Home » Dezbatere » Citesti:

Articolul 103 -câteva comentarii posibile

Ioan Stanomir august 5, 2011 Dezbatere
79 comentarii 6,279 Vizualizari

Ceea ce defineşte constituţia actuală a României este ambiguitatea  ei, juridică şi politică. Capacitatea textului constituţional de a genera, simultan, o serie de interpretări  contradictorii nu mai merită dovedită sau documentată. Un  întreg mandat prezidenţial al lui Traian Băsescu a fost definit de această ( aparent) nesfârşită serie de ciocniri constituţionale.

Cea mai recentă controversă se leagă de maniera în care articolul 103 din constituţie, articol  ce reglementează procedura de desemnare a candidatului la funcţia de prim- ministru, se cere citit. Aceasta  cu atât mai mult cu cât proiecţia unei victorii electorale a coaliţiei social- liberale este  o dată certă pentru mulţi comentatori. În acest context, desemnarea şefului de guvern devine o temă care agită spirite şi ocazionează polemici.

Articolul 103 este unul care reafirmă rolul preşedintelui Republicii de mediator şi de actor- cheie în procesul de constituire al puterii executive. Depărtându-se de modelul francez al semiprezidenţialismului, legea fundamentală a României i-a oferit şefului de stat puţine pârghii prin care să intervină, direct, în organizarea puterilor în stat. Articolul 103 este una dintre aceste pârghii evocate.

Ceea ce consacră articolul 103 este poziţia preşedintelui de negociator în procedura de desemnare a unui candidat la funcţia de prim- ministru. Această procedură de negociere se organizează în funcţie de două scenarii: primul, al unei majorităţi absolute a unui partid în camere, al doilea, al unei  fragmentări care duce doar la majoritatea relativă a unei formaţiuni politice.

În prima ipoteză, ipoteză care are în vedere doar existenţa unui partid cu majoritate absolută în parlament, marja de manevră a preşedintelui este limitată. Şi aceasta, de vreme ce articolul 103 ( 1) indică ca obligaţie a şefului de stat, în  procesul de decizie, consultarea  privilegiată cu acest partid . Chiar şi în această ipoteză particulară, preşedintele este cel care va selecta pe candidatul la funcţia de prim- ministru.  Conducătorul partidului majoritar sau persoana agreată de partidul în cauză nu devin, automat, candidaţi la funcţia de prim-ministru. Opţiunea şefului de stat este unica ce conduce la această nominalizare.

Al doilea scenariu, cel în care nu avem în camere majoritatea absolută a unui partid politic, acordă preşedintelui  posibilitatea de a constitui, printr-o serie de consultări, o majoritate care să susţină un guvern stabil . În calitate de mediator, şeful de stat este chemat să acţioneze având în vedere imperativul atingerii unei formule politice credibile. El este investit, în acest context, cu mandatul de negociere cel mai extins.

Aşadar, în cazul ambelor scenarii, libertatea de acţiune a şefului de stat este considerabilă. În condiţiile in care preşedintele nu poate revoca din funcţie pe  premier şi nici nu deţine o majoritate politică proprie  în camere, momentul desemnării candidatului la funcţia de  prim- ministru este singura  conjunctură constituţională ce îi permite exercitarea unei influenţe politice reale în  recrutarea, la vârf, a puterii executive.

În faţa unei asemenea atitudini a şefului de stat, eventuala majoritate  parlamentară ostilă candidaturii  înaintate  are  libertatea, la rândul ei, de a respinge , prin vot, alegerea la care s-a oprit şeful de stat. O asemenea confruntare dintre preşedinte şi parlament nu este , în peisajul autotohton, o noutate. Articolul 103 invită la un gen de colaborare/ concertare/ comunicare care să concilieze interesele celor doi reprezentanţi ai naţiunii. Orice sistem semiprezidenţial, iar cel românesc nu face excepţie, funcţionează satisfăcător doar în absenţa unor tensiuni cronice dintre camere şi şeful statului.

Examinat prin raportare la ansamblul constituţional, articolul 103 rămâne cea mai importantă provocare politică şi juridică pe care sunt obligate să o administreze camerele alese şi preşedintele Republicii, în momentele post-electorale.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "79 comments" on this Article:

  1. adi spune:

    Bravo, mi se pare foarte corecta analiza atat pe litera cat mai ales pe spiritul legii fundamentale. Constitutia nu poate indemna la segregare, ci indeamna la colaborare. Dar chemarea nu este numai catre Presedinte, ci si catre restul partidelor/aliantelor sau ce or mai fi ele.

    Insa in conditiile in care partidele nu mai acorda nici macar minimul de respect institutiei numite Presedinte (vuiesc televiziunile, presa, sindicatele, pensionarii, etc), in conditiile in care partidele cheama pe sleau la nesupunere, in conditiile in care institutia Presedintelui este aproape zilnic injurata, cu cine sa dialoghezi? Cand Presedintele vrea sa dialogheze, opozitia refuza, dupa care arunca cu pietre ca nu sunt bagati in seama.

    Cheia articolului si a realitatilor noastre este aceasta observatie extraordinara dpdv-ul meu: ” Orice sistem semiprezidenţial, iar cel românesc nu face excepţie, funcţionează satisfăcător doar în absenţa unor tensiuni cronice dintre camere şi şeful statului.”

  2. Claudiu Minea spune:

    Am si eu o nedumerire si va intreb la modul serios, fara nici o urma de ironie: cel desemnat de presedinte pentru PM trebuie sa fie om sau poate nominaliza, de pilda, pe maidanezul de la sediul central al partidului care obtine peste 51%?

    Repet, nu sunt ironic, incerc doar sa descopar pana unde se poate trage de constitutie inainte de a crapa. In articolul 103 nu am gasit nicaieri precizarea naturii umane a candidatului la functia de PM…

    • George spune:

      Nu va suprati ca va intreb, fara urma de ironie… Dvs sunteti cumva om? Ce anume va defineste ca om? Si nu ca maidanez? Haideti domne’ chiar credeti ca discutati pe-aici cu persoane reduse mintal? Dl Stanomir a facut o corecta si argumentata analiza asupra art 103 din Constitutie, iar dvs va tineti de mistouri cu parfum de cartierul Primaverii?

      • Claudiu Minea spune:

        Va repet ca nu am intrebat ironic. Vreau sa vad pana unde se poate intinde constitutia. Nu ma intereseaza o interpretare de bun simt, cu una bazata numai pe logica. Si intrebarea mea nu are nimic de a face cu Basescu, Ponta, Antonescu sau USL.

        • Costica spune:

          Simplu? Cat poate. orice membru ar partidului castigator poate fi numitr de presedinte PM iar parlamentul APROBA SAU DEZAPROBA !
          Stii care e problema opozitiei? Pe langa lipsa evidenta de teme de discutie (nu ca n-ar fi ci pentru ca nu vrea sa le discute decat la nivelul de “un albastru infinit” adica abureli, nimic concret) treaba sta in faptul ca Basescu nu este obligat sa accepte ce vor opozantii iar daca ei nu accepta ce propune Basescu de 3 ori, SE REPETA ALEGERILE ! Asta e frica cea mare si de aceea alianta DA a luat puterea in 2004 ! REPETAREA ALEGERILOR! TOT CE AUZITI ACUM E DOAR EXPRESIA FRICII DE A SE AJUNGE LA ACEST LUCRU…
          Pentru ca cei responsabili de esecul numirii noii conduceri executive nu va fi Basescu ci opozantii pentru ca Basescu e o mare curva si va alege pe cineva apreciat de populatie dar nu din gasca conducerii PSD sau PNL,PC nu exista. (si asta in conditiile in care vor castiga asa cum spun peste 50%). De asta le este frica, nu uitati cum s-au rupt de PSD actualii UNPR-isti pe care tot incearca sa-i minimalizeze opozantii.
          Deci , pentru oricine nu intelege, Basescu poate sa-l numeasca de la PNL sau PSD pe opricare membru cu care el considera ca se poate intelege (iar eu nu-l condamn, riscul sa ne intoarcem la epoca Tariceanu si imensele derapaje populiste sub pulpana PSD sunt evidente)
          Ca si democratia, Basescu e un presedinte foarte slab , dar eu nu cunosc altul mai bun…!!!

      • satelitu spune:

        intrebare bine pusa!
        oare este specificat clar acest lucru? ma tem ca nu! aduceti-va aminte situatia din 1996! cdr-ul castiga alegerile, emil iese presedinte, toata lumea il dadea ca premier pe radu vasile. dar nu, constantinescu l-a propulsat in functia de premier pe ciorbea, din aceeasi “formatiune” din care facea si el parte, alianta civica.
        restul e istorie.
        de ce n-a fost radu vasile premier de la inceput? sau diaconescu, ca el era seful pnt-ului, partidul cu cei mai multi parlamentari

  3. ion spune:

    excelent punctat. in concluzie, situatia actuala nu este tratata in articolul 103, adica cursul constitutional al lucrurilor in cazul tensiunilor intre parlament si presedinte.

  4. berenger spune:

    in mai putine cuvinte, mesajul e clar: presedintele poate sa faca ce vrea, treaba parlamentarilor e sa colaboreze. mi-e teama ca raspunsul lor va fi pe masura: NOI facem ce vrem si te suspendam, pentru ca nu e nici o diferenta de nivel al inteligentei politice in diferitele partide. e genul de politica a loviturilor sub centura, practicata cu voiosie de toata lumea.
    problema nu e ca nu stiu care articol dintr-o constitutie ambigua, facuta pentru muschii lui nastase, ii permite lui basescu sa faca ce vrea, ci ca el o foloseste ca sa inflameze si mai mult spiritele intr-o clasa politica natanga si artagoasa. fiindca, in cazul acesta se potriveste mai mult ca oricand vorba aia: semeni vant, culegi furtuna.
    iar dincolo de toate, intr-o democratie, puterea e castigata prin votul cetatenilor, nu prin interpretari abracadabrante

    • micutu204 spune:

      Chestia cu suspendarea e un bluf acum, întrucît votul de la curtea Constituţională e obligatorie pentru validarea suspendării. În nici unul din ultimii ani PSD nu a atacat la curte, interpretarea articolului 103, prin care apierdut în 2004 ….ciolanul .Nici în 2009, nu au putut face ceva …. constituţional cu coaliţia lor şi premierul independent de la Sibiu, dar nici atunci NU au reclamat la CC !
      Se merge la pace între Băsescu şi noul parlament ales,în 2012. Se va propune un premier . Dacă el va putea face o majoritate sau chiar o minoritate, se va merge în parlament la volidare. Noul parlament ales va decide:trece guvernul sau nu. Au opţiunea de a pica propunerile de 2 ori. Dacă pică de 2 ori guvernul, ce urmează ?
      Ne întoarcem la popor! Alegeri anticipate!
      Dar se ţine seama şi se rememorează , că în toată această perioadă, pînă după anticipate , acualul guvern Boc, va gestiona ŢARA şi bănuţii !
      INTERIMAR

      • berenger spune:

        eu nu ma pot duce asa departe cu proiectiile, ca nu-s cititor in stale. ceea ce spun e ca-s satul de politica asta de-a datul la gioale pe care toti o fac, nu doar basescu

      • Bască ilie spune:

        Micuțu204
        “Chestia cu suspendarea e un bluf acum, întrucît votul de la curtea Constituţională e obligatorie pentru validarea suspendării.”
        Afirmațiile tale au două blufuri:
        1. Avizul CCR a rămas cu rol consultativ fiindcă nu s-a modificat art. 95 alin (1): “după consultarea Curţii Constituţionale”; avizul nu a validat și nu validează suspendarea ci exprimă opinia CCR, dacă președintele a încălcat sau nu Constituția, fără să oprească sau să determine în mod obligatoriu votul din parlament în privința suspendării.
        2. Elementul de noutate este posibilitatea ca ulterior votului de suspendare, hotărârea adoptată de parlament să fie supusă controlului de constituționalitate, prin sesizarea CCR, ceea ce e cu totul altă chestiune și nu exclude posibilitatea ca hotărârea să fie declarată constituțională, să zicem, cu un scor strâns de 5-4. (depinde și de datele problemei, CCR nu garantează nimic, nici măcar trâmbițata supremație a Constituției).

  5. dorel spune:

    Asa se intampla cand o constitutie prost croita mai ajunge si la mana unui iresponsabil. Cu o constitutie mai proasta ca a noastra, nemtii tot ar fi avut stabilitate politica, pentru ca oamenii lor politici au mai mult bun simt, mai mult creier, mai multa educatie. Nu imi doresc, dar nu este exclus ca Basescu sa fie alungat cu furcile de la palat. Probabil o va lua pe Lenuta si va fugi cu avionul prezidential: “hahahahaha, v-am tras-o si de data asta”

    • EU-RO spune:

      Majoritatea comentatorilor de la acest articol nu inteleg de fapt care sunt atributiile presedintelui intr-un regim semi-prezidential, precum in Franta, si-si imagineaza ca Romania ar avea acelasi regim politic ca, de exemplu, Germania sau Italia, adica unul parlamentar.

      Cati dintre Dvs. stiu cum se numeste presedintele Germaniei? Sunt convins ca aproape niciunul, in schimb toti cunosc numele cancelarului (primului ministru) german, si asta deoarece presedintele Germaniei are un rol protocolar, nu o putere reala precum cea a cancelarului. Poate ca acesta e modelul pe care l-ar prefera acum alegatorii romani, insa legiuitorul roman a preferat modelul francez care confera anumite atributii presedintelui, printre care aceea de a desemna ce premier doreste, urmand ca acesta sa obtina validarea de catre Parlament.

      Daca rolul presedintelui in desemnarea premierului ar fi fost doar unul ceremonial, decizia fiind luata de liderii partidului (sau, daca doriti, aliantei) majoritar(e) in Parlament, atunci legiuitorul ar fi formulat articolul 103 astfel: “Preşedintele României desemnează pentru funcţia de prim-ministru candidatul propus de partidul sau alianta care are majoritatea absolută în Parlament.”

      Daca Parlamentul ar avea atributia de a propune un prim ministru pe care presedintele ar fi obligat sa-l desemneze, ce rost ar mai avea validarea sa de catre Parlamentul care l-a propus? Daca presedintele ar fi obligat sa accepte propunerea partidului sau aliantei care detine majoritatea in Parlament, de ce ar fi facut legiuitorul referire la consultare, care nu-i impune presedintelui nici o obligatie, cand ar fi putut sa specifice clar ca presedintele este obligat sa accepte propunerea majoritatii parlamentare, evitand astfel confuziile pe care vad ca le isca termenul “consultare”?

      Mai mult, Constitutia prevede ca, in cazul in care Parlamentul nu valideaza candidatul desemnat de presedinte de doua ori la rand, presedintele are dreptul sa dizolve Parlamentul, NU INVERS. Nu se specifica nicaieri ca, in cazul in care presedintele nu desemneaza candidatul propus de majoritatea parlamentara, Parlamentul are dreptul sa-l suspende pe presedinte, asa cum ar vrea sa ne faca liderii USL sa credem.

      Constitutia Romaniei este cat se poate de clara in privinta atributiilor presedintelui in desemnarea primului ministru. Se poate argumenta ca in actualul context politic din Romania ar fi de preferat un regim parlamentar, insa Constitutia noastra (la fel ca cea a Republicii franceze) consfinteste un regim semi-prezidential, ceea ce n-o face nici proasta, nici ambigua (cel putin la aspectul referitor la atributiile presedintelui).

      In plus, alegatorii nu voteaza pentru un partid (sau o alianta) care sa ajunga la guvernare si “sa conduca tara”, ci voteaza un candidat care sa reprezinte circumscriptia lor in forul legislativ al tarii. Altfel spus, alegatorii voteaza componenta Parlamentului, nu a Guvernului. E adevarat ca guvernul are nevoie de sustinerea majoritatii membrilor Parlamentului, dar, la o adica, aceasta poate fi si o majoritate de conjunctura, formata din membri ai diferitelor partide reprezentate in Parlament, nu neaparat din membrii partidului sau aliantei care a obtinut cele mai multe locuri in Parlament. Asa a fost posibil ca Guvernul Tariceanu sa continue sa aiba sustinerea Parlamentului, desi aliantele care se prezentasera in alegeri – adica cea dintre PSD si PC, precum si alianta DA – PNL-PD – se dizolvasera intre timp, iar Guvernul nu putea conta formal decat pe sprijinul parlamentarilor PNL, un partid ce detinea mai putin de 25% din locurile din Parlament.

      Comentatorii suca si basca ilie au explicat aceste lucruri mai bine – si mai pe scurt – decat mine, insa vad ca ceilalti comentatori isi bazeaza argumentele nu pe prevederile actualei Constitutii, ci pe pozitii politice motivate de antipatia fata de actualul presedinte. Putem aprecia sau nu stilul personal al lui Basescu, dar mi se pare nedrept si incorect sa-l acuzam de autoritarism si de incalcarea Constitutiei atat vreme cat el a respectat limitele impuse de aceasta. Daca Basescu e dictator, atunci si Sarkozy este dictator.

      Apropo, cunoasteti cine este premierul Frantei? Nu vi se pare ca Sarkozy se poarta ca si cum el ar fi seful Guvernului?

      • cristi spune:

        Presupui ca cei care comenteaza aici au o minima cultura economica sau politica. Presupui gresit. Sa le explici ce inseamna regim parlamentar sau semi-prezidential este de tot rasul cand astia nu stiu sa judece decat dupa micii si fasolea pe care o primesc intre pauzele de comentat. Chiar nu observi ca logica nu are nici un fel de treaba pe forumurile astea? Le dai argumente logice si ei (pentru ca nu au replici evident) incep sa injure, sa se lege de greseli de ortografie sau sa inceapa cu: “da si ala a facut asa”. Ii greu sa porti discutii economice sau polititice cu flamanzi.

      • aura spune:

        @EU-RO: Bine adusa din condei argumentatia, dar sufera de acelasi “defect”: ignora principiul majoritatii exprimate de electorat. Astfel, articolul 103 ajunge sa fie nu numai nedemocratic, dar si neconstitutional(incalca art. 2).

        Daca presedintele poate decide premierul de ce in constitutie nu e specificat clar “presedintele numeste premierul”? de ce trebuie sa se mai consulte cu partidele daca poate face asta indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare?

        Franta este un caz special, acolo republicile au oscilat intre prezidentialism atunci cind Presedintele Republicii si Adunarea Natională au avut aceeasi culoare politica si parlamentarism in cazul coabitarii. Chiar daca presedintele Frantei are mai multe atributii executive decit cel roman, cutuma e ca atunci cind majoritatea parlamentara apartine unui alt partid decit al sau, presedintele sa cedeze din puterea executiva primului ministru. Franta a cunoscut mai multe perioade de coabitare: 1986-1988 (presedinte Mitterand – premier Chirac), 1993-1995 (presedinte Mitterand – premier Edouard Balladur), 1997-2002 (presedinte Chirac – premier Lionel Jospin). Oare acesti presedinti francezi de ce nu si-au numit premierii pe care ii doreau asa cum ati sustinut in cometariul dvs.? Daca aplicam articolul 103 in viziunea dvs., in Romania nu va exista coabitare niciodata.

        L-am rugat pe dl Stanomir sa ne dea exemple de tari cu regim (semi)prezidential in care presedintele a desemnat un premier din alta zona decit majoritatea parlamentara, dar se pare ca nu va binevoi sa ne onoreze cu un raspuns.

  6. Claudiu Minea spune:

    Inca o intrebarea, daca tot suntem la capitolul SF: exista vreo prevedere constitutionala care impiedica presedintele sa se nominalizeze pe el insusi la functia de PM?

    • suca spune:

      da exista articolul 84
      (1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.

      dar ne place sa fim ironici ca noi suntem destepti si restul sunt prosti.

      in loc sa facem ceva constructiv noi suntem carcotasi, ironici sau mitocani precum cei de la antene.
      dar culmea noi vrem sa ne mearga bine… cateodata chiar va meritati soarta. cred ca basescu trebuia sa fie dictator cu adevarat ca vad ca nu suntem capabili sa construm… doar sa ne batem joc.

      • Claudiu Minea spune:

        Suca, Basca Ilie: multumesc pentru precizari.

        Altminteri, va asigur ca am intrebat fara cea mai mica urma de ironie sau bataie de joc. Dar de intrebat am dreptul, nu?

    • Bască ilie spune:

      Claudiu,
      Există, în articolul 84 alin (1):
      “În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată”.
      *
      CCR a propus modificarea Constituției în sensul eliminării posibilității ca parlamentarul să cumuleze și funcția de ministru. O asemenea corcitură aberantă confiscă funcții neexercitate și bulversează atribuțiile componenților celor două puteri separate.

  7. Bască ilie spune:

    Mă amuză situațiile prezentate de manifestanți ai actualei opoziții, când găsesc de cuviință să argumenteze responsabilitatea președintelui alături de cea a premierului, și implicit a guvernului, pe considerentul că puterea executivă este bicefală. (ultima dată l-am văzut pe Miron Mitrea cum dădea cu manivela în beregata balaurului cu două capete). Evident, același argument este asortat cu atribuția președintelui de a scoate capul viitorului premier. Ca prin miracol, când vine vorba de desemnarea candidatului de premier în temeiul art. 103, povestea despre puterea executivă se schimbă radical în capul acelorași interpreți. Se confiscă un cap de premier, transbordat la discreția absolută a parlamentului (decis să-și bage coada cu bătaie lungă în executiv și să se țină în echilibru cu el însuși într-o putere unică) Apoi se lasă puterea executivă fără niciun cap. Președintele este văzut numai în rolul ornamental și în postura negociatorului bun doar dacă le-ar îmbrățișa ideile fără cap.
    Unde nu-i cap, picioarele te duc în opoziție până te saturi!

  8. costel spune:

    Felicitari pentru articol.Cred ca trebuie sa-l citeasca si Ponta si Antonescu.Prim-ministrul trebuie sa fie un om in care seful statului sa aiba incredere.Sanu uitam ca pe acest sef de stat l-au ales peste 5 milioane de romani,iar pe parlamentari i-au ales circa 30.000 de fiecare maximum.De asemenea la locul 3 pe care l-a ocupat in alegeri,Anonescu ar trebui sa fie mai modest.

    • Adrian Sorescu spune:

      Nu se pune problema ca Primul Ministru sa fie desemnat de un parlamentar ales cu 30.000 de voturi, ci de Parlamentul Romaniei in intregul sau, ales cu vreo 10 milioane de voturi (daca e sa ne raportam la anul 2008). In alta ordine de idei, textul articolului 103 a facut parte din textul Constitutiei adoptate in 1991 (chiar daca in 2003 Constitutia a fost modificata, aceasta prevedere a ramas asa cum era). “Alianta politica” a aparut, asa cum este definita acum de legislatie, cativa ani mai tarziu si cred ca aceasta este singura ratiune pentru care in textul Constitutiei putem vedea referirea doar la “partidul politic care intruneste cel putin jumatate plus unu…”, nu si la “alianta politica care…”. Daca in toamna lui 2009 aveam de-a face cu o coalitie de conjunctura, in 2012, ar fi vorba de cu totul altceva, daca USL ar obtine mai mult de 50% din mandate. Ar fi vorba de faptul ca electoratul care merge la vot, in majoritatea lui, doreste ca USL sa guverneze tara. Iar daca Basescu ar refuza sa desemneze un candidat la functia de PM de la USL, nu i-ar refuza atat pe Antonescu si Ponta, ci pe alegatorii care vor vota (pe majoritatea dintre ei). Ceea ce ar arata ca este nu numai lipsit de scrupule (asa cum il stim deja), ci si bolnav la cap.

      • T. B. spune:

        @ Adrian.
        Nu ai inteles!
        Iata art. 103 (1): “Presedintele Romaniei desemneaza UN CANDIDAT pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament, ori, daca nu, …”.
        Deci: UN CANDIDAT, nu CANDIDATUL propus de partid in procesul consultarii. Poate desemna nu pe cel propus de partidul respectiv, ci pe un altul din acel partid, chiar neagreat de conducerea partidului consultat, bineinteles cu conditia ca cel desemnat sa fie o persoana care sa indeplineasca cerintele unei bune indepliniri a functiei.

  9. Tio spune:

    “preşedintele este cel care va selecta pe candidatul ” Selecteza?
    Exista vre-un exemplu de democratie unde seful statului “selecteaza” un PM?
    E f trist cind academici cu o competenta si raspundere unica se baga in politica si se dedau la acrobatii rationale. Scopul nu scuza mijloacele!

    • precaut spune:

      presedintele DESEMNEAZA si parlmanetul valideaza (sau nu) candidatul. Ce e nedemocratic? In plus, poate fi desemnat Oprisan sau Orban! ce e ilegal sau nedemocratic in asta? TOTAL NEDEMOCRATIC este sa ai un referendum pt. unicameral si urlatorii sinistri si lamentabili (USL) sa nu vrea sa-l aplice!!! si sa mai aiba tupeul sa discute despre democratie (ca si tine de altfel)

  10. AMENDAMENT spune:

    O Criza Constitutionala este cel mai rau lucru ce i se poate intampla Romaniei in aceasta perioada in care Criza Mondiala da semne ca se agraveaza.

    Intrebare: Solutia rationala ar putea fi propunerea, analizarea si validarea un AMENDAMENT in perioada care a mai ramas pana la alegeri ?
    Raspuns: Ar putea fi dar nu se vrea.

    Clasa politica actuala prefera sa se joace de-a baba-oarba cu viitorul statului. Un joc in care ambii competitori sunt legati la ochi intr-o camera neagra si sunt dotati cu bate ghintuite.

    In aceasta situatie ar fi culmea ridicolului sa moara amandoi din cauza ca au distrus peretii si le-a cazut tavanul in cap.
    Ptiu !

  11. andrei spune:

    Păi… nu cred că este chiar aşa. Pentru că, dacă o luăm pe această logică, atunci indiferent ce structură are parlamentul, preşedintele desemnează ce prim-ministru îl taie pe el capul. Acum, la limită, se poate întâmpla, doar că nu prea cred ca ăsta să fie spiritul Constituţiei. Mai mult, marea ceartă este acum pe ce înseamnă partid. Iar domnul Stanomir lasă să se înţeleagă că o alianţă înregistrată la tribunal nu ar fi partid. Ceea ce iar nu cred că ţine de spiritul Constituţiei. Până una alta, Constituţia e atât de ambiguă nu neapărat că ar fi neclar scrisă ci pentru că este interpretată aiuristic şi de fiecare după cum îl conduce interesul.

    • prudent spune:

      e extrem de SIMPLU! ce scrie pe buletinul de vot in dreptul dlui Y? PSD sau USL? dl. Y va fi parlamentar PSD sau USL? daca e PSD si nu ia 50% +1 Constitutia e clara, daca e USL si ia 50% +1 iar e clara. Cei doi lolek si bolek sunt turbati ca se pare ca in nicio varianta nu le iese 50% + 1. Idem pt dl.Z : e candidat PNL sau ACD? ce fel de parlamentar este? PS. daca toti vor fi parlamentari USL atunci in comisii, la conducerea parlamentului, etc vor fi cate unul de la USL si cate unul de la fiecare partid de opozitie (TZEAPA IMENSA pt USL)

      • andrei spune:

        Va scrie USL, nu PSD sau PNL. Cel puţin din câte ştriu eu, deocamdată asta e ideea lor. Iar cât priveşte organismele de lucru ale parlamentului, locurile se împart în funcţie de ponderea fiecărei formaţiuni. Nu se dă câte unul pentru fiecare.

  12. aura spune:

    Dle Stanomir, hotariti-va! Presedintele Romaniei e mediator sau negociator? Pentru ca nu e acelasi lucru. Cum poate fi mediator cineva care are un interes in acea mediere? Mi se pare mai aproape de adevar ca art. 103 consacra rolul de negociator al presedintelui. In cazul presedintelui Basescu, negociator din partea PDL.

    Ma alatur lui Tio si intreb si eu daca aveti cunostinta de o tara democratica cu regim semi-prezidential in care premierul sa nu fie dat de majoritatea politica rezultata din alegeri. Din cite stiu, cutuma este ca premierul sa fie de la formatiunea politica clasata pe primul loc, chiar daca nu a obtinut 51%.
    Ce fel de democratie avem daca votul popular majoritar poate fi intors de vointa unui singur om?

    • Bască ilie spune:

      Aura
      “Din cite stiu, cutuma este ca premierul sa fie de la formatiunea politica clasata pe primul loc, chiar daca nu a obtinut 51%”.
      Premierul Alianței DA a liniștit votul popular de nu s-a mai văzut, după ce l-a răvășit în opoziție și i-a păstrat doar partea agreată de PSD.

      • aura spune:

        Da, dar macar atunci presedintele a alcatuit o majoritate guvernamentala de peste 50%. Iar in 2008 a pus premier de la partidul cu cele mai multe mandate in parlament(PDL), asa cum ziceam ca e cutuma/legea in occident.
        Ce ma deranjeaza pe mine – ca simplu elector o data la 4 ani – e ca acum presedintele anunta ca nu va respecta votul cetatenilor nici daca acestia voteaza cu majoritate absoluta o formatiune politica.
        Faptul ca o lege e strimba nu justifica si strimbarea esentei democratice a unui stat, esenta reprezentata de vointa cetatenilor sai.

        • suca spune:

          @Aura, cand se respecta votul cetateanului? cand presedintele este ales cu 50%+1 si toata lumea stie ca el pune premierul si asta este un motiv pt care a fost ales, sau cand un un conglomerat de partide scoate 50%+1 la alegeri si nimeni nu garanteaza ca acele partide vor sta 4 ani impreuna? avem exemple in acest sens.

          presedintele respecta votul dat de cetatean pt postul de presedinte. el a promis ceva in alegeri si a castigat, celelalte partide au promis altceva. cum constitutia LUI ii confera dreptul de a numi premierul atunci nu vad unde nu respecta vointa populara?

          evident o sa-mi spui acum de sondaje… ca base nu mai are procente si ceilalti au. pana una alta, d-aia legea electorala spune ca alegerile sunt din 4 in 4 ani. nu dupa sondaje. si obama are sub 40% acum daca nu ma insel dar nimeni nu vorbeste de suspendare sau ca nu are dreptul sa mai faca ce facea cand avea sustinere populara. asta e democratia si usor usor trebuie s-o invatam cu toti. ok? :)

          • aura spune:

            @suca: Nu prea e ok. Tot nesocotirea votului cetatenilor se numeste mai ales ca votul din 2012, fiind mai “proaspat” decit cel din 2009, va reprezenta mai fidel vointa din acel moment a electoratului roman. Vreti sa-mi spuneti ca nici daca(prin absurd) USL cistiga alegerile cu peste 70% nu-si poate impune premierul? Atunci la ce bun alegerile parlamentare?
            In multe tari exista coabitare, dar asta nu-i impiedica pe acei presedinti sa-si indeplineasca mandatul.
            Nu stiu ce voi invata despre democratie de acum inainte, dar stiu ce am invatat pina acum: “Democratia este banuiala periodica a faptului ca mai mult de jumatate din oameni au dreptate mai mult de jumatate din timp. “ :) Daca e democratie, nici o lege sau politician nu poate trece peste vointa electoratului, indiferent de interpretarea legii sau de atributiile trecatoare ale politicianului.

            Cred ca diferenta dintre un om de stat autentic si un politician oarecare consta in taria acestuia de a se lupta cu tentatia de a abuza de pozitia si de puterea sa. Multe legi sint interpretabile(mai ales in Romania), important e ca decidentii sa le aplice cu buna credinta, in interes public.

          • Bască ilie spune:

            Aura,
            Criteriul invocat de tine- “votul popular mai proaspăt”- are relevanță și mi se pare corect să-l avem în vedere, mai ales când ponderea lui apare clar exprimată. Să spunem că USL va obține cantitatea necesară, se va impune ca “prospătura anului 2012″, va avea parte de propriul premier și va începe guvernarea mult visată, iar după 1-2 ani electoratul se lămurește cu cacealmaua uselistă și este hotărât să-și exprime invers voința, cu celălalt vot proaspăt și majoritar la alegerile prezidențiale din 2014. Legitimitatea electorală a președintelui ales este egală cu cea a parlamentului, iar în 2014 aerul proaspăt din pieptul românilor va fi tras cu nădejde din programul electoral al noului președinte, hotărât să-și valorifice în interesul națiunii noul vot popular de factură anti-uselistă, pe același criteriu al prospăturii de suflu nou.
            Jumătatea a doua a legislaturii 2012-2016, adică cel puțin primii doi ani de mandat prezidențial, premierul nu poate fi revocat de noul președinte ales să fie doar ornament binevenit să-și dea suflul nou pentru ca electoratul la fel de spectator pus să se obișnuiască cu ideea că nu tot ce-i proaspăt se mănâncă.
            Ne-am merita soarta, ca de fiecare dată, dar ca niciodată după învățătura de minte netrasă din ultima voință populară de la referendumul din noiembrie 2009, exprimată cu tragere în piept la fel de proaspătă și pe aceeași cale de învechire.

          • suca spune:

            Aura, cum ai spus, sunt alegeri parlamentare, nu guvernamentale. Se alege parlamentul nu guvernul, ok?
            de aceea numirea este atributul presedintelui si decizia este a parlamentului. doar pt ca tu ai vazut niste sondaje cum ca basescu nu mai are popularitate nu inseamna ca i se elimina din atributii si i se da altuia.
            asa cum ceri ca presedintele sa coabiteze cu celelalte institutii, si parlamentul trebuie sa coabiteze cu celelalte institutii. eventual unii parlamentari ar trebui sa mai treaca si pe la servici ca sa putem vorbi de coabitare :)
            plus ca presedintele poate sa numeasca un premier care poate aduce si usl-ul la guvernare si optine majoritate. nu este imposibil, nu?
            fiind atributia lui, el o foloseste, nu eu, nu tu, nu crin sau ponta.

            pana in 2014 basescu este presedinte si constitutia noastra spune ca el numeste presedintele si parlamentul voteaza. nu este acolo doar sa faca ce spune crin sau ponta. eu l-am votat si astept ca cei care nu l-au votat sa accepte acest lucru si sa ii recunoasca atributiile.

          • Bască ilie spune:

            Sucă
            Dacă s-ar organiza alegeri separate pentru puterea executivă, interesul primordial pentru ciolanul guvernamental ar face parlamentul mai respirabil, ar dispărea multi dintre candidații nuli și neaveniți în puterea legislativă, fiindcă s-ar orienta cu aspirația direct la măcelăria guvernării și ar mai deveni parlamentari doar cei conștienți de importanța legiferării în țara asta.
            Același lucru s-ar întâmpla dacă am inventa a patra putere în stat, puterea colectivă, cu o singură atribuție: colectarea banilor. Bani din orice surse: taxe și impozite de peste tot, taxe de timbru și aranjamente din justiție, taxe de protecție și impozite mitomaniace din toate sistemele de tip mafiot, taxe de licitații trucate și impozite pe clădiri ieftine ca braga, taxe de alegri fraudate cu returnare de TVA pentru buletinul de vot ștampilat și fotografiat, etc.
            Așa cum puterea executivă trebuie să execute legile instituite de puterea legislativă, puterea colectivă se va ocupa direct de culegerea roadele muncii tuturor, tot pentru ei și ai lor, dar va avea garantat cei mai mulți și cei mai pricepuți oameni la locul lor, locul potrivit.

          • aura spune:

            @suca: personalizati prea mult dezbaterea. Exercitiu de imaginatie : presedintele Romaniei, Mircea Geoana, refuza sa desemneze un premier de la alianta PDL-UNPR, cistigatoare a alegerilor parlamentare cu 54%. Ati avea aceleasi argumente?

            @Bască Ilie: prin prisma atributiilor pe care le au un presedinte si un guvern, programul electoral al unui candidat la presedintie n-ar trebui sa fie de aceeasi factura cu cel al unui partid. Candidatul prezidential nu ar trebui sa faca promisiuni in ceea ce priveste indicatorii economici, nivel de trai etc. Daca separatia puterilor ar fi respectata, cele 2 programe electorale nu ar trebui sa fie competitive decit intr-o mica masura.

            Mie nu mi se pare corect ca electoratul sa nu poata sanctiona un politician si in timpul mandatului sau, nu doar odata la 4-5 ani. La fel, nu mi se pare deloc corect ca politicianul sa promita ceva in campania electorala si in timpul mandatului sau sa faca invers. Poate in viitor se va gasi o solutie si pentru asta, ar responsabiliza mult mai mult politicienii.

  13. bango spune:

    adica nimic nu il impiedica pe basescu sa o numeasca pe eba prim ministru. desigur, parlamentul va respinge guvernul propus de eba, va fi dizolvat, se vor face alegeri. dupa alegeri, si indiferent de rezultatul lor, presedintele o va numi pe eba prim ministru, parlamentul ii va respinge guvernul, va fi dizolvat, se vor face alegeri, presedintele o va numi pe eba prim ministru…

    un partid castiga alegerile cu 51%. presedintele nu numeste prim ministru pe cel numit de partid, adica pe seful acestuia, ci il numeste pe contracandidatul acestuia din alegerile interne cu conditia ca acesta sa ia in guvern si fostul partid al presedintelui. in partidul respectiv se produce o ruptura, jumatate din partidul castigator se rupe si se aliaza cu fostul partid al presedintelui pt a ramane la putere etc, etc. aaa, fostul partid a pierdut alegerile, ajungand la 5%. domnule Statomir, chiar credeti ca ccr va valida acest scenariu? si daca da, credeti ca populatia il va accepta? de fapt dvs postulati dictatura printr-o interpretare nerealista a constitutiei.

    toate aceastea in timp ce presedintele se mai bucura de 0,0001 incredere a electoratului.
    domnilor, nu constitutia e de vina, ea nu e teorema matematica. de vina suntem noi pt ca am permis unora ca astia sa faca politica mai mult de 4 ani.

    • suca spune:

      voi nu pricepeti ceva, sau va faceti ca nu pricepeti.
      in primul rand, atributia sefului statului este sa numeasca un premier cu care sa poata conlucra, nu sa se impunga. cum constitutia este facuta ca presedintele sa-si numeasca favoritul iar parlamentul il aproba nu inteleg de ce se tot bate apa in piua.nu este obligat prin constitutie sa puna un primministru propus de o alta persoana. nu poate ponta sau crin sa preia atributiile presedintelui. pot sa comenteze si sa voteze propunerea, dar nu pot obliga presedintele indiferent de procentele cu care a castigat. presedintele este inca un presedinte cu atributiile preluate de la ultimile alegeri.

      si-n al doilea rand, sunt convins ca base nu ar pune un prim ministru de la alt partid daca usl-ul scoate peste 50%+1 si are majoritate in parlament. poate va incerca sa convinga parlamentari sau partide din alianta aia sa treaca in cealalta tabara. daca va reusi si va obtine o noua majoritate poate propune de unde vrea primministru. daca nu va reusi va pune un prim ministru de la alianta care are majoritate. sunt convins de asta. dar, repet, este dreptul lui sa-si puna un om cu care poate sa-si duca programul la capat. nu l-a votat nimeni acum 2 ani ca sa fie obligat sa faca ceva de altii. ok?

      oricum, asta este doar o sperietoare sa-i faca pe uslasi ca din toamna sa inceapa lucrul la noua constitutie si sa regleze si acel articol. basescu a scos in fata o alta vulnerabilitate a constitutiei si ar trebui sa o reparam nu sa ne certam. dar uslasii doar asta stiu sa faca si postacii lor deasemenea.

  14. likea spune:

    hmmm,

    Nu este nimic greu, Constitutia se interpreteaza constitutional cu privire la numirea primului ministru in cazul majoritatii fie a unui partid sau fie a unei aliante astfel :

    - partidul /alianta majoritara decide si propune primul ministru, presedintele e o ultima pavaza si poate refuza in cadrul consultarilor argumentat pe aspecte ce tin exclusiv de persoana celui nominalizat si sunt de o gravitate extrema (extremism, tradare de tara, infractor.) Pozitia politica orientarea, parerea despre presedinte animozitatile personale nu reprezinta argumente solide si presedintele nu are voie sa refuze chiar daca programul politic, economic, social e in toatala contradictie cu ce vrea presedintele, pentru ca poporul a votat.
    DECI Presedintele in acest caz NU ARE OPTIUNI ci doar in situatii extreme refuza si explica de ce a refuzat dar in nici-un caz nu va desemna un altul.

    Concluzionand ca in toate statele democratice PUTEREA NU E ETERNA, chiar daca ai impresia ca numai ce faci tu e bine si chiar daca intr-adevar numai ce propui tu e bine, in DEMOCRATIE dai curs vointei poporului si punct.
    Nimeni nu detine ADEVARUL SI BINELE SUPREM deci mai la o parte cu OPTIUNILE PRESEDINTELUI.

    • c inic spune:

      cand vorbesti de vointa poporului te referi la referendumul pt. 300 si unicameral? adica acel referendum NESOCOTIT tocmei de cei pe care tu ii crezi democratici???

    • Mihai spune:

      @likea, ca sa fiu fair play, si Basescu and Co au folosit interpretarea “largita” a art. 103 cand au pus in opera Alianta DA.

      Dar macar pe ei ii mana in lupta dorinta irepresibila pentru adevar si dreptate.

      Strigatul de lupta al USL-asilor este mai prozaic: Off with his head !
      Well, la ce te-ai fi putut astepta de la The Red Queen ?

  15. emil bocnaras spune:

    Art.103
    (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
    (2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

    (3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
    Ce e neclar pentru d-ta ca nu inteleg? Scrie ca desemneaza PM in urma consultarii partidului cu o majoritate absoluta sau cu partidele reprezentate in Parlament. Partidele reprezentate in parlament daca se inteleg pot asigura majoritatea absoluta chiar daca sunt alianta de partide sau partide de sine statatoare ca pdl, udmr, unpr…. Oricum o dai intelesul este acelasi. Iar daca ai numit o data un premier dintr-o alianta- asta se constituie ca si cutuma dat fiind ca a fost acceptat de toata lumea si nu a creat nici un fel de neajuns in practica politica. Gandirea asta puchinoasa ca in constitutie scrie asa si asa trebuie sa facem e o abureala iar cine se va lega pe viitor de o asemenea siretlic e penibil. Oricum tot CCR va da verdictul si cum inainte a fost desemnat un PM de la o alianta -culmea de acelasi presedinte -pierdem vremea cu asemenea prostii si nici nu trebuie sa modificam constitutia de o mie de ori pentru lucruri mici. Libertatea de actiune a presedintelui nu este considerabila. Menirea acestuia la desemnarea premierului este de a se asigura ca s-au respectat regulile jocului si jocul politic nu este de a infiinta partide noi si de a incuraja tradarea si migratia politica. Numai cineva rau intentionat poate actiona astfel si intr-adevar pentru astfel de situatii este bine sa se modifice constitutia. Dar vedeti dvs, daca s-ar scrie in Constitutia Romaniei despre o astfel de situatie atunci cadem in derizoriu pentru ca presupunem inca de la inceput ca am putea avea un presedinte cam dus cu sorcova. In aceasta situatie daca s-ar introduce un asemenea articol care ar fi pedeapsa pentru instigare la tradare chiar politica, sau cum o dovedesti? Deja s-au depasit cam prea mult limitele democratice asa ca mai bine ar fi sa lasam Constitutia asa cum este si sa o aplicam fara brizbrizuri ca nu de aia te pune lumea presedinte. Te pune acolo ca un garant al jocului corect nu al tradarii politice si incurajarii migratiei politice. Presedintele spune gata batem in cuie actualul guvern si Parlament si trecem la treaba pentru oamenii care ne-au ales. Ca s-a inteles altfel si s-a procedat aiurea descalifica pe cei care au practicat acest joc. Deaceea sunt mai multe puteri in stat pentru ca asemenea derapaje sa poata fi usor de recunoscut si de combatut.

    • curios spune:

      cand vorbesti de tradare politica si migratie te referi cumva la CADRELE DE BAZA ale PSD: Dragnea (PD), Severin, Duvaz, Dumitrescu (Idem), Geoana PNT… sau despre urmatoarele cadre de baza la PNL: Melescanu, Saftoiu, sau poate despre Pavelescu, Gusa, Lavinia Sandru, Ciuhodaru, Chereches, Cosea, si mai gasim!!! Si o intrebare de principiu: dl.X parlamentar de Ludus, ce face cand al sau partid voteaza contra sfeclei de zahar? voteaza contra partidului, voteaza contra electoratului sau pleaca la alt partid? in care caz e tradare si mai ales contra cui?

  16. czc spune:

    Este foarte probabil ca legiuitorul sa fi vrut, cu adevarat, sa includa si aliantele in notiunea de „partid” folosita in acest articol din Constitutie; dar, atata timp cat nu a inclus-o, singura institutie care are dreptul sa dea aceasta interpretare extinsa este Curtea Constitutionala. Pana atunci, unica interpretare posibila este cea „in litera legii”, care este si interpretarea lui Basescu, foarte clar explicata de dl Stanomir in articol.

    Toata aceasta discutie din jurul articolului 103 nu face decat sa confirme un lucru: respectam legea atunci cand ea ne convine; atunci cand legea nu ne convine, incepem sa aberam la modul „stiu eu ca asta trebuie sa fi vrut legiuitorul sa spuna in acest articol din lege”, imbracand aberatia intr-o poleiala de sofisme si vorbe goale despre democratie si crudul dictator. Cu o astfel de atitudine, nu trebuie sa ne miram ca ne invartim de 20 de ani in jurul cozii, iar oamenii incep sa-l regrete pe fostul adevarat dictator.

    • andrei spune:

      Cred că realitatea e mai simplă şi mai prozaică; pur şi simplu nu exista o lege a partidelor care să explice ce este aia o alianţă la momentul la care s-a redactat respectivul articol din Constituţie. Şi s-a ales un termen generic care să explice ce şi cum.

  17. george spune:

    O alinata a unor partide care individual luate au in jur de 10% fiecare, poate sa castige mai mult de 50% din voturi. Si asta in timp ce un alt partid castiga 45% din voturi. Este moral si normal ca acea alianta sa guverneze? Eu cred ca nu. Pentru ca o alianta se poate destrama la fel de repede cum a si aparut. USL este o alianta neinregistrata la tribunal asa ca oricand se poate desfiinta. E suficient ca PDSR-ul sa isi puna prim ministru si dupa aia sa le dea papuci PNL-istilor. Ca UDMR-ul a fost la guvernare de fiecare data asa ca poate fi foarte usor cooptat intr-o noua guvernare.
    Daca USL-ul vrea sa guverneze, atunci PDSR si PNL sa fuzioneze intr-un singur partid si asa sa candideze.

    • fiji spune:

      Măi, George, tu ce bâigui aici: încă nu ai aflat că USL este înregistrată la tribunal, că s-a făcut atâta caz pe chestia asta? Tu unde dormeai? Şi de ce mai amesteci aici şi PDSR-ul, decedat de mai bine de zece ani, (să nu spui că ai glumit!)? Că voi nu-i agreaţi pe Antonescu şi Ponta e altă treabă, nu ţineţi cont de faptul că ei, de bine de rău, s-au mai învârtit prin politică, în timp ce o halterofilă precum Codruţa Kovesi sau o manechină ca Roberta, ambele rupte de lumea în care trăim, nu vă provoacă nicio reacţie!
      Dacă USL va avea nervii tari, poate Băsescu să vrea orice, să-l desemneze PM şi pe propriul său şofer, dar în Parlamentul în care alianţa are 50+1 mandate orice guvern neagreat de ea va cădea în mod automat iar Preşedintele nu-şi poate permite să aducă electoratul a doua oară la urne din două motive solide: primul ar fi acela că nu ar putea, în vremurile de criză pe care le traversăm, să mai oblige statul să mai cheltuie alte sute de milioane cu repetarea alegerilor şi al doilea, e foarte probabil ca, la repetare, formaţiunea atât de dragă Preşedintelui să sufere o înfrângere şi mai dură, situaţie în care Băsescu şi-a semnat propriul sfârşit!

      • cinic spune:

        a lua dorinta drept realitate = a visa??? POATE, POATE in 16 august se va inregistra la tribunal. Daca nu mai apar contestatii (in legea partidelor, sigla unei aliante NU poate contine siglele partidelor componente)!!!!! deci nu e inregistrata. In plus: pe buletinul de vot va scrie dl. X de la PSD sau de la USL? daca scrie de la PSD atunci e parlamentar PSD nu USL. Daca e invers, atunci in comisii, la conducerea camerelor va fi UN SINGUR reprezentant de la USL ! nu e garantat ca seful senatului va fi de la USL, asa ca suspendarea poate fi o alta teapa (vezi si amendamentul SOVA – prin care CCR emite un aviz OBLIGATORIU nu ca in 2007). PS. In optica ta, e ilegala desemnarea lui Vanghelie sau Lajos Orban ca premier? si daca da, de ce e ilegala?

  18. T.B. spune:

    Revin si sper sa nu-mi mai stergeti comentariul!
    Art. 103 (1): “Presedintele Romaniei desemneaza UN CANDIDAT pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament …”.
    Nu se spune ca Presedintele desemneaza CANDIDATUL stabilit prin consultari cu partidul respectiv. Iar consultarea nu obliga la insusirea propunerii acelui partid sau aliante. Asadar, Presedintele poate, in urma consultarilor, sa ajunga la concluzia ca acel candidat propus de partid sau alianta (de ex. Ponta) nu indeplineste conditiile necesare functiei de prim-ministru si, daca partidul sau alianta nu renunta la propunere, Presedintele poate numi un alt candidat din cadrul acelui partid sau aliante.

  19. Emil spune:

    Tensiunile alea, cronice cum le spuneţi, care derivă din articolul 103 o să se rezolve cu câteva dosare scoase atunci când trebuie. Daţi-mi o altă explicaţie pentru accesele bruşte de liberalism de dreapta care l-au cuprins pe unu’ ca Michi Şpagă, de a ajuns să plece din pesedeul în care se simţea aşa de bine şi cu care prăduise atât de temeinic. Şi să devină unul din stâlpii regimului reformator. Mai sunt multe nume de “calibrul” ăstuia, Mihăilescu (era să scriu “Mihăileanu”….), el e doar primul care mi-a venit în minte.

  20. momo spune:

    Deci sa inteleg ca presedintele este in interpretarea voastra mandatat sa contrazica in mod flagrant dorinta explicita a poporului liber exprimata in alegeri? Pentru ca e foarte clar ca daca o majoritate voteaza USL (da USL va fi pe buletinele de vot, nu PSD sau PNL) o face pentru ca vrea sa conduca tara, ca doar nu voteaza USL dar in secret il vor pe Boc :) … Si de cine e el astfel mandatat? De popor? Ca sa ignore poporul? Cam ciudat, nu credeti?

    Va amintesc ca Traian Basescu insusi a argumentat refuzul de a numi pemierul aliantei PSD PNL UDMR din 2009 astfel: aceasta alianta desi majoitara este una de conjunctura neinregistrata la tribunal si nevotata ca atare de alegatori deci ilegitima. Pasamite presedinele nu avea dovezi ca votantii partidelor respective ar fi sustinut aceasta constructie. Ei bine USL va fi votata in cunostiinta de cauza de alegatori. Neacceptarea vointei poporului este foarte grava si inseamna ca pesedintele nu mai slujeste statului de drept ci intereselor proprii. Din fericire pentru o asemenea situatie cadrul constitutional prevede solutii:

    1. Parlamentul, organ legislativ ales, in care USL va avea (sa presupunem) majoritate absoluta voteaza in regim de urgenta doua legi

    1. Eliminarea amendamentului Sova. Parlamentul l-a introdus, tot el il poate elimina.
    2. Reintroducerea in legea referendumului a prevederii potivit careia referendumul de demitere a presedintelui e valabil cu majoritatea celor prezenti la vot.

    Presedintele le refuza la promulgare. O data. parlamentul le retransmite. Sunt promulgate automat.

    Parlamentul suspenda presedintele.

    • Emil spune:

      @momo: ideea e că ŞI preşedintele tot aşa a fost ales, în mod direct şi de către o majoritate despre care se poate spune orice, dar în nici un caz că l-ar fi vrut în secret pe Geoană. Astea sunt contradicţiile din Constituţie, şi ele au fost, bănuiesc eu, ştiute atunci când cu referendumul din 2003 sau când a avut el loc. Dar trebuiau asigurate condiţiile ca cel pentru care se pregăteau aceste nuanţe, Năstase, să facă ce vrea muşchiul lui (eu nu am uitat, de exemplu, declaraţia lui din acea vreme, potrivit căreia “separaţia puterilor în stat este ceva desuet, ar trebui reevaluat acest concept” şi alte porniri din astea faraonice). Între timp, a ieşit cine a ieşit, nu cine “trebuia”.

    • cinic spune:

      vehementa tine vreodata loc de logica? A. intre suspendare si DEMITERE mai e un referendum si acel referendum cu Constitutia pe masa (adica refuzul USL de a modifica Consitutia -300 de parlamenari si unicameral) nu este automat castigat de preferatii tai B. Este automat ca urmatorul sef de senat sa fie USL? C. ca sa scrie USL pe buletin (vezi legea partidelor politice) nu ar trebui FUZIUNE? (intrebare nu afirmatie) D. laalegerile de peste o luna la Neamt va scrieUSL sau PSD? PS. ca aparator al vointei populare de ce taci malc despre Unicameral? sau este vointa populara numai cand vrei tu?

  21. momo spune:

    @Emil

    Basescu a fost ales presedinte si ghici ce? – e presedinte bine mersi. Daca insa poporul alege USL in majoritate inseamna ca poporul isi doreste guvernarea USL si presedintele ar face bine sa i-o dea, ca e pus acolo sa reprezinte natiunea nu sa o conduca ca pe o turma de oi.

    Daca presedintele si-a pierdut uzul ratiunii si se crede uns de vreo instanta superioara sa conduca tara asa cum crede el de cuviinta si nu cum isi exprima natiunea vrerea prin vot, v-am aratat ca exista prevazut prin Constitutie un mecanism care sa ii ia din maini puterea.

    In rest:

    Ca si CDR si ADA inaintea ei USL va fi prezenta cu sigla proprie pe buletinele de vot. Daca obtine 50%+1 din voturile alegatorilor USL va numi presedintele senatului si va avea posibilitatea sa treaca orice pachet legislativ doreste. Avand in vedere ca actuala Constitutie nu prevede un termen pentru sedinta in care sa fie respins candidatul presedintelui parlamentul are si timpul necesar pentru a trece aceste legi (anularea amendamentului Sova si modificarea legii referendumului) si apoi se poate vota suspendarea.

    @cinic
    1 Suspendarea propulseaza automat pesedintele senatului in functia de presedinte interimar al romaniei. Acesta nominalizeaza candidatul USL la functia de prim ministru care este rapid confirmat de majoritatea parlamentara USL. Rezultatul referendumului nici nu mai conteaza pentru ca Basescu reintors pe functie nu poate demite premierul.

    2. Putinii fanatici basisti care ati mai ramas va iluzionati si voi cu ce puteti… Imi pare rau sa te dezumflu dar vrajeala populista cu unicameralul si reducerea parlamentului la 300 de capete de vita furajata a avut ceva impact (oricum nu cine stie ce) in 2009 cand o gramada de mutzunache inca il credeau pe Base ca “se pare ca am iesit din criza” si se stingeau de grija rusilor si a postei (plus sarea). Lucrurile insa s-au mai schimbat pe ici pe colo si anume prin partile esentiale. Pe scurt a venit 2010 si pe mutzunache i-a luat dracu intruchipat in reforma statulu dupa rit basescian. Asa ca unicameralul si alte chestiuni care n-au nici o umbra de legatura cu ce pune maine mutzunache pe masa o sa conteze fix zero la orice scrutin din viitorul apropiat. Conteaza pe asta.

    3. Ai votat Cheia in 1996? Fuzionasera PNL cu AC cu PNTcd si cu cine mai era prin CDR? Iti spun eu, nu fuzionasera. Te-ai lamurit sper.

    4. Desi m-i se pare o prostie populista decizia populara de la referendumul cu unicameralul cred ca trebuie implementata. Nu ma omoara grija sa se faca curand dar sunt de acord ca trebuie facuta.Chiar daca mutzunache e prost, el are tot dreptul sa fie prost pentru ca e prost pe banii lui. Asa-i in democratie.

    • Bască ilie spune:

      Momo
      Ai o propunere de toată frumusețea:
      “2. Reintroducerea in legea referendumului a prevederii potivit careia referendumul de demitere a presedintelui e valabil cu majoritatea celor prezenti la vot”.

      Eu zic că propunerea ta e imposibilă.
      Poate ne arăți concret: din ce formă actuală, în ce formă modificată, te-ai gândit că s-ar putea rezolva o asemenea reintroducere.

      • momo spune:

        @Basca Ilie

        Pentru ca se pare ca partidul va neglijeaza cultura juridica, ma vad nevoit sa va informez ca:

        Referendumurile de orice fel sunt reglementate prin Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.

        In forma sa initiala legea prevedea la art. 10 ca “Demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata, daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale. ”

        Prin “Legea pentru modificarea articolului 10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului” adoptata de parlament in 2007 articolul a fost modificat: “Demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata, daca a intrunit majoritatea voturilor alegatorilor prezenti la urne”.

        In 2011 prin Ordonanta de Urgenta guvernul Boc a legiferat revenirea la forma initiala a legii. Doecamdata in parlamentul actual, datorita fragilitatii majoritatii pe care o are PDL a intampinat dificultati in a valida OUG prin lege. Probabil insa ca in cele din urma va reusi sa o faca.

        Nimic nu impiedica insa o noua majoritate dupa alegerile din 2012 sa remodifice art. 10. Ba mai mult, asupra constitutionalitatii modificarii CCR s-a pronuntat deja, in 2007, considerand-o constitutionala deci nici nu se poate pune problema contestarii.

        • Bască ilie spune:

          Momo,
          Ești obraznic prin modul de adresare și te dai mare culturist juridic, dar nu ești în stare să spui care este forma actuală, în vigoare, sau prin ce lege sau ordonanță s-a produs remodificarea legii 3/2000 în forma care te mână la luptă s-o repari după nasul tău arogant, pur și simplu fiindcă nu există ceea ce pretinzi. Dacă nu știi nici măcar numărul așa-zisei OUG din 2011, te mai dai și artist credibil? Actuala formă a legii 3/2000 a fost ultima dată modificată sub aspectul validării referendumului de demitere a președintelui, indiferent de prezență, prin Legea 129/2007, astfel:

          “Art. 10. – Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul tarii, ale cetatenilor care au participat la referendum.”

          Acest text nu a fost abrogat, iar tentativa de modificare a legii referendumului prin OUG 103/2009 a eșuat odată cu adoptarea legii de respingere în ambele camere, nu a propus nicio abrogare și nici nu mai poate să vizeze aspectul condiției de prezență sau al validării. Deci ai propus să se revină la ceea ce există deja în vigoare.
          Mai controlează-ți exprimarea, dacă ești în stare!

  22. Sile spune:

    Imi exprim si eu o nedumerire: E o leaca de vreme de cind Iosif Boda unul din nanasii constitutiei a afirmat ca avem o constitutie gaunoasa schweizer mai mult gaura decit brinza. De atunci o multime de analisti au vorbit despre defectele actualei constitutii.Dar cum diagnosticul fara tratament e ca agronomul fara ploaie, singura concluzie ce se impune ca nu vine nimeni cu niste propuneri concrete de constructie a unei constitutii tefere e ca fie suntem un popor de timpitzi fie avem o clasa politica de aceasta calitate. O zi buna !

  23. Hantzy spune:

    Inca un comentariu posibil

    Articolul recent al domnului Stanomir, “Articolul 103 – cateva comentarii posibile”, publicat pe contributors.ro imi prilejuieste un punct de vedere.

    “Ciocnirile” starnite de interpretabilitatea Constitutiei sunt evidente. Insa m-as fi asteptat de la un constitutionalist avizat, asa cum se presupune ca este domnul Stanomir, sa le evidentieze pe toate cele legate de articolul luat in discutie. Sa arate, de exemplu, de unde rezulta rolul de mediator si de actor-cheie al presedintelui. Pentru ca si acest fapt e interpretabil. Domnul Stanomir insa enunta reguli ce transforma libertatea conferita de Constitutia Romaniei, asa cum a fost referendar adoptata in 2003, intr-un cadru limitativ pentru partidele parlamentare, in timp ce rolul presedintelui e unul dublu, de mediator si actor-cheie.(?!)

    Spune domnul Stanomir: “Ceea ce consacră articolul 103 este poziţia preşedintelui de negociator în procedura de desemnare a unui candidat la funcţia de prim- ministru.” Din ce constructie logica, juridica sau sintactica ar rezulta acest lucru? Articolul in cauza stipuleaza, cu subiect si predicat, ca presedintele e cel care desemneaza candidatul pentru functia de prim-minisitru. Circumstantializat insa de rezultatele unei consultari cu partidele parlamentare. Indiferent daca exista un partid ce detine majoritatea absoluta sau nu, pozitia de negociator a presedintelui in procedura de desemnare nu este consfintita niciunde. Ea nu este interzisa, dar nici impusa. Consultarea poate contine atat negociere cat si constatare, in orice raport matematic intre cele doua variante.

    Ceea ce pierde din vedere domnul Stanomir este tocmai spiritul articolului repectiv, anume de a asigura cat mai rapid si mai stabil administrarea tarii. Iar pentru aceasta este necesara identificarea candidatului de premier care are sansele cele mai mari de a obtine validarea parlamentara. Desigur, presedintele isi poate asuma si rolul de negociator si sa incerce a-i convinge pe ceilalti reprezentanti ai natiunii, recte parlamentarii, ca cel pe care il are dumnealui in vedere satisface mai bine asteptarile electoratului, insa in cazul cand acest lucru nu e posibil, constatarea ca exista deja un candidat dorit de vreo majoritate parlamentara, deja formata, este singura optiune pe care presedintele o mai are. Nu rezulta din niciun articol al actualei Constitutii ca doar Presedintele e unicul care sa naseasca o majoritate care sa sustina un guvern stabil. Imperativul este doar ca aceasta majoritate sa existe. Formula politica credibila poate fi obtinuta si in afara medierii prezidentiale.

    Iar din faptul ca actuala constitutie nu-i permite sefului statului revocarea premierului nu rezulta ca, in momentul desemnarii, presedintelui i s-ar conferi, printr-un fel de compensatie, libertati considerabile. Chiar si in conditiile cand acest moment este singura conjunctură constituţională ce îi permite exercitarea unei influenţe politice reale în recrutarea, la vârf, a puterii executive nu inseamna automat ca Presedintele are rolul decisiv. Dimpotriva, intrucat tot reprezentantii alegatorilor sunt cei chemati, tot cu subiect si predicat, sa investeasca echipa guvernamentala, reprezentantul statului este obligat sa tina cont de probabila optiune a majoritatii parlamentare, indiferent cum este ea constituita post-electoral.

    Afirmatia ca “(…) eventuala majoritate parlamentară ostilă candidaturii înaintate are libertatea, la rândul ei, de a respinge , prin vot, alegerea la care s-a oprit şeful de stat.” este o grozavie din punctul de vedere al alegatorului. El nu-si doreste o loterie prezidentiala in parlament, ci predictibilitate si stabilitate. O atare situatie e prevazuta pentru rezolvarea unui impas, iar nu pentru a crea artificial o conjuctura, generatoare de tensiuni cronice, care sa permita pozitii de forta si amenintari cu alegeri anticipate. Cu siguranta nu acesta poate fi scopul articolelor constitutionale.

    Nu pot insa sa nu-i dau dreptate domnului Stanomir cand afirma: “Orice sistem semiprezidenţial, iar cel românesc nu face excepţie, funcţionează satisfăcător doar în absenţa unor tensiuni cronice dintre camere şi şeful statului.” Totusi, nu ma pot abtine sa nu intreb de ce trebuie sa avem neaparat un sistem semiprezidential, cand in Comunitatea Europeana mai exista doar un singur caz de acest fel, iar daca totusi acest lucru ar fi o optiune a majoritatii (consfintita, preferabil, in urma unui referendum), de ce absenta tensiunilor cronice dintre camere si seful statului se cauta a fi rezolvata, prin noile propuneri de modificare a Constitutiei, doar in favoarea functiei prezidentiale? De ce nu s-ar putea, pe baza principiului reciprocitatii, ca rezultatul acelor consultari premergatoare desemnarii candidatului la functia de premier sa nu devina obligatoriu pentru presedinte, asa cum rezultatul Avizului Consultativ al CCR in cazul propunerii de suspendare a presedintelui devine obligatoriu pentru parlament?

    • Bască ilie spune:

      Hantzy
      De ce nu s-ar putea să-ți recitești măcar ultima frază/întrebare și să vezi dacă nu cumva o poți reface pentru a-i da un sens inteligibil?
      *
      “De ce nu s-ar putea, pe baza principiului reciprocitatii, ca rezultatul acelor consultari premergatoare desemnarii candidatului la functia de premier sa nu devina obligatoriu pentru presedinte, asa cum rezultatul Avizului Consultativ al CCR in cazul propunerii de suspendare a presedintelui devine obligatoriu pentru parlament?”
      *
      1. Reciprocitate între ce elemente aflate în legătură? Consultarea premergătoare desemnării unui candidat de prim-ministru nu are nicio legătură cu eventuala încălcare grava a constituției de către președintele sancționabil cu suspendarea în vederea demiterii prin referendum și nici cu avizul consultativ al CCR.
      2. “Așa cum rezultatul Avizului Consultativ al CCR in cazul propunerii de suspendare a presedintelui devine obligatoriu pentru parlament” este o afirmație falsă. Ce rost are să mai compari ceva cu ea? Nu devine obligatoriu avizul, dacă e negativ s-a văzut în 2007 cum CCR și-a declinat competența de a mai veghea la supremația Constituției (și de a stabili gravitatea încălcării articolelor neîncălcate) în favoarea unora ca madame Rasdaq, titratorul în românește pe zdrăngănește, Socaciu, zugravul Negoiță, dentistul Bănicioiu și lista poate continua cu tot felul de nulități în constituție și apucături. Nici dacă avizul e pozitiv nu poate să echivaleze cu obligarea parlamentului de a vota pentru suspendare.

      • Bască ilie spune:

        Pentru reamintire, concluzia avizului consultativ din 5 aprilie 2007, pentru liber de suspendare din motive închipuite de singurii competenți în materie constituțională, parlamentarii:

        “Propunerea de suspendare din funcţie a domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, iniţiată de 182 deputaţi şi senatori, (…) se referă la acte şi fapte de încălcare a Constituţiei, săvârşite în exerciţiul mandatului, care, însă, prin conţinutul şi consecinţele lor, nu pot fi calificate drept grave, de natură să determine suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituţie.
        Rămâne ca Parlamentul să decidă, pe baza datelor şi a informaţiilor care îi vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existenţei şi gravităţii faptelor pentru care s-a propus suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în concordanţă cu dispoziţiile art.95 din Constituţie.”

        • Bască ilie spune:

          În acest fel completez și întăresc concluzia lui Sile:
          “fie suntem un popor de timpitzi fie avem o clasa politica de aceasta calitate”… fie nici membrii CCR n-au altă calitate.

  24. Bască ilie spune:

    @Aura: “prin prisma atribuțiilor pe care le au un parlamentar si un guvern, programul electoral al unui candidat pentru parlament n-ar trebui sa fie de aceeasi factura cu cel al unui guvern”.
    *
    Nici mie nu-mi pace imposibilitatea sancționării unui politician în timpul mandatului, însă detest posibilitățile reduse de sancționare după exercitarea mandatului.
    PS. Traian Băsescu nu a afirmat că va refuza să desemneze un candidat de premier din partea USL ci doar a semnalat diferența dintre o alianță și un partid, privite prin prisma art. 103 care precizează o singură consultare prealabilă desemnării doar când un partid ar obține peste 50%, nu și o alianță. Orice comparație sau analogie cu Alianța DA (sau alta închipuită cu majoritate absolută, cum ai dat PDL-UNPR) este nepotrivită, întrucât Alianța din 2004 nu a întrunit peste 50% din locurile parlamentului, TB a nu a consultat numai ADAci toate partidele parlamentare, iar majoritățile care au susținut guvernele Tăriceanu I și II au fost conjuncturale, fluctuante, pestrițe și, în partea a doua, pentru un guvern evident minoritar.

  25. Hantzy spune:

    He-he, Basca ilie! pare ca ai inteles ce-am vrut a zice, deci fraza e inteligibila, chiar daca dubla negatie ii schimba, in mod nedorit, sensul urmarit de mine. Insa ma bazez pe capacitatea dumitale de intelegere si, pentru ca o apreciez, iti raspund in continuare:
    Comisia Prezidentiala pentru Revizuirea Constitutiei Romaniei propune intarirea prevederilor constitutionale, in sensul ca parlamentarii sa nu poata trece peste Avizul Consultativ in cazul suspendarii. Daca acum e la fel de consultativ ca si consultarile in vederea desemnarii premierului, de ce sa nu le facem, prin revizuire, pe amandoua la fel de imperative?! Nici decizia de suspendare a presedintelui de catre parlamentari nu e decisiva. E la fel de necesar avizul unui for superior, recte electoratul insasi, pentru ca demiterea sa fie deplina.

    Insa asta era un scop doar adiacent al comentariului meu si as fi preferat sa discutam despre cel principal. Constitutia nu are scopul de a defini raporturile intre institutiile statului in problema desemnarii, ci de a institui o procedura care sa raspunda cel mai bine intereselor electoratului, care vrea, cat mai repede si cat mai sigur ca tara sa fie administrata. Sau nu ai alte obiectii la comentariul meu?
    Observ, in majoritatea comentariilor, ca si in articolul de baza, ca problema majora pare a fi cine are mai multe privilegii/libertati in procedura de investire. Frasuiala asta mi se pare irelevanta, atata vreme cat decizia finala apartine Parlamentului. Domnul Stanomir incearca sa reaseze cei doi factori implicati, Parlamentul si Presedintele pe pozitie de egalitate, numidu-i “reprezentantii natiunii” si reamintind ca sistemul romanesc este unul semiprezidential. Cum insa si in cadrul acestui sistem, fiecare stat are libertatea de a-si stabili particularitati proprii, neexistand un standard de la care sa nu te poti abate, mie imi place sa spun ca Parlamentul este reprezentantul cetatenilor, iar Presedintele al statului. Iar cum statul se afla in slujba cetatenilor sai … concluzia cred ca o poti trage si singur. De altfel, in Constitutia Romaniei, la Titlul III – Autoritatile Publice, tot Parlamentul e primul enumerat. Si nu e ordine alfabetica!

    PS. Cat despre Avizul Consultativ la care faci referire, ingaduie-mi sa redau articolul constitutional care face referire la demitere, 95 (1):
    În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

    Asa cum inteleg eu textul respectiv, faptele grave sunt tocmai acelea prin care se incalca prevederile Constitutiei. In interpretarea pe care au ales s-o dea judecatorii CCR, articolul ar fi trebuit sa sune cam asa: În cazul săvârşirii unor fapte prin care încalcă grav prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat (…)
    Uite, domnule, ca si asta e interpretabil!!! ;-)

    • Bască ilie spune:

      Hantzy
      “Frasuiala asta mi se pare irelevanta, atata vreme cat decizia finala apartine Parlamentului.”
      Așa ar fi de înțeles, însă frăsuiala are două componente relevante și opuse acestei concluzii corecte:
      -antiprezidențialii nu vor să recunoască puterea de decizie a Parlamentului (prin acordarea sau neacordarea votului de încredere echipei și programului de guvernarea aduse de candidatul desemnat de președinte), de parcă respingerea n-ar trebui să se regăsească în aplicarea art. 103
      -aceiași antiBăsescu vor înregistrarea consultării dinaintea desemnării candidatului drept ordin dat de partide președintelui ales degeaba, altfel devine o încălcare gravă a Constituției și un motiv de suspendare, dar în același timp ei execută și lovitura de pus la colț, ei dau cu capul, ei înscriu și tot ei validează golul; n-au nevoie de arbitrul garant al supremației Constituției care deja dă și el din colț în colț.
      Nu întâmplător am amintit de abdicarea CCR de la acest rol esențial, odată cu soluționarea avizului din aprilie 2007. Tocmai sub acest aspect deosebit de important, CCR și-a recunoscut ulterior (la cercetarea proiectului de revizuire inițiat de Președinte) poziția de garant al supremației Constituției și UNICA autoritate de jurisdicțíe constituțională din România, când a observat ce ar însemna ca avizul negativ să fie considerat obligatoriu pentru Parlament:
      *
      „În exercitarea competenţei atribuite de Constituţie, respectiv analizarea săvârşirii unor fapte grave prin care Preşedintele încalcă prevederile Constituţiei şi pronunţarea unei soluţii cu privire la aceste aspecte, Curtea Constituţională îşi asumă rolul de garant al supremaţiei Constituţiei. În virtutea acestei calităţi, Curtea este unica autoritate care se poate pronunţa asupra faptelor de încălcare a ordinii juridice constituţionale la care se referă art. 95 alin. (1) din Legea fundamentală, …”
      *
      Abia acum unicitatea sună ca demnitatea judecătorilor CCR, dar , dacă revizuirea nu se va produce, nu înseamnă că anomalia trebuie să bată supremația. Ar putea fi eliminată eventual prin reconsiderarea jurisprudenței și pe calea soluționării unui conflict juridic de natură constituțională, imediat după ce s-ar produce o suspendare forțată și contrară avizului negativ al CCR , iar pe cale de consecință să nu se mai constatate existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României.

    • Bască ilie spune:

      Mai exact, suspendabilul de serviciu poate să sesizeze CCR cu existența unui conflict între Președinte și Parlament (imediat după ce s-a comunicat rezultatul avizului negativ,până la motivare și publicare în Monitorul Oficial) pe motivul continuării procedurii de suspendare, astfel încât CCR să dea o decizie de soluționare a conflictului, general obligatorie pentru viitor, înainte de data stabilită pentru votul de suspendare.

      • Hantzy spune:

        Basca ilie,
        Multumesc pentru raspuns. Datorita timpului limitat, dar mai ales lipsei cronice a orgasmului in timpul unui ping-pong online, ce nu ar aduce nimic nou in discutie, ma opresc aici.
        Fac totusi cateva remarci:
        - desi incercati sa pareti obiectiv, particularizati prea mult, “antiprezidentialii” devenind un paragraf mai jos “aceeasi antibasisti”, iar alesii (si acestia tot nu degeaba) sunt redusi la individualitati de genul Zdranganel sau Rasdachivuta. In replica as putea si eu sa afirm, particularizand in acelasi mod, ca un zugrav poate decide asupra primului vanzator de inghetata al tarii. Mai ales daca nu e singur si daca l-au mandatat alegatorii sa o faca.
        - nu partidele politice ii dau un ordin presedintelui ales degeaba, ci partidele PARLAMENTARE, si nu in orice conditii, ci doar atunci cand formeaza acea formula politica stabila de care vorbea domnul Stanomir: majoritatea parlamentara. Eu am pus sub semnul indoielii doar afirmatia domniei sale cum ca formula respectiva trebuie neaparat negociata de seful statului.
        In ce priveste varianta “antiparlamentarilor”, as putea sa-ti intorc frigarea, spunand ca, in caz contrar, presedintele devine si jucator-cheie si mediator si arbitru. Merg insa pe convingerea ca nimic nu este fara rost scris in Constitutia Romaniei. Si atunci obligativitatea ca desemnarea candidatului pentru functia de pm, nu este doar o mimare a democratiei, ci un pas important in identificarea celui care ar putea obtine girul majoritatii parlamentare.
        - eu nu sustin ca CCR n-ar trebui sa fie UNICA autoritate de jurisdictie constitutionala. Dimpotriva! Nu merg pe principiul ca, in chestii tehnice, majoritatea este experta. Eu propun doar ca Presedintele sa respecte rezultatele consultarilor, iar nu sa faca exact pe dos, propunand un candidat care n-are, evident, sanse sa primeasca girul forului decizional. Vezi deci ca nu sunt antiprezidential, intrucat recunosc puterea de decizie a parlamentului!

        • Hantzy spune:

          ERATA:
          Si atunci obligativitatea ca desemnarea candidatului pentru functia de pm sa fie precedata de consultari intre presedinte si partidele parlamentare, nu este doar o mimare a democratiei, ci un pas important in identificarea celui care ar putea obtine girul majoritatii parlamentare.

  26. momo spune:

    @hantzy & basca ilie

    Apropo de interpretabilitate:

    In actualul cadru legal avizul CCR este consultativ. Insa, conform amendamentului “Sova” la legea de organizare si functionare CCR curtea are acum in atributii si evaluarea constitutionalitatii hotararilor senatului, camerei deputatilor si a parlamentului reunit.

    Chestiunea interpretabila este ca in vreme ce avizul se refera la fond (daca presedintele a incalcat sau nu constitutia) o eventuala contestatie a suspendarii ar trebui sa fie judecata pe procedura (adica curtea sa se pronunte daca pasii constitutionali au fost respectati. In mod expres Constitutia lasa la aprecierea suverana a parlamentului daca faptele grave ale presedintelui s-au produs sau nu. Cu toate acestea, in Romanistan nu e exclus ca curtea sa respinga suspendarea daca avizul ei a fost negativ dar e un abuz destul de evident.

    Oricum, parlamentul poate elimina amendamentul Sova la fel de usor cum l-a introdus.

  27. Bască ilie spune:

    Hantzy
    Ai un telent deosebit să scapi printre degetele teoretice ale viselor despre frumusețile democratiilor de pretutindeni ceea ce în țara asta constituie probleme faptice, concrete și originale, de care nu scăpăm de ani prea mulți tocmai din cauza pierderii esențialului în discuții paralele cu punctele nevralgice.
    Ai reținut cumva un motiv întemeiat sau un text constituțional încălcat grav de Traian Băsescu înainte de suspendarea din 2007? Ți-a plăcut, nu mai vrei o dată?
    Te duci în extrema viselor despre negocierile ideale și salvatoare în desemnarea unui candidat de premier, dar pierzi esențialul despre ușurința cu care orice afirmație a președintelui ales se tramnsformă într-un motiv de suspendare/demitere (acum fiind doar o ocazie, nu cauza), în timp ce pericolul acestui mod de a face politica Curții Constituționale riscă să se accentueze pe măsură ce decalajul dintre alegerile parlamentare și cele prezidențiale tinde să-și arate roadele neinspirației revizuirii din 2003. Nicio preocupare pentru revizuirea propusă de TB și eliminarea anomaliilor dovedite în timp, în schimb aceiași competenți ne dau aceleași lecții despre ce-o să fie, în altă democrație, cu USL-ul călare peste 50% și cât de ușor se poate (printr-o nouă suspendare din motive neelucidate, ca-n 2007) să se desființeze suveranitatea exercitată de un popor prin Președintele ales cu legitimitate electorală egală cu a Parlamentului, doar după toanele unei părți din mulțimea parlamentară aleasă să-și exercite rolul de legiuitor și nu de putere executivă. Până la armonia separației în echilibru ne mănâncă necunoscutele căi neelucitate din cauze cunoscute și perpetuate printr-o Constituție beteagă în toate părțile esențiale și un garant al supremației ei după chipul și asemănarea acesteia.

    • Hantzy spune:

      @Basca ilie,
      nu inteleg de ce insisti! O mai spun o data: sunt de acord, chiar foarte de acord ca CCR sa decida asupra oportunitatii suspendarii presedintelui. In 2007 am facut chiar 300 km dus si intors pentru a vota impotriva demiterii. Chestia cu “incalcarea grava” mi s-a parut insa si atunci ilara si am reamintit-o ieri (in PostScriptum) ca pe un fapt divers, iar nu din alte motive.

      As dori insa ca in Constitutia revizuita sa se specifice clar ca rezultatul consultarilor este, de asemenea, obligatoriu. Sau, daca e posibil, sa se elimine consultarile, si premierul sa fie numit direct de presedinte si astfel sa fie Parlamentul obligat la coabitare si limitat doar la motiuni simple. Tocmai pentru a evita loteria prezidentiala in parlament.
      Domnul Stanomir spune ca trebuie eliminate tensiunile cronice intre cei doi reprezentanti ai natiunii. Si atunci de ce nu este modificat si acest articol, generator de astfel de tensiuni?

      PS. Ce inseamna “suveranitatea exercitată de un popor prin Președintele ales cu legitimitate electorală egală cu a Parlamentului”? Sfatul meu e sa renunti la formulari bombastice si sa ne uitam in Constitutie:
      ARTICOLUL 61
      (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
      ARTICOLUL 80
      (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

      • Bască ilie spune:

        Hantzy
        Las-o baltă cu insinuări prostesti, cum ar fi “formulări bombastice”!
        Scuză-mă, dar mă silești să-ți atrag atenția că nu mi-a plăcut cum ai afișat o atitudine duplicitară în primul tău răspuns (aparent rezervat și decent, când de fapt te rodeau cîteva formulări mai jucăușe de-ale mele, pe care ai găsit de cuviință să mi le reproșezi abia într-un răspuns ulterior)Ori ai de spus din prima cu ce nu ești de acord, ori te abții, dar nu te prefaci în mod lamentabil cu suferințe, probabil, justificate de alte motive decât cele arătate în așa zisa ta obiectivitate).
        Formularea bombastică și surprinzătoare pentru tine vine din Constituție, de la art.2 alin 1, despre suveranitate:
        *
        “Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”
        *
        Tupeul tău mă obligă să ți-l traduc băbește:
        1. Nu doar Parlamentul este organ reprezentativ, organe înseamnă plural.
        2. Președinția se constituie tot prin alegeri libere,
        3. Prin Președintele ales se exercită suveranitatea, la fel cum se exercită prin parlamentarii aleși și mandatați, fiecare cu atribuțiile sale, distincte.
        4. Fiindcă mă deranjează cum este desființată suveranitatea prin abuzul exercitat de niște neaveniți în Parlamentul democrației pe gustul tău, prin suspendare în parlament și demitere prin propunerea de referendum, în calitatea mea de cetățean din “poporul rămân, care o exercită prin organele sale reprezentative” te rog să mă scutești de naivități și paralelisme, până nu-ți spun mai multe despre organul suprem.

        • Bască ilie spune:

          În privința legitimității electorale, poți revedea, până te saturi, această exprimare bombastică și într-o decizie a Curții Constituționale nr. 567/2006.
          *
          Orice enumerare a situaţiilor considerate ca fiind de „interes naţional“ la momentul la care legiuitorul adoptă reglementarea se poate transforma ulterior într-o îngrădire, într-o limitare care să afecteze dreptul constituţional al Preşedintelui de a decide singur cu privire la problemele asupra cărora vrea să consulte poporul. Acest drept exclusiv al Preşedintelui îşi găseşte suportul în dispoziţiile constituţionale ale art. 80 referitor la „Rolul Preşedintelui“, ale art. 2 alin. (1), potrivit căruia „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, [...], precum şi prin referendum“, ale art. 81 alin. (1) referitor la LEGITIMITATEA ELECTORALĂ EGALĂ a Preşedintelui României cu legitimarea Parlamentului şi ale art. 1 alin. (4), care stabileşte că „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor − legislativă, executivă şi judecătorească − în cadrul democraţiei constituţionale“.
          *
          http://www.clr.ro/Rep_dil_2002/..%5Crep_htm%5CDCC567_2006.htm

          • Bască ilie spune:

            Articolul 81, alin 1:
            “Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”.

  28. Hantzy spune:

    @Basca ilie,
    discutia tinde sa se inflameze, asa ca este definitiv ultimul comentariu pe care vi-l adresez. Si o fac doar in virtutea unui drept la replica.

    Bombasticul exprimarii dumneavoastra survine in urma unui colaj de formulari incomplete, decupate din locuri diferite si carora incercati sa le dati astfel un alt sens.
    Sa va explic si eu babeste:
    1. Suveranitatea nationala, la care face referire Articolul 2, inseamna independenta statului roman fata de alte state si nu are nimic de-a face cu relatiile interinstitutionale ale statului roman.
    2. Articolul respectiv defineste doar modul de exercitare al suveranitatii nationale, iar nu reprezentativitatea organelor respective.
    3. Legitimitate electorala egala nu presupune ca atributiile parlamentului si ale presedintelui se suprapun, asa cum pare ca intelegeti dumneavoastra.
    4. Textul CCR la care faceti referire nu are relevanta in chestiunea desemnarii, intrucat aici nu e vorba de “problemele in care vrea (presedintele n.m.) sa consulte poporul” si in care ar putea decide singur.
    5. Daca tot imi atrageti atentia ca “organele” e plural, nu pricep de ce limitati acea “suveranitate exercitata de popor” doar prin presedinte. De ce nu adaugati si consiliile locale sau primarii in ecuatie?

    • Bască ilie spune:

      Hantzy, Kapputt!
      1+2. M-am referit numai la exercitarea suveranității naționale prin alegerile prezidențiale și la efectul suspendării/demiterii președintelui după toanele, pornirile, invențiile, apucăturile parlamentarilor iresponsabili, inconștienți, nuli și neaveniți în Parlamentul româniei fiindcă le lipsesc bunul-șimț și buna-credință elementare, la fel ca motivul constituțional precizat la art. 95, din moment ce nu este confirmat de autoritatea competentă, CCR. Efectul acestui abuz este evident: desființează alegerile prezidențiale, adică tocmai exercitarea suveranității așa cum precizează art. 2. La fel de evident este și înțelesul formulărilor mele, iar faptul că înțelegi din nou paralel cu ce am scris nu mă mai miră.

      3. N-am scris nicăieri că atribuțiile parlamentului și ale președintelui se suprapun pe considerentul legitimității electorale egale; legitimitatea se referă doar la legalitatea, temeinicia a ceea ce se câștigă prin efectul legii, nu la identitatea de atribuții cu altcineva; de altfel nici nu avea cum să înțeleg ceea ce pretinzi cu un alt paralelism de-al tău, odată ce am specificat expres “fiecare cu atribuțiile sale, distincte”. (nu citești înainte să comentezi sua citești degeaba)

      4. Spui că “Textul CCR la care faceti referire nu are relevanta in chestiunea desemnarii”. Amice, ești… simpatic. Ai uitat sau ai probleme mai grave. Păi, nu pe tine te-a mâncat în post scriptum să te dai mare descoperitor de formulări bombastice cum ar fi fraza citată de tine, referitoare și de legitimitatea electorală egală? Ti-am dat decizia 567/2006 doar cu titlu de exemplu, ca să vezi că formularea nu-i invenția ci a folosit-o chiar CRR. Nici atâta lucru evident nu ești în stare să observi ? Într-adevăr, avem motive serioase, fiecare pe-ale lui, să punem punct oricărei discuții.

      5. E deja prea mult. M-am referit numai la președinte, nu doar fiincă tu ai ales să numai Parlamentul ca organ reprezentativ, ci pentru că vorbeam numai de desființarea suveranității exercitate prin președintele ales de poporul român, prin abuzul parlamentarilor capabili să inițieze și voteze pentru suspendare fără motiv constituțional în vederea demiterii președintelui ales astfel degeaba.

      • andrei spune:

        Constituţia României
        art. 61 “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. ”
        art. 80 “Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. “



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Stanomir


Ioan Stanomir

Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)