joi, martie 28, 2024

Cum trec hoții granițele demnității naționale

Haide să presupunem că aveți la un moment dat o rudă de sânge, poate chiar apropiată, vinovată de o infracțiune, să zicem de furt. Nu e un scenariu greu de imaginat, oricine poate călca strâmb la un moment dat, prin urmare familiile mai au și oi negre. Haide să presupunem, într-un scenariu mult mai fantastic, că această persoană, odată dezvăluită drept hoț, va invoca o anumită tradiție de familie într-ale furtului, şi v-ar cere ca, alături de celelalte rude, să vă solidarizați în acest act. Ba ar mai declara patetic că orice membru al familiei care ar admite câtuşi de puţin vreo vină este ”nedemn”, că ”merge în genunchi”, că nu ”stă cu fruntea sus”. Ce-ați zice? Cum ați reacționa? Sigur legătura de familie e mai puternică decât cea de naționalitate, dar chiar și așa, pot presupune că l-ați refuza. Foarte probabil și băgându-l sec în pizda mă-sii, nu doar ca hoț ci și ca ticălos tupeist. O înjurătură foarte intelectuală: sângele apă nu se face, zice vorba, dar poți cere simbolic cuiva să încerce să se nască din nou atunci când în mod evident prima tentativă a generat un rebut. Cum ar putea orice om integru să pretindă că legăturile de familie ar putea să ceară unui om cinstit să se solidarizeze cu un hoț, încă și în numele ”demnității”?

Recunosc, am exagerat. Am exagerat atunci când am spus că scenariul e fantastic. Nu este, se petrece sub ochii noștri, ne este prezentat drept lucru normal și natural de către diverși rinoceri. Mă refer la o retorica similară apropo de refuzul unor ţări europene de a ne accepta în Schengen.

Ştiţi de ce suntem refuzaţi? Nu? Atunci scoateţi din grila de programe aşa-zisele „televiziuni de ştiri”, în realitate maşini de propagandă partizană. Da, ştiu că și un număr de miniştri din guvernul Ponta pretind că nu înţeleg care e problema, pretind că aceste criterii sunt, citez, ”ținte în mișcare”. Nu, nu sunt, e o minciună. Una din numeroasele minciuni pe care le auzim de la membrii guvernului în cap cu Victor Ponta, care suferă de mitomanie. Aderarea noastră la Schengen e legată de MCV, iar raportul de anul acesta a identificat probleme concrete și cât se poate de clar formulate.

De exemplu, prezența dlui Fenechiu în guvern, un ministru care e trimis în judecată. Ca să fac o altă prezentare și recomandare (să reiau, de fapt): încercați în toate aceste cazuri de demnitari acuzaţi să mergeți la fondul dosarului, la rechizitoriu și, cel puțin la fel de important, la punctul de vedere al acuzatului, la apărările lui, câte şi dacă sunt. În acest caz, pe fond, ministrul e acuzat de a fi vândut fier vechi la Electrica pe post de transformatoare funcționale. De o țeapă, o hoție. Raportul mai critică noile modificări în statutul parlamentarilor, de exemplu, privilegiile pe care şi le arogă. Sau procesul de (contra)selecție al ministrului Pivniceru, care a lăsat Parchetul General și DNA fără șefi până la această dată. Și altele asemenea.

Ei bine, îmi spuneți și mie unde e „demnitatea” în cele enumerate mai sus? Cu ce anume trebuie să mă solidarizez, ce e musai să apăr de ticăloșii de la Bruxelles, cu ce anume trebuie să fiu mândru că sunt român? Hm? Cu asta să ne lăudăm, că am dat lumii și Europei nu doar noul val de filme, ci şi un nou şi mizerabil val de infracţiuni cu impunitate? Astea să ne fie simbolurile, gimnastica Nadiei Comăneci, sculptura lui Constantin Brâncuşi și tunurile lui Relu Fenechiu? Să fi contribuit ca români, nu doar la avansurile în aeronautică, ci și la tradiția demnitarilor de a se putea îmbogăți liniștiți din banul public? Cum vă sună? Cum sună să alătur, ca motive de mândrie națională, olimpicii la matematică de parlamentarii care își bat joc de lege?

Nu idealizez nici Europa, nici guvernele ei şi nici funcționarii sau demnitarii Uniunii. Sunt gata să apăr drepturile, libertăţile şi demnitatea naţională, oricând ea va fi într-adevăr pusă sub semnul întrebării. Acum, însă, e limpede că o pun sub semnul întrebării tocmai cei care o asimilează problemelor criticate în raportul MCV şi care ne ţin în afara zonei Schengen. Nu Europa, ci noi ar trebui să fim primii care să le acuze. Pretenţiile că e ceva „nedemn” în a spune că, în această privinţă, ţări ca Germania sau Finlanda au dreptate mă jignesc, nu doar în calitate de om cu bun simţ, ci şi în calitate de român. Sunt antinaționale și indecente.

Distribuie acest articol

92 COMENTARII

    • @Cinic-si-rau tare bine ai formulat. Trebuie sa marturisesc, precum isi marturisea acum ceva timp Ion Cristoiu admiratia pentru marele om politic Adrian Nastase, ca si eu am un anumit tip de admiratie pentru Victor Ponta. Dupa era Nastase credeam ca este imposibil sa gasesc un politician mai duplicitar si totusi Victor Ponta e dovada vie ca se poate si mai rau. Am pentru Victor Ponta tipul de admiratie, cu ghilimelele de rigoare, pe care o am pentru geniile malefice ale istoriei. Daca si-a dorit sa ramana in istorie, mi-e teama ca a reusit.

      • unii/unele l-au admirat si pe Terente. Dar tot in spirt la IML a ajuns (sau doar o parte din el; o fi ce mai admirata?).

      • VP a avut doi profesori: Nastase si Basescu. Era normal ca, imbinand persuasiunea si incapatanarea unuia si aroganta si meticulozitatea celuilalt, sa ajungem aici. Daca Basescu s-a hranit din ura electoratului fata de Nastase, Ponta se hrane´ste din ura fata de Basescu. Si, orbiti de ura, cei mai multi, nu ca ar fi prosti, dar nu mai realizeaza ca se petrec aceleasi lucruri ca altadata, dar din nefericire orientate in sens invers.
        Mult prea putini inteleg ce se petrece si parca vad momentul cand vor acuza noua putere de apucaturi dictatoriale. Li se va raspunde, foarte probabil ca au voie sa scrie ce doresc si nu patesc nimic, ca argument suprem al lipsei dictaturii.

        • Devin offtopic rau dar trebuie sa spun: treaba cu Basescu si hranitul din ura pentru Nastase nu e valabila, cel putin nu pentru oamenii si votantii pe care ii cunosc eu. Stiu ca „se spune” in targ asta, dar nu am vazut un studiu sociologic care sa ateste ce spui tu.

          Experienta mea: Basescu a avut un capital de imagine mare in Bucuresti dupa un mandat de primar, capital castigat mai ales printre tineri, pe realizari de genul scosul buchinistilor, buticarilor, si scanalul „patru labutze”. Tinerii au avut un avant patriotic in 2004 si si-au convins cat au putut de bine parintii si alte rude mai in varsta ca Basescu merita.

          Observ ca multi dintre acei tineri, cu avantul lor patriotic cu tot, azi au uitat complet azi ce i-a determinat in 2004.

          • Geo,
            Dar n-avem nici un studiu care sa ateste ce spui tu. Avem insa doua scrutine in 2004. Basescu a recuperat in turul 2 cam 7 procente si a mai adaugat 2 peste. Deci la primul vot nu s-a inghesuit lumea sa-l voteze, dar a castigat pe votul negativ dat de electorat lui Nastase.

            • Absurd. Este normal ca in al 2lea tur parte (de cele mai multe ori semnificativa) din votantii candidatilor perdanti sa se reorienteze catre una sau alta din parti. Pe criteriul asta toti presedintii alesi vreodata oriunde in lume pe sistem in 2 tururi de scrutin au castigat pe vot negativ.

              Plus, una este votul negativ, alta este „ura fata de Nastase”. Pot vota explicit impotriva lui Nastase (vot negativ) fara sa am pasiuni erotice fata de el.

            • Gresesti Geo,
              nu intamplator am spus cat a avut de recuperat TB fata de AN.
              Voturile suplimentare obtinute de candidati in al doilea scrutin le putem considera generic ca fiind „raul cel mai mic”, „binele” fiind reprezentat, pentru votantii obligati sa se reorienteze, de preferatii iesiti din turul 1.
              TB-> tur I: 34%, tur II: 51%, adica 17% nu l-au vrut pe AN si s-au reorientat spre TB
              AN-> tur I: 41%, tur II: 49%, adica doar 8% nu l-au vrut pe TB

              Daca cel care a avut mai mult in primul tur isi pastreaza sau isi mareste avantajul atunci nu putem vorbi de „victorie pe vot negativ”.

            • Of of greu cu teoria. Gresesc pentru ca gasesc normal votul in doua tururi de scrutin, am inteles. Pentru ca admit ca exista un rost pentru al doilea tur, pentru reorientarea voturilor perdantilor. Si pentru ca nu pun semn de egalitate intre a vota impotriva unui candidat si a avea ura pentru candidat. Curat gresit.

            • Geo,
              mi-e ca Doc nu mai admite mult timp discutia pe teme marginale, asa ca voi fi scurt:
              1. nu am spus nicaieri ca turul 2 ar fi anormal sau fara rost.
              2. nici eu nici tu nu avem dovezi sau studii ca ar fi vorba de ura sau nu impotriva lui AN sau TB, de care sa fi profitat altii. Dar eu am adus macar niste indicii in directia asta, folosind rezultatele oficiale ale votului din 2004, tu n-ai facut decat sa extrapolezi experienta personala dinainte de 2004.
              3. Admit ca eu as putea sa ma insel, dar sansele sunt mai mari ca tu sa fii cel ce se inseala. Punct.

            • Pai de 2004 era vorba, nu ma refer la altceva. Daca ai fi citit ce am scis ai fi vazut ca am fost foarte explicit ca relatez experienta personala si nimic altceva. Exista multe studii sociologice care indica azi o ura inversunata impotriva lui Traian Basescu. Despre Nastase in 2004 nu avem asemenea date. Nu poti proba un negativ. Logica ta spune ca orice underdog castiga un turul 2 castiga pe vot negativ, si cred ca este dubioasa si concluzia si logica.

            • Revin doar din politete, Geo, subiectul considerandu-l incheiat.
              Tocmai ca citesc ce scrii, dar valoarea de argument al unei experiente personale, deci subiective, e nula. Indiferent daca e de dinainte sau exact din 2004. Daca nu poti citi ce insinuez cat de cat binevoitor, ma simt obligat sa ti-o spun de-a dreptul.
              D-ta pari a fi cel ce nu citeste ce scriu interlocutorii, deoarece reiei o idee la care am raspuns deja.

          • Suntem atat de diversi, incat si obsesiile pot fi diferite. :-) Eu insa n-am spus nicaieri ca Basescu ar fi de vina pentru ce face Ponta. Doar ca nimic din ce face Ponta nu e nou. De exemplu: Ponta ii face pe unii „fripturisti” sau „samsari”, Basescu i-a numit pe altii „mafioti” sau „obraznici”, cam pentru aceleasi „greseli”.

  1. Tinte din alea in miscare, chiar sint si trebuie sa fie in miscare. Pentru ca in miscare sint si romanasii jmecheri. Ii trecea dracului prin cap ca CSM-ul o sa fie pus cu botul pe labe prin eliminarea celor doi judecatori incomozi? Mai inventeaza Uslamul un mod de-a pacali statul de drept standardele europene? Trebuie sa mai bage Uniunea Europeana o conditie in plus derivata din ultima pacaleala.

    • Chestia cu „tintele in miscare” e mai mult decat o minciuna, e genul de minciuna care, paradoxal, spune foarte multe. Spune, de fapt, despre pozitia confruntationala pe care o adopta guvernul nostru fata de cerintele din MCV – exact genul de chestie revoltatoare de care ma plang in articol. MCV, in intentia declarata, nu e anti ci e pro-romanesc. Nu trebuie „invins” sau „pacalit”, nu e obstacol ci un instrument. Ministri suspecti de coruptie trebuie indepartati din post, nu pentru ca asa ne-ar obliga vreun tratat, vreun ministru european, vreo conditionare sau mai stiu eu ce. Ar trebui indepartati pentru ca asa e NORMAL.

  2. PS. Din pacate am inceput sa fiu cam pesimist pentru soarta Romaniei, mi se pare ca nu mai are cale de scapare catre bine, Basescu a fost un accident (pentru ca a fost mult mai rasarit ca restul), incultura electoratului si televiziunile propagandistice ne vor duce la soarta Italiei … instabilitate, comici in parlament … deja avem numai oameni fara valoare la conducere (Ponta plagiator, Antonescu vid) … viitorul suna rau.

    • Comentariul dlui Damian izvoraste din pesimism (corect) dar si din deznadejde : ca si parte din noi, dl.Damian nu mai crede ca se mai poate face ceva! Chiar nu se mai poate face nimic! Si, totusi, mi-e greu sa accept realitatea si-ntreb : mai oameni buni, chiar nu se mai poate face nimic?

      • Cand s-a putut face ceva, eram prea orbiti de scopul nobil al transformarilor, nerealizand ca ridicam un „stat de drept” pe bete de chibrit. Tot de am avut de la acel stat de drept sunt doar impresii, cateva nume de notrietate si o mare pacaleala. Iata, cum doar prin inlocuirea catorva demnitari si rescrierea sumara a catorva reguli, s-a apasat pe „reset”. Ori posibilitatea asta era evidenta inca de mult timp: pentru ca a contat prea putin CUM s-au facut acel transformari, efemeritatea lor n-a putut fi evitata.

      • @gavriulache. Vorbeste cu cei 70% (statistic) din jurul tau care -in urale- au adus uslamul la putere. Daca vezi o scadere VIZIBILA SI APRECIABILA a numarului lor mai e o speranta.

      • Nu, nu deznădejde, cât revoltă. Asta simt, apropo de acest argument, și asta am și scris. De unde și stilul poate ceva mai contondent. Pur și simplu găsesc argumentul ”demnității naționale” pusă în slujba corupției unul pervers și jignitor.

    • Ce sa spun, eu l-am vazut pe Basescu intotdeauna ca pe un om care invata repede. Incapatinat si orgolios, dar departe de prostie! Un scolar mediu (ca tot a fost prezentata la Tv viata lui si catalogul) care a ales marina (un fel de militarie mai relaxata). S-a insurat, 2 copii, a lasat familia acasa, a pus nevasta sa aiba grija de copii, le-a impins din spate pe ambele fete la locurile lor.
      A invatat (nu a fost neaparat sef de promotie), s-a straduit, a devenit unul din cei mai tineri capitani, s-a dus la Anveres, a condus nave, a venit Revolutia, a intrat in politica. Si aici, a urcat constant si sigur. A ajuns sef de stat.
      Dar, in tot acest timp, el a invatat. A facut tot posibilul sa urce, sa se autoperfectioneze. Si-a taiat suvita cand a fost timpul, si-a pus costumul, a renuntat la o parte din rasu-i caracteristic.
      Initial, era un presedinte din extremul UE. Dar si-a luat consilieri buni care l-au sfatuit, l-au invatat, el i-a ascultat (poate nu a fost deacord cu ei intotdeauna). Dar in timp invatat mecanismele UE, toate legile, detaliile uniunii. A devenit un sef de stat respectat si apreciat. Egal cu ceilalti sefi ca si apreciere.
      S-a interesar si s-a straduit chiar si personal cu FMI-ul, cu NATO, cu alea, alea.
      A fost lovit din plin de multe ori, dar fiecare lovitura l-a invatat cate ceva. Chiar si acum, a invatat cand trebuie sa se retraga si cand trebuie sa mai iasa in fata. Si mai ales CUM sa iasa.
      A ramas la baza marinar, a invatat sa inoate in orice conditii, sa iasa la suprafata.
      Nu este putin lucru sa inveti continuu in viata si sa nu iti fii autosuficient.
      Desigur, sunt mii de detalii din viata lui care se pot discuta, dar nu ma intereseaza. Este studiul de caz al unui om care … a continuat sa urce. Care a invatat in tot acest timp, s-a adaptat.

  3. Nu stiu ce este mai trist in Romania de astazi: tupeul incredibil al politicienilor sau orbirea electoratului care ii cautioneaza.

    • @superman. Tupeul e efect nu cauza. Daca ar sti ca pot fi matrasiti nu ar avea tupeu. Dar orbirea electoratului i-a adus si ce este CATASTROFAL este ca orbirea ii mentine.

  4. Hai sa presupunem asa intr-o chestie fantastica ca nu se poate trai fara Schengen si ca economia unei tari poate merge struna si creste cu 5% pe an fara sa aiba infrastructura, adica autostrazi. Sigur ca exagerez pentru ca ceea ce se intampla este chiar adevarat, este realitatea noastra de fiecare zi, adica sint mii de basisti care se topesc fara Schengen si care cred cu seful lor in frunte ca 230000 de km patrati de tara fara autostrazi poate sa se dezvolte fara piedici si sa faca fata frumoasa in Europa.
    In alta ordine de idei, nu cred ca e nevoie sa te solidarizezi cu ceva in momentul de fata pentru simplul motiv ca esti in minoritate cu Basescul tau. Ceea ce face V Ponta cand îi ataca pe Basescu and fripturistii este doar retorica politica. Deci poti sta culcat pe ambele urechi pana la alegerile viitoare.

    • da, ai dreptate, hai sa-i lasam sa fure si sa incalce toate legile doar pt ca sunt antibasisti. asta este logica ta de fier.
      nu ne intereseaza autostrazile, nu ne intereseaza ca se inchid firme zilnic. nu ne intereseaza ca fenechiu a facut avere cu statul nu corect, ci vanzand ceva stricat la pret de bun. nu! singurul argument este ca este anibase si deci este bun.
      ce sa spun, este corecta logica ta, daca nu ne-ar duce capul :)

    • Nu e nicio indoiala : se poate trai fara Schengen, se poate trai fara autostrazi, se poate trai fara Basescu, se poate trai fara curent electric, fara icre negre, fara hartie igienica… Se poate trai si fara Eminescu si fara Dostoievski, fara Brancusi si Kant! De fapt, pentru a trai avem nevoie doar de : apa, soare, aer si mancare! Vecinul meu Costica se jura ca ar fi nevoie, totusi, si de antena3 si, fara dubii, de dl.Ponta!

    • @dan bruma. […]. A. mai intai sa te documentezi despre diferenta intre autostrada si superstrada si vorbim dupa. B. Intreaba orice TIR-ist despre SChengen si vei primi un raspuns ne-basist. Dar intreaba-l prin telefon, caci daca ii repeti aberatiile de mai sus s-ar putea sa-ti trebuiasca un dentist (NB. nu-l lua pe Banicioiu, caci doar zbiara ca e dentist). C. Nici macar uslamul nu a indraznit -pana in 2020- sa se laude cu o crestere de 5% (si este evident ca alde prof.Socol, e mai competent decat oricine din RO, plus UE, plus BM, plus FMI, plus BUN SIMT).

    • Dar eu vreau in Schengen. Si autostrada de la granita pana la Bucuresti. Si probabil alte 3 milioane de romani plecati la munca in afara doresc aceleasi lucruri. Prioritar ar fi #2, pierzi o groaza de timp de la granita pana in Bucuresti. Acum o sa avem drum expres sau autostrada Pitesti-Craiova, inteleg ca se aloca 2 miliarde…pe de alta parte bucata lipsa din A4 Pitesti-Sibiu parca e evaluata la 3,5 miliarde.

    • Razvan, ok vorbim de demnitatea politicianului (ca sa fie clar). Cum ramane cu „dottore”? Ii mai aparam demintatea academica mult?

      • Geo, o prezentare mai perversa a argumentatiei mele nu cred ca am mai intalnit :)
        http://www.contributors.ro/reactie-rapida/despre-acuzatia-de-plagiat-a-lui-%E2%80%9Cdottore%E2%80%9D-ponta/

        Dau un citat cheie, mai jos – actual pana azi! :

        „Domnul Ponta se poate ajuta foarte mult in aceasta chestiune si poate ajuta aflarea adevarului daca pune la dispozitia presei setul de documente incriminate, in format integral, cu fisa bibliografica cu tot. Oamenii au dreptul sa stie si sa compare. Declaratia de aici a premierului, sper eu relatata exact, este ca “Eu in 410 pagini am plagiat 30 de pagini” – este aceasta o recunoastere partiala a acuzatiilor? Un plagiat de doua randuri sau de doua sute de pagini este pana la urma un furt de proprietate intelectuala, intrucat sensul unei teze stiitifice este tocmai de aduce ceva nou – un nou unghi de abordare, o noua teorie stiitifica, un nou mod de a organiza informatia, macar. ”

        Atat cand vine vorba despre Ponta cat si despre Mang si altii am aceleasi criterii:
        – neimplicarea politicului, lumea academica, jurnalistii si societatea civila sa faca treaba, nu Boc cel penibil
        – luarea legaturii cu autorii presupusi plagiati inainte de improscarea cu laturi
        – un comitet stiintific pe meseria respectiva, care sa judece.

        • V-am spus anul trecut la locale că-mi plac articolele dumneavoastră, dar că insistați să-l aduceți în discuție pe Emil Boc (alături de adjective) fără mult rost în acele articole. Era mai sau iunie 2012, acum e martie 2013 și aveți același obicei. Am să caut articolul cu autobuzul să văd dacă și acolo intră Boc.

        • Ciudat cum toate punctele pe care le dai ca pasi normali in tratarea situatiei sunt sustinute chiar si de Ponta:

          – este un atac politic, mi-a facut Basescu dosar (tu zici Boc, el zice Basescu, mica diferenta, fiecare cu obsesiile lui)
          – autorii sunt prietenii mei buni, au declarat public ca nu comenteaza sau m-au sustinut. pentru ca mi-au dat voie sa copiez de la ei, nu mai e plagiat, sa fie clar!
          – nici comitetul ala pe care l-am desfiintat si nici comitetul ala pe care l-am inlocuit nu au zis ca am plagiat; ah de fapt ala pe care l-am desfiintat a zis ca am plagiat, dar erau oamenii lui Basescu (vezi pct 1) si de-aia i-am si dat afara repede. Sa fie clar: nu am plagiat pentru ca nici un comitet pe care sa-l pot desfiinta sau inlocui nu zice ca am plagiat! Ah si aia de la comisia de etica de la facultatea de drept au zis ca am plagiat dar sunt legat la maini si la picioare – legea spune ca nu au ei jurisdictie, mi-a facut-o Funeriu cu legea lui, va spun e un complot.

          Mai spui ca iti prezint pervers argumentele. Unii ar spune ca satirizarea este o forma de exprimare, si nu o perversiune.

          Zici de auto-citatul tau ca e actual pana azi. Fals. Argumentele tale au fost valide pret de cateva ore cat s-a scurs intre momentul cand a aparut acuzatia in Nature si momentul cand Ponta a inceput sa acuze atacuri politice. Ar fi fost actuale pana azi daca: 1) ponta ar fi tacut, 2) nu s-ar fi stiut nimic despre autorii plagiati si 3) nici o comisie nationala de etica nu ar fi fost schimbata peste noapte de catre ministrul interimar al invatamantului si nici o comisie nu ar fi fost desfiintata prin ordin de ministru (acelasi ministru interimar) IN TIMP CE se pronunta pe cazul de plagiat, si nici o comisie de etica a facultatii de drept nu ar fi dat un verdict clar si nici un senat al universitatii bucuresti nu ar fi inaintat o cerere de retragere a diplomei de doctorat catre nici un ministru al invatamantului care sa nu ignore aceasta cerere timp de aproape un an de zile.

          Ce ar fi trebuit tu sa spui, cu adevarat este ca implicarea politicului este regretabila dar inevitabila (adversarii politici in nici o tara, dar mai ales in Romania, nu vor scapa ocazia sa dea in tine daca li se ofera) si ca asta nu ne impiedica deloc sa judecam presupusa vina separat de cat de tare isi freaca mainile PDL-ul sau Basescu bucurosi de necazul auto-indus al lui Ponta. Ar fi trebuit sa spui ca probabilitatea ca Nature sa aiba vreo afiliere politica este atat de mica incat numai un paranoid schizofrenic de talia lui Medicamente poate face o legatura. Ar fi trebuit sa spui ca exista o diferenta intre ceea ce Nature sau FAZ sau inegru.ro vede si judeca si ceea ce vede Consiliul National de Etica, sau cel de acreditare a diplomelor si titlurilor sau cel al facultatii (cu ce e asta diferit, ca principiu, si de ce ar fi mai gresit, tot ca principiu, de ceea ce se intampla in dreptul penal? un judecator are un set de rigori net superior jurnalistului de investigatii si chiar procurorului care instrumenteaza cazul). Ar fi trebuit sa spui ca pentru observatorul extern toate actiunile evident politice ale lui Ponta de a-si acoperi spatele in mare graba si cu mare neatentie indica mai degraba autoinvinovatire. Si nu, aceasta „dovada” circumstantiala nu ar fi trbeuit luata in vedere de catre nicio comisie dar asta nu te impeidca pe tine, om de buna credinta (nu?) si pe mine sa vedem legatura.

          Doc insista pe foarte buna dreptate, in cazurile de ordin penal (coruptie) ca trebuie judecat fondul cauzei, si atunci cand vrei sa argumentezi in sensul vinovatiei unei persoane si atunci cand vrei sa argumentezi in apararea sa. Aceeasi observatie se aplica si la Ponta – domnul doctor in drept nu a dorit niciodata rezolvarea cauzei, judecarea ei pe fond. De ca ar dori asta daca se stie nevinovat si atacat politic? Ce mod mai bun de a da peste nas celor ce te ataca politic decat rezolvand cauza si aratandu-ti nevinovatia?

          Sustinerea ta pentru „dottore” este data de incapatanarea ta ca totul se poate si trebuie rezolvat „institutional” cand toate institutiile sunt decapiptate. E ca si cum ai permite unui judecator acuzat de coruptie sa isi judece propria cauza si ai numi asta normalitate in timp ce acuzi pe toti cei ce se oripileaza de situatie ca nu au respect pentru procedurile judiciare.

          Nu este suficient sa imi spui ca Ponta _poate_ normaliza situatia. Ma astept sa spui negru pe alb ce semnificatie are faptul ca nu o face.

  5. Chestia cu ruda care da cu oistea-n gard e interesanta. Americanii nici macar nu obliga rudele sa depuna marturie impotriva acestora. Insa aici nu e vb de un imperativ, nici pro nici contra, al unei marturii. Daca ruda decide sa-si denunte apropiatul, alegerea ii apartine, iar reprosurile ulterioare nu fac decat sa confirme verdicitatea denuntului. In loc de „mers in genunchi” tactica corecta a noilor mitomani ar fi fost sa infirme acuzatiile aduse, pâra la Briusel. Daca pot s-o faca! E greu sa negi fie si jumatati de adevar sau sa darami increderea de care se bucura opozantii interni la tribunalul extern. Mai ales atunci cand judecatorii de acolo sunt si jucatori, iar opozantii lor de aici au trimis ani de-a randul rapoarte.
    Cat despre celelalte, nimic nu e nou. Imi amintesc vag o declaratie veche a unui politician roman, cum ca n-a dezvaluit mai devreme anumite „secrete” tocmai pentru a nu periclita aderarea Romaniei la UE. Deci se poate si asa!

    • @hantzy. Adica politicianul in cauza suferea de atat tembelism incat sa creada ca NATO si UE nu stiu ceea ce ii intereseaza? Crede careva ca ambasadorul Germaniei la Buc nu stie fiecare cuvant public si semi-public spus in RO despre Germania si UE? Adica CIA sunt imbecili trecand pe scara larga ca el-int (culegerea electronica a unui URIAs volum de date)? Ce s=a publicat in Wiki=leaks nu demostreaza ca nu e nevoie de „turnatorii”de la Bucuresti? Stenogramele publicate de la diferite adunari de partid nu dovedesc absurditatea ideii de secret?

      • nedumerit,
        eu am comentat la articolul lui Doc, care pleda pentru dreptul de a denunta faradelegile interne celorlalti membri ai clubului in care am intrat. Desigur ca acestia au mai multe posibilitati de a afla ce se petrece in Ro, insa confirmarile prin DNA, prin ambasadorii acreditati la Cotroceni sau prin europarlamentarii Romaniei nu sunt superflue, asa cum lasi sa se inteleaga.

        • @hantzy. [ca sa corectez inerenta meschinarie introdusa de tine}: ambasadorii nu sunt acreditati LA Cotroceni, ci reprezinta statul X in RO. La Cotroceni se inmaneaza scrisorile de acreditare. DNA nu da nicio confirmare ci face dosare penale, ceea ce cere luni multe de munca. In politica conteaza CREDIBILITATEA. Eu mentin ca cineva trebuie sa fie MARGINIT sa atribuie pierderea de credibilitate „turnatoriilor”. De altfel e suficient sa citesti presa (pt. care, de exemplu, orice externalizare este capusare PRIN DEFINITIE), ca sa faci ORICE parere despre cei cu imagine.

          • Oficial asa e. Insa vorbeam despre sursele de informare ale partenerilor straini, cei cu reprezentanti in RO, un stat in care institutiile sunt totuna cu seful care le conduce.

            DNA face si desface, deschide si inchide dosare penale, dar trimite si rapoarte catre Briusel. Inca de atunci cand a murit PNA si a inviat, precum Phoenix, DNA.

            Despre Credibilitate nu pot decat sa-ti dau dreptate. De altfel am si spus-o in primul meu comentariu: „daca pot!”

            • Right. Pentru ca in prostia lor cei de la Bruxelles gasesc ca cel mai bun mod de a verifica functionarea institutiei este sa te duci la biroul de presa al institutiei si sa intrebi: „Totul bun la voi?”

  6. Dle Damian, ma pun in locul televiziunilor „de stiri” si va prezint situatia dlui Fenechiu astfel:

    Uuundee eeeste prezumtia de nevinovatieee?! Dl. Fenechiu a fost acuzat, dar asta nu inseamna ca este si vinovat! Lasati justitia sa-si urmeze cursul!

    Acum, ma pun in locul dlui Ponta si, urmand trendul inceput cu scandalul plagiatului, desfiintez comisia de judecata si numesc alta, compusa din cardasi ai dlui Fenechiu. Care comisie, evident, pupand mana ce-i hraneste, il declara pe dl Fenechiu nevinovat.

    Acum, ma pun iar in locul televiziunilor „de stiri” si anunt revoltat:
    Justitia l-a declarat nevinovat pe dl Fenechiu! Ce mai vor si europenii astia?

    • Da, minciuna poate sa fie impachetata in o mie de forme. Dar tot minciuna ramane. Sau furt.

      In cazul de fata, faptele unui Fenechiu sau Voiculescu sunt atat de evidente, incat singura miscare politica de bun simt ar fi scoaterea lor din primele randuri. Dincolo de orice chestie cu „prezumtia de nevinovatie”. De fapt din din politica de tot. Asa se procedeaza in Germania sau in alte tari „normale”. Ori noi ii pune pe liste la parlamentare, ii bagam in guvern si ii spalam seara de seara la televiziuni. Ne agatam cu dintii de ei.

      Aia din afara care ne preseaza chiar stiu ce e cu aceste dosare si ce contin. Caci sunt publice. Nu sunt aceste dosare politice cum nu sunt eu popa.

      Daca nu ar fi asa, si dosarele ar fi subtiri, ar putea sa fie demontate seara de seara la trusturile controlate. Dar nici chiar Badea, Ciutacu sau Gadea nu sunt capabili de asemenea actiune „nufarul”, indiferent de tariful de lux pe care il practica.

      Chiar si spalatul pe creier de la Antene o sa beleasca ochii cand o sa afle ca Voiculescu a cumparat pachetul majoritar de la ICA cu suma de 104.730 de euro!!!

      Da, cu 100.000 de euro a cumparat 4 ha de teren in Baneasca si 10.000 de mp de suprafata construita!!! Iar singura „mana moarta” la licitatie a fost chiar directorul ICA, pe persoana fizica, care era si membru PUR, adica subaternul politic al lui Voiculescu.

      Cum sa speli asa ceva?

      Si cat de tampiti ii consideram pe aia din vest, ca sa ii aburim cu prezumtia de nevinovatie sau cu dosarele politice fabricate de procurorii lui Basescu in cazul asta? Sau in cazul Fenechiu, care e absolut similar?

      De asta Antenele nu prezinta aceste dosare. Ci doar spala pe creier diversi indivizi cu „nu suntem colonie”, „nu negociem in genunchi” si alte cele. Deviza corecta era „vrem sa furam si sa fim lasati in pace. Nu are treaba Ieuropa cu hotiile noastre, ca nu suntem colonia nimanui”

    • ce nu intelege tot privitorul de pe la tv-uri este ca in posturi de ministru, de demnitar nu trebuie sa existe nici macar suspiciuni. faptul ca au bugetul tarii pe mana si negociaza viitorul a miliane de oameni implica o conduita cat mai aproape de ireprosabil.
      nimanui nu-i convine sa stea la masa sa negocieze cu un urmarit penal. chiar si in firmele private din Romania, daca un angajat este urmarit penal pt furt, delapidare, omor etc, este concediat. Nicio firma respectabila nu-si permite sa-si pateze imaginea pt un angajat. NU poti sa mai trimiti la negocieri cu alte firme un om urmarit penal. in primul rand jjugnesti partenerul si-n al doilea rand sansele sa fie o negociere profitabila scad. acelasi lucru se-ntampla si cu ministrii nostri.
      s-a ajuns in Romania sa se invoce argumentul „dosar politic” la orice gainarie. Nu l-am vazut pe nenea fenechiu venind frumos intr-o dezbatere televizata cu argumente, cu actele de vanzare cu ceva. nu! se apara invocand doar ca este dosar politic.
      S-a creat un precedent extrem de periculos la noi. Imediat ce unul intra in vizorul justitiei sare ca este doasr politic si adversarii se tem de el si vor sa-l elimine din politica. practic toti sunt nevinovati acum, vinovati sunt doar adversarii politici si bineinteles, in cazul usl-ul si toata europa.

    • Ca sa fie lucrurile rotunde, dupa desfiintarea comisiei care constata plagiatul se desfiinteaza sau blocheaza si CSM-ul intr-o mlastina ideologica a.i. judecatorii care fac tampenii sa nu mai poata fi trasi la raspundere, iar cei care nu vor sa negocieze cu Partidul sa devina mai flexibili.
      Deci:
      – „avem” Parlamentul
      – „avem” Guvernul
      – Presedintele tine acum ciocu-mic ca oricum ii desfiintam fiecare cuvant, scos din context etc. Ramane la latidudinea Partidului daca va fi suspendat intr-o noua campanie de imagine sau asteptam sa-si termine mandatul.
      – „avem” Justitia, Fiscul
      – „avem” SRI, SIE, Militia, Armata
      – „avem” presa – a.i. oricine iese din linia de la centru este desfiintat ca fiind basist orange. daca reintra in linia Partidului, orice infractor devine un luptator pentru dreptate
      – „avem” practic si femeile de serviciu din institutiile publice care trebuie sa-si arate atasamentul fata de Partid pentru a putea da cu matura in mod social-liberal.

      Nu stiu cum sa zic, dar situatia asta era atat de previzibila inca de acum vreo 5 ani. Iar cine a citit cate ceva despre comunisti stie ca la fel s-au intamplat lucrurile si in urma cu vreo 60 si ceva de ani. Nimic nou, uimitoare este doar memoria noastra scurta si capacitatea de a ne minti singuri pentru a acoperi o realitate greu de suportat.

    • @ampersand. In politica conteaza numai si numai PERCEPTIA. Vezi ce scriu tabloidele in UK, ce zice Can-Can, asculta discursurile lui Ponta etc. Unde se produce fractura de gandire? Atunci cand politicianul care joaca pe perceptie la intern nu realizeaza ca la extern e la fel. Daca perceptia este ca ministrul X a sterplit o lingurita de la banchet, mai e nevoie de proces si condamnare? el te va evita mereu si ti-ai pierdut CREDIBILITATEA

    • Ieri la irealitatea tv Neacsu era scos victima a statului politienesc condus de Basescu. Pe bune. A fost interceptat ilegal dar cu mandat. Era in platou si se plangea ca de ce i s-a dat mandat de interceptare…

  7. Nu-mi place deloc stilul Dvs agresiv iar „injuratura intelectuala” este pur si simplu ofensatoare si nu are ce cauta intr-un articol profesionist de nivel european. Ca sa nu mai spunem ca fotografia este o catastrofa de marketing, ca de altfel cam toate pozele celor de pe „Contributors”, poate cu exceptia celei gen „sef de promotie” a Dlui Orasanu.
    Dar aveti dreptate. Argumente de genul „hot-hot dar e de-al nostru” sau „demnitate inseamna toleranta hotiei” sunt lipsite de orice baza logica si de bun simt.

    Circula un banc interesant pe-aici. Ministrul transporturilor dintr-o tara din Europa Centrala, cu titlu pur ilustrativ sa spunem Polonia, merge in vizita la omologul sau german. Seara este invitat la un pahar la neamt acasa. O vila frumoasa, cu terasa, de pe care cei doi admira apusul soarelui. Dezinhibat de vin, polonezul intreaba: „Stii, ma gandeam … stiu ca in Germania salariile sunt mari, dar totusi … asa o vila … cum faci?” „Prietene, vezi autostrada aceea?” raspunde neamtul. „Era bugetata sa aiba 122 km lungime, dar am facut-o de 119 si cu diferenta … traiesc bine”.

    Jumatate de an mai tarziu intoarce neamtul polonezului vizita. Seara este invitat la un pahar pe terasa unui palat medieval cu turnulete si creneluri, unde pe o terasa cat o sala de bal cei doi privesc apusul soarelui si parcul englezesc al castelului. Plin de admiratie, neamtul intreaba: „Stiu ca si in Polonia s-au marit salariile, dar totusi … atata lux … cum faci?” Polonezul raspunde: „Vezi autostrada la jumatate de kilometru de aici?” „Aaa … nu” raspunde neamtul dupa ce se uita bine in jur”. „EXACT!” exclama polonezul triumfator.

    Cam asta e diferenta. Nu spune nimeni ca daca scuturi putin aparatul birocratic cam prea bine captusit de la Bruxelles nu ies la iveala mici situatii in care – pe cale legala dar nu intr-un mod tocmai eficient – se cheltuiesc ceva mai multi bani europeni decat ar fi necesar. Dar se si fac multe lucruri. Autostrada (de exemplu) se face. Proiecte cu bani europeni se fac si au insemnat un inceput bun pentru multe afaceri care altfel nu ar fi avut sansa. Nesimtirea agresiva cu care se acapareaza autostrazi intregi, fonduri intregi, cu care cei la putere iau tot fara sa lase celorlalti nimic le este insa straina, si asta pentru ca este contraproductiva. Pot sa ciupesc ceva, sa-mi fac o aripa in plus la casa, dar sa-mi conduc Mercedesul pe o autostrada ca lumea, chiar daca e un pic mai scurta. Sau iau tot bugetul pentru autostrada, imi fac un palat cu el, si-mi distrug Aston Martin-ul prin noroi si petris fiindca nu am lasat nimic pentru bunastarea publica. Aceasta din urma varianta, denumita „bizantina” in Europa, este ceea ce ei nu pot accepta dar la care mai marii Romaniei nu vor sa renunte. Si denota un anume primitivism in gandire, o lipsa de coeziune sociala care tin de civilizatie.

    E adevarat, suntem refuzati peste tot. Cand traiesti in strainatate ca roman, lucrezi corect si platesti taxe, strainii au multe modalitati de a-ti arata ca originea romana este un impediment. Daca esti foarte bine integrat e mai usor, dar chiar si asa ajungi la un moment dat sa aperi Romania fiindca te-ai saturat sa vezi cum suntem mereu tapul ispasitor. Pacat este ca si daca Romania se schimba maine, pata de pe imaginea tarii nu se va sterge prea curand.

  8. Stimate domnule Damian,

    Ia gândiți-vă bine. Are cumva Schengen-ul- care e ceva despre frontiere- vreo legătură cu dl.Fenechiu ? Dacă da, probabil că ar trebui să aibă legătură și cu dl.Băsescu- care dacă nu mă înșel a fost trimis în judecată înaintea dlui.Fenechiu- și nu este nici domnia sa condamnat.A fost trimis în judecată- dacă îmi aduc eu bine aminte- după care s-a pus batista pe țambal pentru că a devenit președintele ROmâniei. Și parcă și dna. Ridzi a fost trimisă în judecată- deci dacă ne uităm bine 1 Președinte+1 ministru PDL +1 ministru PNL.Dacă nu luăm lucrurile cum cad din gura dnei. Macovei și din gura dlui. președinte vedem că e mult mai probabil ca amânarea integrării în Schengen să aibă legătură cu miile de moldoveni incontrolabili făcuți cetățeni români de cine oare- nu cumva de dl.președinte Băsescu ? Parcă aș zice că îi doare în cot pe cei din EU de dl.Fenechiu- care n-are legătură cu chestiunea- dar îi cam doare de rackeții moldoveni care fac legea prin cartierele rău-famate din Hamburg.

    • „Are cumva Schengen-ul- care e ceva despre frontiere- vreo legătură cu dl.Fenechiu ?”

      Sigur ca are. Au spus-o destul de clar reprezentantii statelor care se opun. Asta face ca mesajul tau sa intre la categoria opinie politica, o notez ca atare.

      Mai departe, dna Ridzi a demisionat din guvern inainte de a fi trimisa in judecata (de fapt, chiar sa fie urmarita penal), iar cazul Flota a fost returnat de instanta procurorilor pentru ca fostul sef PNA, numit de PSD, „uitase” sa il semneze. Ulterior a fost disjuns pentru presedinte, care nu poate fi pus sub acuzare decat pentru inalta tradare, conform Constitutiei.

      In fine, intrebarea retorica nu tine cont de faptul ca acum un an Germania si Finlanda ne sprijineau la aderare. Cu alte cuvinte, e ceva ce s-a petrecut in acest interval care a schimbat optica celor doua tari. Fapt.

      • Am o curiozitate sincera.

        Unde in constitutie scrie ca presedintele nu poate fi trimis in judecata decat pentru inalta tradare? Sincer unde? Ca eu am cautat in document de la un capat la altul si nu am gasit.

        Ce am gasit e asta:

        ARTICOLUL 84
        (1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.

        (2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.

        Coroborat cu asta:

        ARTICOLUL 72
        (1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

        Daca dumneavoastra gastii sintagma „inalta tradare” oriunde in Constitutia Romaniei (varianta actuala apud. 2003, nu cea veche, ca nu mai e valabila) eu ma inclin. Daca nu, ar fi bine sa reconsiderati.

        PS1. In Constitutia Romaniei varianta 1991, care repet nu mai e evident valabila, art 84 avea si un alin.3 care spunea:

        (3) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile legii. Preşedintele este demis de drept de la data rămânerii defînitive a hotărârii de condamnare.

        De acolo povestea cu „Inalta Tradare”. Despre care bate campii inclusiv Morar desi ar trebui (ca cica e un corifeu juridic nu?) sa stie ca prevederea nu mai exista.

        PS Apropo care ar fi in opinia dvs. o interpretare de bun simt a prevederilor constitutionale actuale de mai sus: se bucura dl. presedinte de imunitate deplina sau, asa cum specifica art. 72 alin. 1 doar pentru vot si declaratii politice?

        • Am și eu o curiozitate, dumneavoastră aveți și alte procupări decît Traian Băsescu și Daniel Morar? Și eventual să fie și pe subiect.

          Pe un fir de discuție separat ați încercat să ne păcăliți cu dosarul Rompetrol. Aici o luați de la capăt, doar ca să aveți ocazia de a pune un adjectiv lîngă numele lui Morar.

          Am să fac eu mini-mini-rezumatul acestui dosar, să mă corectați vă rog:
          Prin 1990-1991 SC Petromin înființează cîte o societate la care e unic acționar pentru fiecare dintre cel 17 nave în cauză, unele mai noi altele mai vechi. Aceste societăți au pierderi mari în desfășurarea activității, așa încît prin 1997-1998 se vînd navele (deja vechi) pe prețuri considerate de acuzatori prea mici, și se acoperă datoriile.
          Prejudiciul: diferența dintre prețul nou al navelor și prețul la care s-au vîndut, că doar vapoarele vechi sunt la fel de scumpe ca alea noi…
          Acuzațiile la Traian Băsescu: ceva legat de schimbarea pavilionului și eventual legat de faptul că a aprobat vînzarea prin 1998.

          Ce preocupare fantastică de a aduce „Flota” în discuție (orice discuție, de-ar fi și despre ghiocei și lăcrămioare) fără a spune cu predicat despre ce e vorba.

          • Sper ca pot avea ce preocupari doresc. Inca e o tara libera….

            Daca doriti hai sa va corectez:

            Traian Basescu a fost intre 1989 si 1992 in calitate succesiva de director, secretar de stat si mai apoi ministru responsabil direct de flota comerciala a Romaniei. Si sub semnatura lui, de fapt in primul rand sub semnatura lui, flota a fost mai intai devalizata prin contracte oneroase si mai apoi vanduta pe nimic.

            Contractul de vanzare la care face referire dosarul nu este din 1999 ci din 1992 si este semnat de Basescu in calitate de Ministru al Transporturilor. De altfel el personal a negoiciat acest contract scandalos in Norvegia.

            Si nu in ultimul rand pretul la care au fost vandute navele este in majoritatea cazurilor de 1 dolar/bucata. Poate ne scuzati ca n-i se pare mic, chiar daca erau nave mai vechi….

            • Domnule, cum aș putea să nu vă acuz de rea credință cînd spuneți doar jumătăți de informație în așa fel încît să vi se potrivească argumentația?

              Navele s-au vîndut pe 1 leu unor societăți care erau în proprietatea Petromin. Navele au fost înstrăinate din proprietatea Petromin mult mai tîrziu, 97-98 (e ce-mi amintesc din rechizitoriul ăla), aceea este vînzarea despre care vorbesc eu.
              Adevărata pagubă este de fapt activitatea acelor societăți în perioada asta, pentru că ele au avut pierderi.

              Faceți vă rog un rezumat cum am făcut eu, cu toate informațiile relevante, dacă tot e să discutăm ceva serios. Puneți un articol întreg un WordPress despre ce ați înțeles dumneavoastră.

        • asa este, momo: nu e trecut in Constitutie nimic.
          Insa TB a fost ales presedinte, desi era inculpat penal, de catre acelasi electorat care a votat constitutia. Fenechiu, in schimb, a fost doar validat in functie de Parlament.
          Cred ca derogari constitutionale ar putea fi acceptate cel mult de electorat, dar nu si de Parlament.

        • Momo trebuie sa iti spun sincer ca ma uimesti. Nu intr-un mod placut.

          Articolul 96 Punerea sub acuzare
          (1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare.
          (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui Romaniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
          (3) De la data punerii sub acuzare si pana la data demiterii Presedintele este suspendat de drept.
          (4) Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

        • Momo,

          intrebi:

          Am o curiozitate sincera.

          Unde in constitutie scrie ca presedintele nu poate fi trimis in judecata decat pentru inalta tradare? Sincer unde? Ca eu am cautat in document de la un capat la altul si nu am gasit.

          Haide sa te intreb, la randul meu, unde anume scrie in constitutie ca – sa zicem – Consiliul Local Pascani nu poate desemna candidatul la postul de premier? Eu n-am vazut asta nicaieri. Sa insemne atunci ca e constitutional ca, in loc s-o faca presedintele, s-o faca consilierii acestui minunat oras moldovenesc? Unde scrie, in Constitutie, ca presedintele nu are voie sa declare de unul singur legile ca fiind neconstitutionale? Eu n-am citit nicaieri asa ceva! Unde scrie ca prefectura Salaj nu are voie sa revoce ministrii? Samd.

          Ideea e ca daca la nivel constitutional se stabileste o procedura, de exemplu de judecata penala a sefului statului, sau de numire a unui ministru sau candidat la premier, sau invalidare a unei legi, atunci orice alta procedura e automat exclusa, in lipsa unei prevederi exprese care s-o permita. O lege nu poate adauga Constitutiei. Daca legea fundamentala prevede ce acuzatii penale pot fi aduse impotriva presedintelui in exercitiu, cum poate fi judecat (ca presedinte) si cu ce efecte, atunci nici legea penala nici oricare alta nu poate opera adaugari. De altfel, daca te gandesti, ar fi si absurd. Punem in constitutie ca presedintele poate fi demis, pe motive de vina penala, exclusiv in caz de inalta tradare, printr-o procedura absolut speciala care in care acuzarea apartine unei institutii fundamentale a statului, cu o supermajoritate… doar ca sa permitem, in paralel, ca un amarat de procuror sa poata faca acelasi lucru!

          Oricum, nu un procuror prea-zelos e problema, ci exact contrariul – asta e si noima genului acesta de imunitate. Am spus-o de mai multe ori, rolul nu e de-a proteja presedintele, ci justitia. Adica, chiar tu spui, pe buna drepate – de altfel – ca e plauzibil ca un procuror sa fie in situatia de a face jocurile sefului statului. Si atunci, cum naiba sa permitem aceluiasi procuror sa fie „acuzarea” in raport cu acelasi sef al statului? Il punem intr-o situatie de conflict de interese.

          Ergo, seful statului nu poate fi pus sub niciun fel de acuzare, pe durata mandatului – altfel decat pentru inalta tradare, de catre Parlament. Dupa ce isi incheie mandatul redevine subiect penal obisnuit, cu o exceptie, apropo de intrebarea ta: pentru acte (exercitiul prerogativelor) si declaratii politice presedintele nu poate fi tras la raspundere. Niciodata, nu conteaza ca a pierdut sau nu mandatul.

          In fine, nu vreau sa intru in detalii pe cazul Flota, doar sa notez un fapt. Niciodata, absolut niciodata dosarul respectiv nu a fost amintit, sugerat in orice fel de partenerii occidentali. Repet, niciodata. Pe parcursul presedintiei Basescu, am trecut de la o situatie neagra (sau, ma rog, rosie) la justitie, care a blocat accesul, la a aderarea la UE. Se poate presupune ca daca ar fi avut o problema cu cazul respectiv, europenii ar fi spus ceva. N-au spus nimic. De ce? Oare de ce?

  9. Ca sa imi explic punctul de vedere Doc, trebuie sa iti spun pe scurt o mica istorioara.

    Intamplator si indirect am participat acum niste ani la un episod care m-a lamurit asupra metodelor de lucru ale procuraturii cand e vorba de dusmanii lui Traian Basescu. E vorba de unul din capetele de acuzare care i-au fost aduse lui Dinu Patriciu.

    Chestia a fost in felul urmator. Prin 2000, Petromidia, rafinaria lui Patriciu a procesat niste benzina pentru un tert. Legea il obliga sa ii ceara tertului, sub sanctiune penala, sa ii achite accizele inainte sa ii elibereze marfa. Era vorba de 10.000 de tone, adica o suma substantiala. Ori Patriciu i-a eliberat marfa tertului fara sa incaseze (si sa vireze la stat) banii de acciza. Prin 2005 cand DNA s-a „improspatat” cu oamenii lui Basescu, au facut un raid la Midia si au gasit asta prin acte. Pac, la cremenal cu evazionistul, si pac si dezvaluiri „pe surse” in presa, cum a devalizat conu’ Dinu meleoane. Pam pam.

    Ei bine nici un pam pam, ca nu era deloc asa. Patriciu nu ii eliberase tertului marfa de capul lui. Ba dimpotriva, refuzase sa i-o elibereze pentru ca stia legea. Insa tertul vroia sa exporte marfa, si la export nu se datoreaza accize. Chestie pe care insa legea nu o lua in calcul. Ori atunci tertul, al carui nume nu il dau ca n-are relevanta a dat Rompetrol in judecata. Si ce sa vezi, a castigat. Instanta l-a obligat pe Patriciu prin sentinta definitiva si irevocabila sa ii elibereze tertului marfa fara plata accizelor cu obligatia de a o exporta. Lucuru care s-a si intamplat, benzina plecand la export, cu declaratie vamala si tot tacamul.

    Cand i-a venit in 2005 DNA pe cap, Patriciu, (ma rog juristii lui evident) a prezentat comisarilor sentinta care il obliga sa livreze marfa fara sa incaseze acciza. Dar surpriza, DNA s-a facut ca nu vede evidenta si a decis sa il acuze de evaziune fiscala si sa mai si trambiteze prin presa cum l-au prins ei pe marele hot.

    N-am mai urmarit cazul, cred ca Patriciu a fost achitat. Oricum daca n-a fost inca, va fi. E imposibil sa condamni pe cineva ca a respectat o sentinta irevocabila a unei instante….

    Ti-am spus toata povestea asta lunga pe care o stiu personal pentru ca sa intelegi de ce eu unul de atunci nu mai dau doi lei gauriti pe acuzatiile DNA cand e vorba de persoane indezirabile lui Traian Basescu. Nu cunosc cazul Fenechiu. Poate e hot. Poate o fi facut ce il acuza Morar si ciracii lui ca a facut. Dar sper ca intelegi ca am motive sa fiu sceptic.

    Treaba e cam asa. In Schengen sau nu, daca Ponta accepta sa demita un ministru doar pentru ca DNA il acuza de una sau alta, Basescu ii arunca guvernul in aer in 2 timpi si 3 miscari. Sau mai rau, ii ia fiecare ministru in parte si ii face sclavii lui personali santajandu-i ca daca nu ii fac pe plca ii demite el cu ajutorul DNA. Care, ti-am explicat mai sus, nu se impiedica de adevar cand e vorba sa ii faca pe plac stapanului.

      • Dosarul are mai multe capete de acuzare. Despre celelalte, cateva descrise in linkul tau, nu cunosc detalii, stiu doar despre cel pe care l-am prezentat. Dupa cum am citit in linkul tau si in celelalte capete de acuzare dar si (cum eram de altfel absolut sigur) in cel despre care am relatat in postarea mea, Patriciu a fost achitat.

        • Sentinta nu este definitiva.

          Sa-ti traduc ce transpira din comentariul tau: „Personal nu sunt de acord cu decizia unui procuror DNA de a incepe urmarirea penala pe un capat de acuzare dintr-un dosar vast cu multiple capete de acuzare, in consecinta Basescu a comandat politic acel dosar.”

          Esti liber sa crezi asta daca vrei (deocamdata e o tara libera, in ciuda dictaturii basesciene sub care inca traim), dar in ochii unei persoane care are aceste date de plecare, vei aparea irational si predispus la salturi logice fara noima.

          E posibil sa ai dreptate legat de proasta judecata, poate chiar proasta conduita si poate chiar abuzul procurorilor in acest caz. Nu admit niciuna de mai sus pentru ca nu am dovezi in acest sens dar nu neg posibilitatea. Exista procurori slabi, exista procurori corupti, exista procurori rau voitori sau dispusi sa faca pe plac „sefului”, la fel cum exista procurori lenesi.

          De ce ar trebui asta sa insemne ca eforturile spre o justitie functionala, eficienta, etc, sunt doar de fatada? Ca Basescu foloseste justitia ca arma? Nu rezulta. Avem toate datele problemei la dispozitie in cumulul tuturor dosarelor instrumentate si tuturor verdictelor date, avem indici de performanta pentru procurori. Avem legi dupa 2004 pe care pana in 2004 nu le aveam care garanteaza o independenta a puterii judecatoresti. Toate arata ca efortul este real, si ca intr-o masura cat se poate de palpabila a dat roade. Avem aprecierile UE in acest sens, le poti citi cu ochii tai daca ai curiozitatea, in rapoartele pe justitie.

          Tu ai un caz pe care il prezinti anecdotic (si care, dupa cum ti-am zis, s-ar putea sa fie justificat).

          • Sentinta nu este definitiva intradevar. Dar in prima instanta s-a dispus achitarea.

            Ce stiu sigur e ca cel putin procurorul care a instrumentat acel cap de acuzare nu era independent si nepartinitor ci era vadit pornit sa fabrice cu orice pret un dosar in ciuda evidentei ca cel putin in acel caz, nu era nimic ilegal. Binenteles ca nu pot sa conving pe cineva cu probe pentru ca experienta mea e personala. Dar pentru mine e indubitabil.

            Au mai fost multe evenimente publice care mi-au intarit opinia, dar oricum convingerea mea era inca de atunci ca Basescu avea si are procurori care actioneaza la comanda, in dispretul legii si bunului simt.

            Daca doresti sa crezi ca justitia in „era Basescu” a devenit independenta e treaba dumitale. Te asigur insa ca unul ca Blejnar, Udrea, Videanu si multi, multi altii rad de naivitatea ta. Cu gura pana la urechi si cu buzunarele pline. Asta pentru ca timp de ani de zile, desi informatiile despre matrapazlacurile lor erau ultra cunoscute, Morar si Kovesi, campionii independentei si anticoruptiei, nu i-au deranjat nici c-o floare. BIne, erau ocupati cu Patriciu si Nastase, intamplator dusmanii lui Basescu…

            • Asigurarile tale nu tin de argument. Oricine e liber sa rada de naivitatea sau lipsa mea de naivitate. Poti sa o faci si tu, e o tara (inca) libera.

              Chiar admitand ca un procuror a instrumentat abuziv un dosar, ti-am spus ca „de aici nu rezulta”. Morar si Kovesi nu dispun inceperi de urmariri penale. Nu dau ordine despre cine trebuie anchetat si cine nu. Asa spune legea. Ai fi preferat sa o incalce?

              Multi dintre dusmanii de moarte (auto-declarati) ai lui Basescu au devenit dusmani de moarte dupa ce au inceput problemele in justitie. Lucru pe care nu-l spun eu, il sustin chiar ei – Vantu a spus ca ce-l deranjeaza la Basescu e ca are el dosar penal, Patriciu a spus-o si el mai pe ocolisuri. Daca esti la putere si iti faci treaba bine, e inevitabil sa iti faci dusmani care apoi din amnezie sa clameze anchete politice.

              „Au mai fost multe evenimente publice care mi-au intarit opinia, dar oricum convingerea mea era inca de atunci ca […]”

              Aham. Ai devenit convins ca Basescu face anchete politice dusmanului Patriciu pe o logica fraudata si apoi toate emisiunile de la Antena 3 si Realitatea veneau in sprijinul convingerilor tale deja formate pe fractura logica anterioara. Bun. Cunosc tipicul.

              Apropos poti ignora in continuare tot ce am spus de benchmarks, MCV, poti ignora steguletele rosii si eforturile uriase pe care anumite personaje le-au depus pentru ridicarea lor in 2005-2007, impresiile formate din articolele de presa (deloc partizana, sunt convins) au precedenta in scara ta valorica.

              „informatiile despre matrapazlacurile lor erau ultra cunoscute”

              Ma intreb ce reactie ai fi avut tu daca eu ti-as fi dat drept argument in sustinerea procurorului care a instrumentat cazul Patriciu ca matrapazlacurile pungasului mânjit cu petrol erau ultra cunoscute. As, dar am pretentii prea mari de la tine. Dupa cum poate ai observat (sau nu), nu l-am aparat pe procurorul ala. Daca tu crezi ca ii apar pe Videanu, Blejnar, Udrea iarasi te inseli. Nu sunt avocatul nici unei persoane.

            • Momo, am următoarele întrebări pentru tine:
              1. Procurorii din dosarul despre care vorbești sunt de la DNA sau de la DIICOT?
              2. Cîte și ce capete de acuzare sunt pe lîngă cel pe care ni-l prezinți tu?
              3. Cîte dosare are DNA cu rechizitoriu inventat, doar pentru că a vrut Băsescu? Cîte procese ar cîștiga DNA în astfel de cazuri de acuzație inventată?
              Un singur exemplu bine documentat de om de-al lui Ponta dărîmat de DNA cu acuzații mincinoase (la comanda președintelui) mi-ar fi suficient.

              […]
              eu chiar susțin că speculezi cu rea credință cînd spui că Băsescu ar desființa guvernul dacă Ponta ar accepta să demită miniștrii trimiși în judecată. Subliniez că trimiterea în judecată nu e aceeași cu cercetarea penală.

    • Momo,

      am sa incep cu sfarsitul, si am sa spun ca sunt de acord, de asta – de altfel – spun si in articol ca trebuie mereu analizat fondul acestor cauze penale si mai ales argumentele apararii. Da, un procuror obedient poate sa fabrice un dosar la porunca cuiva din stapanire.

      E acesta cazul lui Relu Fenechiu? Exista orice fel de argument pentru asta?

      Exemplul tau, ma tem, nu este asa ceva. Nu stiu cat de frivol era dosarul respectiv – faptul ca a fost achitat nu inseamna ca a fost fabricat, altfel orice fel de achitare ar implica rea vointa de la procurori, ceea ce e absurd. Dincolo de asta, dosarul NU a fost facut pe vremea lui Traian Basescu, ci inainte de venirea sa la putere. Dinu Patriciu a fost pus sub acuzare deja in martie 2005! Si nu de catre DNA (PNA), ci de catre DIICOT.

      Tocmai ca iti inteleg rationamentul, si il accept, in principiu, nu inteleg de ce esti sceptic in acest caz particular. Uita-te chiar la cazul pe care tocmai tu il prezinti! Ca argument ca DNA fabrica dosare la comanda lui Basescu …dai un dosar initat de DIICOT pe vremea cand Basescu era in opozitie. Nu ti se pare ciudat? Cum spuneam in alta parte, de ce toti acesti oameni care spun ca Basescu le-a fabricat dosare nu vin si nu ne arata cat de fabricat e dosarul? De ce nu se apara efectiv pe fond? Fenechiu, Voiculescu, Nastase, Zsolt (cel condamnat cu suspendare in dosarul Posta), Banias, Remes samd. – de ce nu vine unul din ei sa ia pe fond cazul si sa spune, „spuneti si voi daca e un dosar real sau unul fabricat.” Crede-ma, cand o sa vad asa ceva, n-o sa am nicio retinere sa sar de trei coti in sus impotriva procurorului de la DNA care a instrumentat asa ceva.

  10. Afirmati ca „Aderarea noastră la Schengen e legată de MCV”.
    JURIDIC, aderarea Romaniei la Schengen NU este legata de MCV si iata de ce:

    1/ Tratatul de aderare a Romaniei la UE, semnat in 2005, prevedea ca aplicarea completa a acquisului Schengen pe teritoriul Romaniei (cu alte cuvinte, ceea ce se numeste astazi „intrarea Romaniei in Schengen”) se face „numai in temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis”. Acest tratat nu putea conditiona in vreun fel aderarea la Schengen de MCV, deoarece MCV nu exista la acea data.

    2/ Decizia de instituire a MCV pentru Romania, datata 2006, nu prevedea nicio legatura intre acest mecanism si intrarea Romaniei in Schengen.

    3/ Procedurile de evaluare Schengen, care au fost subiectul mai multor acte normative ale UE intre 1998 si 2011, contin conditii strict tehnice de evaluare (frontiere, vize, imigratie, permise de sedere, cooperare politieneasca, …), fara legatura cu obiectivele incluse in MCV.

    • @czc. Curat neconstitutional dar umfla-l.!! La consiliul JAI au fost si toti ministrii de justitie. E vrunul care sa nu fi citit raportul MCV? Ca o paralela, te duci intr-un cartier rau-famat cu bani in buzunar si bijuterii pe tine? chiar daca oficial e si politie si justitie si ai si vreo doi prieteni in cartier.

    • si in conformitate cu ce spune czc, 13 state au apreciat in consiliul JAI ca este o mare nedreptate ce se intampla Romaniei. Juridic, MCV nu conditioneaza aderarea la spatiul Schengen cum bine observi. Ce fac europenii este un mare abuz. Ce ne facem? Eu propun sa ne luam jucariile si sa plecam, se poate trai si fara Germania si Olanda.

      • Ca să ajungi să câştigi premiul, nu e suficient să ai doar maşina sigură şi performantă, în egală măsură – dacă nu chiar mai mult – contează şoferul, cel ce-o conduce şi-o controlează.

        • Stai ca nu inteleg. Daca am pe mână un monopost construit de mclaren dar sunt beat turta, nu am voie sa particip la curse? E masina mea! Nu platita de mine, dar e a mea ca e la mine in garaj.

          Cine conditioneaza accesul meu la volanul monopostului pe circuit de raportul etilotest, din punct de vedere strict juridic, comite un abuz fara margini (au uitat sa puna in contract clauza). In plus, e nedrept ca asa zic eu si inca 13 colegi de-ai mei, un pic luatzi si ei ca am fost toti aseara la bar, ne-am uitat la un meci.

    • Draga domnule/doamna CZC,
      Cine nu cunoaste istoria are toate sansele sa repete greselile din trecut. Asa ca o sa va aduc la cunostinta cum a avut loc invatia Manchu in China, in sec 17.
      Marele Zid Chinezesc construit in timpul dinastiei Ming este cel mai impresionant sistem de fortificatii construit vreodata, raportat la posibilitatile tehnice ale timpurilor respective si nu a tinut cu succes la distanta mongolii timp de vreo doua secole, rezistand tuturor atacurilor. Si atunci cum au reusit mongolii sa treaca de el? Foarte simplu: generalul chinez Wu Sangui (tradator in mai multe randuri) le-a deschis o poarta!
      Degeaba indeplinim toate criteriile tehnice ale aderarii la Schengen, atat timp la butoane sunt oameni dintr-un stat in care coruptia e endemica. Granitele protejate de acest stat vor fi permisive selectiv, si nu intr-un sens bun.

    • Afirmatiile sunt corecte, dar la fel de corecta e si cea preluata din articolul meu. Caci aderarea RO la Schengen nu este strict o chestiune „juridica” (sau, mai corect, tehnica). E si o chestiune politica.

      • Aderarea la Schengen e ceva mai mult decât o sumă de condiții tehnice, însă nu le-aș numi politice ci o serie de criterii tehnice care au fost omise la începutul procesului.

        Motivele de omitere sunt destul de ușor de văzut.

        La ora când țările anterioare au aderat, aveau corupția sub control și erau state de drept.

        Or România nu a îndeplinit niciodataă deplin aceste criterii.

        Teama mare a occidentului este că țigările, armele și racheții ucranieni o să își găsească un drum direct în occident cu complicitatea coruptă a vameșilor români.

        Țările din vest încearcă numai să își protejeze teritoriile naționale de mafioții ruși și de alte naționalităși ex-sovietice. Cine poate să îi blameze pentru asta?

        Pentru o vreme, părea că România e pe drumul cel bun. Însă puciul de vara trecută și evoluțiile anterioare au dovedit occidentului că România nu este chiar așa de stabilă cum se credea, și de aici pașii înapoi și condițiile suplimentare.

        • Din ce scrieti, domnule Gafencu, rezulta ca nu actualii guvernanti pot fi acuzati pentru esecul aderarii la Schengen. Coruptia in Romania pare a fi o constanta temporala.
          Cat despre specularea unor lacune din legea fundamentala, chiar si asta pare a fi un mod obisnuit de lucru al politicienilor romani. Chiar daca nu intotdeauna il numim „puci”.

          • Domnule Hantzy,

            Exact nu asta am vrut să spun. Actualii guvernanți poartă aproape toată vina pentru eșecul actual. Înainte de puciul de anul trecut, exista un calendar propus de aderare a României la spațiul Schengen. România chiar dădea semne că e un stat de drept…

            Curenta cruciadă împotriva justitției române și a statului de drept a inversat direcția Schengen…

            • Am banuit asta, domnule Gafencu, dar intre argumentele prezentate n-am gasit niciunul care sa fi survenit dupa mai 2012. O spuneti chiar si dumneavoastra: „Or România nu a îndeplinit niciodataă deplin aceste criterii.”

              cat priveste „puciul”, daca asta e motivul pentru care nu putem adera la Schenhgen, iar celelalte sunt pretexte, atunci am mai avut cateva „puciuri” pana acum, chiar daca mai mici, dar reusite.
              In final, am o curiozitate: fortarea unor alegeri anticipate, printr-o demisie formala a executivului, poate fi considerat puci sau nu?

            • Si imi zici mie ca nu stiu sa citesc.

              „Pentru o vreme, părea că România e pe drumul cel bun”

              Asta este cheia. Evident, tu nu crezi ca a fost puci si nimeni nu te poate convinge ca dezastrul din vara a oripilat vestul. Cel putin a doua parte este demostrabila, pentru cineva care e dispus sa accepte argumente logice si sa judece dupa fapte.

              „fortarea unor alegeri anticipate, printr-o demisie formala a executivului, poate fi considerat puci sau nu?”

              De ce ar fi? Puci inseamna acapararea abuziva a puterii, nu renuntarea la putere si deferirea catre electorat.

              Demisia guvernului (cum poti judeca daca este formala sau nu, ma depaseste) este un act unalteral si nu poate fi considerat abuziv decat poate in vreun univers paralel. Faptul ca asta conduce catre alegeri anticipate este o consecinta normala, prevazuta in consittutie cu acest scop, a conflitului ireconciliabil dintre doua puteri ale statului: parlament si guvern.

            • Domnule Hantzy,

              Logica Dv e cam perversă, pentru că ocolește fondul problemei și se concentrează asupra formei.

              România era pe drumul cel bun al statului de drept la hotărârile anteriare. Derapajele recente de la democrație au făcut Germania și alte state să se răzgîndească.

              Vin cu un exemplu extrem de personal. Să zicem că cineva are o oaie neagră a familiei. Respectivul se jură că se îndreaptă, și pentru o vreme chiar e crezut, pentru că dă ceva semne de îndreptare. E primit în casă și la masă.

              Într-o zi, o face lată din nou. Ce încredere mai poate avea familia în el? Poate să se jure de toți Dumnezeii, nimeni nu mai crede ce spune.

              Tot la fel e și în relațiile internaționale. A fost de-ajuns un pas greșit, și toată credibilitatea câștigată greu de România se duce de râpă…

              Am citit chiar acum declarația ambasadorului olandez spunând că amânarea României la adrearea la spațiul Schengen poate să dureze și cinci ani. Asta spune totul despre încrederea de care se mai bucură România la ora asta.

            • Domnule Gafencu,
              Poate ca pervertesc fondul problemei pentru ca nu-l zaresc. In comentariul dumeavoastra, cel la care am aplicat, nu exemplificati niciunul dintre „Derapajele recente de la democrație”. Si asta m-a facut sa afirm ca din cele scrise de dumneavoastra nu rezulta ca actualii guvernanti ar fi cei vinovati pentru esec.
              Observ ca acum ati ales sa eliminati formal elementul de nesiguranta din precedentul dumneavoastra comment, afirmand ca „Romania era pe drumul cel bun” in loc de „parea”. E un lucru bun, dar nu suficient pentru a acoperi prima impresie, anume ca, fie si fara acele derapaje pe care le presupuneti, Romania n-ar fi aderat la Schengen. Cum hoc ergo propter hoc e paralogica. Conectarea dintre esec si guvern e deci nereusita in lipsa unor argumente clare, irefutabile. Daca se afla pe drumul cel bun si acum nu mai este, de ce trebuie sa fie doar vina guvernantilor? NU neg contributia lor si a legiuitorilor, care-si acorda imunitati extraordinare, al acesata stare de lucruri, dar de ce n-ar exista, intern si extern, si alte cauze, poate chiar mai hotaratoare? De ce refuzul Presedintelui de a elibera o functie ce creaza puternice tensiuni interne, energiile politice risipindu-se in aceasta directie, n-ar fi si el un motiv de respingere a aderarii? E deja notoriu in Romania ultimilor 8 ani, ca legea nu e folosita de politicieni pentru a aplana conflicte si a cauta consens, ci, dimpotriva, pentru a le crea. Iar acest lucru s-a acutizat, ambele tabere politice recurgand tot mai des la aceasta forma de competitie politica, injusta si costisitoare pentru noi si europeni. Sa-i invinovatesti atunci doar pe unii e definitiv gresit. Sau de ce sa consideram ca popualrii europeni, politicieni care s-au dovedit de nenumarate ori a fi oportunisti notorii, drept etaloane ale corectitudinii si tehnicalitatii continentale?! CDU, desi sta binisor in sondajele germane, se afla in fata unei mari dileme: sansele sa formeze, dupa alegeri, o majoritate cu partenerii traditionali sunt ca si nule. Este evident atunci ca orice procent devine vital, intr-o tara in care euroscepticismul este intr-o crestere certificata de multe sondaje.

              Geo,
              hai sa-ti povestesc si eu ceva din experienta personala: acum vreo doua saptamani ma aflam intr-un zbor de 45 minute, intre Stuttgart si Dresden, cu proprietarul firmei la care sunt angajat. Din una intr-alta am discutat despre Romania. El crezuse ca in vara trecuta au fost oameni arestati pe strada de noua putere, ca refrendumul de demitere ar fi fost ilegal, neconstitutional. I-am explicat cam cum sta treaba, fiind cat mai rezervat posibil in reflectii personale, argumentand ca procedura e prevazuta in constitutie. I-am spus si de demiterea avocatului poporului, de intarzierea publicarii in MO. N-a parut prea mirat si mi-a spus ca rezultatul l-a surprins peste masura, crezand ca in urma boicotului se vor prezenta doar vreo 20-25% la urne, iar cand cei ce au initiat suspendarea au obtinut doua treimi din legislativ si totul devenea evident, presedintele ar fi trebuit sa caute un pretext pentru a se retrage: cu atata opozitie n-are sens sa mai continue. De altfel, nu intelege de ce o tara cu 18 milioane de votanti isi alege, prin vot direct, presedintele. Doar Franta si tarile minione au astfel de scrutine, in rest parlamentul e destul de competent pentru a alege un presedinte cu care sa coabiteze. I-am spus ca alegerea presedintelui a fost una din cuceririle revolutiei din 1989, la care a replicat uimit: „pai daca Romania a avut un dictator, desi era ales de parlament, atunci cel ales de popor se crede cu siguranta ein Halbgott (un semizeu).”

            • Multumesc pentru poveste. Este perfect irelevanta. Mi-ai expus o parere, nici macar a ta ci a unui interlocutor de-al tau din vara. Nu va cunosc nici pe tine nici pe el, iar el are un dezavantaj foarte mare, si anume nu isi poate argumenta in prezent parerea prin intermediul tau, deci nici macar nu are sens sa incerc sa iti spun ca teza este nefondata. Nu e a ta, decat in masura in care ti-o asumi acum, si in masura in care ti-o asumi pe altceva decat ca asa a zis interlocutorul tau din avion (parea om serios, ce mai vrei).

  11. Dezertarea lui Mihai Stănişoară, o enigmă, o cacealma sau o negociere abilă?

    [Doc spune: restul am șters, înafara subiectului și excesiv de lung]

  12. E așa și nu-i așa. Aderarea la Schengen este, înainte de toate, o decizie politică deoarece este nevoie de vot în Consiliu. Restul nu prea contează. Iar MCV-ul chiar nu are nicio legătură directă, ci doar una indirectă pentru că este folosit ca motiv de refuz al aderării. Iar refuzul este constant începând cu 2011, primul an în care s-ar fi putut votat acceptarea României și Bulgariei. Deci nu e vina USL că nu am intrat în Schengen. Nu că ar avea ei realizări dar nerealizarea nu le aparține. Sau le aparține în exact aceeași măsură în care aparține și PDL și lui Traian Băsescu. Să ne amintim cum îndemna Președintele la boicotarea produselor olandeze acum mai an? Oare motivul să fi fost dorința prea mare a Olandei de a ne primi în Schengen? A! Și să ne amintim că și atunci Finlanda și Germania ne vroia tot așa mult în Schengen. Ba și Franța era atât de iubitoare de România și Bulgaria încât se opunea. Da. O vină foarte mare o poartă politicienii români. Dar toți. Pe de altă parte, politicieni de prin alte state profită de moment pentru a mai strânge voturi iar când opoziția la emigrație, fie ea și mimată și fără efecte reale aduce voturi, atunci e simplu să câștigi refuzând intrarea în Schengen.

    • Andrei,

      nu. Spui, „refuzul este constant” dar asta e fals. Ce a fost constant a fost legarea de catre un numar de tari a aderarii la Schengen de raportul MCV, mai precis de starea din justitie si a statului de drept. Iar aici probleme au fost si inainte, prin urmare, traseul catre Schengen a progresat chinuitor de lent (si uneori frustrant, vezi episodul cu Olanda, foarte stupid, fara indoiala) Dar a progresat! Finlanda nu ne-a vrut in august 2011. In noiembrie isi schimbase pozitia, si acceptase aderarea in trepte incepand din 2012. Germania considera in 2010 ca nu suntem pregatiti. Doi ani mai tarziu se declara explicit sustinatoarea Romaniei pentru aderarea RO din 2012. Aceeasi tara care la niciun an distanta se opune aderarii cu amenintarea unui veto. Inainte progresam, poate prea incet. Acum regresam. E un fapt.

      In fine articolul nu e despre aderarea la Schengen, in sine. E despre modul in care e pervertit un anume argument.

  13. Dacă eu n-aș avea dreptate, acum am fi în Schengen ( ca să fim clari, mă refer strict la desființarea controalelor, ca să nu facem teoria chibritului că deja suntem). Nu suntem. Deci refuzul a fost constant.

    • Eu cred ca am fost destul de clar in ce am spus. Conditionarea a fost constanta, nu refuzul. Nimeni n-a zis „nu va vrem in Schengen”, un numar de state au spus doar ca trebuie sa facem progrese semnificative, specifice in zona luptei impotriva coruptiei si a protejarii statului de drept. In aprilie 2012, repet, Germania ne sprijinea pentru o aderare incepand cu septembrie anul respectiv. Niciun refuz acolo. A venit refuz, si veto, in 2013. De ce? Asta cred ca stim toti, chiar si cei care pretind ca nu. Si cu asta am pus punct. Genul asta de argument „hai sa ma fac ca nu inteleg” mi se pare infantil.

  14. Si eu gasesc bun articolul, la care mai adaug ca „demnitatea” nu este nici
    nationala, nici internationala nici altfel decat „demnitate”. Doar la nivel de
    individ unul o are sau nu o are. Partea proasta (sau buna) este ca fiecare
    nu si-o poate vedea decat pe a lui (bineinteles, atunci cand o are pentru
    ca nu poti vedea ceva ce … nu e)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Miron Damian
Miron Damian
Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are blogul propriu în cadrul Hotnews, "Inventarul Stricăciunilor Politice"

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro