vineri, martie 29, 2024

Ce nu pot pricepe propagandiștii unirii cu Romania

Recent, unul dintre cei mai înfocați partizani ai unirii Republicii Moldova cu România posta pe Facebook un zvon, potrivit căruia prim-vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău, magnatul Vladimir Plahotniuc ar fi anunțat că ar putea convinge 67 de deputați din totalul de 101 să voteze în favoarea unei astfel de uniri.

Mi-am exprimat opinia că, pe lângă faptul că un astfel de zvon este stupid, Parlamentul nu poate aproba de unul singur unirea cu România, așa cum  rezultă din art. 142 (1) al Constituției Republicii Moldova:

Dispoziţiile  privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului,  pot  fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum,  cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Vajnicul propagandist al unirii, el însuși membru al parlamentului care a proclamat independența Republicii Moldova la 27 august 1991, nu s-a lăsat și a afirmat că Parlamentul poate pur și simplu să abroge acest articol!!! Probabil că nu a auzit de conceptul de “pietrificare”, prezent și în alte legi fundamentale, de exemplu Franța, Italia sau România, prin care legiuitorul constituant impune limite ale revizuirii Constituției, care nu pot fi depășite decât prin adoptarea unei noi   legi fundamentale de către o nouă Adunare Constituantă special aleasă.

Dar pe lângă aspectul constituțional, mai există și cel politic. Parlamentul de la Chișinău nu este în stare de mai bine de doi ani să aleagă președintele statului, nereușind să întrunească votul a minimum 61 de deputați în favoarea unui candidat. Grupul parlamentar al Partidului Comuniștilor (PCRM), care are mai mult de 40 de deputați, blochează alegerea.

În aceste condiții, cum ar putea acest partid românofob să-și aducă contribuția activă la votarea unei prezumptive uniri? Nu mai spun că nici Partidul Democrat (PDM), din care face parte Vladimir Plahotniuc nu este un partid favorabil uniri, iar liderul PDM, președintele Parlamentului și președinte interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, se consideră moldovean și declară că vorbește limba moldovenească.

În fapt, nici celelalte două partide – Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de Vladimir Filat, și Partidul Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu, nu sunt, prin statut, partide unioniste. Mihai Ghimpu și mai mulți deputați PL sunt unioniști, dar liderul PL a declarat că politica unionistă “nu aduce voturi”.

Și Mihai Ghimpu știe ce spune, deoarece starea de spirit din Republica Moldova nu este favorabilă unirii cu România și acest lucru a fost confirmat de rezultatele tuturor alegerilor parlamentare desfășurate după obținerea independenței acum 20 de ani.

Nici măcar perspectiva aderării și apoi aderarea României la Uniunea Europeană nu a avut un impact semnificativ asupra sentimentului unionist în Republica Moldova, ci doar a dus la explozia numărului de solicitări de redobândire a cetățeniei României, din motive predominant pragmatice și nu sentimental-naționaliste.

I-am spus apoi colportorului de zvonuri pe Facebook că nu există numai Republica Moldova în această ecuație a unirii, ci și România. Probabil că, întrebați într-un sondaj de opinie, o majoritate în România ar fi favorabilă unirii cu Republica Moldova.

Dar în urma unei reflecții mai adânci, probabil că și-ar da seama de costurile – politice și mai ales economice ale unei asemenea uniri. Și aici ajungem o al treilea termen al ecuației unirii, pe care propagandiștii unirii îl trec sub tăcere: Uniunea Europeană.

Când parlamentul României a amendat legea cetățeniei, ușurând procedura de redobândire a cetățeniei, acest lucru a creat nervozitate în rândul anumitor state UE, alarmate de perspectiva unui potențial număr de trei milioane de cetățeni ai Uniunii.

Așa încât, propagandiștii unirii nu trebuie să-și imagineze că Republica Moldova (care este la ani lumină de standardele UE) poate intra pe ușa din dos în Uniunea Europeană. Să-și aducă aminte mai întâi de faptul că acest stat nu are nici măcar statutul de candidat la aderare și, mai ales, nu-și controlează întreg teritoriul, fiind o cale deschisă de acces din fostul imperiu sovietic cu toate consecințele ce decurg de aici.

Acesta nu e singurul propagandist unionist care plănuiește unirea din fața unui termnial de computer. Asta e o îndeletnicire pe multe forumuri de pe internet, Și toate au în comun o trăsătură: lipsa totală de realism, care n-ar fi o nenorocire, dacă respectivii nu s-ar drapa în mod demagogic și patriotard în roșu, galbem și albastru, tratându-i pe cei care aduc obiecții argumentate, drept “”anti-români”, “trădători”, “agenți ai rușilor”și alte asemenea calificative care dovedesc lipsa totală de profunzime a acestor persoane, ce pretind un fel de monopol asupra patriotismului.

Articol aparut si in  Revista Acum

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Doar gargara politicianista! Eu nu m-as agita. Partidele politice moldovenesti vor banii si de la romani si de la rusi. Si se agita in functie de necesitati. De ce ar deveni politicieni de second hand in Romania cind pot fi vedete la ei. Nu-i mai bine sa ne tina calduti pe toti, dupa principiul „pupa-l in bot si ia-i tot”?

    Iar entuziasmul romanesc a scazut la zero dupa ce s-a auzit cit i-a costat si inca ii mai costa pe vest-germanii sentimentul de „frate”, de limba si istorie. Sa platim ce? O marire a saraciei si alte minoritati?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro