Home » Analize »Dezbatere »Educatie »Opinie »Reactie rapida » Citesti:

Clonarea articolelor prin auto-plagiat. Cazul Mihnea Costoiu, ministrul desemnat al Cercetarii

Alexandru Toma Patrascu decembrie 20, 2012 Analize, Dezbatere, Educatie, Opinie, Reactie rapida
62 comentarii 6,701 Vizualizari

Finantarea pentru proiectele de cercetare se acorda in urma unei evaluari, iar unul din criteriile importante este “valoarea cercetarilor”; se urmareste “originalitatea rezultatelor, impactul […] si relevanta”.[1] La rindul sau, impactul se masoara, de obicei, cu ajutorul indicelui de impact ISI; in esenta se urmareste gradul in care un articol al cercetatorului in cauza este citat in lucrarile altor autori.[2]

Si asa incepe goana dupa reviste cotate ISI… Pe scurt, cu cit ai mai multe articole aparute in astfel de publicatii, cu atit mai bine – avansezi in grad (didactic sau de cercetare), obtii mai usor finantari etc.

Si daca nu prea ai ce publica, ce faci? Si daca lucrarile tale sint banale, cum te descurci?

O solutie este sa cauti reviste mai de mina a doua, a treia sau a saptea, dispuse sa te publice; o alta, sa-ti clonezi articolele astfel incit sa para ca publici din greu. Chiar daca revista in care ai aparut are un coeficient de impact foarte mic, macar poti sa-ti populezi, cu mindrie, in CV rubrica “Lucrări publicate în reviste cotate ISI”.

Nu sint boli exclusiv romanesti; se intilnesc pretutindeni.

Si asa ajungem la auto-plagiat. Ce-i asta? Ne lamureste rapid site-ul Bibliotecii Institutului National de Medicina din Statele Unite:

Self-plagiarism, also known as recycling fraud, occurs when an author reuses text in subsequent writings without attributing the previous publication.”[3]

sau, in traducere:

Auto-plagiatul, cunoscut si drept frauda de reciclare, apare atunci cind un autor refoloseste un text in lucrari ulterioare fara citarea publicatiei anterioare [s.n.]

La o rapida trecere in revista a CV-ului dlui. Mihnea Costoiu, actualul rector al Universitatii Politehnice Bucuresti si nominalizat pentru functia de Ministru al Cercetarii, ies in evidenta, printre (putinele) articole publicate in reviste cotate ISI, doua, cu titlu foarte asemanator, publicate cam de aceeasi oameni, in aceeasi revista (!), la aceeasi data (!):

ADAMESCU D., COSTOIU M., COROCAESCU M., PLESU V., IANCU P., ARSENE C., TALPUS M.

Integrated Software Application for University Management of Material Resources, Source:

PRES 2010: 13th International Conference on Process Integration, Modelling and Optimisation for Energy Saving and Pollution Reduction, Book Series: Chemical Engineering Transactions, vol 21, pp 493 – 498, DOI: 10.3303/CET1021083, ISSN: 1974‐9791, ISBN: 978‐88‐95608‐05‐1, (2010)

si

COSTOIU M., ADAMESCU D., SVASTA M., NICOLA S., PLESU V., IANCU P., ALESINCU H.,

TAPU A., TALPUS M., ‐ Integrated Software Application for University Research Management,

Source: PRES 2010: 13th International Conference on Process Integration, Modelling and Optimisation for Energy Saving and Pollution Reduction, Book Series: Chemical Engineering Transactions, vol 21, pp 1069 – 1074, DOI: 10.3303/CET1021179, ISSN: 1974‐9791, ISBN: 978‐88‐95608‐05‐1, (2010);

Comparind cele doua articole[4][5] descoperim fragmente importante, identice sau aproape identice, fara mentionarea referintei!

Textele, cu toate micile refrazari, sint virtual identice; la fel diagramele, desi redesenate, prezinta o structura identica (in prima imagine) sau foarte similara (in cea de-a doua) in ambele articole.

Cit de grav este? De acord, auto-plagiatul nu e nici pe departe la fel de incriminabil ca plagierea altui autor. Cu toate acestea, ridica probleme etice importante. Lucrarile cotate ISI conteaza in cariera, atit la promovare cit si la atragerea de finantari; a scoate articole pe banda rulanta prin clonarea unor texte mai vechi e problematica.

Si mai problematica este aceasta situatie in conditiile in care cel in cauza nu este un simplu cercetator. Dl. Costoiu are deja o pozitie publica importanta in calitate de rector al principalei universitati tehnice din tara, iar acum a fost nominalizat pentru portofoliul Cercetarii.

Mai mult, ridica foarte mari semne de intrebare calitatea cercetarilor publicate de domnia sa. In opinia mea, cele doua articole mentionate mai sus nici macar nu se pot califica drept cercetare stiintifica! Cele doua articole prezinta (suficient de prost si de superficial) implementarea unui sistem informatic ERP (Enterprise Resource Planning); unde este caracterul de noutate, unde este originalitatea? Daca asta e cercetare stiintifica, atunci cei care lucreaza zi de zi la SAP, Navision[6] sau Oracle, cu sute de implementari la activ, ce fac? Cercetare de Nobel? Un nou Manhattan Project?

Un algoritm de lucru mai eficient, capabil sa reduca numarul necesar de tranzactii, o arhitectura hardware inovatoare, o analiza, sprijinita pe date concrete, a economiilor aduse de implementarea sistemului ERP, acestea, intr-adevar, s-ar fi putut califica drept cercetare.

Pina si alegerea revistei (Chemical Engineering Transactions) in care au fost publicate articolele spune multe:

  • nu am gasit-o listata in ISI Web of Knowledge (poate mi-a scapat mie ceva, va rog verificati la

http://ip-science.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=chemical )

  • conform SCImago Journal & Country Rank, este foarte slab cotata; e depasita pina si de o revista din… Macedonia (!) (Macedonian Journal of Chemistry and Chemical Engineering)[7]
  • unul dintre autorii articolelor (Valentin Plesu) este, minune mare!, tocmai in comitetul redactional…[8]

Imi incheiam un articol de ieri (Pentru o revolutie in educatie) spunind ca:

Schimbarea trebuie sa inceapa de la virf. Avem nevoie de un Ministru al Educatiei capabil sa reformeze sistemul si sa-l curete de impostori. In acest context, informatiile privind nominalizarea Ecaterinei Andronescu ca viitor detinator al portofoliului sint de rau-augur.

Pina la urma, de Ecaterina Andronescu am scapat; nu a mai fost nominalizata.

Cred ca ar fi bine ca si la Cercetare sa fie nominalizata o alta persoana. Daca la conducerea acestui minister am avea un cercetator reputat si integru, altfel ar sta lucrurile. Urmeaza audierile in Parlament, poate nu este totul pierdut.

Puteti comenta pe pagina de Facebook dedicata reformei in educatie la http://www.facebook.com/AlexandruTomaPatrascu_______________________________________________________


[1] http://www.uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/PN%20II_PCE_Competitia%202012/Fisa%20de%20evaluare.pdf

[2] http://www.cncsis.ro/userfiles/file/IC6%202011/Procedura%20ISI.pdf

[3] http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2679117/

[4] http://www.aidic.it/cet/10/21/083.pdf

[5] http://www.prodinf.ro/c/document_library/get_file?uuid=37e8f83b-e155-4a5e-ac85-58d3ea4441c0&groupId=18

[6] Mai nou se numeste Microsoft Dynamics NAV; http://www.microsoft.com/ro-ro/dynamics/erp-nav-overview.aspx

[7] http://www.scimagojr.com/compare.php?j1=Chemical+Engineering+Transactions&j2=Nature+Chemistry&j3=Chemical+Engineering+Science&j4=Macedonian+Journal+of+Chemistry+and+Chemical+Engineering&un=journals&inj=0

[8] http://www.aidic.it/cet/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "62 comments" on this Article:

  1. Pinno spune:

    Deja se aude ca “dat fiind cererea mare pentru gradul didactic de profesor” (seceta mare in perioada Funeriu!! plus ca se gindeste ca la piata = trebuie reglata cererea cu oferta prin “PRETURI”!?) se vor relaxa de tot criteriile. Sa ajunga la toti politrucii!!

    Sa vezi atunci hemoragie de articole plagiate si autoplagiate, prin diverse reviste si revistute! Comisiile politice din minister vor aproba pe banda rulanta dosarele politicienilor. Cum nu toata lumea poate deveni profesor, vor trebui respinse niscavai dosare (ale celor neinregimentati politic sau inregimentati de partea “rea” acolo unde este cazul, desigur). Sa vedem daca vreun PDL-ist, UDMR-ist sau PP-DD-ist are vreo sansa! Piine nu stiu cit va mai fi, dar CIRC…!
    De urmarit si criteriile pe care scolile doctorale le vor stabili pentru accederea la scoala doctorala si apoi la obtinerea titlului de doctor! Acum sint mari diferente de la scoala doctorala la scoala doctorala.

  2. ex spune:

    De ce s-ar face un cercetator adevarat ministru?

    • Dan spune:

      Ma dau si eu cu parerea:
      Problema nu este ca am avea nevoie de ministru savant.
      Avem nevoie de un ministru onest. Atata tot.
      Desi am avut un ministru savant (Funeriu), se pare ca Romania s-a OTV-izat. Pe viitor poate un ministru al educatie de la PPDD…

      Precizare: nu ridic in slavi PDL; la mine in colegiu au avut un candidat jenant iar eu am votat USL.

      • Carmen spune:

        Imi dau si eu cu parerea :) . Daca ai votat USL, cu un prim ministru plagiator dovedit si o ministresa a educatiei, plagiatoare, incompatibila si raspunzatoare direct pentru otevizarea tarii(vezi numai BAC-ul profesional, plus sa nu uitam ca a fost omul care a condus cel mai mult ministerul invatamantului in ultimii 10 ani), nu ai deptul sa te plangi de invatamant. Pur si simplu asta ti-ai dorit, si esti direct raspunzator pentru aceasta dorinta. Povestea asta cu candidatul alora a fost prost, si i-am votat pe aia de la USL ca n-am avut incotro e o poveste pentru oteveii acestei tari. Daca vrei sa vorbesti cu oamenii inteligenti, cut the crap.
        P.S. :Sa nu uitam cadoul ministresei din ultima zi de mandat, super ordonanta care distruge legea educatiei, asta dupa ce s-au plans nu stiu cat ca Boc si-a asumat legea educatiei si n-au discutat-o in parlament. Tocmai au facut mult mai rau decat Boc, pentru ca o ordonanta n-o poate discuta nimeni, nicaieri. Ah, am uitat de avocatul poporului, care e tot de la PSD, si care, de cand a luat functia asta, nu mai exista pe nicaieri. Cel putin Boc a avut curajul si si-a asumat legea in parlament (existand posibilitatea sa cada guvernul).

    • DrDoc spune:

      De ce s-ar face un cercetator ministru?

      Alegeti optiunea:

      1. s-a saturat de saracie si umilinte si se face c..va pe trotuarul politicii;
      2. devine sterp din punct de vedere creativ si alege drept cimitir al elefantilor . . . politica;
      3. din totdeauna a fost o nulitate (desi a avut inceputuri bune si idei fertile), asa ca ajunge pe plaja balenelor esuate . . . politica;
      4. pe baza saraciei, singuratatii, dorului de tara si nesigurantei ‘cercetatorul’ a acceptat un ajutor de la secu’, semneaza un angajament si devine Tampax politic; de aici intransigenta si inflexibilitatea care ascund slabiciuni structurale si mafii de grup;
      5. isi da seama ca cei putini si buni trebuie sa fie reprezentati; isi da seama ca natiunea trebuie sa reziste unei competitii globale si are nevoie de o ierarhie clara de valori; asa ca face pasul catre arena politica unde scuipatul devine regula iar minciuna – lege si accepta toate astea pentru a reusi sa salveze, macar in parte, ‘busola’ natiunii, adica ierarhia de valori; (imi doresc cu ardoare ca aceasta sa fie singura varianta, insa nu este asa. . .);
      6. not applicable; a fi cercetator inseamna sa ai ceva creier, educatie, etc; a fi politician inseamna sa fii adaptabil, adica sa lasi caracterul undeva in urma si sa te rusinezi ca ai avut asa ceva; acestea nu sunt atribute contradictorii!
      7. nu stiu!

      Cu respect,

      Dr Doc

      • Sallas spune:

        DrDoc
        :)
        “1. s-a saturat de saracie si umilinte si se face c..va pe trotuarul politicii” – trotuarul politicii romanesti este locul in care se pot dezlantui/defula frustrarile acumulate in copilarie. Clasa noastra politica, cu mici exceptii, practica cu voluptate perversiunile si devierile.

  3. John Bilco spune:

    Hoops !? un nou ministru al CERCETARII ??!! autoplagiator ?! nu pot crede asa ceva…
    Dl Patrascu (remarcabil “cercetator” de plagiatii..nu poate fi suspectat de culoare politica a impartit si in dreapta si in stinga !!?) merita toata stima pentru efortul deosebit !
    In anii petrecuti in R in cercetare (inginerie seismica si modelare) este adevarat nu prea aveai de unde sa plagiezi…si o “virgula” era considerata suspecta…Acum ?? ce sa mai spun…
    Din pacate R nu evolueaza in directia pozitiva…Bravo Dle Patrascu !! Remarcabil ! jb

  4. incomod spune:

    Tare-as vrea sa vad operele acestor vajnici razboinici contra plagiatului ! :) Al naibii, se sesizeaza numai cand ajunge un “dusman de clasa” la putere :)
    Acum serios, daca ar fi cateva cazuri izolate, de acord, ii ardem pe nesimtiti…Dar cand 90% din lucrarile din tara sunt cu probleme, atunci e vina sistemului… Funeriu a avut timp suficient la dispozitie sa schimbe ceva… a facut… ceva praf :) … Enervanta e ipocrizia asta… In loc sa se faca presiuni pentru reformarea sistemului, tipam isteric “uite-l p-ala, l-am prins” si cand e prins unul din tabara proprie, se tace chitic sau se deviaza subiectul… dezgustator..

    • immm spune:

      incomod nu esti ! nici argumente nu ai ? esti de servici ?
      numeste persoana care a fost ascunsa de funeriu !
      noua lege a functionat un an dupa care au venit modificarile oricum nu poti nega imbunatatirile:
      BAC , proiecte de cercetare evaluate extern(deja au modificat asta), criterii minime de promovare echivalente cu europa de vest(cu astea se lupta acum), … etc
      lasa garga de antena 3 si ne lasa si pe noi in pace !

    • Un simplu cercetator poate cel mult sa iroseasca niste bani. Un rector poate sa nenoroceasca o universitate. Un ministru poate distruge un intreg sistem de cercetare.

      Faptul ca plagiatul si coruptia sint foarte raspindite nu reprezinta un motiv pentru a le accepta.

      In fine, Funeriu a pus bazele curatarii sistemului de invatamint si cercetare, iar Legea Educatiei Nationale (nr. 1/2011) introduce o serie de mecanisme fundamentale. Din pacate, in ultimele luni constatam ca LEN este asaltata din toate partile, e suficient sa ne uitam la schimbarile intempestive ale membrilor Consiliului National de Etica, CNATDCU etc.

      S-au inlocuit cercetatori reputati, unii dintre ei lucrind la universitati straine de prestigiu, cu personaje extrem de discutabile – un singur exemplu: in CNE a fost numit un plagiator :)

      • Gogu Bosorogu spune:

        Puteti sa va uitati la ultimele ajustari de ieri (OUG 92): nu mai e nevoie de abilitare ca sa fii profesor universitar, poti sa ai cati doctoranzi vrei (se stabileste de catre senatul universitatii), rectorul se suspenda din functie pe perioada exercitarii unei functii de membru al guvernului (adica nu e nevoie sa-si mai dea demisia din functie). In plus se abroga tot articolul 215 – poti sa fii la conducere pana la 100 de ani, poti sa fii si rector (autosuspendat) si ministru (deh, sa nu piarda UPB mandrete de rector…). Nu mai exista un numar maxim de ore la plata cu ora (art 288) – poti sa ai iarasi 5 norme.
        Se abroga alineatele 2 si 4 de la articolul 289, cele cu pensionarea si conducerea de doctorate; se introduce totusi un alineat ca sa nu cumulezi pensia cu salariul…
        Mai sunt si altele, dar va las sa studiati impactul lor…

    • Mihai Damian Mihai Damian spune:

      @Daca fura doi e hotie iar daca fura multi e vina sistemului si n-avem ce face :-) . O viziune de om al sistemului.

        • Mihai Damian Mihai Damian spune:

          am citit :-) . Sunt extrem de surprins :-) :-D

        • Vasi spune:

          Printre celalalte modificari care au tot fost amintire de presa, OUG 92/2012 prevede: “18. La articolul 289, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7) , cu următorul cuprins:
          (7) Personalului didactic care a avut calitatea de titular i se poate recunoaşte această calitate, anual, de către senatul universitar, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia renunţării la pensie pe perioada în care rămâne titular.”

          Adica cadrele didactice pensionate in baza Legii 1/2011, se pot intoarce in sistem ca titulari. Bineinteles cu aprobare de la Senat. Adica cu dedicatie si profunda recunostinta.

      • Alius spune:

        Din pacate, la noi prostia e mare. Omul prost gandeste ca cel “incomod”: nu trebuie bagat nimeni la inchisoare, pentru ca, nu-i asa, toti fura si omoara, ca de, asa e sistemul.

        De ce sa ne mai obosim cu demascarea celor in cauza care ajung la varf, cand stim “cu totii”, ca daca sunt de la USL nu se pune, ca nu suntem obiectivi? Da’ nea incomodu’ nu realizeaza ca nu ai cu cine sa schimbi sistemul daca cei care “fac sistemul” si-l “conduc” sunt tocmai cei cae au profitat, au plagiat, self-plagiat, furat. Pai daca pe-astia nu-i demascam, atunci pe cine naiba sa mai demascam? Si oricum, de demascarea “celor rai”, cei de la PDL, se ocupa vajnicii si neobositii luptatori ai adevarului si eticii, obiectivii jurnalisti de la latrinele TV.

        E buna si demascarea asta, ca poate le mai taie din avant celor care se stiu cum au ajuns mari “cercetatori” si “profesori”, caci daca nu-si doreau functiile astea “inalte” (rectori, ministri etc), nici nu erau demascati.

      • incomod spune:

        “daca fura multi e vina sistemului si n-avem ce face” … De unde anume reiese ideea asta din ce am scris eu ? Observ – si nu e prima data – ca aveti dificultati reale de intelegere a unui text scris :)
        O sa incerc o parabola, ca sa zic asa… Sa zicem ca aveti o casa… observati ca aveti soarceci in ea… nu multi, unul sau doi… E o intamplare nefericita si reactia fireasca e sa prindeti soarecii, sa-i eliminati. Dar daca in aceeasi casa aveti 200 de soareci, care misuna zi si noapte, unde-i problema ? Tot la soareci ? Sau la casa ? Poate are niscai gauri, nu e tencuita bine :) Ce faceti, reparati casa sau alergati doar dupa soarecul ala cu ochelari, ca numa’ ala-i de vina… Fenomenul e evident mai complex, am incercat sa simplific descrierea pentru a putea fi inteles cu o minima capacitate intelectuala… :)

  5. Iordache Cristian spune:

    Mihnea Costoiu nu are doctorat nici pina in prezent desi este rector al UPB din Martie 2012.

    Care este seriozitatea acestui individ ajuns la 40 ani si care nici macar conferentiar nu este, de fapt nu se stie ce grad didactic are, cel mai probabil nici unul.

    Ca ajunge ministru al cercetarii fara doctorat, fara activitate stiintifica, alta decit niste lucrari scrise de altii pe care el doar s-a semnat, asta nu ma mira. Totusi, sa devii rector de universitate fara sa fi publicat macar o carte si fara sa ai doctorat mi se pare o sfidare la adresa comunitatii academice. O bataie de joc.

  6. Vlad A spune:

    politrucul este porta vocea capitalismului extractiv.
    el va decide cum si cu cit va creste economia, cum si cui vor fi distribuite resursele, care va fi nivelul taxelor si impozitelor etc. (analogie cu planificarea socialista)
    in conditiile de mai sus, efectele de care vorbiti in articol sint perfect justificate.
    ar putea o brutarie sau o companie producatoare de software sa reziste in piata daca si ar recruta personalul pe baza legitimatiei de partid ?
    au sustinut cei intrati in parlament un test de limba romana sau aritmetica ? cine te angajeaza si te plateste regeste azi fara sa ai nici o abilitate ?

  7. Marius Ogrean spune:

    Va asteptati cumva la altceva?
    Daca insusi premierul e un plagiator, mi se pare absolut normal ca si ministrul cercetarii sa fie si el.
    PSD…destroying values since 1989…

  8. lektor spune:

    Chemical Engineering Transactions nu e jurnal propriu zis, ci colectie de proceedings-uri. Nu e cotata ISI cu factor de impact si apare doar in Proceedings Citation index.

    Va pierdeti vremea cu costoiu, omul n-a fost si nu va fi niciodata un om de stiinta. Nici macar el nu cred ca are pretentii la asa ceva.

    Problema nu e costoiu, ci cei 75% din UPB care l-au pus rector prin vot, chiar daca n-avea doctoratul.

    • lektor spune:

      de fapt singurul articol publicat de costoiu intr-o revista cu factor de impact (0.387) e asta:

      Glass fibres reinforced polimeric composites-statistic models of surface roughness
      Author(s): Iliescu, M (Iliescu, Mihaiela)1; Spanu, P (Spanu, Paulina)1; Costoiu, M (Costoiu, Mihnea)1
      Source: MATERIALE PLASTICE Volume: 44 Issue: 4 Pages: 365-369 Published: 2007
      Times Cited: 5 (from Web of Science)

      Rectorul UPB avea asadar un gigantic factor H egal cu unu.

  9. codo spune:

    “Urmeaza audierile in Parlament, poate nu este totul pierdut.” In mod sigur, cercetatorii Becali & Co vor pune intrebări pertinente si va fi inlocuita propunerea de ministru.

  10. Andor74 spune:

    Pana acum cativa ani am lucrat intr-un institut, care (in functie de circumstante) declara ca obiect de activitate cercetarea. Am avut de-a face cu sistemul de cotare al propunerilor, am avut de-a face cu conferinte si cu implementare de proiecte. Printre sarcinile de serviciu se numara si “publicarea de articole stiintifice” si “autodezvoltare profesionala prina vansarea in grad (de cercetator)”. Mi s-a parut ciudat la vremea respectiva sa descriu “stiintific” de 3 ori o lucrare mare (care de fapt o implementam la un beneficiar) din diferite perspective.
    Nici in strainatate lucrurile nu stau cu mult mai bine, diferenta care se pune cred ca este la modul in care se finanteaza si utilizeaza rezultatele.
    Dar aceste programe de cercetare au dat posibilitatea tinerilor sa “stea” pe langa universitati si sa beneficieze de activitati extracuriculare. Banii pentru plata proaspetilor absolventi venea de la bugetul de stat, asa ca nu sare patronul in cap cu “da’ tu nu lucri ceva?”.
    Cred ca toata cercetarea ar trebui mutata exclusiv la universitatile si institutele de stat, iar finantarea proiectelor sa se faca doar pentru cele care identifica beneficiari pentru cercetarea in cauza.

  11. Guardian spune:

    Ce barbi domle, desene de astea probabil vine ca studiu de caz cu documentatiile de pe la Oracle!!! Intrebare este cum o revista cotata ISI, chiar de mina a saptea, publica asemenea chestii!! Din ce vad eu e mai nimic (m-am uitat pe “lucrare”, care are vre-o cinci pagini!!!)…scheme block de astea (cu nume pompos de technical architecture) scriu (si nu numia eu, orice arhitect or proiectant de software serios) la tabla prin meetingurile de design in 15-20 minute…asta e cercetare? E o chestie de o banalitate rara, si orice software architect or software design engineer, nici macar senior poa’ sa va confirme imediat! Asta e o joaca, mai ziceam daca era un design serios, desi oricit de sofisticat ar fi designul or arhitectura, nu se incadreaza la “cercetare”…sa fim seriosi acuma, asta e proiectare (eventual, ca ce-i prin publicatia domnului “rector”, nu se incadreaza oricum nici la proiectare – gasiti de astea pe internet cit cuprinde), un domeniu cit se poate de onorabil in itself, da’ nu cercetare! Asta nici macar nu trateaza elemente esentiale si madatorii ale arhitecturii de software (de exemplu unde e componenta de security a proiectui (ca doar n-o fi doar firewall-ul :-) ), care e cruciala intr-un proiect de enterprise ori de system), si multe altele…nu vad nici chestii de standard (IEEE), in fine e o nimica toata, si v-o spun cu toata responsabilitatea, lucrez in domeniu de 22 de ani, am facut si cercetare serioasa si proiecte serioase de software industrial/enterprise…sa faca bine sa puna mina pe publicatile IEEE/ACM sa vada ce inseamna cercetare si noutate in cercetare (ca altfel nu ti-o publica nici o revista serioasa)…ce bataie de joc…si asta e rector la Politehnica din Bucuresti! Pai nu-i de mirare ca nu-i nici in primele o mie din lume…cu lucrari din astea cotate “ISI”, nici nu-i de mirare…

    • petrarca spune:

      Domnule Guardian, ma indoiesc ca lucrati in industria de software altfel nu ai improsca cu noroi realizarile unor colegi. Va asigur ca nu este vorba de o simpla implementare ci de un sistem de management al resurselor materiale pentru organizatiile bugetare pe care nu il veti gasi la nicio companie de software fiea ea de renume cum este ORACLE. Dovada stau implementarile acestui sistem la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iasi, Universitatea Politehnica Timisoara, Universitatea de Medicina si Farmacie din Timisoara, Universitatea din Oradea, alte universitati de mai mica importanta, asta ca sa nu citez Universitatea Politehnica din Bucuresti care este in cauza in “facatura: d-lui contributor. Daca ziceti ca sunteti asa mare specialist puteti vedea efectiv aceste implementari deoarece se lucreaza cu ele in timp real si constituie baza gestiunii economice a organizatiilor enumerate. Cunosc foarte bine aceasta industrie ,eu lucrez in domeniu de aproape 40 de ani

      • Guardian spune:

        Stimate petrarca, inditi-va cit doriti, nci o suparare! Eu nu arunc cu noroi in nici un confrate care se respecta, ba dimpotriva cunosc si pretuiesc o mutlime de romani super-talentati in domeniu, si pe partea de cercetare si pe partea aplicativ- industriala. Si de la Microsoft, si de la Symantec si de la Facebook. Eu nu cunosc ce sisteme au fost implementate pe la respectivele universitati, ca n-am fost invitat sa le auditez, dar va cred pe cuvint ca sunt sisteme robuste bine proiectate (mai cu seama in lumina a ceea ce am zis mai sus). Eu ma refeream strict la respectivul articol din respectiva publicatie.Daca aia se cheama lucrare de “cercetare” atunci eu ma apuc de agricultura! Eu nu stiu cite documente de arhitectura de sistem ati intocmit sau ati vazut dv. (unele ating binisor citeva sute spre mia de pagini cu tot cu diagrame uml de tot felul), da daca articolasul publicat de marele “rector” vi se pare a fi unul, atunci ma tem ca n-avem ce sa discutam. Ca sa nu mai zic de ” articolul de cercetare”, cind n-are nici in clin nici in mineca cu cercetarea!!! Ma tem ca dv confundati cercetarea academica cu altceva…

      • Guardian spune:

        Sau poate sunteti interesat de ce spune domnul David, pe un blog invecinat, respectiv la dl. Vlaston…si desi e un pic misterios, am foarte mici indoiele, ca ceea ce zice nu e adevarat…de altfel era foarte usor de intuit…activiste de partid de foarte tineri, au crescut “academic” odata cu partidul, e usor de intitui metamorfoza…
        “D-le Vlaston, va dau o veste buna: despre cei doi “pitici” unul la educatie si altul la cercetare veti avea de scris sute de pagini. Va spun in acest moment doar atat: cei doi sunt exemplul tipic de activisti crescuti de mici care sunt ZERO in materie de educatie. Incepeti sa sapati intai cu Pricopie care a terminat facultatea la seral!! Numirile lor ma tem ca sunt tactice tocmai pentru a pune plagiatul lui Ponta in plan secund. Cei doi sunt un monstru de plagiatori pentru ca spre deosebire Ponta care are o teza si o carte cei doi au la activ articole si carti scrise de altii pe care cei doi nici macar nu le-au citit. Ar mai exista si a doua varianta, ca Ponta sa fi fost mintit despre “calitatile” celor doi si sa fie adus in situatia de a se compromite si mai rau. Va intrebati de unde a avut bani Costoiu sa-si cumpere vila? Incercati pe la una din firmele care au derulat contractul SEI in calitate de furnizor de soft. Luati la puricat contractele de la Politehnica sa vedeti cum s-au scurs milioane de euro intre Costoiu si aceeasi firma unde la partea de delivrabile s-a schimbat doar titlul. Omuletul de partid are mai multi bani decat isi inchipuie pana si Ponta. Deocamdata ata”

  12. d.m. spune:

    si iata ce mai adauga “Curentul” despre aceasta nominalizare. Va admir optimismul si perseverenta, domnule, Patrascu. Ma tem ca asa stau lucrurile, Costoiu va ramine. Are alt fel de “leverage” decat competenta.

    Totusi va rog sa va continuati demersul critic si civilizator. Cele bune.

  13. Anonim spune:

    Hoti sunt multi pe planeta asta, dar combinatia hot, prost, rector si ministru e de-a dreptul sinistra si ar trebui sa ne ridice intrebarea .. oare cat o sa mai acceptam sa fim furati si batjocoriti in halul asta?!

    • Guardian spune:

      Asa e Anonime, din pacate…chestia ca in romania valurilor negate, nu poti ajunge ministru daca nu esti hot si prost…se pare ca in ultimu timp, e conditie sine qua non si pentru pozitia de rector…cel putin sa vezi in aceiasi zi doi “rectori” de calibrul astora e prea mult…e deprimant..

    • Liviu Drugus spune:

      Cine mai are timp si rabdare sa vada cat de intinsa este pecinginea autoplagiatului si a plagiatului in Romania, sa citeasca cateva (macar) dintre articolele recenzate de mine pe site ul http://www.liviudrugus.wordpress.ro la Categoria Recenzii articole. Unele semnalari au mai bine de un an, dar – in pofida faptului ca autorii si conducatorii institutiilor unde sunt angajati acestia au primit semnalarea privind aceste recenzii – nimic, absolut nimic nu s-a intamplat… Am tot mai mult convingerea ca strategia de imagine a noului/ vechiului guvern Ponta este de a demonstra ca TOATA lumea plagiaza. Si daca toata lumea plagiaza (inclusiv premierul si cam toti ministrii educatiei din ultimul an) atunci cum poti sa-i ceri ditamai premierul sa nu se conformeze obiceiului pamantului? Concluzia este ca musai sa fii plagiator ca sa faci parte din normalitatea romaneasca… Mereu aud aceasta placa stricata de patefon: arata-mi si mie unul care nu plagiaza… Mde…

  14. Mirela spune:

    Cel mai important lucru este ca in conformitate cu toate normele privind cercatarea nu avem de a face cu un articol de cercetare stiintifica. Este un proiect software. Cu alte cuvinte unii au scris un, sa zicem, pachet de programe (mai degraba program) care face ceva.
    Ori asta nu este cercetare. Sunt un Romania cateva sute de oameni care au coordonat echipe ce au realizat lucruri mult mai spectaculoase si nu au publicat articole stiintifice. Iar Doctoratele si le-au luat pe cercetare adevarata.

    • Guardian spune:

      Absolut Mirela, e ceea ce zic si eu…Nu e nici un fel de problema sa-ti treci chestia aceasta pe resume , cordonator project/manager/analyst/arhitect/developer la cutare sau cutare project, da cind iti faci titlu de glorie pe partea de cercetare cu-un proiect software de ERP , fie si complex(sunt cu sutele dacu nu cu miile de astfel de implementari in lumea larga), atunci nu esti decit fie naiv, fie rau-intentionat, fie amundoua…Ia sa ne zica dom’ rector cam cite patente au rezultat de pe urma acestui grandios program de cercetare!!!! Zero!

  15. Erebus spune:

    Ce gluma de om..

  16. Dedalus spune:

    Stii, e ca in pilda aceea celebra “Daca voi gasi macar unul fara de pata, voi cruta cetatea!”. Ceea ce nu s-a mai intimplat….

    Din pacate, asa cum spunea cineva, “Singura cercetare serioasa in Romania se face la SRI!”…
    ;-)

  17. Dedalus spune:

    Spre deosebire de invatamant, unde orice cometnariu este util si orice efort este laudabil, daca pune macar o caramida la reforma, in privinta cercetarii totul e de fapt o gluma, dar din fericire fara prea mare relevanta.

    Adica, un sector de cercetare real exista oricum, e adevarat ca nu in institutele de cercetare, ci unde nici cu gandul nu gandesti.

    Cat priveste ISI, eu am vazut mult prea multe smekerii cu ISI ca sa mai am o incredere, cat de mica, in reflectarea capacitatii stiintifice in lucrari puiblicate. Stiu oameni cu putine lucrari, dar de mare valoare, dupa cum stiu oameni cu lucrari ISI, dar reale incapacitati… unii sunt trecuti autori fara ca macar sa fi vazut vreodata lucrararea respectiva.

    Eu unul nici nu mai citesc inj CV-uri partea cu lucrari stiintifice, decat asa, ca o curiozitate.

  18. sfinx spune:

    Aveti dreptate, este o hotie mai mica, de tipul furatul caciulii singur.
    De aia suntem unde suntem!

  19. ardei spune:

    Da’ chiar nu vedeti ca “articolul” ala n-are nici o valoare? Niste scheme banale, care nu intra in detalii, pe care un programator obisnuit le face in 20-30 minute la inceputul unui proiect? Spune multe si revista care a publicat asa ceva: revista de chimie care publica articole de informatica! De risul curcilor!

    Lucrurile de mai sus sint mult mult mai grave decit autoplagiatul de care faceti atita caz. Autoplagiatul te-ar duce cu gindul ca individul a avut o lucrare valoroasa, cind colo e maculatura.

    ISI e o baza de date facuta de o companie privata fara nici o importanta. Cine e interesat intr-un domeniu stie care sint revistele bune si care sint revistele care nu merita luate in considerare. Sa nu credeti neaparat ca o cotare ISI ar fi mare brinza!

    • DN spune:

      Revista in care au fost publicate articolele NU este cotata ISI. Pare a fi indexata, ca publicand lucrari prezentate la conferinte (proceedings) sau cel putin asa spun ei pe site:

      “CHEMICAL ENGINEERING TRANSACTIONS is referenced by:
      SCOPUS since vol 17 , 2009
      ISI Web of Science (Thomson Reuters: Proceedings Citation index) since vol 16 , 2008″

      Este o mare diferenta intre volumele conferintelor, unde se publica proceedings aproape fara a fi verificate, si revistele cotate ISI.

  20. Consilier spune:

    Articol bine documentat si corect in aprecieri.
    Din pacate termenul de “autoplagiat” (self-plagiarism), chiar daca este destul de des folosit si in publicatiile unor institutii academice respectabile din strainatate, nu este totusi cel adecvat. In fapt este vorba de “publicare repetata” (text recycling) , practica condamnabila din punct de vedere al eticii profesionale.
    Conceptul de autoplagiat este fara sens (vezi Broome, M.E. – 2004 -. Self-plagiarism: oxymoron, fair use, or scientific misconduct? Nursing Outlook, 5, 273-4). Corect ar fi ca termenul utilizat sa fie cel de “publicare repetata” deoarece folosirea „autoplagiatului” poate genera perceptii publice gresite, mai ales in societatea romaneasca cu o cultura a proprietatii intelectuale destul de precara.
    Legea 206/2004 consacra de fapt aceasta denumire, dar in mod bizar OG 38/2011 introduce termenul de „autoplagiat” intr-un context confuz cu privire la practica proprietatii intelectuale si mai ales cu incercarea de a consacra „ideile” ca drept de autor (…..nu e de mirare ca in aceste conditii vechiul cantec german „Die Gedanken sind frei” a devenit din nou de actualitate).
    Asocierea cea mai corecta si din punct de vedere juridic este ca Plagiatul = Furt, iar Publicarea repetata = Inselaciune. Ar fi de bun augur daca in loc de „autoplagiat” s-ar folsi cel clar, de „publicare repetata”.
    Din pacate mai trebuie sa constatam ca practica condamnabila a „publicarii repetate” este frecvent folosita in mediile universitare, desi exista posibilitatea practicii acceptate de a publica repetat cu conditia avizarii cititorului.

  21. Andrei George spune:

    Atâta vreme cât învățământul și cercetarea în ROmânia sunt așa cum sunt ar fi cazul să se renunțe definitiv la criteriul ISI. Și haideți să definim în câteva puncte și de ce :
    1. Pentru a avea o lucrare publicată în revista Nature- de exemplu- trebuie să ai în spate pe mama laboratorului unde să-ți experimentezi soluțiile. În ROmânia astfel de laboratoare sunt extrem de rare.
    2. Sunt discriminate o serie de domenii- mai ales aplicative- ale științelor- de exemplu mă îndoiesc că există foarte multe reviste ISI dedicate TCM sau mecanicii fine.
    3. Faptul că ai 1…n lucrări cu referințe ISI nu te face nici un cercetător mai bun-și aici sper că dna. Andronescu a scos din lege partea în care se dădeau banii pentru cercetare pe criteriul ISI, nici un manager mai bun și nici măcar un profesor universitar mai bun.
    4. O soluție inteligentă aici ar fi ca ministerul dlui. Costoiu să co-finanțeze astfel de proiecte- pentru reviste de top sau manifestări științifice.

    PS: Dacă e cineva chinuit de ce este dl.Costoiu rector, haideți să ne aducem aminte că de la Tache Voicu (pe care eu l-am prin rector în anii 80 ) și până la madam Abramburica n-am auzit de niteș competențe nemaipomenite ale rectorilor din Politehnică. Ultimul rector care a însemnat cu adevărat ceva în ștința și învățământul românesc a fost răposatul academician Radu Voinea.

    • Mihai Damian Mihai Damian spune:

      Sigur ca un clasament al cercetatorilor in functie de numarul de reviste ISI este foarte controversat. Trebuie in mod normal sa se tina mai mult cont de calitatea revistei unde se publica decat de cantitatea de articole. Dar criterii minimale ar trebui totusi sa existe : de ex minim un numar (mic) de articole publicate intr-o revista bine cotata. Dvs se pare ca respingeti orice criteriu. Cu argumentul : am avut n rectori prosti deci prin inductie eOK sa avem (n+1) rectori prosti. Hm ? :-)

      • Guardian spune:

        Domnule Damian, cred ca teoria reducerii la absurd se aplica mai bine in cazul asta :-) )…si imi permit si o mica completare la teorema… la absurdul absolut..
        Iar pentru PS-ul domnului George, adaug doar atit: ma tem ca UPB nu e nici in primele 1000 de universitati ale lumii, ca o consecinta directa a conducerilor succesiv-luminoase de care amintiti. Cu inca un “soare” de asta precum acest rectoras pus de partid si de nasha abramburica (obicei comunist desigur, unde nu valoarea conteaza ci cit de umil esti in raport cu partidul si ce relatii de rudenie ai cu al pe care-l mostenesti), ma tem ca in urmatorul clasament n-o sa fie nici in primele doua mii… prin ricoseu absolventii (unii cu siguranta destepti) or sa care zero credentials…iar zero credentials inseamna ca resume-urile sunt aruncate la cos din faza de preselectie, atunci cind aplica pentru un job (in tara pe la vre-o multinationala ori in special in afara). N-ai cum sa concurezi cu absolventi de la well-known universities.Cu exceptiile de rigoare desigur (una e facultatea de Automatica, unde absolventii isi gasesc relativ usor de lucru in occident ori America, da nu din cauza “prestigiului” UPB, din cauza ca predecesorii lor emigranti au lasat o impresie excelenta angajatorilor…or mai fi si alte exceptii de acestea, eu ma pronunt pe ce stiu eu)
        Si tot domnului George, sa stiti ca inovatia (derivata din cercetare desigur) e driven de sectorul privat in general (ma refer la statele dezvoltate desigur si desigur cu exceptia domeniului militar, unde se face cercetare de top, chiar daca se intimpla in sectorul privat, e finantata de guvern in mare parte), si se lasa de cele mai multe ori, pe linga articole ori carti publicate, cu PATENTE…asta e masura inovatiei sau finalitatea actului de cercetare. Fiind dictata de sectorul privat atunci attributul de importanta covirsitoare al actului de cercetare e APLICABILITATEA. this being said, cite din “maretele cercetari” ale ilustrilor cercetatori de la UPB, au implementare in economia reala? Ma tem, ca in raport cu banul cheltuit, foarte putin…randament extrem de scazut (or return of investment)….acest lucrul sectorul privat nu-l toloeareza, pentru ca insasi esenta capitalismului, e profitul…profit inseamna productivitate, si ROI cu valoare mare…

        • Andrei George spune:

          Dle. Guardina,

          N-am afirmat niciodată că Politehnic a fost sau ar fi vreo lumină-dar este universtiatea pecare am abolvito-o și n-aș dori să dau în ce m-a învățat carte.
          Referitor al punctul 2 al interesantei dvs. diserțiunisedovedește- încă o dată- că sunteți afară de mediul de cercetare și universitar românesc. Explicăm de ce ?
          1. Orice IMM care are bani va preferasă-și cumpere soluții din afară- acest aspect înglovească o firmă serioasă de obicei plus câteva plimbărici.
          2. Orice cercetare- contrar inteligenței rămase de la mamutul Sandu moștenire- nu poate fi restrânsă în timp. Dacă eu mă duc la un IMM românesc și le ofer o astfel de soluție- nimeni nu mă va plăti 3 ani casă o dezvolt.
          4.Stilul de management al instituțiilor și institutelor românești e groaznic. Am adus 2 proiecte FP7-ale mele personal- între 2008-2013. Când am încercat să pomenesc de n salariu mai mare (vezi promisiunea dlui Anton cu 4000 Euro/lunar) mi s-a tăiat macaroana că nu e de acord Ministerul de Finanțe care ne calculează bugetul.
          La aceste proiecte -finanțate în întregimede UEE- eu plătesc o regie de 45% nejustificată de nimic pentru că pot să lucrez și de-acasă, CAS, CASS și alte taxe absurde.
          5. Statul bocciu- sper că actualul va face- nu a făcut nici măcar o mișcare pentru a recomensapecei care aduc astfel de proiecte. Între gonolda lui Udreași cercerare- cine o câștiga ?

          • Guardian spune:

            Ba tocmai ca stiu domnule George, de aia am si plecat…si desi ma refer la anii 90, nu cred ca s-au schimbat foarte multe…cum am mai zis, daca nu exista sector privatt puternic atunci nici cercetare de calitate n-o sa fie…desi, se poate lucra si pentru extern, asa cum ziceti, da e mai greu…de exemplu in USA daca ai idei da n-ai parale, sunt “tirguri de idei”, unde se intilnesc desteptii cu investitorii…daca reusesti sa-i convingi de valoare ideii, si nu numai din pdv stiintific, ci ca aplicabilitate pe termen scurt-mediu-lung (in functie de complexitate), atunci se pleaca la treaba…absolut oricine se poate duce…desi competitia e mare (vin toate marile universitati in primul rind…majortatea programelor de cercetare din univ americane e finantata cu bani privati, asa ca nimeni nu da vina nice pe boccii, nici pe sasii si nici pe pontagii)…sunt foarte multe join-ventures pornite pe aceste baze….unele dintre acestea ajung peste ani mari corporatii ale lumii..

      • Andrei George spune:

        Stimate domnule Damian,

        Am până în aest moment 16 publicații cotate ISI -nu la Nature dar la reviste și proceedng similare. Pentru a fi extrem de cinstit cu dvs. voi recunoaștecă în afară de un grant primit la una din conferințele din SUA- restul de articole mi-au fost finanțatede Asociația Inginerilor Chimiști din Marea Britanie (IchemE) unde sunt membru onorific de vreo 2 ani. Este un caz absolut excepțional. TÂnărulcercetător X sau Y n-are această șeansă pentru că pe lângă știință există pe-acolo și un lobby.
        Hadeiți să începem să readucem lucrările doctorale la o valoare reală și, sunt de acrod, așa cum ați spus dvs.- să poată fi incluse și ISIS-uri- cu valoare schimbată- acolo când este cazul. Pentru că altfel ne distrugem tineretul care vreasă facăcu adevărat cercetare. Am avut ocazia să văd directori de instituții care interziceau pur și simplu doctoranzilor să se prezinte laexamene și susținera tezei, lăsând deoparte gloate de colegi care nu este în stare să aibă atitudine de bun simș.
        România ar trebui să aibă maximum5 centre universitare cu facilități doctorale. O rușine pentru învățământulromânesc este universtateadin Petroșani de unde ”și-au cumpărat” lucrări de doctorat cine a vrut și cine n-a vrut.

        • Mihai Damian Mihai Damian spune:

          N-am spus altceva. Obsesia numarului de articole ISI are ca efect pervers auto-plagierea despre care se discuta in articol. Totusi, trebuie pus un criteriu minimal pentru accederea in anumite functii. In Franta e practic imposibil sa ajungi lector (cel putin la matematica) daca nu ai un articol publicat intr-o revista buna. Nu douazeci, unul dar bun. Legea Funeriu reduce numarul universitatilor care pot acorda doctorate. Cred ca este un lucru bun, ca si introducerea abilitarii.

    • Margicu spune:

      Bineinteles ca e foarte greu sa calchezi criterii occidentale pe invatamantul universitar romanesc. Cercetarea romaneasca (atat cat era) a inceput sa moara lent inca de la sfarsitul anilor ’70. Oamenii care au ramas prin universitati in anii ’90 pur si simplu nu au avut cum sa faca cercetare cand tineau 3 norme (cel putin) si le mai trebuia uneori si un job de week-end ca sa poata sa isi intretina familia (ma refer la asistenti si lectori nu la gerontocrati). De bine rau au dus mai departe o scoala.

      Bun, despre asta se poate discuta. Dar oricum am intoarce problema ce a facut Cati Andronescu e frauda vizibila. Nume adaugate pe o lucrare publicata si multiplicata e magarie. In cazul ei nu e vorba de o lucrare in conferinta sau in workshop pe care apoi o dezvolti in revista – e incalcare flagranta si fara drept de apel a normelor academice.

      • Andrei George spune:

        Stimatedomnule Mărgicu,

        Știu o metodă extrem de sigură și de utilă de a scăpa de plagiate. Metodase numește propria responsabilitate. Nu Politehnica sau Faclutatea de Drept sunt vinovate de actele individuale ale dlui. X sau dnei. Y. În străinătarte, cineva prin cu așa ceva devine un paria- la noi….

  22. Vlad Ionescu spune:

    Felicitari pentru ca sunteti inca printre putinii care mai tin steagul sus in lupta impotriva imposturii universitare. Sunt insa dezamagit de reactia mediului academic in ansambul sau, care, fara a avea trupe de ocupatie in tara, accepta si se complace in aceasta mocirla pseudo-stiintifica. Nu cred ca te poti numi om de stiinta daca nu asumi ca valori fundamentale reperele stiintifice elementare fara de care nu exista stiinta si in consecinta, nu le aperi.

  23. murphy spune:

    Cei care pot fac
    Cei care nu pot predau
    Cei care nu pot preda administreaza
    Cei care nu pot administra legifereaza

  24. pisicu nervos spune:

    1. Mi se pare inacceptabil ca un personaj precum d/nul Costoiu fara doctorat luat sa fi ajuns rectorul primei facultati de inginerie a tarii. Asta spune multe despre cei care l-au ales si despre modul cum legea a facut posibil ca un asemenea personaj sa cadideze. Mai mult mi se pare scandalos ca acest personaj sa ajunga sa coordoneze inv superior si cercetarea….frate suntem in lumea a V-a.
    2. Madam Andronescu face parte dintr-un lung sir de personaje care fac in 24 de ore cat altii in 100 , un fel de elena ceausescu …ma indoiesc serios de modul in care a putut sa duca atatea functii simulatan…si am convingerea ca are valoare stiintifica 0 …probabil ca sefa fiind trecuta din oficiu de cercetarile altora.
    3. Sunt total pesimist de ceea ce va urma

  25. Mihai spune:

    Banii din cercetare au fost impartiti intotdeauna de catre grupul care se afla la butoane catre apropiati. Fie se face o evaluare la limita arbitrariului, fie se face o evaluare foarte bine reglementata, cei care au cuvantul final sunt cei de la butoane. Sa ma explic:
    1. Prima gogomanie pe care am auzit a fost legata de evaluarea proiectelor de cercetare depuse in ultimii ani: “Evaluarea se face numai de catre specialisti straini, alesi de catre calculator. Totul este transparent si nu se stie nimic de ei”.
    Chiar daca repartizarea se face de catre calculator, ce impiedica pe cine are acces sa modifice lista finala. Afirmatia cu repartizarea de catre calculator este praf in ochii credulilor.
    Apoi, daca eu propun o tema in domeniul X, si evaluarea o face un specialist in domeniul X, de ce nu i-am da sa faca evaluarea unuia dintre cei care lucreaza in domeniu, si eventual este si colaboratorul meu sau din grupul nostru – nu a publicat direct cu mine – pentru a imi face o evaluare pozitiva?
    “Evaluarea s-a facut cu specialisti straini” Cine i-a selectat pe acesti specialisti straini? Cheia sta in cine ii selecteaza. Am vazut evaluari facute de “specialisti straini” care erau facute parca de nespecialisti, dovedind o necunoastere crasa a stadiului in domeniul respectiv.
    Cum se explica primele doua evaluari apropiate ca punctaj, urmate de ultima care era la mare distanta in minus. Nu se introduceau anumiti evaluatori pentru a scadea punctajul?
    Daca s-ar face publice evaluarile pe proiecte, atat cele castigatoare cat si cele pierzatoare, v-ati cruci.
    2. Aproape toate proiectele de cercetare sunt repartizate cercetatorilor afiliati institutelor de cercetare. Se pot face niste statistici foarte interesante pe acest subiect. Oare cele mai bune teme, cele mai de viitor, vin din aceasta zona? Ceilalti sunt la ani lumina de cercetarile din institute.
    3. Sa va uitati cum se duc milioane de euro pe cercetari fara nici o aplicabilitate practica. Cine decide cum se face impartirea banilor si ce se finanteaza? Din nou cei de la butoane.
    Sa ma explic: cui dam prioritate, unui proiect ce studiaza niste proprietati ale unor structuri algebrice, sau unui proiect care realizeaza prototipul unui aparat de uscat parul mai rapid. In acest moment se da prioritate teoriei algebrice din mai multe motive: titlul suna abstract, putin inteleg, si daca nu inteleg atunci si tema este dificila, cei de la butoane sunt din domeniu, sau apropiati ai domeniului, si … restul nu mai conteaza.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alexandru Toma Patrascu


Alexandru Toma Patrascu

Membru fondator ASUR - Asociaţia Secular-Umanistă din România MBA la Open University UK Director de marketing într-o companie IT Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)