le vor folosi lor atunci mai mult decat ne-ar folosi noua acum. Noi acum avem deja grija destul sa ne supra-imprumutam in contul rezultatului muncii lor viitoare.

    Linistiti-va si abandonati aceasta campanie furbunda pro-fracking! Nu conteaza daca aveti sau nu dreptate. O astfel de inversunare se poate explica doar in 2 feluri: bani sau nebunie. Va faceti de ras, cu toate studiile si titlurile academice pe care le-ati adunat in cariera.

    Va doresc mult succes in cariera! Continuati sa „produceti” cat mai multi studenti bine pregatiti in specialitatea dvs si lasati-ne pe noi romanii care traim in Romania sa decidem cand, cum si ce resurse naturale sa exploatam si mai ales CE RISCURI SA NE ASUMAM PENTRU NOI SI COPIII NOSTRI.

    • Nu conteaza daca aveti sau nu dreptate. O astfel de inversunare se poate explica doar in 2 feluri: bani sau nebunie.

      Pentru că nu am primit până cum nici un singur leu/dolar pentru scrierile mele pro-fracturare, conform logicii dv. fracturate rău de tot (nu conteaza daca aveti sau nu dreptate), înseamnă că eu sunt… E sinistru, insultator, vă auto-desfiintați ca trestie ginditoare.

      • Daca acest articol nu denota inversunare, inseamna ca eu si dvs, dle Cranganu, nu vorbim aceeasi limba romana. Daca nu banii si nici nebunia nu va alimenteaza aceasta inversunare, atunci ce?
        … nu traiti in Romania si nici nivelul dvs de trai nu depinde de nivelul de trai din Romania. De unde aceasta dorinta arzatoare de a convinge romanii sa adopte cat mai rapid si deschis exploatarea resurselor prin fracking?
        … apreciez dorinta dvs de a prezenta un punct de vedere calificat. Daca observati, nu v-am contrazis nicio teza / opinie tehnica din articol. Nici nu mi-as fi permis sa o fac, eu am o licenta economica, nu una din domeniul tehnic. Am intalnit si am ascultat multi profesori dornici sa isi impartaseasca cunostintele, dar sunteti primul care o face cu atata inversunare. V-am citit articolele de aici si raspunsurile la comentarii. Asta denota prin sine dorinta mea de a asculta si analiza si argumentele dvs. Indiferent de ce spuneti, dati-mi voie sa ma indoiesc cu putere ca nu exista nicio motivatie nedeclarata.
        Nu stiu cat de fracturata este gandirea mea, e libertatea fiecarui cititor sa decida asta.
        Argumentelor dvs tehnice pro adoptare rapida a fracking-ului, eu am adus un argument major contra adoptarii rapide a fracking-ului, de natura economico-sociala: obligatia morala de a lasa urmasilor si ceva avere / resurse pe langa datoriile certe pe care le lasam. Ma asteptam sa combateti aceasta teza de la nivelul unui profesor universitar. M-ati combatut categorisindu-mi gandirea drept fracturata …ce sa mai spun: argument de profesor universitar.
        Un profesor caruia ii port nemasurata stima mi-a spus odata ca atunci cand un elev nu intelege ceea ce i se explica inseamna intotdeauna ca profesorul nu a reusit, nu ca elevul este prost.

    • Cred ca Dl. Cranganu are dreptul la opinie, ca noi toti, chiar daca unii dintre noi nu-i inteleg inversunarea, repetitiile, personalizarile, si lipsa de adecvare la audienta.

      • Uneori, „audiența” are nevoie să fie informată profesional, pentru a se putea îndepărta zgura superficialității și auto-suficienței: „Nu am nevoie să-mi spună doctorul de ce boală sufăr, mă informez eu pe Internet și e suficient ce cred eu, nu ce-mi spune el”.

        • Dle Cranganu, nu ati explicat niciodata de ce suntem „bolnavi” daca nu adoptam rapid si deschis fracturarea hidraulica.
          Au venit straini in Romania si ne-au spus: daca nu aplicati fracturarea hidraulica nu e bine („sunteti bolnavi” in analogia dvs). Eu nu am argumente sa spun ca fracturarea hidrauliza e rea, dar nu vad niciun argument serios care sa imi demonstreze ca daca nu o facem acum, ci peste 20-30-50 de ani e rau. Economic e chiar mai bine sa amanam cat de mult posibil exploatarea resurselor. Exemplul e chiar la dvs acasa: SUA a blocat foarte multi ani (si inca blocheaza partial) exploatarea resurselor interne de petrol (exploatabile prin metode traditionale) si a preferat importul. De ce nu am face si noi romanii asta acum?
          Tot economic: tehnologia fracturarii hidraulice este costisitoare acum (comparativ cu tehnologia clasica), istoria ne arata ca orice tehnologie se ieftineste in timp, pentru ca se descopera modalitati mai bune si mai eficiente de aplicare. De ce sa ne grabim sa adoptam acum, cand am putea in viitor sa exploatam mai ieftin? …intr-un viitor in care, prin epuizarea resurselor exploatabile conventional, valoarea lor va creste?

          • Exemplul e chiar la dvs acasa: SUA a blocat foarte multi ani (si inca blocheaza partial) exploatarea resurselor interne de petrol (exploatabile prin metode traditionale) si a preferat importul. De ce nu am face si noi romanii asta acum?

            De unde ați mai scos și gogomănia asta cu SUA care „blochează de foarte mulți exploatarea resurselor interne de petrol”?

            Producția de țiței brut a SUA a înregistrat rate de creștere record în 2014, ajungând la 9,1 milioane barili/zi la sfârșitul anului! Iar producția totală a anului 2014 este la cel mai înalt nivel atins din 1986! Anul trecut, în SUA s-au săpat peste 42.000 sonde noi care, în imensa lor majoritate, au fost fracturate hidraulic.

            Cred că „boala” de care suferiți se numește „scenarită conspirațională” și îmi pare rău că nu sunt „medicul” care vă trebuie să vă vindece.

            • Eu m-am referit strict la blocarea / franarea exploatarii resurselor prin metode traditionale. Am exclus din aceasta referire fracturarea hidraulica, pe care nu o consider o metoda traditionala de extractie. Este clar oricui ca productia obtinuta prin fracturare hidraulica a adus SUA pe prima pozitie intre producatorii de petrol. Am vrut sa subliniez ca SUA ar fi putut fi primul producator de petrol si doar folosind metodele traditionale, dar a ales sa nu o faca, sa importe mai mult petrol petrol si sa protejeze (sa pastreze pentru viitor) acele resurse interne exploatabile mai ieftin, prin metodele traditionale.
              Nu sufar de nicio scenarita, dar astept in continuare sa-mi aduceti argumente pentru care Romania trebuie sa adopte acum fracturarea hidraulica si sa extraga acum resursele disponibile cu aceasta tehnologie. De ce acum si nu peste 20-30-50 ani? Va deveni tehnologia mai scumpa? Va fi pretul petrolului si al gazelor mai mic? Care este ratiunea pentru „ACUM”?

  9. Cred ca ce nu intelege autorul articolului este ca NEW YORKEZII NU VOR FRACTURARE HIDRAULICA. E treaba lor ce fac in statul lor, la fel si in Romania. Avem dreptul sa spunem frack off

  10. Domnule Cranganu, am inteles: cei din New York sunt idioti si nu isi cunosc interesele in timp ce locuitorii Californiei sunt destepti. La fel, tot idioti sunt si cei din zona Pungesti care, desigur, nu pricep cu ce ii vor ajuta sondele Chevron.

    Va precizez ca nu exista penalitate pentru „idiotie”, in schimb exista penalitati pentru utilizarea proprietatii private in scopuri contrare vointei proprietarului (cel putin in SUA, ca despre Romania nu vorbesc). Ca atare, fiecare are dreptul legal si moral sa fie „idiot” pe banii proprii si relativ la proprietatea personala… si chiar nu-i trebuiesc argumente stiintifice, este suficienta decizia NIMBY (presupun ca stiti ce inseamna).

    • am inteles: cei din New York sunt idioti si nu isi cunosc interesele in timp ce locuitorii Californiei sunt destepti.

      Doamne ferește!! Cum să fie „idioți” cei 38% din new york-ezii care sunt opozanți! (Poate restul de 62% :-)) Păi, eu, care, din 2001, îmi câștig pâinea în New York, înseamnă că muncesc printre/pentru astfel de concetățeni?!

      Mă tot gândesc însă de ce zeci și zeci și zeci de milioane de americani, din peste 30 de state, nu vor să urmeze modelul New York (interzicerea totală a fracturării)? (Nu includ aici statele fără nici o sondă de gaz pe teritoriul lor, precum Hawaii, Florida, New Jersey, Vermont sau North Carolina) Sunt acei oameni „deștepți”, „idioți”, ”spălați pe creier”, „manipulați de Chevron” etc.? Vorbim totuși de Statele Unite ale Americii (nu de o dictatură din lumea a treia), o țară unde așteptăm ca votul/alegerile democratice să-și spună cuvântul decisiv, unde a început mișcarea „Occupy…”, unde împușcarea unui cetățean de culoare a galvanizat mișcările de protest ale unor largi segmente ale populației ș.a.m.d.

      Știu că, uneori, e greu să accepți că „ceilalți”, nu tribul tău, au dreptate.

  11. O ȘTIRE DIN GERMANIA

    Wintershall: Shale gas controversy blocking conventional production

    Wintershall Holding GMBH says natural gas production in Germany fell by about 6% in the past year, and controversy over shale gas and hydraulic fracturing is blocking conventional gas production.

    For more than 3 years, the ongoing discussion on shale gas has prevented projects from being approved that require the use of hydraulic fracturing even for conventional gas production, the company said.

    “More than a third of the conventional natural gas produced in Germany has been safely recovered in an environmentally friendly manner with the use of hydraulic fracturing,” said Andreas Scheck, head of Wintershall’s activities in Germany. Scheck spoke at the Handelsblatt Annual Energy Industry Conference in Berlin.

    Scheck said strengthening of Germany’s supply security depends not just on the possible production of shale gas reserves in the future but above all on established, conventional production.

    Today only 11% of Germany’s natural gas requirement is met by domestic sources; 15 years ago it was 22%.

    “The project backlog is not only threatening domestic supply security but is also meanwhile putting jobs at risk, especially in Lower Saxony,” Scheck said. About 95% of Germany’s natural gas is produced in Lower Saxony.

    “We need a reliable legal framework, time frames and planning security for the future use of fracking technology in Germany, of course taking into account Germany’s highest safety and environmental standards,” he said.

    Scheck said hydraulic fracturing has for decades been safely and successfully deployed in Germany with so-called tight gas.

    “It’s already safe to use today,” he said. “Over 300 fracs in Germany alone have proved this during the last 50 years.”

  12. OFF-TOPIC

    Statele Unite promit să ajute Bulgaria să își reducă dependența energetică de Rusia

    Secretary of State John Kerry said [Jan 15] that the United States would help Bulgaria reduce its dependence on Russia for energy supplies.

    Bulgaria, a member of NATO, relies on Russia for 85 percent of the gas it uses and for 100 percent of its nuclear fuel, according to American officials.

    “No country in the world should be totally dependent for its energy supply on one other country,” Mr. Kerry, who is making his first trip here as secretary of state, said in a joint news conference with Boiko Borisov, Bulgaria’s prime minister.

    “The United States is prepared to help Bulgaria, which has made difficult decisions in order to try to protect its energy future,” Mr. Kerry said. “We are committed to try to help attract investment and provide assistance.”

  13. O (posibilă) consecință a fracturării hidraulice în SUA:

    Prețul scăzut al petrolului oferă beneficii muncitorilor americani

    Just last week, the federal Energy Information Administration estimated that the typical American household would save $750 because of lower gasoline prices this year, $200 more than government experts predicted a month ago. People who depend on home heating oil and propane to warm their homes, as millions do in the Northeast and Midwest, should enjoy an additional savings of about $750 this winter. [în Northeast fracturarea hidraulică este interzisă, dar nu și beneficiile acesteia, CC]

    “It may not have a huge effect on the top 10 percent of households, but if you’re earning $30,000 or $40,000 a year and drive to work, this is a big deal,” said Guy Berger, United States economist at RBS. “Conceptually, this is the opposite of the stock market boom, which was concentrated at the top.”

    But the latest drop in energy prices — regular gas in New England now averages $2.35 a gallon, compared with $2.94 in early December, and it is even cheaper in the Midwest at $1.95 — is disproportionately helping lower-income groups, since fuel costs eat up a larger share of their more limited earnings.

  14. Este greu sa spunem noi de aici din Romania de ce nu vor unii americani frecturarea, dar va putem spune de ce nu vrem noi aici. Pentru ca in Romania daca se gaseste petrol pe terenul tau, nu este petrolul tau ci al statului, care stat il da de pomana unor smecheri contra spaga sau mita, iar tu proprietar de teren suferi numai consecintele, terenuri agricole distruse, rezerva de apa freatica poluata, miros de gaze si petrol, etc. La noi nu avem sisteme de alimentare cu apa in sate si apa potabila se extrage din fantana deci este de viata si de moarte sa avem apa potabila in fantana. Nu exista bani pentru inlocuirea acestei surse de apa in cazul in care se distruge. Eu locuiesc intr-un sat, in apropierea unor sonde clasice de petrol si apa din fantana este poluata cu petrol ( pe suprafata apei se vad pete uleioase) in ciuda asigurarilor date de specialisti nervosi care spun ca nu se intampla asta. In realitate cand stai in oras unde apa potabila este preparata si filtrata in instalatii care au costat milioane de euro, este usor sa spui ca acei incuiati de la Pungesti se opun progresului, mai ales atunci cand lucrezi in aceasta industrie si castigi bani din fracturare.
    Asa ca, ce e bine in California nu e bine si in Romania.

    • Pentru ca in Romania daca se gaseste petrol pe terenul tau, nu este petrolul tau ci al statului

      Cu excepția SUA, nu cunosc nici o altă țară din lume în care „drepturile minerale” să aparțină proprietarului terenului de deasupra. Dar faptul că statul este proprietarul resurselor minerale în Canada, Germania, Marea Britanie, Olanda, Australia, Noua Zeelandă, China, etc., etc., nu este un motiv de interzicere a tehnologiei de fracturare.

      Celelalte situații invocate de dvs. sunt reale, din păcate, în România. Dacă proprietarul gazelor și țițeiului de șist – Guvernul României – se decidă să purceadă la explorare sistematică (deocamdată nu avem nici o confirmare oficială a resurselor), urmată de exploatare prin tehnologia americană, voi fi primul „watchdog” (câîne de pază) care să critice abaterile de la aplicarea sigură a tehnologie și respectarea tuturor reglementărilor în vigoare.

      • „Cu excepția SUA, nu cunosc nici o altă țară din lume în care „drepturile minerale” să aparțină proprietarului terenului de deasupra.”

        Corect! In schimb, cate state cunoasteti in care ,,drepturile minerale” sa permita distrugerea terenului de deasupra, cu despagubiri simbolice? Statul n-are decat sa-si exercite drepturile asupra subsolului dar fara a-mi afecta mie drepturile asupra solului. Nu poate face asta? Pai vorba poporului: ghinion, coane!

  15. Președintele Obama s-a adresat poporului american astă-noapte:

    And we are as free from the grip of foreign oil as we’ve been in almost 30 years.

    (APPLAUSE)

    And today, America is number one in oil and gas.

    (APPLAUSE)

    And thanks to lower gas prices and higher fuel standards, the typical family this year should save about $750 at the pump.

    (APPLAUSE)

    După părerea mea, fracturarea hidraulică a argilelor petrolifere și gazeifere din majoritatea statelor americane merită o mare parte din aplauze.

    Cine are urechi de auzit…

    • Daca aveti informatia exacta: in prezent, in cate state americane se exploateaza efectiv argile petrolifere si gazeifere prin fracturare hidraulica?

      Daca considerati ca puteti analiza si raspunde:
      1. credeti ca SUA isi vor propune vreodata in urmatorii 50-100 ani, in mod real, sa achite datoria publica (sa o reduca sau macar sa o mentina la o anumita cota)?
      2. credeti ca Romania isi poate permite in viitor sa nu isi achite datoria publica si sa o sporeasca intr-un ritm exponential, asa cum se intampla in cazul SUA?
      3. in contextul raspunsurilor la intrebarile de mai sus, considerati ca Romania ar trebui sa exploateze la maxim si cat mai repede toate resursele naturale pe care le are, fara a se gandi la situatia in care se vor afla generatiile viitoare de romani care vor trai in Romania (la modul serios, presupun ca nu va asteptati ca toti or sa emigreze)?

      Multumesc

    • Mi-a facut placere sa citesc articolul. Foarte interesant. Cateva detalii, dat fiind ca sunt locuitor in zona… bazinul petrolier Inglewood este „taiat” pe axa nord-sud de bulevard La Cienega – Privighetoarea, intr-o zona neincorporata a comitatului Los Angeles ce poarta denumirea de Ladera Heights. Peisajul este exclusiv unul industrial. Din punct de vedere administrativ ladera Heights nu face parte nici din municipalitatea Los Angeles (la nord si est), nici din orasele Inglewood (sud) sau Culver City (vest).

      Beverly Hills este de asemenea municipalitate de sine, nu apartine administrativ de Los Angeles. Sonda cu pricina este foarte controversata, pentru ca este pozitionata chiar adiacent curtii Liceului Beverly Hills High. A fost tinta unor procese civile dar se pare ca a rezistat cu brio.

  16. Stimate d-le Cranganu, cum comentati recentele afirmatii ale presedintelui Iohannis despre gazele de sist – in interviu la realitatea tv? In principiu el a spus ca tehnologia mai veche (probabil fracturarea hidraulica?) era initial nerentabila, a devenit ulterior rentabila datorita cresterii pretului petrolului, iar acum, datorita scaderii pretului petrolului, exploatarea gazelor de șist a devenit din nou nerentabila, cel putin „in regiunea noastra”.

    • Cred că dl. președinte Iohannis nu înțelege prea bine că petrolul (chiar ieftin, pe moment) nu poate fi un înlocuitor pentru gaz.

      Vă rog să așteptați răspunsul meu detaliat în articolul viitor „Deflația petrolului. Cauze și consecințe”.

      • Da, se pare ca d-l presedinte a cam amestecat merele cu perele, voiam sa stiu daca e macar vreun sambure de adevar in ceea ce a spus – nu prea am gasit. Oricum, multumesc pentru raspuns, astept urmatorul dvs articol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro