vineri, martie 29, 2024

Bugetul USL sau cum să taxezi cu minte puţină şi să cheltuieşti cu mâna spartă

Guvernul USL condus de premierul Victor Ponta a prezentat zilele acestea propunerea bugetului general consolidat pentru anul în curs. Retorica mirobolantă pre-electorală a intrat în contact cu realitatea dură a economiei iar rezultatul, bugetul pe 2013, este cu adevărat reprezentativ pentru gândirea actualului guvern. Subliniez ce am mai scris şi cu alte ocazii: cel mai dificil şi mai important test al competenţei şi intenţiilor politice ale unui guvern este modul în care taxează şi, respectiv, cheltuieşte banii publici. Restul sunt doar vorbe. Nu intenţionez să trec în revistă principalele cifre şi asumpţii din spatele bugetului – acestea au fost verificate şi agreate cu FMI şi UE – aşa că sunt inerent rezonabile. Diavolul stă, ca de obicei, în detalii.

Prima observaţie care trebuie făcută este că, deşi economia este prevăzută să crească de la aproximativ 600 de miliarde de lei în 2012 la 623 de miliarde lei în 2013, cheltuielile cresc cu 15.4 miliarde de lei faţă de anul trecut. Cu alte cuvinte,guvernul intenţionează să cheltuiască semnificativ mai mult decât ar justifica-o creşterea economică. Şi pentru că banii nu vin nici din cer şi nici de la BNR – finanţatorii cei mai ieftini posibili – constructia bugetară se bazează pe creşterea taxelor şi, meteahnă veche, pe mai mulţi bani de la UE. Ca şi importanţă relativă, aportul taxelor adiţionale este cam de un sfert din totalul creşterii cheltuielilor, iar fondurile europene reprezintă restul de trei sferturi. În plus, guvernul USL continuă obiceiul contraproductiv al guvernelor anterioare PDL de anunţa măriri de taxe cu numai câteva zile înainte de aplicarea lor în practică. În ceea ce priveşte fondurile europene, bazându-ne pe experienţa dezastruoasă şi apartinică a trecutului, este evident că structura bugetului prezintă riscuri semnificative. Cheltuielile suplimentare sunt bătute în cuie, aşa că întrebarea naturală ce se pune este ce se va întâmpla dacă colectarea de taxe este deficitară sau banii europeni sunt mai puţini?

Cea mai mare creştere de taxe, circa 1 miliard de lei, vine din fiscalizarea suplimentară a companiilor din energie şi exploatarea resurselor minerale. Se introduce taxarea de tip forfetar (procent din venit) a companiilor care exploatează şi comercializează resurse naturale (în afară de gaze naturale), precum şi taxarea suplimentară a companiilor care exploatează gaz natural pe baza diferenţei între preţul (proaspăt liberalizat) al pieţei şi vechiul preţ (subvenţionat). Ideea în sine nu este rea şi colectarea garantată. Ştim cu toţii că redevenţele negociate în 2004 de guvernul PSD condus de Adrian Năstase, ca parte din contractul de privatizare al Petrom, au fost foarte mici şi fixate pe 10 ani. Dar această problemă se rezolvă mai eficient prin revizuirea redevenţelor decât printr-o taxare temporară de tip forfetar, care va rezulta aproape sigur în creşterea preţurilor la pompă şi deci în transferul prompt al poverii fiscale de la companii la populaţie. Consiliul Concurenţei sper că este treaz.

Creşte, de asemenea, fiscalizarea fermierilor persoane fizice precum şi a IMM-urilor. Din nou, reducerea evaziunii fiscale din agricultură, încurajarea modernizării şi eficientizării exploatărilor agricole prin consolidare precum şi îmbunătăţirea colectării taxelor de la firme mici nu sunt idei proaste în sine. Problemele apar când intrăm în detalii: se introduc excepţii de la noile taxe pentru persoanele care au în arendă teren de la stat, adică fix baronii locali. S-a gândit cineva la cum pot fi protejaţi micii fermieri forţaţi să îşi vândă terenurile de taxele mai mari probabil tot către baronii locali care sunt scutiţi de aceste taxe? Taxarea forfetară a IMM-urilor, împreună cu lărgirea bazei de impozitare prin reducerea pragului de venituri anuale de la €100,000 la €65,000 practic dublează taxele plătibile de o astfel de întreprindere în condiţiile unei profitabilităţi medii de 10% (de la 16% din €6,500 la 3% din €65,000). Există o soluţie atât de simplă că îţi vine să invoci divinitatea: introducerea opţionalităţii acestei metode de taxare, cu alte cuvinte, să se lase la alegerea întreprinderii dacă să plătească 16% din profit sau 3% din venit!

Şi pentru că vorbim de opţionalitate, fac o paranteză pentru a menţiona o consecinţă neprevăzută (de către guvernul USL) a mult trâmbiţatei măsuri de plată a TVA la încasare (şi nu la emitere). Companiile mari, ca de exemplu Astra Vagoane Călători (vezi articol), sunt dezavantajate pentru că nu li se aplică plata TVA la încasare şi datorează TVA la facturare, însă nu pot deduce TVA pentru furnizorii care aplică TVA la încasare decât în momentul plăţii. Consecinţa previzibilă (nu însă şi pentru guvernul USL) este rezilierea contractelor cu furnizorii mici şi creşterea importurilor la care nu se percepe TVA. Şi aici soluţia este opţionalitatea. Lăsaţi micii furnizori să îşi aleagă la ce facturi plătesc TVA la încasare sau la emitere (cum se întâmplă în Marea Britanie, de exemplu). În plus, dacă chiar vreţi să ajutaţi IMM-urile, obligaţi statul să plătească atât facturile, cât şi rambursarea TVA la maxim 30 de zile. Închid paranteza.

Acestea fiind spuse, problemele cele mai mari ale acestui buget nu sunt pe partea de venituri (taxe) ci pe partea de cheltuieli. Aici se citesc cu adevărat intenţiile politice ale acestui guvern: creşterea salariilor bugetarilor cu 7% (peste cât era necesar pentru faimoasa reîntregire), precum şi a pensiilor cu 4%. Prima măsură costă 3 miliarde de lei, iar a doua 2 miliarde de lei – în total 5 miliarde de lei suplimentari cheltuiţi pentru electoratulţintă tradiţional al PSD-ului. Şi pentru că taxele suplimentare nu pot acoperi această sumă, se reduc substanţial banii alocaţi investiţiilor, de la 20.6 miliarde de lei la 17.6 miliarde de lei. Desigur, guvernul USL argumentează că aceastăscădere va fi mai mult decât compensată de fondurile europene pentru infrastructură, ceea ce, recunosc sincer, m-ar bucura în mod deosebit.

Creşte, de asemenea, salariul minim pe economie în două trepte, de la 700 de lei (cel mai mic din UE) la 750 de lei şi apoi la 800 de lei, până la sfârşitul anului. Paradoxal poate, dar sunt de acord cu această măsură nu numai din cauză că nivelul era foarte mic, dar mai ales pentru că această măsură poate reduce evaziunea fiscală. Ştim cu toţii că din cauza nivelului împovărător al CAS-ului, combinat cu multitudinea de excepţii pentru angajaţii independenţi (adică cei care nu au contract de muncă), majoritatea IMM-urilor îşi plătesc personalul cu salariul minim pe economie pe cartea de muncă şi restul de bani la negru sau prin diferite contracte prin care se evită legal plata CAS-ului. Mărirea salariului minim, dacă este asociată cu o reducere a CAS-ului (de altfel parte din platforma electorală a USL) şi o eliminare a excepţiilor, ar putea reprezenta o rară ocazie de a împuşca trei iepuri dintr-un foc: se îmbunătăţeşte nivelul de trai al celor săraci, se micşorează evaziunea fiscală şi se încurajează crearea de locuri de muncă fiscalizate. Până în prezent însă, guvernul USL nu pare să realizeze că are ocazia să şuteze cu poarta goală.

În încheiere, remarc faptul că propaganda pre-electorală pe tema reducerii CAS-ului cu 5% şi a TVA-ului de la 24% la 19%, măsuri pe care le-aş susţine (deşi ar trebui structurate cu inteligenţă) au rămas vorbe goale. Cifrele din buget nu mint însă – România are un guvern social(ist) a cărui primă prioritate rămân bugetarii şi pensionarii. Ceea nu este neapărat condamnabil în sine, dar ar trebui recunoscut şi asumat public. Premierul Ponta ar trebui să declare sus şi tare: „suntem socialişti şi ne mândrim cu asta!”

PS Constantin Stroe, vicepreşedinte Dacia, despre cum guvernul USL prin Ministrul Mediului Plumb (!), „incurajează” producţia autohtonă de automobile prin noua taxă de poluare (a 11-ea): http://www.zf.ro/auto/stroe-dacia-si-ford-nu-mai-pot-conta-pe-vanzarile-in-romania-10519038

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. felicitari pentru articol domnule Mihnea
    pe contributors a inceput sa apara „the new wave”. progeniturile creatorilor democratiei originale sau socialismului stiintific.
    ironia sortii a facut ca romania sa treaca din feudalism (prin comunism) in neoliberalism (nu new liberalism) adica camataria globalizata (sau insusirea cistigului si impartirea pierderii). guvernantii sint anacronici. cozile de topor ale banksterilor. despre ce autonomie sa vorbim cind legile sint impuse de creditori? „criza” si „globalizarea” o sa acopere incompetenta si impostura (lacomia o sa ucida in final si vaca de muls) pina cind oamenii vor iesi in strada.

  2. „Premierul Ponta ar trebui să declare sus şi tare: „suntem socialişti şi ne mândrim cu asta!” ”

    Pana la urma asta e ok si de inteles. Au auzit de la unii ca ar fi si niste liberali in guvernul asta. Dar eu cred ca e doar un zvon, o exagerare rautacioasa.

  3. Totul bine și frumos, dar, dacă se măresc salariile bugetarilor și pensiile, nu e posibil să avem inflație foarte mare și inflația această să diminueze cu mult puterea de cumpărare banilor? adică a tuturor dintre noi ?

  4. Scurt, clar si la obiect. Nu pot sa nu remarc antiteza intre analiza clara, bazate pe cifre, de aici si ambiguitatile si subiectivismele din articolul de ieri al unui alt economist, Cristian Socol (ambii afiliati politic in tabere diametral opuse). Paradoxal si in ciuda tonului general critic, articolul dumneavoastra imi da mai multe motive de optimism in privinta bugetului decat cel al domnului Socol. Macar acum stiu cum stau lucrurile- se putea si mai rau. Felicitari pentru articol.

  5. 1. deocamdata facem o estimare pe planuri, ptr ca s-ar putea sa avem surpize placute la finele anului.
    2. taxarea celor care vand productia agricola creste cu 1% ,ptr ca anul trecut se platea la vanzarea ei 2 % din valoare impozit si 5,5% cass.
    faptul ca cine nu vrea taxa o sa arendeze pamantul in favoarea unei societati care o sa-l exploateze intensiv e ok.dartaxele astea se platesc si la venitul din arenda.
    3.evaziunea in domeniul turismului este maxima.nici asta vara la mamaia nu am primit bon fiscal intr-un hotel de 3 stele cu plus si nici la multe restaurante,alimentare,pizzerii .
    4. o data plangeti de grija imm si pe urma de grija astra care pana la plata tva la incasare ptr imm facea productie pe banii imm.
    5.e bine ca se maresc redeventele prin orice mod. la anul vor fi renegociate.chestia asta trebuia facuta din 2005.
    6.cheltuielile bugetare cu salariile nu sunt mariri ci reparatii ale guvernarii pe care cu onor ati sustinut-o. faptul ca spuneti ca e electoratul psd..s-arputea sa va inselati. o mare parte este acum electoratul pnl,ptr ca tariceanu a atras multa functionarime de partea sa in perioada 2007-2008.
    7. directorul general francez de la dacia face baloane si ameninta voalat guvernul romaniei cu somaj la dacia daca nu se adopta masuri protectioniste. stroe e doar vioara a doua…

    • Cateva observatii:

      „3.evaziunea in domeniul turismului este maxima.nici asta vara la mamaia nu am primit bon fiscal intr-un hotel de 3 stele cu plus si nici la multe restaurante,alimentare,pizzerii .”

      Inseamna ca Pogea si Boc au procedat corect cu forfetarul, nu? Laudati-i si pe Boc si Pogea pentru asta, vreau sa vad daca reusiti

      „4. o data plangeti de grija imm si pe urma de grija astra care pana la plata tva la incasare ptr imm facea productie pe banii imm.”

      Mie imi e neclar ce afirmati aici. Adica Astra nu achita facturile imm-urilor si imm-urile sufereau, ca aveau de platit TVA la stat? Dar de ce statul nu a facut ceva logic: sa lase acest sistem optional? Ganditi la o firma mica care platea oricum TVA-ul la 3 luni (microintreprinderile care nu au operatii externe, de exemplu). Ce nevoie avea firma asta de toata nebunia asta? Schimbarea sistemului informatic, urmarirea foarte dificila a TVA-ului, reticenta celor mari de a lucra cu o firma mica, care aplica „plata TVA la incasare”, etc etc etc

      Asta e ca in bancul ala in care 5 oameni au ajutat o batranica sa treaca strada. Pai de ce a fost nevoie de 5 oameni? Pentru ca ea nu vroia.

      „o mare parte este acum electoratul pnl,ptr ca tariceanu a atras multa functionarime de partea sa in perioada 2007-2008.”

      Cred si eu ca a atras, ca am ajuns cu cheltuielile pentru salariile bugetarilor la peste 9% din PIB. Media prin UE e 7,5% din PIB, iar Germania e la 5,5% din PIB. Si vorbim de tari care colecteaza la buget 40-45% din PIB, nu ca noi, 31-32%. Nu e macar un pic exagerat? Nu s-au angajat cam mult oameni? Nu au crescut salariile mult peste ce putea sa suporte bugetul si economia Romaniei? E lesne sa atragi oamenii aruncand banii ca inconstientul. Ce e mai misto e ca nu esti tu ala care rezolva mizeria creata de tine, lasa ca rezolva prostul de Boc chestia asta.

  6. Stie cineva ce rol are SGG? Pana la Nastase nu exista asa ceva si nu s-a prabusit Romania. Are un buget mai mare decat Educatia.

    • Ba a existat SGG si inainte de Adrian Nastase, Viorel Hrebenciuc indeplinind la un moment functia de coordonator al SGG. Pe langa functia de coordonare administrativa – care ar fi fireasca totusi – in subordinea SGG se gaseste si RAPPS. Voila!

  7. Domnule Vasilache, inainte de a atribui cresterea pensiilor caracterului socialist al guvernului (pe care nu-l contest), ar trebui sa stiti ca aceasta marire cu rata inflatiei si o parte din cresterea salariului mediu brut pe economie este prevazuta in legea pensiilor si reprezinta o compensare pentru reducerea valorii punctului de pensie realizata prin aceeasi lege – nenorocita – din 2010, fata de care nu a protestat nimeni. Guvernul Boc a evitat sa aplice legea pe care el a facut-o prin amanarea maririlor prevazute pentru 2013. Premierul Ponta trebuie deci sa mareasca pensiile fie ca vrea, fie ca nu vrea. Din acest punct trebuie sa porneasca analiza Dvs., dupa parerea mea

    • Acesta este un mit electoral foarte puternic si eficient al USL. Pensiile – mai precis punctul de pensie pe baza caruia se calculeaza toate pensiile – nu au scazut ca urmare a deciziei de neconstitutionalitate a CCR. Anumite pensii au fost taxate, mutare care a fost anulata de actualul guvern. Obligativitatea cresterii (indexarii) pensiilor poate fi schimbata cu un simplu OUG.

  8. E vorba de incurajarea „productiei autohtone” in articolul din ZF? Productia autohtona creste vinzarea autohtona scade – lucruri diferite. Nu apar masini vechi de 20 de ani in Romania ci masini in standard – adica 3,4,5, 6 ani – gen VW Passat, Audi care sint net superioare Daciei Logan si la design si tehnologic. Romanii nu mai sint asa fraieri sa cumpere masini aflate la sfirsitul vietii si pentru care nu se mai produc piese de schimb …

    Stroe si Ford nu vorbesc de „binele tarii” ci de interesele firmei care-i plateste pentru asta – iar a-l cita pe Stroe, fost activist komunist la Dacia zeci de ani, azi „baron local” e naspa. Ford a spus din ziua 1 ca va exporta 80-90% din productie oricum si ar produce mai mult dar n-au autorute sa mute masinile spre mare, iar Renault tocmai si-a facut o noua fabrica pentru Dacia in Maroc, unde e ceva mai ieftina productia decit in Ro.

    Fara autorute indiferent de guvern si masurile economice punctiforme productia autohtona ( care determina prosperitatea autohtona) nu va creste nici cu Viagra …

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de mai mult de 2 miliarde de euro. De-a lungul timpului Mihnea a fost in mod constant implicat in Europa de Est si Romania si in continuare acorda selectiv servicii de consultanta strategica si financiara pentru mari companii romanesti in situatii complexe sau dificile. Mihnea are un MBA de la Harvard Business School si a absolvit cursurile de Matematica si Economie ale Wesleyan University, SUA. Este un mandru absolvent al Colegiului National Sf Sava din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro