joi, martie 28, 2024

Atenție la noua lege a sănătății

Legea nouă a sănătății a fost aprobată discret pe fundalul scandalului legat de referendum. Mi-aș dori să o aud explicată și dezbătută pe acest forum de oameni imparțiali, pentru că este de importanță maximă pentru români. Este o lege bună? O lege proastă? Cum va influența buzunarul unui bugetar de vârstă medie cu probleme de sănătate?  Este bine să fie aprobată o lege atât de importantă în situația când România are un președinte suspendat și unul interimar?

Ce model urmăm?

Mi-aș dori din suflet ca Romania să urmeze sistemul public medical din Anglia, Franța și Canada și nu pe cel din America, unde privatizarea sistemului medical și asiguratorii au dus la escaladarea prețurilor pe culmi aberante și la scăderea multor indici de sănătate sub nivelul celor din Cuba, unde se practică medicina de stat.

Când m-am stabilit la New York in 1998 am fost uimita sa descopăr ca asigurarea medicala dentara asigura doar plombele din amalgam, si ca orice plomba din porțelan trebuia plătita suplimentar. Așa ca rareori le comanda cineva.  Iar eu, si majoritatea Bucureștenilor trecusem pe plombe de porțelan incă de pe vremea lui Ceausescu!

Am descoperit apoi ca o noapte la un spital privat costa până la $4500 de dolari, mult mai mult ca la Waldorf Astoria, deci cinci nopți pentru cea mai banala operație înseamnă $25,000. Că o radiografie la cap care in Romania costa 100 de lei, la New York cu același aparat, costa, cu toata privatizarea si concurenta, $5000 de dolari; și în fine că un tratament de cancer costă în medie jumate de milion de dolari pe an. Sistemul te obliga sa cumperi asigurare de sănătate, care ajung  pot ajunge la suma de $2500 pe lună pentru un pensionar cu pensie de $2000, obligându-l să își ia un serviciu (SICKO de Michael Moore, anyone?) , altfel este în incapacitate de plată. Doresc românii să se îndrepte spre asta?

În SUA, lobbyul din industria sănătății a făcut eforturi majore să evite introducerea de către Președintelui Obama și de către Congres în ultima reforma a sănătații a așa numitei ‘public option’ –  program de stat care ar fi intrat in competiție cu sistemul privat de asigurări – tocmai din motivul ca ar fi fost mai ieftin și mai uman. Sunt convinsă că și în România acest lobby a lucrat eficient.

A rămas acest public option integral în sistemul medical românesc pentru cei ce nu doresc asigurări private sau nu și le permit?

Medicina americană super performanta este in mare măsura un lucru de care beneficiază cei bogați si un procent mic al populației. Partea nevăzuta a sistemului medical privatizat american este ca 43 de milioane de americani nu au bani de asigurare medicală, ca unul din 3 angajatori nu oferă asigurare medicală pentru că sunt atât de scumpe ca nu isi permit. Iar cei care își permit adesea intra in faliment cum s-a întâmplat in industria auto pentru ca 2500 de dolari din prețul fiecărei mașini fabricate in SUA reprezintă doar cheltuielile pe asigurare medicala. Noua reformă a lui Obama aprobată de Curtea Supremă de justiție este nepopulară pentru că ii obligă pe americani să cumpere asigurări private. știu fiind că CEO-ii unor astfel de firme au compensații până la 100 de milioane de an.

Mi-as dori să invit autorii de pe contributors.ro să discute noua lege a sănătății și să dezbată miturile de mai jos:

1 – Este privatizarea totală a medicinii un lucru bun? Sau din contra, medicina trebuie sa rămână in sfera-non profitului, cu un sector privat paralel opțional, pentru cine își permite? Experiența din SUA arată că introducerea asiguratorilor și privatizarea totală a medicinii este imorală. Daca aplicăm principiul cererii si ofertei, unui om bolnav de cancer de pilda ii poți cere ORICE suma pentru tratament și este obligat sa se angajeze sa o plătească, chiar daca suma ceruta reprezintă de 10 sau 100 sau 1000 de ori mai mult decât tot venitul lui anual.  Un om care are nevoie de ambulanță poate cu ușurința să fie silit sa plătească oricât, cu tot venitul pe o luna sau două, si să achite datoria în rate tot anul.

2 –  Duce privatizarea medicinii la eficientizare si scăderea preturilor? Din nou, experiența din Statele Americii – tara care cheltuiește cel mai mult pe medicina dar cu cele mai slabe rezutate-raspunsul este un categoric NU. In mod paradoxal, medicina este singurul domeniu unde concurenta nu duce la ieftinire ci la mărirea preturilor. Chiar si in București unde au apărut multe cabinete private, prețul mediu al unei consultații a crescut de la 30 de lei in 2006, la 111-114 lei in 2012, asta in condițiile in care km la taxi a rămas in 2012 la același preț ca in 2006. In plus, sistemul de asigurare introduce un mare overhead birocratic.

3 – Îsi pot permite românii un serviciu de asigurări ca în Germania, având salarii de 10-20 de ori mai mici? Cum va afecta noua lege a sănătății – cu cifre exacte – oamenii cu venituri medii și mici care de vârstă medie sau înaintată cu probleme de sănătate?

4.  Se fură mai puțin într-un sistem privat cu case de asigurare medical? Ziarele americane sunt pline de articole despre diverse scheme frauduloase si de doctori care ordona teste fie imaginare fie inutile pentru a deduce mai mult bani de la asiguratori. De asemenea, profitul asiguratorilor vine tocmai din mărirea procentajului de cereri respinse si din mărirea anuala cu 10-25% a taxelor lunare de asigurare.

În concluzie, aș dori să subliniez că sănătatea este o problemă națională de prim rang peste tot în lume, și că oamenii sunt la fel de nemulțumiți de starea lucrurilor la New York și la București, doar cauzele sunt diferite.

Exista presiuni enorme și interese de miliarde din partea diverselor cartele din domeniul sănătății –  fabricanți de medicamente, echipament medical, rețele de spitale private, și asiguratori – pentru transformarea sănătății într-un business ca oricare altul și privatizarea integrală a sănătății.

In mod cert legea privatizării medicinii o sa fie re-propusa in viitor in diverse variante, sub diverși președinți, guvernări, si partide, sub presiunea grupurilor de lobby. In America aceste grupuri de lobby medical au practic ‘in buzunar’ toate guvernările, congresele, și ambele partide politice prin donații generoase către ambele tabere in campaniile electorale. După alegeri, grupurile de lobby cheltuiesc sume astronomice cu diverse formule de ‘șpaga legalizata,’ în timp ce din ce in ce mai mulți americani sunt falimentați de sistemul medical privat ne-corelat cu veniturile mici și mijlocii.

Nenumărate articole din The New York Times și din forumurile de discuție aferente arată că țările în care statul a rămas administratorul principal al sistemului medical, cum ar fi Canada, Anglia sau Franța oamenii sunt mult mai mulțumiți decât în țările cu medicină total privatizată care duce la escaladarea prețurilor.

Romanii trebuie sa analizeze diverse sisteme de sănătate si cum funcționează pentru marea majoritate, să se uite cu mare atenție la noua lege, și aleagă cu prudența orice schimbare.

Distribuie acest articol

26 COMENTARII

  1. Spuneti:”Legea nouă a sănătății a fost aprobată discret pe fundalul scandalului legat de referendum. ”
    Am cautat sa vad cine a „aprobat” un proiect care sa fi devenit lege. Nu am gasit nimic nici la Guvern, nici la Parlamentul Romaniei.
    Vreti sa indicati sursa dumneavoastra de informare?
    Vreti sa postati un link catre textul „legii”?
    Altfel, vorbim despre principiile de baza ale unui text pe care nu-l cunoastem si despre care nu stim in ce stadiu de dezbatere se afla. Intentia este salutara in masura in care premizele discutiei nu dezinformeaza.
    Dupa Stiinta mea, proiectul legii nu a ajuns nici macar in Guvern.

    Ca sa raspund la intrebarile dumneavoastra: nu, Romania nu este in situatia de a adopta un sistem de sanatate majoritar privat. Nu o permit veniturile populatiei. Medicina privata trebuie sa creasca organic, nu sa dreneze sursele publice de finantare si sa paraziteze sistemul de asigurari sociale de sanatate. Sistemul public de sanatate trebuie sa fi reorganizat si, mai ales, mai bine finantat.
    Din modul in care formulati intrebarile se intelege bine care sunt opiniile dumneavoastra. Le impartasesc. Poate ca r fi util cititorilor romani un update referitor la schimbarile pe care legea lui Obama le va aduce in sistemul american. Multumesc.

  2. Uf! Nu e bine, si stiu pentru ca am experimentat. A fost mama internata o dupa amiaza, i s-au facut analize si niste radiografii in urma unui accident auto minor – a costat-o $7.000 (bineinteles platiti de cei care au provocat accidentul).

    O alta intamplare, fetita de 11 ani, facuse o minora toxi-infectie alimentara si am dus-o totusi la spital pentru ca ii iesisera niste mici pete rosii pe corp. Anyway, pentru ca s-au uitat in gurita ei, au intrebat-o una alta, i-au luat analize la sange (totul a durat cam 3 ore), ne-a costat $880. (pentru ca nu aveam asigurare, eram turisti).

    Dar nici situatia din RO, cum este acum, nu cred ca este ok. La noi, celor care nu au treaba – sanatosi de altfel, perinda spitalele de doua ori pe an si isi fac analize complete, radiografii de tot felul, se interneaza abuziv si cer investigatii etc. fara sa plateasca nimic.

    Oamenii din RO se duc pe sectia de urgente pentru ca au dureri minore la spate sa zicem. Unii batrani se interneaza in spitale cate o iarna intreaga ca sa nu plateasca acasa mancare si intretinere (stiu cazuri). Nici asa nu e ok!

    Aste-as doar ce se observa la suprafata :)

  3. Ati initiat o dezbatere interesanta si as dori sa particip cu doua comentarii (am stat o perioada de cca 2 ani in SUA si peste 12 ani in Norvegia, deci sunt destul de familiarizat cu ambele sisteme de sanatate)

    1. Legat de imoralitatea sistemului de asigurari american
    Se pot spune multe despre un sistem in care, intr-o situatie de urgenta, iti verifica intai cardul de asigurare (sau credit) si de abia dupa aceea pulsul.
    Din pacate, costurile mari la care faci referire sunt generate de reglementari. Companiile de asigurare au profitul limitat prin lege la un anumit procent din suma primelor incasate. Asta face ca singura modalitate prin care asiguratorii isi pot creste profiturile in valoare absoluta este prin marirea primelor de incasare asigurate si apoi acceptarea unor cheltuieli medicale ridicate.

    De asemenea, nu trebuie uitat ca sistemul american este un sistem foarte liberalist in care se presupune ca sanatatea individului este responsabilitatea fiecaruia. De aceea asigurarile medicale de stat sunt fie inexistente, fie foarte mici. Desi inteleg ca nu se poate generaliza si ca exista oameni cu posibilitati foarte limitate, nu este tocmai corect ca obstea sa plateasca ingrijirea medicala a unei persoane care a ajuns la 200 kg imbuibandu-se zilnic cu junk food si sucuri carbogazoase in pahare de 44 de uncii (aprox 1,3 litri).

    2. Sistemul norvegian
    Dupa ce au incercat ani de zile sistemul cu acoperire integrala a asistentei medicale, sistem care inghitea din ce in ce mai multi bani fara sa se inregistreze o imbunatatire a calitatii serviciilor, norvegienii au implementat pe la jumatatea anilor 90 un sistem ‘de mijloc’. Exista un pachet de servicii destul de bine definit pentru care statul deconteaza sume standard. Aceste sume sunt platite oricarui spital. Prin urmare, pacientul care are nevoie de o anumita operatie, isi alege spitalul si doctorul, iar banii sunt transferati direct spitalului respectiv. De aici mai departe, daca spitalul se descurca cu acesti bani sau mai cere ceva de la pacient, nu mai este treaba statului.
    Rezultatul? Spitalele au intrat in concurenta pentru a oferi servicii medicale din ce in ce mai bune si mai performante, perioadele de asteptare pentru pacienti s-au scurtat aproape la zero si, desi totul inca nu este perfect, functioneaza mult mai bine.

    Cu tot respectul, dar nu cred intr-un sistem 100% public care sa fie si eficient.

  4. Stimate doamna amestecati nepermis pentru o discuție care se vrea tehnica sisteme, concepte, argumente si toate bazate pe experiența personală, nefericita înțeleg, in SUA. Spre exemplu sistemul sanitar din Anglia nu are nimic in comun cu cel din Franța sau Canada. Mai mult in Anglia exista de peste 15 ani ceea ce se numește piața interna in sistemul public, in esenta e vorba de competiție bazată pe o serie de elemente predeterminate si reglementate de stat ( managed competition); spre exemplu, pornind de la premisa corecta ca pacientul nu poate actiona ca un cumparator de servicii clasic ( pt. ca nu are aceleași informații ca medicul de ex, fenomen numit asismetrie informationala) au apărut organisme care actioneaza in numele lui ca si cumpărători de servicii, selectand pe baza de preț si calitate spitalul sau furnizorul de servicii medicale contractat. Aceste organisme pot fi autoritățile publice locale sau grupuri de medici de familie care actioneaza in numele pacientilor de pe propriile liste; in România acest rol ar urma sa fie îndeplinit de către asigurările de sănătate, fie ele mutuale sau publice, esenta constand in competiție si faptul ca banii urmează asiguratul. Mecanisme asemănătoare sunt in vigoare si in Canada, Franța sau Germania. De altfel si Obamacare introduce pentru cei neasigurati asemenea tipuri de instituții la nivel de stat( exchange) care negociază si cumpara asigurari in numele cetățenilor care nu dispun de suficiente informații si putere de negociere cu companiile de asigurari. Ce vreau sa spun este ca exista de peste un deceniu un fenomen de convergenta a politicilor sanitare între cele bazate preponderent pe piața privată si cele bazate pe stat, nemaiputandu-se discuta despre una sau alta din forme in stare pura. Din păcate deși pare un domeniu precum fotbalul, e de ajuns sa te uiti si poți sa ai o părere competenta, domeniul sanitar este unul dintre cele mai complexe si exista specialitati întregi care se straduie sa găsească soluții compatibile cu vremurile in care trăim. Legat de cât de prost este sistemul american, aceasta este o marota vehiculata frecvent , amestecand iar mere cu pere. Ca idee 80% din laureatii Nobel in medicina trăiesc si lucrează in dezastruosul sistem sanitar american, 80% din noile medicamente si tehnologii medicale sunt americane, 85% din cercetările biomedicale mondiale au loc in SUA(datele sunt disponibile între-un raport francez numit raportul Necker care spune printre altele ca cercetarea bio-medicală anuală din Franța este sub cea a Bostonului si multe altele in acelasi sens) si exemplele pot continua; mai mult principalele modele de management sanitar utilizate in lumea medicală modernă sunt tot americane, ca de ex. Sistemul DRG de finanțare a spitalelor introdus in SUA in anii ’80 si care acum este regula din Anglia pana in Australia, inclusiv in România. Toate acestea costa si asta este unul din motivele pentru sumele uriase utilizate in SUA. Iar in ceea ce privește nemultumirea populației fata de sistemul sanitar ar trebui sa urmăriti analizele anuale făcute si sa constatati ca atunci când sunt întrebati dacă vor sa-si schimbe sistemul costisitor cu unul gen englez sau canadian, in care costurile in bani sunt ceva mai mici dar cele legate de timpul de așteptare sunt mult mai mari, ați observa ca in mod constant sub un sfert de americani doresc așa ceva. Sigur ca exista un număr de cetățeni americani care nu au asigurare medicală si de aceea a apărut Obamacare, insa e o mare eroare sa credeți ca aceștia nu au acces la asistenta medicală dacă se imbolnavesc. Problema este ca ajung sa fie îngrijiri in stării avansate ale bolii care sunt mai costisitoare ducand si acestea la creșterea costurilor; si cum cineva trebuie sa plătească se produce transferul costurilor către cei care plătesc asigurari, adică acestea vor creste pentru a acoperii si pe cei care care nu au asigurari dar care primesc îngrijiri medicale. Ca idee generala, dacă analizati indicatori legati strict de accesul la servicii medicale mă tem ca sistemul integral etatist din România oferă mult mai puțin decât cel „privat” american. De altfel sistemul privat american are 48% fonduri publice (Medicare si Medicaid) restul fiind private, dintre care 60% non-profit si 40% for-profit.
    In concluzie discuția privat sau public in sănătate este de fapt nerelevanta si una din marotele microbistilor sanitari legată de neperformanta sistemului sanitar american e alături de subiect.
    Dacă sistemul românesc e bun, e in regula, rămâne așa si trebuie doar injectati mai mulți bani( de la buget prin taxe mai mari si/sau mai multe); dacă nu, trebuie găsite alte soluții si asta nu este un demers ușor, altfel ar fi fost realizat pana acum măcar într-o tara dintre cele pe care le amintiti in articol, toate fiind in profunde si permanente modificări ale politicilor sanitare.

    • Teo,
      N-am nimic cu tine, nu-mi sta in caracter sa atac persoana ci argumentul dar de data asta ma vad nevoit sa spun ca textul tau seamana 99,9% cu cel al unui lobbyst care are interese directe in subiectul de discutie. Deci da-mi voie sa nu accept argumentele tale ci sa le resping ca pe ale cuiva direct interesat si deci complet subiectiv.
      Cu stima.

      • AdiRus dacă poți fi mai clar, care sunt argumentele de lobbist pe care le respingi si care ar fi motivatia, in esenta forumul acesta are ca obiect tocmai argumentele si nu impresiile, altfel nu e nici o discuție.

        • Pai dau numai un exemplu care mi se pare vadit manipulatoriu.

          Sa spui ca 80% din laureatii Nobel in medicina trăiesc si lucrează in SUA iar asta implica faptul ca respectivul sistem e bun, poate cel mai bun, e cel putin rau voit si manipulatoriu. Orice manual de retorica iti spune ca atunci cand scoti din context, un arguent isi pierde valabilitatea. Ori dvs. exact asta faceti – scoateti din context. Nu ne spuneti ca populatia SUA e de zeci sau sute de ori poate mai mare decat ale unor tari cu sisteme de sanatate chiar mai bune cum ar fi tarile nordice. E evident ca ne asteptam in cazul acesta ca proportia de laureati Nobel raportata la nr populatiei sa se pastreze. E normal ca tarile nordice sa aiba poate 3 sau 4% din laureatii Nobel pentru ca populatia acelor tari e mult mai mica. Nu ne asteptam ca statele nordice sa aiba 80% din laureati iar SUA 20% corect? Atata timp cat finantarea proiectelor de cercetare e asigurata in mod decent, rezonabil, atunci ne asteptam sa vede o proportionalitate raportata la populatie. La urma urmei cred ca putem vorbi de un nr de cetateni pe cap de cercetor nu?

          Deci ca sa n-o lungesc. Dvs. aduceti argumente colaterale, scoase din context, disimulate si prin urmare nu pot decat sa va suspectez de subiectivism si de cointeresare.

          Sunt intr-adevar aspecte bune in sistemul aerican de sanatate dar conceptul ca el trebuie sa fie un bissiness ca oricare altul e unul total gresit si care naste consecinte catastrofale. Daca ati fost in state si ati stat de vorba cu americani de rand poate ati auzit si dvs ca si mine de oameni care s-au dus la un vraci mexican sa le puna piciorul in atele cand si l-au rupt sau de pacienti cu cancer care se bucurau ca isi pot plati morfina pana la moarte pentru ca de alt tratament precu citostatice sau radioterapie nici nu putea fir vorba la asigurarea medicala pe care o aveau.

          Prin urmare parerea mea e ca sistemul de sanatate nu poate fi privit doar ca un oarecare alt bussiness din capitalism. Trebuie sa fie un hibrid. Da e nevoie de concurenta, de competitie si de alte elemente care definesc bussiness-urile capitaliste, dar pe langa toate acestea trebuiesc impuse praguri, limite, previziuni si reguli foarte clare pt a mentine acest sistem cat mai uman posibil si a nu-l transforma intr-un „rechin” economic rapace.

  5. Articol judicios (minus aprobarea legii, nediscutata inca in Parlament).. Tot ce spuneti e adevarat ! O singura intrebare : de unde bani ??? In Franta de pilda, asigurarile de sanatate au in fiecare an un deficit considerabil, deficit pe care statul il plateste dela buget. Noua lege preconizata revine la intentiile din ’98, cu Programele nationale finantate dela Buget, vre-o 10-12 daca nu ma insel : pediatrie, nasteri, boli transmisibile si venerice, preventie (vaccinari), medicina scolara, cancer,etc.
    Problema e ca bugetul Romaniei e deficitar de mai multi ani, ca trebuie sa achite si deficitul Casei de Pensii. Aici ne-a dus administratia mizerabila din ultimii 20 de ani, hotiile, privatizarile frauduloase, firmele de stat (Regii, auzi tu !)care in loc sa aduca bani la Buget produc pagube.S-a fixat acum o limita a deficitului bugetar. Pe de o parte e bine, nu putem creste la nesfarsit datoriile statului, condamnand generatiile viitoare la saracie. Dar repet, de unde bani pentru sanatate ?

  6. Stimata doamna Ares,
    Intentia dumneavoastra este minunata, dar articolul contine cateva erori majore. In primul rand, proiectul noii legi a sanatatii nu a fost aprobat inca. In Parlament va ajunge in luna septembrie. Proiectul a fost publicat la inceputul lui iulie pe site-ul ministerului si este in dezbatere publica doua luni. Este probabil cel mai de dreapta proiect de lege promovat de un guvern care se clameaza a fi de stanga. Dezbaterea legii a inceput (la Bucuresti au fost mai multe intalniri publice, cateva rapoarte, intalniri televizate -acoperite in ultimele saptamani de scandalul politic-) chiar si pe HotNews, unde se gaseste o sectiune special creata: http://www.hotnews.ro/reforma_in_sanatate Gasiti acolo explicatii impartiale ale legii, precum si opinii ale autoritatilor sau ale expertilor din Romania sau de afara.
    Miturile pe care „le ridicati la fileu” sunt interesante teoretic, dar practica e mult mai complexa. De exemplu, sistemul francez si cel englez sunt extrem de diferite (desi dumneavoastra le asimilati aceleiasi categorii), iar in Marea Britanie sistemul trece in prezent printr-o reforma cel putin la fel de radicala in intentii ca si cea din Romania. Sistemul propus de actualul proiect va duce in cativa ani la o privatizare de facto a asigurarilor de sanatate din Romania, dar comparatiile cu sistemul american sunt hazardate pentru ca diferentele sunt majore. Temele ridicate de dvs. sunt foarte interesante dar pentru o mai mare precizie v-as ruga fie sa cititi proiectul legii, fie explicatiile din sectiunea HotNews mai sus pomenita. Si apoi sa reveniti. Tema este intr-adevar extrem de importanta. Multumesc.

    • Privatizarea sistemului de asigurari de sanatate din Romania va declansa un genocid selectiv

      Asigurarile private de sanatate nu vor rezolva problemele sistemului sanitar ci le vor agrava deoarece o parte din fonduri vor ajunge in buzunarele asiguratorilor privati sub forma de profit. Aceasta lege va polariza si mai mult societatea romaneasca. Asigurarea de baza va fi o gluma iar cei cu bani isi vor face asigurari suplimentare, care vor fi de fapt asigurarile care vor conta. Se va intampla ca si pe Titanic: cei de la „clasa 1” se urca in „barcile de salvare” (asigurari suplimentare) iar cei de la clasele 2 si 3 se vor scufunda odata cu „vaporul” (pachetul de baza).

      In Germania, numai persoanele care castiga mai mult de 50.000 Euro pe an pot opta pentru asigurari private. O persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de stat. 85% din populatia Germaniei au asigurarea de baza (de stat).
      Oare de ce rupe statul german orice legatura intre asigurarile private si cele de stat? (o persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de stat). Si de ce opreste accesul la asigurarile private pentru cei care castiga mai putin de 50.000 Euro pe an? Raspunsul: tocmai pentru a nu submina finantarea asigurarilor de stat. Si asta intr-o tara cu putere economica mult superioara Romaniei si cu un procent de peste 10% din PIB alocat sanatatii (in Romania procentul este cam jumatate fata de Germania). Statul german face acest lucru nu pentru ca are ceva impotriva sectorului privat ci pentru ca considera sanatatea populatiei o obligatie a lui si un drept al omului.

  7. Interesant este ca noua lege ,desi cineva spunea ca este de dreapta nu face referire cu absolut nimic la situatia prestatorului din sanatate,referire face numai la asigurat sau beneficiar de asigurari private sau fonduri bugetare.In conditiile actuale din Romania cred ca ar trebui intrebati si prestatorii care ar trebui sa fie masurile stipulate de noua lege care sa-i asigure conditii exitentiale decente .Cred ca numai o lege care multumeste 70-85 la suta dintre prestatori si beneficiari este o lege corecta,nu cred ca exista asemenea legislatie pe undeva prin lumea asta,sau poate ma insel.

  8. Pentru numele lui Dumnezeu, doamna/domnisoara, ati avut asigiurare at all!? Si daca da, ce asigurare ati avut!?

    Am avut din nefericire nevoie sa apelez la serviciile medicale americane (care au inclus MRI cerebreal cu substanta de contrast) si nu am platit un singur dolar!
    In schimb, in Franta, pentru un lumbago, am asteptat 3 zile pana sa ajung la medic(ul de familie!), timp in care evident, cu automedicatie, totul se rezolvase!
    In Germania, programarea pentru operatia de hernie de disc (da! am ajuns la cutit, pana la urma) s-a facut peste 5 (cinci!) luni de la diagnostic, la momentul in care aparusera deja efecte functionale! Si da! am invatat lectia, am trecut pe asigurarea privata, care imi asigura accesul cvasi-instatnt la practic orice serviciu medical am nevoie! Repet: PRIVATA!

    Ceea ce scrieti dvs aici este pur si simplu aiurisant! Da, privatizarea duce la cresterea eficientei actului medical si la eficientizarea economica a spitalelor (si va stau la dispoziti cu exemple chiar din sistemul de sanatate din tara!). Da, privatizarea duce la cresterea calitatii actului medical (again, va stau la dispozitie cu exemple)!…

    In conditiile in care Romania are atat de putini bani precum afirmati (ma indoiesc: sunt suficienti bani, insa se fura ca in codru!), ce e de preferat: sa folosim acesti (putini) bani intr-un sistem demonstrat ca eficienta si calitate sau sa continuam sub obladuirea acestui stat impotent, care nu e in stare sa se debaraseze nici macar de hotii pe care controalele CC i-a dovedit ca atare!?

    P.S. Poate cineva sa imi arate diferentele DE SUBSTANTA dintre proiectul de lege din Ianuarie si cel depus acum spre dezbatere?.. ca sa stiu/inteleg pentru ce s-a demonstrat cu atata elan in iarna, iar acum totul e linste si pace!

    • Sistemul de asigurari de sanatate din Germania

      1. In Germania, toti salariatii sunt obligati sa aiba asigurari de sanatate de stat. Numai persoanele care castiga mai mult de 50.000 Euro pe an pot opta pentru asigurari private. O persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de stat. 85% din populatia Germaniei au asigurarea de baza (de stat).

      2. Fondurile pentru asigurarea de stat sunt gestionate de organizatii NON-PROFIT. Ele sunt supuse unor reglemantari guvernamentale stricte si sunt constituite din contributia lunara a angajatilor si angajatorilor. O parte a acestor fonduri e finantata de stat (asistenta financiara) pentru a acoperi asigurarea persoanelor care nu au fost niciodata angajate sau nu platesc pentru sistem.

      3. Exista un sistem de preturi uniform in toata Germania numit DRG (un sistem de spitale clasificate). Acesta include plata medicilor, serviciile medicale, mancarea si cazarea din spital.

      4. Exista reglementari guvernamentale stricte care stabilesc calitatea actelor medicale iar serviciile medicale sunt supravegheate in mod continuu. Sunt colectate date prin diverse proceduri, fiind analizate sistematic (o rutina) de agentii guvernamentale.

      5. Sistemul de spitale din Germania este foarte vast avand aproximativ 2000 de spitale care sunt grupate in functie de apartenenta:
      a. 55% dintre spitalele din Germania apartin statului.
      b. 38% dintre spitale apartin unor organizatii non-profit.
      c. 7% dintre spitale apartin unor societati comerciale.

      6. Spitalele din Germania sunt faimoase pentru criteriile inalte de performanta pe care le impun. Ele au cei mai bine calificati medici care sunt acceptati sa practice ca specialisti numai dupa o pregatire lunga si intensiva.

      7. Spitalele din Germania au de regula camere cu doua paturi, pentru doi pacienti. In aceste spitale se poate plati o taxa suplimentara pentru cei care doresc o camera doar pentru ei.

      8. Nu exista liste de asteptare pentru operatiile importante si pentru tratamente.

      http://heart-consult.com/articles/german-healthcare-system

      http://www.english.german-hospital-service.com/html/background.html

      http://www.amiexpat.com/2009/08/18/health-care-in-germany/

      http://en.wikipedia.org/wiki/Health_in_Germany

      http://www.theexpatdirectory.com/articles.php?c=expat_german_health_care

      • 1. Corect.. daca vorbim de 50.000 de euro/an brut. Nu sunt insa convins de procentul de 85% pe care il avansati.

        2. Imi puteti arata unde in legislatia germana este stipulata aceasta obligativitate ca asigurarile de santate de stat sa fie gestionate de organizatii non profit? nu de alta dar tocmai ce urmarisem acum doua saptamani un documentar despre profiturile in scadere ale asiguratorilor din sanatate…

        3. Nici vorba! Imi pare tau, dar aici sunteti complet pe langa subiect! Stiu sigur ca salariile medicilor difera functie de zona in care profeseaza; nu sunt sigur ca standardele de cost ale actului medical per se sunt diferentiate, pretul cazarii, mesei etc, sunt insa clar diferite.

        4. Exista reglementari CLARE ale algoritmelor diagnostice si terapeutice de urmat, de aici decurge si calitatea (care e analizata in primul rand de expertii asiguratorilor, conform unor normative de eficienta terapeutica si de cost)

        5. Daca ziceti dvs si Wikipedia….

        6. LOL!
        Mda.. ce sa spun… de 6 ani de cand sunt in DE am vazut (si am fost martor la!) atatea exemple de malpraxis incat mi-e greu sa mai cred bla-blaurile de genul asta! cum va suna sectiune de brahial nediagnosticata vreme de 6 lunie si apoi programata pentru interventie dupa alte 3 luni

        7. Nici vorba! Doar in spitalele nou construite majoritatea saloanelor sunt cu 2 paturi. In rest insa, sunt cu 3 si 4 paturi!

        8. Nu exista liste de asteptare pentru operatiile pentru afectiunile cu caracter acut si care pun viata pacientului in pericol! A nu se confunda cu operatiile importante, majore!

  9. „Legea nouă a sănătății a fost aprobată discret pe fundalul scandalului legat de referendum.”
    Serios? De catre cine? Poate va referiti la modificarea recenta, prin pixul unui ministru, a proiectului in sensul majorarii contributiei obligatorii?

    „Mi-aș dori să o aud explicată și dezbătută pe acest forum de oameni imparțiali, ” …ce pacat ca nu doriti si sa utilizati si butonul de search sau sa apelati la zeul Gugal. iata un articol recent:
    http://www.contributors.ro/administratie/asigurari-sociale/noua-lege-a-sanatatii-preambul/
    …asta pentru ca dezbaterea pe care ati ratat’o s’a intins pe cateva luni.

    „Este o lege bună? O lege proastă? Cum va influența buzunarul unui bugetar de vârstă medie cu probleme de sănătate? ” pai, cel mai bine ar fi sa incercati sa studiati domeniul, sau macar sa cititi legea, inainte de a ne tranti opiniile dumneavoastra urechiste, extrase in principal din productiile propagandistice ale lui M Moore. Si inca ceva: va rog sa verificati „informatiile” pe care ni le oferiti [fara a indica vreo sursa, deci din auzite] despre diverse sisteme de asigurari, s’ar putea sa fiti uimita cat de facil poate descoperi un cititor obisnuit cu mediu virtual lipsa de corespondent cu realitatea juridica si economica.

  10. Desigur, introducerea este eronata. Noua lege a sanatatii nu a fost aprobata. Nici macar discret. Mai mult, oricit ar parea de paradoxal pentru multi – oficial legea sanatatii nu a intrat nici macar in dezbatere publica. Ceea ce se gaseste pe site-ul MS este un draft aflat la sectiunea forum iar ministrul sanatatii incearca sa gaseasca cea mai buna solutie pe care o va propune guvernului. Abia apoi proiectul se va muta la capitolul transparenta decizionala si va intra, OFICIAL, in dezbatere publica. Acesta este si motivul pentru care, desi eu imi fac propriile analize – inclusiv pentru ONG-uri cu preocupari in domeniul politicilor publice, am evitat sa ma pronunt prea mult, proiectul se poate schima radical de la o zi la alta, fara a fi oficializat. Poate acesta este si motivul „tacerii” privind noutatile propuse. Totusi, atrag atentia asupra unui risc. Din confuzia generata (sunt convins ca involuntar) s-a nascut ideea unei ipotetice aprobari publice a noului (in fapt vechiului) proiect. Nimic mai fals si mai periculos. Fals – pentru ca exista argumente serioase impotriva unora dintre solutiile propuse. Periculos – pentru ca astfel de proiecte ajung sa fie aprobate de politicieni, membrii ai guvernului, premier, parlamentari, etc, care nu inteleg absolut nimic din functionarea sistemului sanitar. Daca insa daca populatia pare a-l aproba – probabil ca este bun si ajung la concluzia ca poate fi promovat. Pe cit de fals pe atit de daunator. Drept urmare salut pe oricine intelege sa arate ca este preocupat de noul cadru legislativ propus – chiar daca opiniile exprimate sunt aparent subiective. Nu este nici un pericol – toti suntem subiectivi. Imi doresc insa un punct de vedere profund argumentat, in special din partea Colegiului Medicilor si a profesionistilor din domeniul sanatatii.

  11. ‘SiCKO’ Factual Backup

    SiCKO: There are nearly 50 million Americans without health insurance.

    The Centers for Disease Control and Prevention actually reported that 54.5 million people were uninsured for at least part of the year. Health Insurance Coverage: Early Release of Estimates from the National Health Interview Survey, 2006. Centers for Disease Control. http://www.cdc.gov/nchs/data/nhis/earlyrelease/insur200706.pdf

    The amount of uninsured is rising every year, as premiums continue to skyrocket and wages stagnate. From 2004 to 2005 the number of uninsured rose 1.3 million, and rose up nearly 6 million from 2001-2005. Leighton Ku, „Census Revises Estimates Of The Number Of Uninsured People,” Center on Budget and Policy Priorities, April 5, 2007 http://www.cbpp.org/4-5-07health.htm. With 44.8 uninsured in 2005, in 2007 the number will be much higher. Professors Todd Gilmer and Richard Kronick, in „It’s The Premiums, Stupid: Projections Of The Uninsured Through 2013,” Health Affairs, 10.1377/hlthaff.w5.143, „project that the number of non-elderly uninsured Americans will grow from forty-five million in 2003 to fifty-six million by 2013.” According to these authors, by now the number of non-elderly uninsured by this date clearly would be nearly 50 million.

    Mai multe date la fel de interesante pe site-ul

    http://sickothemovie.com/checkup/

    • @Alexandra Ares. Siteul la care ne trimiteti dumneavoastra nu este o sursa de incredere. Oricum, va multumesc pentru efort. Din pacate ramaneti angrenata in aceasta paradigma propagandistica intemeiata pe o fractura logica: pe de o parte deplangeti situatia celor neasigurati, iar pe de alta acuzati sistemul de asigurari si relevati costurile exorbitante impuse de o polita banala asupra unei gospodarii; trebuie sa va hotarati ce doriti: un angrenaj universalist sau o piata libera; un regim in care toata populatia, indiferent de venituri, este obligata sa contribuie la functionarea a 2 piete reglementate si interconectate, deci este taxata fara drept de apel [si este vorba de varianta obama deja implementata in state sau de varianta etatista a Germaniei] sau o piata libera in care nimeni nu poate fi impins sa intre si in care cei ce aleg sa se ingrijeasca singuri sau prin plata directa catre medici sint cei mai fericiti, si in niciun caz creuzetul compasiunii noastre, din moment ce acestia obtin servicii la costuri reduse si nici nu le este violat consimtamantul la fiecare operatiune medicala. Desigur, existenta unei piete a serviciilor medicale neconectata la cea a asigurarilor, deci implicit redusa ca nivel al ofertei, nu convine intereselor marilor corporatii farmaceutice si financiare [pe o a asemenea piata autonoma ei nu pot intra, nu pot dicta preturi, nu pot influenta relatiile comerciale dintre operatori si furnizori etc], in plus atractivitatea acesteia afecteaza raspandirea mecanismelor de tip fascist prin care corporatile au pus stapanire pe bugetele de sanatate ale cetatenilor. S’ar putea, de pilda, ca stilul de viata al unei comunitati de tip amish sa devina atractiv in conditiile in care vreun creator traznit de documentare s’ar apuca sa descrie, prin comparatii mestesugite, sanatatea de exceptie a acestei populatii neasigurate, stare obtinuta prin eforturi minime, prin accesarea unor servicii directe, la care sa adauge si un material asupra incidentei scazute a bolilor psihice, cum ar fi ipohondria, din moment ce lipsesc sursele care sa o induca sau favorizeze [daca au facut asta cu Cuba de ce nu ar ridica in slavi si pe inapoiatii astia?]. Gradul de rezistenta a acestor mici piete comunitare depinde de stabilitatea masei de clienti deservita de cabinetele individuale de medicina si de garantarea de catre state a autonomiei comerciale a acestora, or, in conditiile economice actuale a devenit evident ca, pentru marile corporatii, singura cale de a distruge aceste mici piete comunitare consta in ruperea legaturilor directe dintre pacient-client si doctor-antreprenor prin statuarea platii indirecte, exclusiv prin intermediarii favorizati de lege [marii asiguratori asta reprezinta in esenta: un intermediar angrosist al fondurilor pentru sanatate]. Chiar daca titularul actiunii de redistribuire ar fi statul printr’o agentie a sa, pietele tot ar fi afectate, ca sa nu mai vorbim de aparitia unui monopol absurd si periculos asupra unui domeniu economic vital. Distrugerea pietelor conduce la imposibilitatea stabilirii unui pret corect, natural, al serviciilor medicale, precum si la eliminarea vointei umane din procesul de prioritizare a valorilor, bunurilor si serviciilor pe care este obligat sa le achizitioneze; operatorul etatist poate functiona ok atata timp cat economia in ansamblu merge bine si volumul contributiilor este constant, destul de mare incat sa acopere distorsiunile si erorile inevitabile in procesul de stabilire a pretului si a serviciilor din pachetele de baza, insa in conditii de depresiune mecanismul devine tinta tuturor jucatorilor plasati in apropierea sau inlauntrul sau si a caror existenta depinde de profitabilitatea promisa de sistem [producatori de medicamente, de echipamente, de instrumente medicale, sindicatele de profil, functionarii companiilor de asigurare, functionari guvernamentali, politicieni], toti concurind pe o felie din ce in ce mai subtiata in detrimentul consumatorului final, adica al pacientului ghinionist ce nimereste nu intr’un spital, ci intr’un ring devastat; este ceea ce se intimpla astazi in Ro, si ceea ce se poate intampla chiar si in Germania, puternicul stat industrializat care, asa cum ne arata istoria, nu este nici pe departe intangibil in fata fortelor economiei.

  12. ţineţi cont că degringolada prin care trece românia în ultimele luni a pornit de la proiectul unei dubioase legi a sănătăţii – una care trecea în seama companiilor private toate cheltuielile bolnavilor.
    asta în condiţiile în care excesul de investigaţii sofisticate şi de medicamente scumpe pun asiguratorul în situaţia de a fi atent la profitul său, nu la vindecarea bolnavului.
    se pare că, susţinând un proiect extrem de controversat, băsescu şi-ar fi dezvăluit câte parale dă pe popor şi câte – pe fericirea companiilor de asigurări (ca să nu spunem mai mult…)
    din nenorocire, în toată lumea funcţionează acest sistem de selecţie financiară a oamenilor: cine e bogat, merită să trăiască mai mult. cine nu… îl priveşte; şi aşa, planeta este suprapopulată.

  13. De ce nu va uitati mai aproape la performantele foarte bune ale sistemului sanitar din Austria – in conditiile in care costurile sanatatii ca si procent din PIB sunt mai putin de jumatate fata de procentul similar din SUA?

  14. Vom ajunge să să asigurăm oamenii precum mașinile. Cei cu asigurarea obligatorie nu vor fi despăgubiți decât în mică proporție, și pentru lucruri mai grave, iar cei cu CASCO vor fi despăgubiți în proporție de 100%. Din păcate profitul bănesc este pus mai presus de sănătatea omului, și se caută cu înfrigurarea justificări pentru aceasta. Și când te gândești că prima calitatea a unui medic și a medicinei în general ar trebui să fie compasiunea, înțelegi că de fapt, este o problemă cu noi, oamenii. Unde s-a ajuns? De ce nu mai putem fi umani? De ce ne-am transformat în mașini de făcut bani?

  15. Mie sistemul norvegian – prezentat aici – mi se pare cel mai ok.

    Sotul meu este medic si spune de asemenea ca banii ar trebui sa urmeze pacientul.
    Sa poata merge la orice spital, clinica si acolo sa-i trimita asigurarile banii.
    Ar fi astfel concurenta intre spitale/clinici pentru a oferi servicii de calitate, a atrage cat mai multi pacienti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandra Ares
Alexandra Areshttp://www.AlexandraAres.com
Scriitoare, dramaturg, jurnalist de televiziunine și critic de teatru traiește la New York, a lucrat la ONU și CBS News. In Romania a fost redactor și realizator la TVR, Redacția Teatru. Printre cartile sale se numara: Author of Dream Junkies, My Life on Craigslist, The Other Girl.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro