Home » Dezbatere »Economie » Citesti:

De ce trebuie neaparat sa scada fiscalitatea în Romania?

Cristian Paun octombrie 19, 2011 Dezbatere, Economie
81 comentarii 7,850 Vizualizari

Zilele trecute Ministrul Finanțelor a pus capăt oricăror speranțe cu privire la reducerea fiscalității în anul care urmează. Pur și simplu acest Guvern ”de dreapta” se încăpățânează să creadă că o să creștem economic din creștere de impozit făcută: (1) pentru a plăti în bună măsură un credit extern pe care l-am luat pentru a-l îngropa în mare parte în conturile Băncii Naționale fără a produce mare lucru pentru economia românească dar și (2) a acoperi găurile bugetare produse în continuare de un stat de care nu se lipește absolut deloc ideea de reformă (acest Guvern a reușit contra-performanța de a nu privatiza nimic deși are majoritate indiscutabilă). Acest Guvern ”de dreapta” nu a făcut decât să taie pensii și salarii în sectorul bugetar (lovind direct în consum și economisire) și să concedieze oameni din acest sector (pentru a externaliza apoi la costuri imense serviciile celor pe care i-a dat afară). Același Guvern ”de dreapta” nu a folosit apoi economiile pe care le-a făcut din tăierile produse pentru a elibera fiscal mediul privat ca el să absoarbă rapid pe cei dați afară din sectorul public ci a lovit și mai mult mediul privat cu fiscalitate și mai mare (creșterea de TVA a afectat într-o primă fază pe consumatorul final dar apoi s-a regăsit imediat în vânzările mai mici ale sectorului privat). Adunând bani din două părți și continuând să opereze și pe deficit și datorie publică, Guvernul a acumulat sume importante pe care apoi a început să le ”risipească” în proiecte publice ale statului ”creator de locuri de muncă”. Economia de piață este pur și simplu călcată în picioare de această guvernare de ”dreapta” care se substituie pieței în procesul de dezvoltare economică în cel mai socialist mod posibil (socialism = control direct sau indirect al mijloacelor de producție).

Încăpățânarea Guvernului ”de dreapta” din România de a aplica reduceri fiscale este absolut halucinantă și demonstrează cât de puțin înțeleg cei care ne guvernează din modul în care funcționează economia și de unde poate să vină creștere economică autentică (și nu una monetară produsă în exclusivitate de creșterea cheltuielilor guvernamentale finanțată de la Banca Națională prin eliberare de lichiditate – cam 6 miliarde lei din august 2011 – către băncile comerciale care cumpără titluri de stat). Ne demonstrează că în continuare în România contează echilibrul bugetar, planul de cheltuieli / ”investiții” al Guvernului și mai puțin echilibrul bugetar al companiilor private și al indivizilor. Multe din ”investițiile” cu care se laudă Guvernul nu sunt investiții cu adevărat ci risipă neproductivă de resurse (adică simple cheltuieli): borduri și panseluțe pe marginea drumului nu vor produce prea mare lucru în viitorul apropiat (o investiție presupune ca ceea ce se consumă în prezent să aducă în viitor valoare).

De ce nu vom crește în viitorul apropiat cu o astfel de filozofie economică? De ce FMI își revizuiește drastic prognoza de creștere economică pentru a parta oară (a eșuat de fiecare dată începând din 2009)? Foarte simplu…

Să pornim de la următorul exemplu: să presupunem că eu doresc să  mă angajez într-o companie cu un salariu net de 1000 de lei. Pentru ca angajatorul meu privat să îmi plătească acest salariu el va trebui să plătească următoarele impozite pe muncă:

  • Angajatorul trebuie să plătească statului din venitul brut acordat angajatului un procent total de 28.75% care include: contribuţia la asigurările sociale (20.8%), contribuţia la fondul de şomaj (0.5%), contribuţia la FNUASS (0.85%), fondul de garantare al salariilor (0,25%), contribuţia la asigurările de sănătate (5,2%), fondul de accidente (0,4% – aici depinde însă de domeniul de activitate) şi comisionul la Camera de Muncă (0,75%).
  • Angajatul trebuie să plătească statului din venitul brut un procent total de 32.5% format din: contribuţia la asigurările sociale (10.5%), contribuţia la fondul de şomaj (0.5%), contribuţia la asigurările de sănătate (5.5%) şi impozitul pe venit (16%).

În realitate procentul total plătit este de 45,5% (chiar dacă suma celor două este de 28,75% + 32,5% = 61,25%, procentul e mai mic pentru că angajatorul plătește întâi contribuțiile de 28,75% și apoi 32,5% se plătesc pe ceea ce rămâne). Ideea este că pentru a plăti 1000 de lei net se plătesc 834 lei impozite la stat mascate foarte inteligent în impozite plătite de angajat și impozite plătite de angajator (în mare parte aceste impozite plătite de angajator sunt de fapt suportate tot de angajat). Dintr-un venit brut de 1834 lei statul ia din start angajatului suma de 834 lei (corespunzând unu procent de 45,5%).

După ce voi fi angajat, la sfârșitul lunii voi pleca cu suma de 1000 de lei în buzunar (după ce am plătit 45,5% statului impozit). Mă duc în primul magazin să cumpăr ceva de acești bani și voi mai lăsa imediat un procent de 24% aferent TVA-ului. Deja am ajuns la un procent infernal de 45,5% + 24% = 69,5% = 1275 lei pe care îl plătim statului (noi am rămas cu doar 760 lei, semnificativ mai mică decât ce am plătit statului).

Durerea și mai mare este că din cei 760 lei plătim și alte impozite statului: accize în combustibil, taxele pe proprietate, asigurarea obligatorie de locuință care este tot o taxă inventată de acest Guvern de ”dreapta”.  Procentul ajunge fără nici o îndoială undeva aproape de 80% (adică din 1834 lei pe care i-aș primi salariu lunar plătesc statului cumulat impozite în valoare de 1467 lei). Dacă mai adăugăm la acest tablou și inflația de circa 8% (cea mai mare din Europa) pe care am avut-o anul trecut situația se arată cât se poate de sumbră.

Consecințele acestei fiscalități excesive sunt evidente pentru economia românească:

  • Creșterea economică va întârzia să apară pentru că în PIB regăsim: consum intern (s-a prăbușit total), investiții private (se încăpățânează să crească pe fondul prăbușirii consumului intern dar și pentru că populația nu se implică în proiecte de viitor fiind tot mai sărăciți), cheltuielile guvernamentale sunt singurele care au crescut dar din păcate foarte puțin din aceste cheltuieli înseamnă investiții și valoare adăugată și exportul net (diferența dinte exporturi și importuri) chiar dacă s-a îmbunătățit în ultima perioadă (exporturile au crescut) perspectivele nu sunt prea optimiste iar orice creștere de exporturi în România se face pe o creștere a importurilor de completare în egală măsură;
  • Investițiile străine sunt în stagnare și companii străine încep să plece din România pentru că piața internă e în stagnare și fiscalitatea pe muncă sufocantă (pentru 1 salariu mai plătești aproape încă un salariu statului). Mai mult, țările din jur au un cadru fiscal mult mai bun (cotă unică mai mică);
  • Nimeni nu se apucă de o afacere privată iar cele care mai supraviețuiesc își închid încetul cu încetul porțile (numărul companiilor în lichidare și în insolvență este în continuare mare);
  • Consumul va întârzia să crească în următoarea perioadă;
  • Economisirile nu se produc în economie în ritmul necesar (doar 2% din români mai au ceva bani să mai și pună deoparte conform statisticilor).

Este clar că  optica de ”dezvoltare” a actualului Guvern este complet greșită și concentrată pe măsuri care nu au nimic de a face cu mediul privat de afaceri (Programul Rabla, Programul Prima Casă, Programe antreprenoriale de creare de afaceri care să creeze locuri de muncă fără însă a se face o analiză ce tip de afaceri se crează etc. – vezi aici programul de relansare economică pentru 2012). De fapt Guvernul actual ”de dreapta” a înlocuit dezvoltarea pe credit privat (care presupunea falimentul celui care greșește dacă nu s-a împrumutat corect) cu dezvoltarea pe credit public. A înlocuit crearea de locuri de muncă în privat cu crearea de locuri de muncă de către stat. A înlocuit afacerile private cu afaceri cu statul livrate de la centru cu comisionul de rigoare pentru cel care împarte banii. Am înlocuit un socialism populist (bani către asistența socială) cu un socialism corporatist (bani către companiile conectate politic). Acest tip de dezvoltare nu are cum să producă prosperitate fiind complet întors cu spatele la capitalism și piața privată. Acum și niciodată.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "81 comments" on this Article:

  1. calin spune:

    Spune domnul “analist” cam asa: “Guvernul nu a folosit apoi economiile pe care le-a făcut din tăierile produse pentru a elibera fiscal mediul privat. Ce economii, domnule? Bugetul nu mai avea bani suficienti pentru plata integrala a salariilor si pensiilor. Taierile s-au realizat pentru a se plati aceste venituri atat cat permitea bugetul.
    Mare dreptate avea Eminescu atunci cand a scis urmatoarele: “E usor a scrie versuri, Când nimic nu ai a spune, Insirând cuvinte goale, Ce din coada au sa sune.”

    • Adi spune:

      Plata pensiilor nu trebuie facuta din bugetul de stat. Pensiile se platesc din contributii, nu din taxe si impozite, pentru ca pensiile sunt rambursarea a ceea ce au cotizat (si teoretic economisit) lucratorii in cursul vietii active, nu sunt o taxa pentru cetatenii actuali ai acestei tari pentru ca poate se hotarasc sa emigreze in bloc si atunci bugetul devine brusc zero, pensiile zero si nu cred ca vrea cineva asta. Nu exista nici o obligatie a unei persoane de a plati alteia pensie, asta ar fi un soi de nationalizarea veniturilor.

      • mitika spune:

        Teoretic ai dreptate, dar uiti ca in ’89 s-a plecat de la zero, nu exista nici un fel de suma pusa deoparte in sistemul de pensii, banii fusesera consumati de Ceausescu pt Casa Poporului si canalul Dunare-Marea Neagra. Si sistemul a perpetuat asa, fara nici un fel de economisire, cei ce platesc dau bani celor care sunt la pensie si mai departe D-zeu cu mila.
        S-a incercat ceva cu pensii private (pilonul 2, 3) dar fara mare succes. Asa ca deocamdata sistemul romanesc de pensii se finanteaza de la buget si de la FMI :( . Traim pe datorie, ne amanetam viitorul, ne plimbam pe o gheata subtire, cand se va rupe sub noi vom pati ca grecii! Asa ca daca ai intre 20 si 40 de ani si esti angajat gandeste-te bine daca nu e momentul sa schimbi pe un sistem de pfa si / sau sa pui niste bani deoparte ca sistemul romanesc de pensii nu iti va da vreodata bani de medicamente!

      • misha spune:

        Confunzi.
        Rationamentul tau, si anume acela prin care azi ti se retin banii ce ti se vor plati drept pensie la varsta respectiva, este sistemul aplicat de catre companiile de asigurari, adica de contractele priivate de pensii. Cat economisesti atat vei avea, plus rata inflatiei.
        Sistemul de pensii de stat este bazat pe faptul ca generatia actuala plateste pensiile generatiei trecute, conform unor calcule de retribuire stabilite prin lege.
        Deci tu nu-ti platesti pensia singur, ci ti-o vor plati toti ceilalti care raman in campul muncii dupa ce tu te vei fi retras. Repet, asta in cazul in care te bazezi pe pensia de la stat.

  2. Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

    Cam asa e. Am facut si eu calculele acestea si concluzia a fost ca sunt sclav pe plantatia statului.

    O singura nuanata: nu as spune ca parte de 45,5% este suportata de angajat ci de angajator. negocierea dintre ei la angajare se face pe suma neta nu pe suma bruta. Daca un angajator isi doreste neaparat competentele unui anume slariat atunci ii va da cat acela cere si cat considera el ca este corect si isi va asuma si plata taxelor, care aproape ca dubleaza costul cu munca.

    Asa ca pe cei doi, angajat si angajator, i-as trata impreuna ca subiecti ai statului, buni de jupuit.

    • Adi spune:

      Toate impozitele sunt platite de fapt de angajat, nimic de angajator. De ce:
      - angajatorul nu aduce bani de acasa pentru cota lui de impozite, ci din ceea ce produce angajatul
      - ca angajator ca sa platesc 1000 de lei angajatului si 834 statului – atunci angajatul ori produce de peste 2000 de lei ca sa acopere toate aceste costuri ori pleaca acasa; daca un angajat ar produce de 1600 de lei de unde scot 1834 de lei ca sa il platesc si de ce as face asta?

      • Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

        Da si nu. Rationamentul dumneavostra acopera doar o fata a problemei.

        Un angajat ca sa fie competent si sa lucreze la 100% din potentialul sau are nevoie de aproximativ 5-6 luni. El nu isi acopera salariul in acea perioada si este vazut ca pe o investitie de catre patron.

        In functie de specificul muncii si de locul angajatului in companie/organizatie el produce ceea ce produce pentru a-si acopri salariul datorita faptului ca a existat o investitie initiala pe care tindem sa o uitam. Cineva a riscat, a creat proceduri de lucru si linii de productie, a intrat pe o piata, deci a relationat cu mediul extern – ceea ce impune si alte costuri – a depus o munca de conceptie sau poate de inovatie, etc. … lucruri care au dus la aparitia respectivului loc de munca.
        Fara angrenajul initiat (pe bani) de invetitor, viitorul patron, angajatul nici macar n-ar avea sansa de a castiga acei 1000 lei.

        Daca angajatul si-ar acoperi toate cele necesare si pe deasupra ar mai ramane si pentru patron atunci el n-ar avea nevoie de patron si ar fi un liber profesionist.

        Tindem sa uitam investitia initiala si importanta acesteia si sa ne gandim ca doar forta de munca aduce plusvaloare, ceea ce este gresit.

        • Adi spune:

          Intentionat am simplificat modelul pentru a obtine o argumentatie mai clara si mai usor de inteles, dar asta nu invalideaza afirmatia ca angajatul trebuie sa produca incat sa acopere cel putin toate cheltuielile directe si sa mai ramana ceva; asta inseamna ca pe termen lung angajatul plateste din munca lui toate taxele catre stat.

          • Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

            Asta daca va ocupa pe termen lung postul respectiv. Daca nu, el se pierde ca investitie in HR a managementului companiei. Plus ca sunt o serie intreaga de operatiuni, iar necuantificate, de crestere a afacerii nu doar de pornire ei. De aceste operatiuni va depinde mersul afacerii si de multe ori nivelul de salarizare din companie.

            Cred ca este greu sa delimitam al cui este meritul (angajat versus angajator) de aceea i-am numit pe amandoi, deopotriva, SCLAVI PE PLANTATIA STATULUI!

            Am scris aici un articol scurt ce a generat multe comentarii in care imi definesc pozitia pe acesta tema: http://www.contributors.ro/administratie/celor-cu-codul-muncii-si-despre-merite/

      • Radu D. L. Popescu spune:

        Domnu Adi, alooo

        angajatul nu produce bani, ci munca. Munca lui se transforma uneori in bani si asta numai in cadrul unui sistem economic, pus la punct si organizat dupa regulile eficientei economice.

    • florin spune:

      @Florin Cucu
      Au mai spus si altii, dar am simtit cumva nevoia sa intaresc aceasta idee: asa-numitele “contributii ale angajatorului” sunt din munca mea.
      Eu negociez cu firma netul. Asta este corect. Dar firma hotaraste daca imi accepta sau nu pretentiile calculand costul total, adica: net + contributii angajat + contributii angajator.
      Sau altfel spus:
      daca aceste contributii, indiferent ca sunt angajat sau angajator, ar fi mai mici, eu as putea cere un net mai mare. Punct.

      • If0014 spune:

        Ce simplu se fac toate aceste calcule cand esti angajat, nu angajator.

        Dar femeia de serviciu ce produce? Bei apa la firma, iti da patronul macar un pahar de plastic? La telefon vorbesti? Ai internet? Investitia initiala stii cat a fost? Exista companii care merg o perioada in pierdere, sau toti patronii cum pun de-o afacere, cum incep sa curga banii din start?

        Daca eu iti dau tie 1000LEI net lunar ca sa-mi aduci contracte de 100.000 de lei, presupun ca a doua zi ai si semnat primul contract. Sau in primele 10 zile. In cate zile devii un incompetent care n-a fost capabil sa semneze un contract? Daca stai o luna si nu semnezi nimic, pot sa te dau afara si sa nu-ti platesc salariul pe luna respectiva? Sau am fost eu prost ca te-am angajat si nu mi-am dar seama privindu-te in ochi ca tu nu vinzi?

        Pai gigele, daca tu negociezi NETUL, inseamna ca nu platesti nicio taxa. Corect?!?

  3. bogdan spune:

    Mi-e greu sa cred ca un cadru didactic de la ASE poate amesteca atit de tare notiuni economice simple… De la Ponta n-am nici o pretentie cind afirma ca deficitul a fost scazut prin imprumuturi externe, dar de la un profesor de ASE m-ash astepta la altceva….

    1. “acest Guvern ”de dreapta” se încăpățânează să creadă că o să creștem economic din creștere de impozit făcută: (1) pentru a plăti în bună măsură un credit extern pe care l-am luat pentru a-l îngropa în mare parte în conturile Băncii Naționale” adica dumneata nu stii ca partea de imprumut care-i la BNR o plateste BNR si nu Romania ???

    2.” acest Guvern a reușit contra-performanța de a nu privatiza nimic deși are majoritate indiscutabilă” Si ce-ar fi trebuit sa privatizeze?

    3.”Guvern ”de dreapta” nu a făcut decât să taie pensii și salarii în sectorul bugetar (lovind direct în consum și economisire) și să concedieze oameni din acest sector (pentru a externaliza apoi la costuri imense serviciile celor pe care i-a dat afară).” Deci mai sus nu vrea sa se reformeze, aici face rau ca da oamenii afara si scade salariile (care, apropo, fusesera marite cu 80% de alt guvern de dreapta)… Pai tovarase, si cu salariile mari si cu deficitu’ mic nu se poate. Si cu 1.4 mil de bugetari si cu reformare iar nu se poate… Ai studiat nitel ce procent din buget se ducea in 2009 pe salarii si pensii comparativ cu alte tari??? Sau te-a interesat citi bugetari avem noi raportat la populatie comparativ cu altii?

    4. “Ne demonstrează că în continuare în România contează echilibrul bugetar, planul de cheltuieli / ”investiții” al Guvernului și mai puțin echilibrul bugetar al companiilor private și al indivizilor.” Iarasi, oare nu stii ca singurul motiv pt care ne imprumutam cu 5% de pe pietele externe e deficitul estimat la 4.4% in 2011 si 3% in 2012? Adica ne povestesti ca trebuia sa facem deficit mai mare (adica sa ne imprumutam si mai mult) pentru a acoperi reducerile de fiscalitate???

    5. “De ce FMI își revizuiește drastic prognoza de creștere economică pentru a parta oară (a eșuat de fiecare dată începând din 2009)? ” pentru ca n-are un specialist vizionar ca tine…. Nu vezi ce se inimtpla in europa? Noi nu suntem conectati la europa? Sau basescu e de vina pentru toate crizele de pe lumea asta?

    6. In legatura cu fiscalitatea: ca sa scadem taxele si impozitele trebuie sa scadem si cheltuielile pe termen scurt. Daca vrei sa faci o analiza cit de cit credibila, de ce nu ne spui cum crezi tu ca ar trebui procedat: adica scadem taxa A cu x%, impactul asupra bugetului e Y si il acoperim din scaderea cheltuielilor A, B, C. Ca asha , de spart seminte pe marigine si de dat sfaturi generale e bun tot romanu…

    7. In concluzie, cu parere de rau constat ca articolul asta seamana foarte tare cu programele economice ale usl-ului. generalitati si atit. sa se scada, sa se faca, dar bineinteles fara sa se spuna de unde sa vina banii respectivi…

    • bogdan spune:

      Uite si o cifra concreta: conform mf:
      http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Sinteza_BGC_dec2009.pdf
      In 2009 cheltuielile cu personalul plus asistenta sociala ajunsesera la 70% din buget. Studiaza cit e procentul asta in alte tari si vei intelege de ce trebuiau scazute salariile si pensiile si de ce cresterea economica bazata pe consum pe datorie nu e decit o bula care se sparge mai devreme sau mai tirziu…

    • rz spune:

      Subscriu ca autorul articolului cam amesteca lucrurile iar argumentele aduse in discutie slabesc credibilitatea dansului (ca sa nu fiu mai drastic).

      A amesteca “impozit” cu “contributie” mi se pare, mie ca un nespecialist in economie dar sa zicem un mic antreprenor, impardonabil la nivelul unu specialist (?) care scrie articole. Apoi lipsa de viziune in privinta conectarii Romaniei cu piata Europeana mi se pare iar impardonabila. Pai daca economia in Europa in general e in declin, poate statul sa pompeze oricati bani in economie ca nu va acoperi niciodata prin cresterea generata astfel gaura produsa de scaderea exporturilor. Piata noastra nu este atat de mare incat sa se sustina singura, va intra imediat in declin. Solutia pe termen scurt e sa tai din cheltuielile statului. Iar investitiile sunt bune pe termen mediu, pentru ca o investitie sa-ti produca crestere economica trebuie sa treaca ceva ani. De ex o sosea: dureaza cateva luni studiile, proiectul. Macar 1-2 ani realizarea. Apoi creste activitatea economica suficient cat sa amortizeze investitia, probabil inca vreo 5-10 ani. Cand ai deficit 8%, nu poti sa-l sustii 10 ani ca sa faci investitii si este putin probabil sa ai o crestere economica atat de mare ca sa-ti acopere deficitul facut in anul anterior (sa zicem ca 8% crestere econonomica acopera 8% deficit bugetar desi nu este asa, unul este PIB iar altele sunt incasarile).

      Una peste alta, argumentele sunt subrede. Asa poate oricine sa zica orice, daca nu gandesti poate ti se pare corect: pai normal ca scade (sau nu creste) economia daca maresti taxele, problema se pune daca cresc sau nu incasarile. Degeaba ai crestere economica de 10% asa sa dea bine, ca daca ai o colectare de 20% nu ai facut nimic. Asta imi aduce aminte de alt argument fals, cum ca in Romania taxele pe forta de munca sunt mari. Foarte gresit, in majoritatea Europei sunt mai mari. Dar sunt de acord ca costurile cu forta de munca trebuie sa fie mai mici la noi ca sa avem un avantaj competitiv (ca alte avantaje nu prea avem, sa zicem ca fata de Bulgaria avem o piata interna mai mare).

      • rz spune:

        A, si ca sa demonstrez cat de conectat este autorul la economia Romaniei, il anunt pe aceasta cale ca comisionul ITM de 0.75% nu se mai plateste de cel putin jumatate de an de cand nu mai exista carti de munca.

        Un articol plin de pupulisme dupa parerea mea, din categoria batutului apei in piua. Haide sa zicem ceva ce da bine, s-or gasi cativa care sa si creada.

        Si sa nu se inteleaga gresit: guvernul putea face mult mai multe, nu-l ridic in slavi. Dar nu ce spune autorul articolului si nici ce propovaduieste USL. Ca daca va ajunge la guvernare va face ca toate celelalte schimbari de putere: nu ne-am imaginat ca poate fi asa rau, nu putem face ce am promis dar nu din cauza incompetentei noastre (incompetenta in realizarea de politici economice) ci din cauza fostei guvernari.

        • Cristian Paun Paun Cristian spune:

          O parte din calculele acestui articol au fost deja publicate anul trecut pe blogul meu (am luat calculele de acolo). Știu că nu se mai plătește acel procent de la începutul lui 2011 (nu mă considerați un ignorant sau un deconectat de la probleme pentru că nu sunt). E singura relaxare fiscală făcută de guvernul actual. Dacă chiar vă deranjează și doriți să fiți atât de scrupulos în calcul vă fac o mică favoare: mai reduceți din cei 80% estimați de mine 1% (las de la mine procentul acesta rotunjit fără să mă supăr).

          Atenție: nu fac parte din nici un partid și am criticat la fel de vehement și platforma PSD de ieșire din criză. Aici aveți dovada unei critici la fel de dure la adresa lui Adrian Năstase și a programului lor:

          http://cristianpaun.finantare.ro/2010/10/06/ce-n-ar-trebui-sa-faca-un-guvern-de-criza-replica-la-adrian-nastase/

          A mă asocia cu vreun partid sau grupare politică este o eroare. Nu am nici o miză politică. Nu vreau să candidez la nimic. Îmi place meseria pe care o fac și atât. Evident că mă doare nedreptatea care atinge buzunarul meu. Evident că mă doare când văd ce măsuri se întârzie și ce măsuri se iau pe post de ieșit din criză. Nu mai încercați atacuri jegoase că nu țin apa. Dacă mă găsiți aliat le vreun partid eu mâine îmi dau demisia din ASE.

          • MisterX spune:

            Domnule “profesor” daca pretul cu TVA este 1000lei atunci pretul fara TVA este 1000/1,24 =806.45 lei fara TVA iar TVA este 193.55 lei, dupa calculul domneavoastra (pret fara TVA=760lei , TVA =240lei) ar insemna ca TVA in Romania este 31.58% .
            Daca nici macar un lucru elementar ca acesta nu va este familiar, restul absurditatilor pe care le sustineti nu mai au nevoie de alte comentarii.
            Pentru asta chiar ar trebui sa va dati demisia din invatamant si sa puneti mana pe lopata. Cu asa profesori nu este de mirare ca invatamantul este in mocirla.

          • Cristian Paun Paun Cristian spune:

            @ Mister X

            Domnule “profesor” daca pretul cu TVA este 1000lei atunci pretul fara TVA este 1000/1,24 =806.45 lei fara TVA iar TVA este 193.55 lei, dupa calculul domneavoastra (pret fara TVA=760lei , TVA =240lei) ar insemna ca TVA in Romania este 31.58% .
            Daca nici macar un lucru elementar ca acesta nu va este familiar, restul absurditatilor pe care le sustineti nu mai au nevoie de alte comentarii.
            Pentru asta chiar ar trebui sa va dati demisia din invatamant si sa puneti mana pe lopata. Cu asa profesori nu este de mirare ca invatamantul este in mocirla.

            Așa este… mai câștigați încă 34 lei din 1834 lei. E foarte importantă diferența zic eu. Ca să simplific calculul am folosit acest lucru. Acum dacă dumneavoastră cumpărați un bun care are acciză avem acolo un TVA calculat la acciză (de exemplu la combustibil). Dacă cumperi un serviciu turistic ai alt TVA. Dacă cumperi o casă ai alt TVA. Evident că nu putem fi exacți în calcul. Ideea era să arătăm un lucru pe care mi-e greu să cred că îl contestați, asta doar așa dacă doriți dumneavoastră să fiți contra de dragul de a fi contra: PLĂTIM PREA MULTE IMPOZITE LA STAT ȘI, ÎN PLUS, PRIMIM PREA PUȚIN DE LA STAT DE ELE! Restul sunt detalii sau ”mici erori” apărute din presiunea și durerea / rapiditatea cu care am scris articolul. Articolul are și mici greșeli de exprimare și ortografie apărute inerent și inevitabil (articolul l-am scris la supărare într-o oră). Evident că apreciez scrupulozitatea calculului dumneavoastră dar a trage de aici concluziile cu lopata de mai sus eu zic că sunteți nedrept. Vă invit să intrați și pe blogul meu să mă cunoașteți mai bine nu doar pe baza unui articol-două pe care am apucat să le public aici. Vă rog să intrați pe site-ul disciplinelor mele și dacă vă place vreuna dintre ele vă dau parola de la cursurile ppt. Numai bine…

      • oblio spune:

        1.Subscriu si eu la parerea conform careia asemnea oameni pot fi profesori …in fine, conferentiari doctori…la cea mai importanta institutie de invatamant superior economic din Romania. Ma pune pe ganduri, cel putin cu privire la viitorul copiilor mei ( care acum sunt mici ). Poate vor avea sansa sa invete la institutii cu renume din alte tari. D-le profesor …”de nu stiu ce”..la REI . Ati putea face niste cursuri gratuite de finante …tot la ASE.Dar sa revenim.
        2. D-le profesor, eu din salariul meu, platesc PRETUL acelei marfi sau serviciu. Vanzatorul va plati efectiv catre stat tva -ul ptr marfa vanduta la termenele precizate de legislatia fiscala . La fel si celelalte impozite si taxe. Modalitatile in care se calculeaza si se platesc tva-ul , celelalte taxe, accizele si impozitele sunt stabilit in acea legislatie , si nu le-a “inventat” actualul guvern. Doar nivelul acestora. Si aici, unele au crescut, altele au scazut (cum ar fi impozitul unic) Despre relaxare fiscala si efectele ei, cred ca multi romani si firme au simtit asta dupa introducerea impozitarii unice si reducerea la 16%.Nu cred ca trebuie sa dezvoltam aici subiectul, dar este clar ca daca avem un buget de stat consolidat, el are pe de-o parte cheltuieli bugetare, iar pe de alta parte venituri bugetare, formate in principal din tva, impozit pe venit, impozit pe profit, plus contrinutiile ptr pensi, somaj, accidente, etc.
        2.Sunt de acord cu faptul ca modul de echibrare a deficitului probabil putea fi facuta si altfel, astfel incat sa nu se taie din drepturile salariale asa cum s-a facut, in timp ce investitiile au fost dirijate catre destinatii care creaza locuri de munca pe termen lung ci in drumuri, stadioane . borduri, gardulete. Dar nu este vorba de incompetenta ci de detinatii care puteau fi executate de catre clientela politica. Deci este vorba de cinism.
        3. De mita electorala a celor de stanga…care au scos aomenii la pemsie la 50 /55 ani, iar ptr, cei din anumite servicii/ministere sau justitie …cu pensii de cca 80% din veniturile pe ultimele 6 luni…si pe care va trebui sa o platim cu totii mult timp de acum inainte…domnul profesor nu spune nimic.
        4. Iar de numarul bugetarilor care este aproape la fel de mare ca in Polonia (ei au 1,5 milioane la o populatie de cca 40 milioane)…domnul profesor nu mai spune nimic.
        5. In situatie de criza…si alte state maresc impozitarea, dar a celor bogati , asa cum vrea sa faca Franta si SUA. Plus impozitarea proprietatilor care la noi este f.mica.
        In concluzie, sunt sigur ca exista solutii pentru crestere economica, pentru incadrarea in marjele de deficit bugetar asumate. Dar sa acoperim pe termen scurt tot ce a distrus stanga…sau tot ce nu a facut dreapta ( la nivel central, pentru ca la nivel local, si dreapta si stanga au furat si fura ca in codru…de 22 de ani).
        Problema este ca acesti politicieni nu reprezinta pe nimeni , nici clase sociale, nici caste profesionale, nici muncitorii /agricultorii etc, nici antreprenorii ..de sinre statatori ( si care nu au afaceri cu statul). Ei se reprezinta decat pe ei insisi. Noi doar ii votam sa faca asta.

        • oblio spune:

          Am observat ca sunt multe greseli de redactare in raspunsul meu si imi cer scuze.
          Iar la pct. 2 lipseste un “nu” . Am vrut sa scriu ” in timp ce investitiile nu sunt dirijate catre destinatii creatoare delocuri de munca pe termen lung…”

  4. Mihai Gherghina spune:

    Foarte bine, nu erau bani de salarii si pensii. Din taierile de indemnizatii la mame s-a facut o economie de 30 de milioane EUR; cu cat s-au umflat costurile la Moara Vlasiei – Ploiesti, numai la piatra? Cu 30 de milioane de EUR. Si ne mai plangem ca scade natalitatea, ca imbatraneste populatia si ca n-are cine sa ne mai plateasca pensia la batranete.
    Foarte bun articolul si concis. Cifrele nu prea mint, domnule Calin!
    Bani sunt, chiar mai multi deact trebuie. Acesti bani trebuie sa ajunga insa intr-o mare pusculita de partid! Guvernul a ajuns Robin Hood pe invers: ia de la saraci si da la bogati
    Pt. Dl. Cristian Paun: Salutari, Dvs si lui Radu Lupu

  5. Wasile spune:

    Ca mic antreprenor (6 angajați într-o firmă de IT) vă zic sincer că realitatea este mai neagră chiar decât ceea ce spuneți Dvs.
    Credit pentru dezvoltare nu-mi pot lua de la o bancă (ultima găselniță a unei bănci era că să am în cont suma care-o vreau împrumutată și atunci ei îmi acordă un credit pe acea sumă). De ce se întâmplă asta? Deoarece statul încă se împrumută masiv de la bănci, și acestea nu au nici un motiv să intre pe piața retail, când piața “goverment” este suficientă pentru profituri babane…
    Mai mult, cei 83,4% impozie și taxe pe salariu… wow! Știți cum este să ai lângă fiecare angajat încă un bugetar micuț care trăiește pe spinarea angajatului meu?

    Guvernele noastre sunt slabe. Sunt populate de oameni slabi mânați de interese personale. Guvernele noastre sunt slabe atât ca pregătire (habarniști) cât și drept coloană vertebrală (capacitatea de a lua taurul de coarne, chiar dacă asta înseamnă că nu vor mai fi votați).

    Ne-ar trebui un tratament precum jupuirea pansamentului de pe o rană: s-ar putea inițial să usture rău (scăderea TVA la 20% și a impozitelor pe salariu la 50% ar fi suficiente) scăderea încasărilor, dar însănătoșirea rănilor ar fi mult mai rapidă și probabil că nici nu ar rămâne cicatrici după un timp. Dar deh, cine are tupeu să rupă pansamentul cu o mișcare directă și să generezi un țipăt, când poți trăi liniștit fără să atingi buba?

  6. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    DOAMNE AJUTA !

    In fine cineva spune verde cum sta treaba cu impozitele. Dupa 22 de ani nu e prea devreme, asta fiindca statul comunist, usor fardat cu vopsele capitaliste second-hand, PROCEDEAZA IN ACEASTA MANIERA FARA INTRERUPERE SI INDIFERENT DE GUVERNELE CARE S-AU PERINDAT din Decembrie 1989.

    Si ca sa nu existe dubii reamintim spusele lui Lenin: “Vom zdrobi burghezia intre pietrele de moara ale inflatiei si taxelor.” Pina la urma esenta celor dezvaluite in articol exact la asta se reduce.

    Motive principale:

    - Masa de functionari din administratie NU STIE ALTCEVA, iar schimbarea de generatii NU SE SIMTE deoarece tinerii invata rapid lectiile bolsevismului: nemunca, terorizarea contribuabilului, spaga aferenta pentru a scapa de teroare.
    - La virf politicienii stiu (unii constient, altii subliminal) ca slabirea imbratisarii de fier ar permite aparitia asa zisei clase de mijloc adica a unor oameni cu bani cistigati cinstit. In momentul in care se atinge un numar critic RESPECTIVII POLITRUCI DISPAR AUTOMAT.

    Un exemplu recent, poate minor, dar relevant: mai nou dobinda la depozitele bancare este impozitata printr-o maniera tipic leninista. In loc ca banca sa vireze automat sumele respective este obligata sa emita niste hirtii cu calculele necesare cu care persoanele fizice se duc la finante unde platesc la ghiseu cu bani gheata ceea ce au de platit. Mi s-a intimplat ca suma in cauza sa fie mai mica decit valoarea intrinseca a hirtiilor vehiculate (nici nu mai vorbesc de timpul consumat chiar de functionarii de acolo, complet nevinovati dar PERFECT CONSTIENTI DE ACEST LUCRU). Bilantul contabil fiind negativ, la ce foloseste asa ceva, in afara de chinuirea perversa a oamenilor ? Nici nu mai vorbesc de faptul ca in situatia actuala interesul statului ar fi incurajarea economisirii !!!

    Ma rog, ce spun eu se potriveste unui stat capitalist normal, nu “morarilor leninisti” mosteniti de la Gheorghiu-Dej si tancurile sovietice. Parca Dl. Boc promisese desfiintarea unei gramezi de impozite marunte care costa mai mult decit aduc ? Insa daca TOTI ziaristii au uitat, ce sa ne mai legam de un om care toata viata functionar a fost si nimic mai mult.

    GUVERN DE DREAPTA-STINGII SI JOSUL-SUSULUI !

  7. Levente spune:

    Total de acord cu autorul din pacate are dreptate….

    • Jung H.I. spune:

      Si eu zic la fel. Desi predictiile economice sunt cele mai dificile, e usor de imaginat ce poate face o cura de slabire pe stomacul gol.

    • Oana spune:

      Nu trebuie sa ne mai intrebam de ce suportam contributii exagerate si inutile catre stat. motivul e cat se poate de simplu: a inceput deja anul sau anii electorali, pt ca o sa avem cel putin 3 tururi in mai putin de 2 ani. pt ca asa a decis stapanirea cand s-a investit. si inca se merge pe premiza: sugem acum cat putem, poate mai iesim o data. poate nu si presedinte, dar majoritate parlamentara sigur vor avea. deci banii nostrii retinuti vor fi directionati catre tonele de pui, zahar si tuica date la colt de strada, sau cine mai stie la ce s-au mai gandit de data asta (am auzit c-o sa dea si biciclete, norocosii de noi). romanul a devenit atat de sarac incat isi vinde viitorul pe urmatorii 5 ani (ca poate nici n-o mai duce atat) pt orice ii ofera prezentul. si aici nu sunt vinovati doar cei de “dreapta” sa fim seriosi. toti cei cu putere de decizie, pe care noi poporul i-am trimis acolo. dar ei sunt acolo, noi aici. stam, facem calcule si ne vaitam, dar acceptam. cu starea asta nu va veni nici o solutie de crestere economica sau un viitor mai bun pt noi sau copiii nostri.

  8. bozo spune:

    Articol foarte bun care reflecta intru totul masurile asa-zis de ‘dreapta’.
    Guvernul actual nu a facut decat sa creasca povara fiscala si nu a luat nicio masura serioasa pentru stimularea economica si creare de locuri de munca.

    Este o politica paguboasa si inchistata de a incerca sa balanseze bugetul aproape exclusiv pe baza de colectare de taxe. E clar ca o sa sucombam fara masuri de a largi baza de impozitare prin reducerea poverii fiscale si prin masuri cu grad ridicat de creare de lucri de munca.
    E bazic si nu trebuie sa fii mare economist sa intelegi asta.
    Pana si lanturile mari de retail aplica o politica bazata pe volum de vanzari prin promovare de preturi scazute si nu pe crestere continua de preturi. Similar e si cu taxarea.
    Despre modul in care se face cheltuiala bugetului nu mai are rost sa mai vorbim. Aceeasi veselie si nepasare dintotdeauna. In orice tara normala investitiile de la buget sunt bazate pe o analiza serioasa prealabila prin care se identifica potentialul de a atrage capital privat, de a stimula economia, de a crea locuri de munca. La noi sunt convins ca nu exista asa ceva si se lucreaza dupa ureche sau pe ochi frumosi.

  9. Cristian Paun Paun Cristian spune:

    @ Ciprian Ciucu

    Corect!

    Am şi spus că nu e clar acolo cine plăteşte şi cum plăteşte cei 45,5%. Dar pentru că eu negociez netul până la urmă e vorba de un cost cu impozitul care pleacă la stat din buzunarul celor doi la comun care ambii au legătură cu acea afacere. S-ar putea ca unii antreprenori care vor un angajat anume pentru calităţile sale să accepte să nu transfere tot costul cu impozitul pe spinarea angajatului. Sau dacă concurentul meu face aşa va trebui şi eu să reconsider şi să iau asupra mea costul cu munca cel puţin parţial.

    Pe de altă parte:

    - actele de raportare le face angajatorul deci el are deja un cost
    - angajatorul plăteşte de exemplu sume de bani din “buzunarul” lui dar pentru “pensia” angajatului. Atunci e clar că va gândi că angajatul e responsabil de pensia lui.
    - angajatorul plăteşte bani pentru “sănătatea” şi “şomajul” ipotetic al angajatului.

    Deci plăteşte nişte servicii de care beneficiază exclusiv angajatul. Şi atunci, negociind netul, angajatul suportă costuri pe care le transferă exclusiv proprietarul afacerii către el (având tot dreptul aferent şi toată puterea de decizie în mâna sa). E iluzoriu să credem că ce plăteşte angajatorul e un cost exclusiv al angatorului. E o şmecherie ca noi să nu ne dăm seama cât de mult se plăteşte pe muncă.

    O altă nedreptate este plata contribuţiei de sănătate pe toate colaborările, contractele pe care le am. Plătesc contribuţie de câteva ori deşi când stau în spital stau într-un singur pat.

    • silicon_v spune:

      De fapt cred ca asta va si doare: ca platiti contributia la sanatate pe toate activitatile pe care le aveti. Iar mai sus va plangeti ca fiscalitatea pe forta de munca e foarte mare.

      Nu vi se pare ca va contraziceti singur?

      In Romania sunt angajati cu carte de munca (forma clasica de angajare) sub 5 milioane de oameni. Restul mor de foame oare? Cei intre 20 si 60 de ani? Nu, nu mor de foame: lucreaza la negru, lucreaza ca PFA-uri, sunt platiti prin drepturi de autor, au firme de consultanta in Bulgaria, etc etc etc

      De asta sunt taxele astea uriase, din faptul ca acesti 4 milioane de indivizi trebui sa faca de exemplu bugetul pentru fondurile de pensii sau de sanatate. Nu au cum sa iasa bugete ca in Germania calarind 4 milioane de oameni, din care jumatate sunt platiti oricum la gri (minim pe cartea de munca). Fondul de pensii are un deficit urias, oricum calculati cheltuielile la bugetul de stat, bordurile si panselutele.

      Dumneavoastra ati vrea sa vi se ingaduie sa nu mai platiti contributia la sanatate pentru diverse colaborari, dar sa se reduca si impozitarea pe forta de munca. Cam absurd, nu?
      La fel tipa si PFA-urile dependente si o gramada de indivizi platiti cu drepturi de autor, etc etc etc

      Poate nu intelegi ca plata acelor taxe e o chestie de SOLIDARITATE, nu de dreptate. Poate nu intelegeti ca peste tot in lumea asta sunt oameni (clasa de mijloc, sa o zicem pe a dreapta) care platesc catre stat mai mult decat primesc.

      Eu am o firma mica si lucrez tot la alb. Si vad ca impozitarea pe forta de munca e uriasa. Sunt de acord cu asta. Da, aceasta impozitare trebuie sa scada. Dar simultant trebuie ca orice om care lucreaza in tara asta sub aspectul unor relatii de munca cu un angajator sa plateasca toate taxele pe care le plateste orice angajat. Astfel eu, ala calarit care platesc din greu, o sa fiu tot “prostul satului” (concurenta mea lucreaza cu PFA-uri inregistrate in Finlanda). Una fara alta nu se poate.

      Iar solutia la problema dumneavoastra e data de LIMITAREA platilor contributiilor sociale, nu de plata contributiilor doar pentru locul principal de munca. Asta chiar a existat la inceputul anilor 2000: s-a pornit de la 3 salarii medii pe economie, PSD-ul a urcat la 5 salarii medii pe economie, domnul “liberal” Vosganian a eliminat orice plafon. Cred ca undeva intre 3 si 5 venituri medii este destul de corect, iarasi ma refer la o chestie de SOLIDARITATE, nu de dreptate (nu va mai ganditi ca nu va dau 4 paturi la spital)

  10. Alex spune:

    Excelenta analiza.
    Si eu am facut calculul asta si mi-a iesit 47% in loc de (45,5%) dar nu asta e relevant.
    Relevant este ca e absurd, absurd de-a dreptul, muncim de rupem si nu intelegem de ce nu punem de-oparte niste bani. Acesta este singurul raspuns. Statul ne jupoaie. Si e un cerc vicios, nu as pune toata vina guvernului actual, ce faci cu pensionarii ? banii lor nu mai exista, au fost cheltuiti

    Triiiiiist :(

  11. Cristian Paun Paun Cristian spune:

    @ Bogdan

    Nimeni nu contestă motivaţia tăierii de pensii şi salarii sau concedierea de angajaţi dacă:

    1. Ea însemna economii la buget traduse imediat prin relaxare fiscală pentru a fi preluaţi oamenii aceia mai prost plătiţi sau daţi afară de mediul privat

    2. Dacă nu se externalizau în locul celor daţi afară (paznici de exemplu) servicii către firme cu costuri ma mari (cheltuielile publice au crescut nu au scăzut, la fel şi deficitul şi datoria publică)

    3. Dacă economiile care s-au făcut nu erau apoi risipite în proiecte publice care nu produc nimic: panseluţe şi borduri în loc de autostrăzi.

    Şi încă ceva dramatic:

    CU FISCALITATEA ÎMPOVĂRĂTOARE PE CARE O PLĂTIM MAI AVEM ŞI SERVICII PUBLICE DE PROASTĂ CALITATE PENTRU CARE NI SE SOLICITĂ COPLATĂ. SAU PENTRU CARE PLĂTIM LA NEGRU PENTRU A NU RISCA SĂ FIM OPERAŢI PENTRU ALTCEVA. SAU PENTRU CARE PLĂTIM ÎN PLUS CÂND LE UTILIZĂM (DEUNĂZI AM DAT ÎNTR-O GROAPĂ CU MAŞINA ŞI PLĂTESC REPARAŢIA LA ROATĂ DIN BANII MEI DUPĂ CE MI S-A LUAT IMPOZIT DE NU MAI ŞTIU DE MINE). PROASTA CALITATE A SERVICIILOR PUBLIC E UN IMPOZIT ÎN PLUS!

    • Bogdan spune:

      Motivatia taierii de pensii si salarii este scaderea deficitului bugetar de la 8% din PIB (pe care nu ti-l mai finanta nimeni) la 4,4% in 2011 si 3% in 2012.
      Pe de alta parte, va rog sa prezentati o solutie la deficitul de 3 miliarde de euro al bugetului de pensii de anul acesta care sa includa pensii mai mari si contributii sociale mai mici (caci le clamati pe ambele) si apoi mai discutam. Desigur acea solutie trebuie sa includa niste previziuni bazate pe ceva modele matematice, lucruri pe care le considerati nedemne de stiinta economica in alte postari.

      Marea problema unde s-ar putea face economii daca ar exista vointa politica este la achizitiile publice. Iar in momentul in care achizitii cu adaosuri de 10000% facute de Romsilva sunt spalate de justitie ca facand parte din “jocul” economiei de piata intelegem ca marea problema in Romania este in continuare coruptia si complacerea judecatorilor in aceasta situatie.

      • oblio spune:

        Corect. Pe langa alocarea bugetara , partea cu modul cum se fac achizitiile publice centrale, locale sau companii/regii de stat lasa mlt de dorit.
        Vorbim despre deficit , despre taxe, crestere economica…dar nu vorbim despre evaziune si modul de diminuare a ei. De exemplu eu nu stiu ce impozite platesc rromii pentru palatele care le-au facut, unii poate corect, altii poate din cresetorie, etc. Cert este ca nu stiu cat platesc statului acesti cetateni ” discriminati” , dar de pretins pretind acelaeasi drepturi la educatie, sanatate, justitie. Dar poate ca ar fi corect ca statul sa ofere servicii in corespondenta cu contributiile platite. Nu se paote pretinde mai mult decat se ofera. Dar aceasta este alta problema, aceasta a proportionalitatii in functie de contributivitate. In fine cum spuneam, evaziunea ,de orice fel , face rau statului, iar daca este tolerata, face rau doar celor care platesc corect, adica noi.
        Coruptia, birocratia excesiva , evaziunea , incompetenta , plus cinismul celor care le-au tolerat si le torleaza corobrat cu cinismul celor care au decis masuri din motive electorale , dar pe care le platim cu totii vreo 30-40 de ani ( dar asta nu mai este ” mita electorala”)..sunt principalele motive pentru care suntem unde suntem.

    • Radu M spune:

      Domnule, in primul rind nu au fost dati afara “paznici’ ci birocrati care taiau frunza la ciini. Si au fost dati afara prea putini.

      In acest moment in birourile patriei sute de mii de functionari asculta la radio, beau cafele si dezbat accidentul lui Huidu sau jocul de fotbal de ieri. Sint multi care nici nu vin pe la lucru si iau banii.

      Romania are de cel putin 2 ori mai multi functionari decit e necesar .

      Franta are o populatie de 65 de milioane si 2.2 miliona de bugetari,
      Romania cu 22 de milioane de locuitori are 1.3 milioane de bugetari

      http://www.numberof.net/number-of-government-employees-in-the-world/

      Privatizarile.

      Guvernul a refuzat deocamdata sa privatizeze ceea ce a mai ramas din Petrom pentru ca pretul nu era destul de bun. Si asa se va lua pe mica parte ramasa mai mult decit a luat guvernul PSD pe marea majoritate a actiunilor. La fel la ALRO, privatizare banditeasca a guvernului Nastase fara licitatie (condamnata de UE). Privatizare banditeasca a Sidex.

      Astfel de privatizari doriti dvs?

  12. czc spune:

    E foarte usor sa stai pe margine, sa nu ai nicio raspundere si sa critici actiunile celor care au responsabilitatea. Asa ca ar fi foarte interesant ca autorul sa raspunda la cateva intrebari:

    1/ Ce anume trebuia sa privatizeze acest guvern ? Din cate am vazut in ultimii 20 de ani, cu foarte putine exceptii, privatizarile fie au inlocuit un monopol de stat cu unul privat (vezi Apa Nova si Enel), fara niciun beneficiu in calitatea oferita clientilor, in schimb cu o crestere a preturilor, fie au permis unor „baieti destepti” sa recupereze ceva fier vechi si, mai ales, niste terenuri bine pozitionate in orase (de exemplu, dupa privatizare, fabrica de cauciuc din Pitesti a fost lichidata, desi era profitabila si avea comenzi in derulare; insa pe terenul recuperat a aparut un nou centru comercial). Atata timp cat Romania este importator net cam de orice si circa 2 mil de locuri de munca au disparut in aceiasi 20 de ani, nu vad beneficiile acestei mult laudate privatizari ale activelor statului.

    2/ Cati oameni au fost concediati cu adevarat din sectorul bugetar ? Dupa alti autori, vorbim mai degraba de plecari naturale din sistem si de blocarea posturilor astfel eliberate, nu de concedieri.

    3/ Pe ce anume se bazeaza credinta cvasi-religioasa ca, daca ar fi scazut taxele, sectorul privat s-ar fi repezit sa-i angajeze pe fostii bugetari concediati ?

    4/ Care ar fi cateva actiuni propuse de autor, in locul scaderii salariilor bugetarilor si al cresterii TVA ? Stiu ca autorul nu iubeste matematica, dar, totusi, poate face un efort si ne indica, in plus, si care ar fi fost impactul aproximativ (in procente), in privinta deficitului bugetar si al cresterii economice, al masurilor propuse de el.

    A nu se intelege sa sprijin actualul guvern, care a reusit „performanta” remarcabila de a creste permanent cheltuielile cu achizitiile de bunuri si servicii in toti acesti ani de criza si de deficit bugetar.

    • Adi spune:

      Da, e usor sa comentezi de pe margine dar nu e incorect. Nu trebuie sa fii Maradona ca sa vezi cat de prost joaca o echipa fotbal – se pot lua ca reper celelelalte echipe din campionat. Nu e nimeni de aici in functie de decizie guvernamentala ca sa aibe obligatia de a gasi solutii, nu e nimeni de aici platit pentru a gasi solutii, asta nu inseamna ca nu putem critica un guvern care da rateuri pe banii nostri, inclusiv ai celor de aici. Restul, imi pare rau, sunt povesti.

  13. aura spune:

    Un articol foarte bun care demonstreaza ca politica economica a actualului guvern ne va duce doar in jos. Aparenta stabilitate a indicatorilor economici cu care se lauda guvernul e obtinuta numai din taierea veniturilor contribuabililor, in timp ce dezmatul bugetar al clientelei politice ia amploare.
    Inspaimintator e ritmul de indatorare al statului; asadar nici o sansa ca jupuiala sa scada in urmatorii ani.

    http://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/romania-se-imprumuta-de-parca-ar-vrea-sa-ajunga-din-urma-grecia-69443/

  14. Cristian Paun Paun Cristian spune:

    @ czc

    1/ Ce anume trebuia sa privatizeze acest guvern ?

    Cred că cel puţin companii direct implicate în procesul economic: Oltchim, participaţii la Petrom, participaţii la bănci (CEC-ul de exemplu) şi alte cele. Inclusiv vânzarea / privatizarea proiectelor de infrastructură într-o schemă de tip BOOT (Build, Operate, Own and Transfer) sau BOT (Build, Operate and Transfer), privatizarea acele instituţii care dă locuinţe de stat politicienilor. Orice are legătură directă cu economia şi piaţa. Orice privatizare e bună şi eu pas înainte în eliberarea economiei de influenţa nefastă a politicului (contracte preferenţiale). Repet: socialism este implicarea statul în mijloacele de producţie. Parcă am renunţat la el în 1989.

    2/ Cati oameni au fost concediati cu adevarat din sectorul bugetar ?

    Cei care au fost… mulţi sau puţini au existat oameni daţi afară din sistem. Nu ar fi nici o problemă dacă ei ar fi fost “aruncaţi” în stradă cu o şansă. Dar cum mediul de afaceri a fost şi el agresat în acelaşi timp cu impozite noi (forfetarul), impozite mai mari (TVA) şi impozite menţinut mari (cele pe muncă) afacerile şi-au închis rapid porţile şi au intrat în conservare (e absolut normal acest lucru).

    3/ Pe ce anume se bazeaza credinta cvasi-religioasa ca, daca ar fi scazut taxele, sectorul privat s-ar fi repezit sa-i angajeze pe fostii bugetari concediati ?

    Pe un lucru simplu: o reducere a fiscalităţii pe muncă ar fi îndemnat pe unii să îşi deschidă o afacere nouă (nu mulţi însă sunt antreprenori). o reducere a cotei unice la 10% ar fi îndemnat pe şi mai mulţi la acest gând. Deschiderea unei afaceri înseamnă şi oameni angajaţi. Optimismul ar fi fost altul şi oamenii ar fi continuat să consume. Aşa ce s-a întâmplat: a crescut şi mai mult dependenţa de stat a tuturor. Iar optimismul e la pământ. Atunci când statul ne ia mai mulţi bani pentru el ne rămân mai puţini nouă.

    4/ 4/ Care ar fi cateva actiuni propuse de autor, in locul scaderii salariilor bugetarilor si al cresterii TVA ?

    Scăderea fiscalităţii este prima şi cu ea trebuie să înceapă orice reformă autentică în România. Reducerea numărului de taxe la maxim 5 taxe: impozit pe venit, impozit pe salariu, impozit pe proprietate, acciză şi impozit pe consum (TVA) – acum avem cam 300 de taxe diferite. Simplificarea birocraţiei asociate mediului de afaceri cu reducerea drastică a numărului de raportări fiscale. Simplificarea instituţională prin diminuarea drastică a numărului de instituţii / ministere care taie frunză la câini şi se fac că lucrează. Pot face liste întregi de măsuri…

    Măsuri sănătoase sunt multe. Important e să vrei cu adevărat şi să ai cu adevărat intenţia de a face ceva pentru oamenii pe care îi păstoreşti. Dacă tu îi sufoci cu impozite, îi sărăceşti cu inflaţie nu ai ce să ceri de la ei. Orice măsură care asigură o mai multă libertate economică este extraordinară şi cu efecte imediate.

    • czc spune:

      1/ Totusi:

      a/ Care ar fi beneficiul vanzarii unor active profitabile (Petrom, CEC) ? In loc sa incasez constant dividende, incasez o singura data un pret care, din cauza conditiilor de piata, este mic fata de potential.

      b/ Care a fost beneficiul privatizarii infrastructurii, atunci cand ne referim la cele deja evocate ? Eu, ca si client captiv, am simtit numai dezavantaje: cresterea tarifelor la apa si cresterea duratei penelor de curent, fata de situatia anterioara privatizarii.

      c/ Care a fost beneficiul privatizarii unei societati de productie profitabile, aceasta fiind apoi lichidata, vanduta la fier vechi si pe terenul recuperat construit un spatiu comercial ?

      3/ Ceea ce spuneti este o afirmatie („o reducere a fiscalităţii pe muncă ar fi îndemnat pe unii să îşi deschidă o afacere nouă”), nu un argument. De exemplu, eu sunt convins ca nu atat fiscalitatea pe munca este importanta, cat birocratia si nefunctionarea corecta a justitiei: de ce sa-mi deschid o afacere, daca voi fi vizitat la fiecare 2 saptamani de un control, iar daca ajung in instanta cu vreo institutie a statului, ma astept la un proces care va dura 5-10 ani ?

      4/ Masurile pe care le propuneti pot avea efecte pe termen mediu si lung. Deci intrebarea de baza ramane: cum ati fi tinut sub control, in anul 2011, deficitul bugetar ?

    • shinobi spune:

      Eximbank?

  15. pehash spune:

    Guvernul asta e clar unul slab, dar nici autorul nu pare prea bine conectat la realitatile politice romanesti, dupa cum reiese foarte clar din “deși are majoritate indiscutabilă”. Adica ar trebui Boc sa treaca niste masuri economie prin parlament cu orice pret cerut de UNPR si UDMR.. autonomia TS.. ministerul de interne inapoi la fostii securisti?..
    Corporatistii astia care papa banii bugetului si ‘bancherii’ care traiesc imprumtand bani statului nu sunt cumva cunoscuti de-ai dlui profesor? Fostii elevi care acum aplica ce au invatat in facultate?
    Mai bine si-ar concentra dl profesor eforturile sa scoate din ASE o generatie capabila sa schimbe aceste politici economie.

  16. bm spune:

    Mai , mai, ce de contraanalisti pe forum ! In realitate Romania are nevoie de un stat minimal , impozite minime pe care sa le poata plati cu bucurie toata lumea , de reconstituirea comunitatilor locale care pot controla in teritoriu veniturile tuturor localnicilor ! Centralizarea deciziilor pentru problemele marunte ale oamenilor s-a dovedit a fi o fatarnicie fanariota definitiv si irevocabil ! Si inutila ! Sume mari de bani nu vor ajunge in continuare la bugetul de stat neexistand nici un interes local pentru colectarea de biruri risipite in vant de tradatori nationali !

  17. Catalin spune:

    Eu nu vad nici un partid politic din Romania care ar fi in stare sa faca ceva in tara aceasta. Cred ca singura solutie pentru Romania ar fi daca s-ar face o uniune a europei dupa modelul american.

    Felicitari pentru articol!

  18. Mircea spune:

    Eu as face o corectie la calculul procentelor impozitelor. Nu trebuie sa raportam la brut, sau la suma totala platita de firma, nu e corect. Sa luam un exemplu, sunt patron si:
    - dau la angajat 1000 de lei net (in mana)
    - trebuie sa mai dau la stat (cumulat smecheria angajat+angajator) inca 900 de lei.
    Ei, rationamentul este ca eu ca patron ca sa-i dau la un muncitor 1000 de lei, trebuie sa mai dau inca 900 de lei statului. Adica un impozit de 90%. !! Ca daca dadeam impozit 1000 de lei, ar fi fost si mai simplu: cat dau la salariat, atata dau si la stat.
    Adica suma neta este “impozitata” 100% !!

    • Adi spune:

      Ba tocmai ca fiscalitatea se calculeaza ca procent taxe catre stat din totalul sumei cheltuite pe venituri directe de catre angajator. Nu ca procent din brut, din net sau din altceva pentru ca orice angajator care vrea sa investeasca in tara asta, sa deschida o afacere si sa angajeze oameni vrea sa stie cat il costa real un angajat: venituri directe, costuri directe (per angajat) si costuri indirecte. La venituri directe plateste fix salariul net + taxele catre stat. Intrucat negociaza cu angajatul salariul net (unii pe cel brut) trebuie sa stie cat inseamna partea catre stat ca sa stie costul total.

      Daca dai statului cat angajatului suma bruta e impozitata 50%. Nu poti spune ca impozitezi suma neta cu 100% pentru ca suma neta e ce ramane dupa impozitare, impozitarea sumei nete e un nonsens.

  19. Cristian Paun Paun Cristian spune:

    @ Mircea

    Statul ne obligă prin faptul că ia acest impozit la acest calcul ciudat şi foarte încurcat tocmai pentru a ascunde cât ne ia sub formă de impozite.

    Salariul brut duce la salariul net. Ori eu nu negociez niciodată brutul. Negociez netul dar fără neglijarea impozitelor care se plătesc (spuneam mai sus exclusiv în favoarea angajatului dar şmechereşte împărţite între angajat şi angajator). Ori netul dacă îl negociez el presupune până la urmă un brut care rezultă din adunarea netului şi a impozitelor. Pentru o afacere contează brutul. Pentru angajator contează netul. Pentru stat contează impozitul pentru care nu ne oferă mare lucru (poate o moarte sigură dar din condiţii neelucidate într-un spital dubios).

    Acum lăsând la o parte statul pentru care nu contează cine dă banii, important e să intre în buget şi să nu se facă evaziune fiscală, lăsând la o parte angajatul care pleacă cu netul acasă pentru care munceşte, o afacere se dezvoltă EXCLUSIV pe salariul brut care este costul total al forţei de muncă angajate.

    Şi atunci calculul se face corect aşa:

    Am un net de 1000 lei, am impozite de 834 lei şi un brut de 1834 lei. Deci eu ca antreprenor dacă angajez un om îi dau brut în mână 1834 lei (nu îi mai am) pentru munca sa din care statul îi ia 834 lei şi el rămâne cu 1000 de lei. Deci statul îi ia 834 lei / 1834 lei = 45,5% care prin comparaţie cu netul înseamnă cum bine aţi spus aproape de 100%. De fapt sunt acolo aproape 2 salarii: 1 salariu net plătit angajatului şi 1 salariu net plătit statului.

  20. Foarte bun articolul.
    Aș menționa că problema a fost abordată și aici: http://taxescu.ro/2011/09/cand-ati-vazut-ultima-oara-o-firma-pensionar-in-parc-sau-la-coada-la-doctor/

    Contributors poate prelua articolul dacă dorește:)

  21. Florin spune:

    “Deja am ajuns la un procent infernal de 45,5% + 24% = 69,5% = 1275 lei pe care îl plătim statului” – nu e calculat corect: TV-ul de 24% e pentru ce cumperi cu ce a ramas adica 1000 lei (sau 54.5%) nu pentru toti ce 1834 ron.

    In plus, daca am sa cumpar ceva de 1000 ron nu inseamna ca 240 ron se duc la stat ci numai vreo 200 ron, deoarece 200 ron reprezinta (aproximativ) 24% din 800 ron, iar 800 ron + TVA 200 ron = 1000 ron.

    200 ron inseamna cam 11% din 1834; procentul care merge la stat e cam 45.5% + 11% = 56.5%, e mare, dar nu infernal.

    Ganditi-va ca impozitul ar putea fi progresiv si ca de la un anumit salariu brut (e drept, mai mare probabil decat 1834 ron) impozitul ar fi 30% sau 40%. Am avut parte de asa ceva in timpul unei guvernari de stanga. Refaceti calculul si abia atunci veti vedea procente “infernale”.

    Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar nu ma mira asemenea greseli de calcul cand vine vorba de un economist, putea fi si unul strain.

    In privinta incompetentei guvernamentale sunt intru totul de acord. daca in prima etapa au taiat salariile si au marit TVA-ul – pentru ca i-a prins criza nepregatiti, ulterior trebuia sa se vada o strategie economica mai rafinata, mai sensibila la economia privata in special. Ori asta nu s-a mai vazut – poate fi asta si din cauza lipsei acute (sau poate, deja, cronice) de economisti foarte competenti? In privinta asta nu cred ca ne putem astepta de la vreun guvern la mult mai mult. Vorbesc de economisti nu de finantisti neaparat.

    Uitati-va la programul opozitiei, despre cel al guvernului nu mai vorbesc – practic nu exista, vor sa adauge 1.000.000 de locuri de munca in urmatorii 4 ani !? Dar cum, in mijlocul unei crize in plina desfasurare?

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Așa e… mi-a scăpat.

      Acolo trebuia să calculăm cei 240 de lei prin raportare la brut. Corect.

      Procentul e cel pe care îl spuneți dumneavoastră în final: 58,6% la care încep să se adauge însă și altele:

      - accize: pe combustibil, pe tutun, pe alcool, pe produsele pe care le consideră statul că ar fi de lux;

      - impozit pe casă;

      - impozit pe mașină;

      - asigurare obligatorie mașină;

      - asigurare obligatorie casă;

      - cauciucuri obligatorii;

      - taxă de drum;

      Încet ne apropiem de procentul de 70% fără nici o îndoială. Deja e mult și 50%.

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Și atenție,

      Să nu uitați că la impozitele amintite (procentul acela de 58,6%) se adaugă alte taxe plus INFLAȚIA care anul trecut a fost dureroasă adică de 8%. Așa am ajuns la acel procent de circa 80% din veniturile lunare cedate statului.

  22. Zgabeartza spune:

    Discutia asta este veche de 22 de ani , este adevarat, dar este facuta pe genunchi asa cum este obisnuit romanul sa faca lucrurile, repede si prost…

    Sunt economist din 1994, am vazut cum au taxat munca toate guvernele postedecembriste, am vazut cum a crescut “aparatul” de stat de la cateva sute de mii la acest 1.4 milioane de bugetari sau cat naibilor or mai fi… Imi aduc foarte bine aminte cand eu care munceam de rupeam cate 12-16 ore pe zi la cateva firme, eram impozitat progresiv pana la 40% (numai impozit pe salariu!), iar “prietenii” se angajau pe pile la stat si jucau tetris toata ziua, in fiecare zi eu fiind subiectul de glume…

    Greseala cea mai mare a angajatorilor din Romania este ca ei “negociaza” netul. Pana una alta ei nu negociaza nimic, va spun eu: ei impun, si le este foarte usor ca urmeze calculul de mai sus ca sa afle cat ii costa forta de munca. Dupa ce isi dau seama ca pentru 1000 de lei net “platesc” peste 800 de lei taxe ii apuca nabadaile de mai sus: munca este suprataxata. Daca nu ar fi asa, domnilor, am fi fost demult in locul Greciei si chiar mai rau, in faliment deja…

    Nesimtirea angajatilor de astazi este ca ei “negociaza” netul cu ideea ca: mi se rupe de patron eu vreau atat si basta! Daca patronul ar schimba placa si ar negocia brutul pe an, sa zicem cum este peste ocean, si asta in functie de rezultate si de productivitate, angajatul ar fi obligat sa fie de mii de ori mai atent la banii pe care ii castiga. Si mai mult, ar munci indracit sa-si depasesca conditia.

    Un ante-vorbitor spunea ca la ce bun privatizarea a ceva daca, dupa exemplul Petromului care cere de la statul roman pentru ecologizarea a nu stiu ce sonde dezafectate, pana acum exact cat a incasat statul roman pentru vanzarea lui, nu putem creste economic cu acesti bani. Nu esta oare mai bine sa nu mai facem Mall-uri si sa reorganizam aceste companii in profitul nostru?
    Ce am putea noi sa facem daca acest sistem “Bismark” de pensionare este profitabil numai in caz de crestere demografica, ceea ce nu este cazul nostru? Sa o viram cat mai repede catre pensii private!

    Draga Domnilor, totul sta in puterea noastra. Uitati-va la nordici: impoziteaza la fel numai ca folosesc banii in mod diferit … Da, aici putem spune ca statul nostru, si nu doar guvernul asta domnule Paun, este slab, corupt si meschin de-a dreptul…

  23. AC spune:

    Superb articolul si al dracu’ de dureros! Pentru muritorii de rand, logic. Aici ma refer atat la angajati cat si la angajatori.
    Intrebare: Noi, cei care am muncit la stat si am fost rejectati de catre un sistem care are mijloace complexe (legi, institutii si “vite” umane care iti dau in cap) si nenumarate de protectie (deci nu am fost dati afara ci am plecat de scarbiti), negasind un loc de munca in privat, ce putem face in afara de emigrare? Ca varianta de a “elimina” un “pinguin” care e la conducere o exclud din start pentru ca nu va aduce nimic bun pentru nimeni.

    Hai Romania, oriunde te-ai afla!

  24. Pareristul spune:

    Cateva pareri….ale unui “parerist”.

    1) Da, hiperfiscalitatea din Romania sufoca economia! Dar romanii nu inteleg INCA, un lucru elementar, la fel de simplu ca propozitia “Ana are mere”. Anume ca cei care au condus Romania in acesti 22 de ani SUNT ROMANI, NU EXTRATERESTRI! Astfel ca, INCOMPETENTA, MARLANIA, REAUA VOINTA, OPTUZITATEA SI/SAU OBSCURANTISMUL LOR SUNT, PASTRAND PROPORTIILE, “CALITATI” ALE MAJORITATII ROMANILOR! Va place sau nu, asta e!

    2) Ideea cu “negocierea” la angajare e falsa, ca sa nu spun o minciuna. Dezechilibrele pe piata muncii (in Romania in particular, dar si in Occident, in general) SUNT ATAT DE MARI…INCAT CAPACITATEA DE NEGOCIERE A POTENTIALULUI ANGAJAT ESTE PRACTIC ZERO. Companiile au de unde sa aleaga, cei in cautarea unui loc de munca…nu prea au de ales. NICIODATA, DAR ABSOLUT NICIODATA O COMPANIE NU SE VA AFLA IN SIUATIA DISPERATA DE A NU GASI PERSONAL CALIFICAT. Articolele din presa pe aceasta tema….sunt minciuni platite gras. Am lucrat, inainte de a emigra, pe un post de HR (middle management) intr-o multinationala austriaca….stiu ce vorbesc.

    3) In scurta-i istorie (considerand formarea statului roman la 1918), statul roman a fost prin definitie INEFICIENT! Si asta, datorita calitatii execrabile a oamenilor. E adevarat, comunismul a distrus foarte mult in Romania, dar nici perioada nterbelica nu a fost un vis. Ba dimpotriva..
    Mitul perioadei interbelice este rasuflat…Clivajele politice si economice au fost teribile, clasa politica corupta, faramitata, etern conflictuala si centrifugala, incapabila de decizii inteligente, coerente, care sa puna tara pe un fagas al dezvoltarii.

    4) Cu exceptiile de rigoare (care, evident, confirma regula), politicienii unei tari sunt OGLINDA. Oglinda societatii pe care o pastoresc. Ei reflecta, pastrand proportiile, calitatea oamenilor, de la presedinte, pana la ultimul cetatean. Pana la urma, cu toate limitele reationamentelor, sofistii (ex: Protagoras) aveau dreptate “Omul e masura tuturor lucrurilor!”
    Astfel ca…ROMANII SUNT MASURA ROMANIEI ACTUALE!

    QED!

  25. Bug Zileriu spune:

    Din pacate, autorul face o analiza cu rea-credinta (a se vedea exemplul bordurilor si panselutelor care sunt cheltuieli ale bugetelor locale, nu ale celuia de stat).
    In ceea ce priveste investitiile, ar fi fost mai util sa se faca o analiza a trendului pe ultimii ani, ma tem ca realitatea ii contrazice afirmatiile.
    In plus, aritmetica lasa nitel de dorit (se aduna procente care nu au aceeasi baza, in concluzie 1834-1275=760!). Cu asa calcule “economice”, poti sa tragi orice concluzie, ca tot nu are nici o valoare. Sa nu mai vorbim de afirmatiile hazardate privind ce s-ar intampla daca s-ar reduce fiscalitatea – pentru asta trebuie facute scenarii bazate pe simulari, statistici, teorii, ipoteze – sunt lucruri mult mai complicate, bazate pe modele complexe. Analize de genul asta poate face oricine, la o bere. Valoreaza toate nimic…
    Problemele mari ale Romaniei nu sunt legate, din pacate, de fiscalitatea ridicata (de altfel modica in UE), ci fiscalizarea redusa si, mai ales, dezechilibrele structurale si economia firava. Si, fara sa absolv clasa politica, guvernele, etc. – inainte de a critica atat, ar fi bine sa ne uitam in oglinda si sa ne analizam pe noi insine: competentele, comportamentul economic si nu numai…

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Așa e… e rea voință. M-am uitat și am văzut cât îmi rămâne în buzunar după ce mă jecmănește statul prin impozit și inflație și m-a luat durerea de cap. Am zis să mă duc la medic să văd ce am și acolo am trebuit să bag mâna tot în buzunar ca să nu mă omoare sau să nu mă opereze la picior. Am luat rețeta și m-am dus la farmacie și acolo am constatat că trebuie să plătesc din buzunar dacă vreau medicamente de ultimă generație. Am ieșit furios și cu durere de cap și mai mare din farmacie, m-am urcat în mașină și am intrat cu ea într-o groapă și am făcut pană pentru care am mai scos niște bani din buzunar. Și la final am ajuns acasă și ticălos cum sunt m-am gândit să mă iau de Guvernul care tocmai mi-a schimbat panselulțele de la rondoul din fața geamului după ce ieri m-a procopsit cu borduri noi și nu mai puteam parca pe trotuar. Tocmai vedeam cum unii îmi săltau mașina. Alți bani și altă distracție.

      Nici nu mai îndrăznesc să îl întreb pe șeful meu de la facultate când mă promovează, de ce trebuie să aștept să plece 7 oameni din catedră sau de ce am salariul mai mic cu 25% și ore cu 25% mai multe. Deși mi-ar prinde niște bani în plus în buzunar sau niște impozite mai mici.

      Dar asta e… sunt prea ticălos eu când mă iau de stat și de stabilitatea sa punând în pericol interesul național.

      Mai bine tăceam din gură și nu scriam nimic. Măcar nu greșeam la aritmetică!

    • florin spune:

      @Bug Zileriu
      1. Romania are o fiscalitate modica??? Mai mult de jumatate din munca mea se duce la stat prin impozite si contributii directe. Asta e o realitate. Aici era vorba de impozitarea muncii si aici suntem campioni (ultima oara cand am verificat, eram pe locul 3 in Europa).
      2. panselutele sunt cheltuieli ale bugetelor locale, deci nu conteaza??? Bugetul local este format din impozitele mele pe locuinta, masina + cota parta din impozitul pe salariu. Adica tot din munca mea, ca nu da primarul de la el.
      3. pentru scaderea impozitelor trebuie facute simulari, statistici, teorii si ipoteze??? Dar cand le-au crescut au facut asa ceva? Dar curba lui Laffer ce zice?
      4. problemele Romaniei vin din dezechilibrele structurale??? am facut 4 ani de ASE, dar nu stiu ce sunt alea. Desi tin minte ca si Iliescu folosea, pe vremuri, acelasi limbaj de lemn.

    • Adi spune:

      Domnule ZIleriu,

      Fiscalitatea o fi redusa fata de UE, dar pana una alta UE nu a demonstrat in nici un fel ca fiscalitatea uriasa e dreapta, eficienta si imbatabila. Pana una alta fiscalitatea uriasa in UE mai functioneaza, dar nu se stie cat timp, iar UE e o mica parte din aceasta planeta.

      In acelasi timp se pune problema competitivitatii fortei de munca. Cu asemenea fiscalitate nu e de mirare ca joburile pleaca in India si China, ba chiar si in tari civilizate: am un coleg (lucram in aceeasi companie, in filiale diferite) care are acelasi cost ca mine (diferenta sub 5%), dar are un salariu dublu doar pentru ca ca locuim in tari diferite. Dar el locuieste in SUA si cu impozite mult mai mici au infrastructura si conditii de viata mult mai bune decat in Romania, chiar daca el plateste in total cam 25% taxe si eu aproape 60%.

      Statul roman inca ia taxele astea uriase pentru ca poate; dar funia ajunge spre par si o sa vedem de unde scoate banii de pensii, ajutoare sociale si alte visuri frumoase cand populatia activa tot scade, iar cand povara taxelor se va mari o sa emigreze din ce in ce mai multi. Ce e Romania in afara de un loc pe planeta asta unde platesti taxe mari si nu primesti nimic in schimb? De ce sa stai aici ca vaca in ferma, sa fii muls de 10 ori pe zi si sa primesti in loc de furaj gunoi de grajd?

  26. Cristian Paun Paun Cristian spune:

    Problemele structurale ale României sunt legate direct de politica fiscală. Dacă nu punem presiune pe stat să scadă impozitele și acceptăm orice TVA și orice impozit pe muncă nu avem cum să îl presăm să se reformeze.

    Se folosește foarte mult termenul de reformă structurală de către mulți fără ca să se știe ce înseamnă el pentru o economie de piață:

    - privatizarea mijloacelor de producție și a infrastructurii;

    - privatizarea serviciilor publice acolo unde este posibil (sănătate, educație pe sistemul de învățământ superior);

    - contracte cu statul cât mai puține și cât mai transparent alocate;

    - simplifcarea fiscală;

    - simplificarea legislației în domeniul afacerilor;

    - liberalizarea piețelor.

    Ori aceste reforme nu vor fi niciodată aplicate în România dacă în locul lor acceptăm să plătim o fiscalitate sufocantă ce plătește liniștea celor aflați la putere care pot în continuare să nu schimbe nimic și care ne iau din banii noștri cu nemiluita pentru a-i transfera în buzunarele lor. Economia de piață are o altă logică și filozofie decât cea planificată, centralizată sau socialistă.

  27. cosmin spune:

    @toti cei care aveti ceva impotriva acestui articol:

    Faceti-va o firma si apoi discutam!

    Pe langa impozitele mentionate in acest articol exista inca sute de alte impozite sau taxe despre care afli de multe ori doar cand primesti acasa “recomandata” de la ANAF, radio difuziune sau de pe mai stiu eu unde….

    A, si inca ceva: autorul are intradevar o problema: nu mentioneaza modul deficitar in care se incaseaza banii. De exemplu, nu spune cum multi oameni primesc in 2011 impuneri de la CAS cum ca “in perioada 2002-2008 ati realizat venituri….” Cei care cunosc legea de prescriptie de 5 ani stiu ce e in neregula….

    Imi aduc aminte ca Berceanu chiar voia o lege prin care sa nu poti da Statul in judecata… pai atunci chiar ajungeam sclavi pe plantatie. SI inca nu am pomenit nimic de numirile politice ale unor semi-analfabeti in functii de conducere…

    Singurul motiv pentru care inca mai exista firme in Romania este ca aici evaziunea fiscala este relativ usor de facut si daca nu te toarna nimeni la ANAF, nici nu ti se poate intampla nimic.

    La ce impozite sunt, daca nu ar exista evaziune, nicio firma nu ar mai exista in tara asta.

    • cosmin spune:

      Adam Smith dixit

      “pentru ca un stat sa ajunga de la cea mai joasa barbarie la cea mai inalta opulenta, nu trebuie nimic mai mult decat pace, taxe neimpovaratoare si o administrare rezonabila a justiei”

      care dintre acestei trei elemente le regasiti in Romania???

  28. Sile spune:

    Ca intreg cotetul nostru legislativ legislatia fiscala trebuie demolata si reconstruiota din temelii intr-un mod clar coerent si transparent.. Dar la lenea intelectuala ce bintuie in rindul celor ce ar trebui sa faca asta miram-as.Dar se vor mira degeaba de rezultate cum s-a mirat Ceasca atunci cind unul din juriu i-a spus- De ce n-ai ramas d-ta in Iran? O zi buna !

  29. Nesolidarul social spune:

    Cică se pregăteşte o nouă taxă pe salariu care să aducă bani la buget pentru a indexa pensiile cu rata inflaţiei.

    Dar de cheltuielile statului de ce nu se ia nimeni?

    Sper să fie doar un zvon…

  30. Zang spune:

    Daca as fi PM in Romania as fi foarte onorat sa ma critice d-ul Paun. Dansul a inceput prin a da de pamant zile trecute cu laureatii Nobel pe economie – “prea multa matematica si modelare (pe care cred ca nu o pricepe) si prea putina economie”!!!??”. Nu stiu in ce ordine abordeaza dansul criticile dure? Bottom-up sau invers? In cea mai nefavorabila solutie Boc s-ar afla imediat sub nobelistii in economie, ceea ce este foarte onorant pentru oricine. Nu stiu in ce pozitie s-ar putea afla d-ul Paun in aceasta ierarhie la laureatii Nobel in jos? Cred ca mai corect ar fi ca dansul sa-si defineasca singur pozitia si criteriile. Sunt de cu totul alta specialiatate decat autorul si ma situez in categoria celor care opereaza cu modele matematice simple (2X2 diferentiale) dar carora le analizez stabilitatea, adica bifurcatia. Inteleg ca si autorul este adeptul modelelor economice simple, din care evident exclude parametrul timp pe care eu il consider ca fiind major. Experienta nefasta cu Grecia a creditorilor care i-au lasat pe greci sa-si conduca economia dupa criteriile lor avand un sigur out-put – “returnarea imprumutului” a fost picatura care a umplut paharul acestor modele “de crestere economica” care sunt sustinute si de autor. Lumea se va indrepta spre solutii economice “cash”, ti-am dat banii, mi-i returnezi aplicand masurile pe care eu, creditorul, le consider sigure. Dupa aceea se poate incerca orice: taxe ZERO, visul lui Particiu, impozite zero, etc. Cu conditia ca cel care le va aplica sa aiba si certificat medical valabil in tarile UE!

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Inteleg ca si autorul este adeptul modelelor economice simple, din care evident exclude parametrul timp pe care eu il consider ca fiind major.

      Când am afirmat eu așa ceva? Și eu consider timpul și preferința de timp esențiale în decizia economică. De ce aș exclude timpul din teoria economică? Ar fi stupid. Nu mai interpretați anapoda cuvintele și ideile doar de dragul de a vă da deștepți sau de dragul de a arunca cu noroi atunci când nu vă plac ideile sau argumentele.

      Dansul a inceput prin a da de pamant zile trecute cu laureatii Nobel pe economie – “prea multa matematica si modelare (pe care cred ca nu o pricepe) si prea putina economie”!!!??”. Nu stiu in ce ordine abordeaza dansul criticile dure?

      Pe ce vă bazați când spuneți că eu nu pricep matematica? Mi-ați dat un test de matematică? Știți dumneavoastră câte concursuri de matematică am câștigat eu în viața mea de elev? O dați așa cotită uitând că specialitatea mea nu mai e din liceu matematica ci economia. Eu pot să vă spun ce face economia și de ce matematica e rea pentru ea. Dumneavoastră eventual puteți să îmi spuneți ce face matematica și de ar fi bună ea pentru economie. Lăsând la o parte judecăți de valoare fără fond la adresa propriei mele persoane.

      Nu stiu in ce pozitie s-ar putea afla d-ul Paun in aceasta ierarhie la laureatii Nobel in jos?

      Nu cred deloc în astfel de ierarhii arbitrare și politic stabilite. Nu uitați ce am spus în articol: Nobel premiază în ultima perioadă modele care validează agresiunea statului în piața liberă (mai ales prin pârghii monetare).

      Părerea mea că nu ați intrat să dezbateți cu argumente ci cu noroi…

      • Zang spune:

        Prin raspunsurile pe care le dati nu faceti decat sa va devoalati o personalitate agresiva, egocentrista la limita inferioara a integrarii intr-o echipa. Va duceti prea mult in urama cu cunostiintele de matematica pe care le aveati in scoala si premiile castigate!!!! Sa inteleg ca ati ramas la acelasi nivel si cu acest nivel vreti sa tratati modelarea economiei? Refuzul de a face parte dintre elite Nobel-iste mi se pare a fi echivalent cu “mandria” unui cercetator care supne ca refuza sa publice in Nature Science pentru ca el are revista sa “cotata ISI” din Romania si acceptata de Dumitrache si Curaj (eminentii de la CNCSIS) si pe care o citeste doar familia sa!!! Critica liberalismul salbatic pe care il promovati nu inseamna “aruncare cu noroi”. Ar trebui sa-l tratati ca pe intrebare retorica: orice sistem (inclusiv) cel economic are la baza niste banale legi de conservare. Daca unui sistem ii taiati majoritatea intrarilor contand pe acel sistem ca va auto genera suficienata energie sa functioneze, cred ca va inselati amarnic. Luati modelul unui reactor nuclear si veti vedea ca in acest caz timpul este foarte scurt iar energia uriasa. Reducerea taxarilor (mod generic de exprimare) va avea acelasi efect pe termen scurt (influx masiv de capital speculativ, deci crestere economica aparenta) dar ce va fi pe urma? La aceasta m-am referit cand am spus ca nu luati in considerare timpul ca parametru continuu ci doar ca valoare. In orice caz, cand veti reusi sa scrieti un articol in care sa tratati economia ca un sistem macar bazat pe legi de conservare ma voi apleca mai atent asupra tot ce ati scris, in speranta ca veti depasi etapa “articolelor stiintifice pe blog” si veti publica in reviste de specialitate.

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Taxele puse PE ANGAJATOR sunt exclusiv o impozitare a activitatii firmei si provin din plusvaloarea creata.

      Păi ce facem că eu negociez sau întreb de net când mă angajez iar dacă nu o fac chiar sunt stupid că acasă nu plec cu brutul ci cu netul.

      Mai mult, contribuțiile sunt plătite pentru servicii exclusiv în favoarea angajatului (asigurare medicală, asigurare de șomaj, pensie – deși aici se plătește de fapt pensia altuia).

      Pentru angajator contează brutul. El ce va face va spune că la netul pe care îl vreau salariul brut iese prea mare după calculele lui și afacerea lui nu mai e profitabilă. Și atunci îmi spune să mai reduc din net (că impozitele nu pot fi reduse). Singurul element ce poate fi redus din salariu e netul. Restul vin pe baza netului pe care îl negociez și dau brutul.

      Ne păcălim să credem că ceea ce plătește angajatorul o face din profitul său. Cu o piață a muncii plină de oameni dați afară el va găsi oricând oameni care să accepte net mai mic ca să se încadreze totul în brutul său. Cu cât gradul de specializare pe post e mai redus (posturi necalificate de exemplu), cu atât angajatorul va pune contribuțiile în spinarea angajatului scoțându-le din profitul său. Profitul său este ultimul lucru de care se va atinge angajatorul și o va face doar dacă este obligat de condițiile pieței să o facă (concurență prea mare pe forța de muncă, specialități rare în piața muncii).

  31. cinic spune:

    o tot tinem cu tata Marx in frunte. Sigur ca o mare parte din ce creeaza o firma provine din manopera “bruta” a angajatilor (sa nu uitam partea care provine din marketingul inteligent -asta ca sa nu ne intoacem la produsele de pe piata ceausista). Taxele puse PE ANGAJATOR sunt exclusiv o impozitare a activitatii firmei si provin din plusvaloarea creata. Ca le place marxistilor sa zica ca o contributie platita de angajator provine din sudoarea angajatului si ca de fapt asta i se cuvine truditorului e doar un pic de ideologie de stanga. Iar in RO a crescut permanent cota angajatorului prin grija sindcatelor si a guvernelor de stanga. PS. o firma fara angajati -toti sunt colaboratori- NU plateste contributii angajator (a se vedea iRTV, A3 etc).

  32. euNuke spune:

    Un articol foarte bun pe un subiect de maximă importanţă. De altfel chestiunea fiscalităţii şi a reformei statului o să ne preocupe de-acum pe toţi, că am ajuns pe buza prăpastiei mergînd pe mîna statului socialist, fără să suflăm in faţa ‘autorităţii’ să nu-i deranjăm cumva. Nimeni nu mai este ferit de grijile acestea, nici măcar cei ce lucrează la stat şi-şi imaginează acum că-s cumva indispensabili şi inamovibili. Pentru că statul trage apă prin toate încheieturile primii sacrificaţi in viitorul apropiat vor fi tot bugetarii, in special cei mărunţi, fără forţă poitică sau sindicală prea mare, aşa că ei ar trebui să se dezmeticească primii, să descopere realitatea sumbră şi să lucreze la un plan B de redresare personală. Statul socialist a capotat şi, cum in fruntea sa se găsesc doar politruci poltroni, e greu de crezut că va şi purcede la recunoaşterea situaţiei de fapt cerînd intrarea sub administrare judiciară externă. Cum statul nu mai are de unde să vă plătească salariile, dragi bugetari, dacă vreţi o şansă in plus de supravieţuire, va trebui să susţineţi cu îndîrjire agenda libertariană in care va iniţiat domnul Păun aici [şi alţi economişti şi filozofi pe plaiurile virtuale, inclusiv de limbă romană], deci să presaţi din interior, atîta timp cît vă aflaţi in post, in direcţia desfiinţării unor taxe şi impozite, a scăderii şi a comasării altora, chiar şi fără un proiect coerent, pentru că doar aşa economia eliberată de chingile etatiste va putea atrage ceva investitori străini pe meleagurile astea îmbîcsite de social, socialism şi social-democraţie. Şi să nu vă bazaţi pe ajutorul de şomaj pe care o să-l primiţi după disponibilizare, căci nimic nu-i sigur, s-ar putea ca acel ajutor să vă ajungă 3 luni, poate chiar mai puţin in condiţii de inflaţie. Băgaţi iute la cap că abilităţile de birocrat vă pot fi utile şi dacă activaţi in domeniul privat, aveţi chiar un atu faţă de majoritatea populaţiei care o să umble curînd razna in disperare după un loc de muncă, pasămite aveţi mare experienţă in munca la birou, ca atare o să fiţi repede atraşi in piaţă, cu condiţia să existe acea piaţă, să apară noi firme sau să ne colonizeze unele consacrate care-şi permit şi au nevoie de sute de birocraţi. Şi acestea întîrzie să apară tocmai din cauza haosului fiscal, reglementativ şi birocratic din Romania.

    Şi cîteva vorbe asupra fiscalităţii. In mare parte sînt de acord cu măsurile propuse de domnul Păun: “Scăderea fiscalităţii este prima şi cu ea trebuie să înceapă orice reformă autentică în România. Reducerea numărului de taxe la maxim 5 taxe: impozit pe venit, impozit pe salariu, impozit pe proprietate, acciză şi impozit pe consum (TVA) – acum avem cam 300 de taxe diferite. Simplificarea birocraţiei asociate mediului de afaceri cu reducerea drastică a numărului de raportări fiscale. Simplificarea instituţională prin diminuarea drastică a numărului de instituţii / ministere care taie frunză la câini şi se fac că lucrează. ”
    …dar, fiind io un libertarian mai radical din fire, zic că e musai să evidenţiez un aspect şi să insist asupra unei măsuri pe care eu o văd ca fiind esenţială:

    Dragii mei bugetari şi mult-huliţii mei colegi antreprenori, impozitul pe salarii este o formă de impunere totalmente imorală pentru că introduce un terţ abuziv şi arbitrar in relaţiile noastre de muncă care, fără să ofere nimic palpabil in schimb [poate doar birocraţia aferentă], sustrage la fiecare contract de muncă încheiat sume imense pe care le foloseşte după bunul plac. Este furt sistematic, element programatic al tuturor guvernărilor socialiste interbelice, generalizat astăzi in toate statele, că deh, practica feudală modernizată este extrem de contagioasă. Da, aţi citit bine, practică feudală, căci impozitul pe venitul individual este pur şi simplu bir perceput de vătafii regimului asupra întregii populaţii transformate astfel in iobagi pe moşiile statului. Din păcate pentru noi, acest stat refeudalizat mai este şi incompetent, aşa că in relaţiile cu alte state pierde in continuu bani şi contractele vechi, iar cetăţenii angajaţi pe plantaţia lui au de pierdut constant din devalorizarea muncii lor ca urmare a managementului aberant prestat de guvernanţi.

    Dacă vrem să scăpăm de postura de iobagi există o singură soluţie [nu şi salvare, asta e doar individuală], anume desfiinţarea impozitelor pe venituri individuale şi salarii. O taxă corporativă este arhisuficientă pentru funcţionarea statului, mai exact a instituţiilor corelative pieţelor, inclusiv a justiţiei.

    Şi atunci ar rămîne 3 tipuri de impunere, 2 permamente – taxa corporatistă [sau impozit pe profit realizat de persoane juridice], tva-ul şi unul temporar -acciza, pusă pe cît mai puţine produse şi cu durata de aplicare menţionată expres in actul normativ care o introduce. impozitele funciare trebuie şi ele să dispară, cu excepţia celor percepute firmelor, negociabile [pentru că acest impozit este un element important in politica de atragere a investitorilor]

    Cei care ar trebui să militeze mai cu foc pentru desfiinţarea birului sînt tocmai acei slujbaşi ai statului de rang mărunt, adică majoritatea bugetarilor, profesorii, medicii, economiştii, căci prin acest bir cetăţenii angajaţi la stat sînt practic legaţi de pămînt, supuşi unor obligaţii morale suplimentare faţă de angajator care este deopotrivă şef ierarhic, patron şi jecmănitor, şi care nu se jenează să şantajeze şi umilească in continuu aceşti angajaţi vulnerabili prelungind şi adîncind la nesfîrşit starea de dependenţă. Iată şi motivul pentru care STATUL şi partidele SOCIALISTe nu admit dezvoltarea unei pieţe a serviciilor medicale, ori a şcolilor private, pentru că îi e groază că in condiţiile pieţei libere ar rămîne fără argaţi, fără iobagi, fără pîrghii politice asupra celorlalţi iobagi ce depind de aceste servicii de stat ce funcţionează in regim de monopol.

  33. Lucian Sarbu spune:

    Sunt de acord 101% cu tot articolul, mai putin cu concluzia. Nu e vorba de nici un socialism corporatist. Ceea ce se întâmplă acum în România se înscrie perfect, de manual, în scenariul mondial neoliberal, pus la punct în anii 1980 de Reagan și M. Thatcher, ajuns acum la maturitate, întâlnit de altfel și în Mexic, SUA, China etc. – adică pe toată planeta. Scenariul acesta implică penalizarea (taxarea) muncii, inclusiv prin destructurarea ei (de-sindicalizare, precarizare, „flexibilizare”) și premierea (non-taxarea, dereglementarea) capitalului, pe motiv că lăsarea cât mai liberă a capitalului va conduce la un efect de „trickle down” al bogăției către toată lumea, inclusiv către cei care muncesc, deci problema taxării salariilor va deveni caducă pentru că oricum toată lumea va ajunge să câștige suficient cât să nu-i mai pese de suprataxarea muncii. De aceea nu trebuie să sperăm că sclavii din periferia bucureșteană vor avea vreodată curajul să ia vreo decizie împotriva paradigmei dictate de la centru (FMI, BM). Dimpotrivă, sclavii vor continua să pupe în fund paradigma și veți vedea că vor veni noi măriri de taxe pe muncă. Probabil taxe indirecte, pentru că astea directe deja sunt mari. Numai o schimbare de paradigmă la nivel mondial ne va salva și pe noi.

  34. muttley spune:

    Am indoieli mari de tot cu privire la calculul de contributii. Nu verificam daca nu imi atragea atentia explicatia ambigua “În realitate procentul total plătit este de 45,5% (chiar dacă suma celor două este de 28,75% + 32,5% = 61,25%, procentul e mai mic pentru că angajatorul plătește întâi contribuțiile de 28,75% și apoi 32,5% se plătesc pe ceea ce rămâne).”. Nu am auzit niciodata de asa ceva.

    Va rog mult aruncati o privire aici.
    http://www.calcule.ro/Calcul-Salarii/Net-la-brut-program-normal.aspx?lrid=25533&dm=5

    Toate cele bune.

  35. Ionutz spune:

    În realitate procentul total plătit este de 45,5% (chiar dacă suma celor două este de 28,75% + 32,5% = 61,25%, procentul e mai mic pentru că angajatorul plătește întâi contribuțiile de 28,75% și apoi 32,5% se plătesc pe ceea ce rămâne).
    In realitate e si … nu prea e asa.
    Mai intii ca impozitul pe salariu se plateste din suma impozabila, ceea ce face ca 32.5 sa fie de fapt ~30. Apoi procentul de 61.25 corectat cu diferenta de la impozitul pe venit e chiar real daca se raporteaza la salariul brut, la fel cum si cel de 45,5% (corectat cu diferenta de la impozit, desigur) e la fel de real daca se raporteaza la ceea ce unii numesc “salariul complet”. In realitate angajatorul nu plateste nimic mai intii ci doar 28,5% din salariul brut, cota lui de contributii,

    Jumatate din cei ~45% se duc in BASS (mai pe inteles asta inseamna cam 95% pensii). BASS a avut in 2010 un deficit de ~25% (venituri de 31 mld, cheltuieli de 42 mld lei). Pensiile nu au putut fi taiate in Romania prin decizia CCR, contrar afirmatiei din articol.
    Stiati ca, pastrind un salariu mediu brut constant, pentru a obtine aceleasi venituri in BASS pe o contributie de asigurari sociale totala cu 5 procente mai mica decit in prezent este nevoie ca numarul contribuabililor sa creasca cu ~20%?

    Stiu, PAYG nu e bun in conditiile actuale; unii spun ca e o schema Ponzi; inca mai caut un raspuns la intrebarea: de unde va lua “statul” 10 mld. euro/an timp de 20 de ani ca sa renuntam la el? Stiati ca 25% din cheltuielile “statului” sint facute prin BASS?

  36. Cristian Paun Paun Cristian spune:

    http://www.calcule.ro/Calcul-Salarii/Net-la-brut-program-normal.aspx?lrid=25533&dm=5

    Scoateți vă rog deducerile de acolo. Bifați că nu se aplică deduceri. Dumneavoastră ați bifat că aveți deduceri. Salariul fără drept de deduceri brut este de 1837 lei.

  37. muttley spune:

    Din pacate, trebuie sa va contrazic: chiar si asa salariul brut este 1426, iar 1847 este suma intre salariul brut si contributiile societatii.

    http://www.calcule.ro/Calcul-Salarii/Net-la-brut-program-normal.aspx?lrid=25541&dm=5

    De asemenea, in majoritatea cazurilor deducerile se aplica (as fi curios sa stiu numarul angajatilor cu mai multe locuri de munca).

    Toate cele bune.

    • Cristian Paun Păun Cristian spune:

      @ Muttley

      Păi și ceea ce plătește angajatorul cui îl lăsați. Suma din jos este exact 1837 lei (uitați-vă mai bine în foaia de calcul pusă de dumneavoastră, și eu am folosit un calculator similar deci nu aveam cum să greșesc). Eu dacă îmi deschid o afacere ce plătesc ca antreprenor suma de 1426 lei sau suma de 1837 lei? Ce contează pentru profitabilitatea și succesul unei afaceri: 1426 lei sau 1837 lei?

      O să răspundeți că nu contează ce plătește angajatorul. Ei na? Contează chiar foarte mult, mai ales că dacă pe piața muncii sunt mulți care stau la coadă sau vorbim despre job-uri cu grad de specializare foarte redus (muncă necalificată) netul din salariul, cei 1000 lei, e impus de mine antreprenor cu transferarea aproape integrală a întregului cost cu munca pe spinarea dumneavoastră (vedeți comentarii mai sus în acest sens).

  38. Dorel din reclama coniac Unirea spune:

    In primul rand ar trebui ajuns la consensul opiniei publice in privinta a trei lucruri cruciale:

    - 1) tot tratand efectele si nu cauzele reale, boala se agraveaza iar costurile cresc, deci pe sistemul de tratare a efectelor, mai prindem sa zicem alegerile viitoare, iar apoi nu se stie ce va mai fi.

    - 2) cei care produc “ineficient” vor fi intr-o criza din ce in ce mai profunda, indiferent de evolutiile globale, si invers, cei care imbunatatesc raportul calitate/pret (vor) prospera, indiferent daca economia globala scade, deci s-ar putea spune ca e o “criza” permanenta, si e o eroare mentala grava sa asteptam sa “se termine”, sau macar sa credem ca se “va termina”. E o greseala fatala fiindca te determina sa te imprumuti pentru consum (deci fara cresterea productivitatii) avand ca justificare tocmai o situatie permanenta definita ca si “criza” (lasand astfel impresia ca e temporara), determinandu-te sa nu iei masuri care altfel, ti s-ar fi parut firesti oricui daca ar fi fost vorba de o situatie permanenta – care evident ca nu are solutii de moment ci numai abordari pe termen lung.

    - 3) raportarea la PIB, fara a descompune de fapt componentele sale si a vedea cat este de fapt Venitul National (Nu Intern !) Net Dispensabil (pe cap de locuitor) din el. Daca PIB-ul creste cu 8% iar Venitul National Net Dispensabil doar cu 0,004%, atunci asta mica e cresterea reala, care-i mai reala daca i se mai scade si inflatia. Iar daca aceasta crestere ai obtinut-o imprumutandu-te cu 7%, nu inseamna ca ai avut un castig de 1% ci o pierdere de 6,996%. (calcule aproximative). Mergand in ritmul asta, daca sa zicem raportul intre venitul national net per capita si PIB e de 1/100, atunci returnarea unei datorii, s-ar face intr-o perioada de 100 de ori mai mare. Cum altfel sa fie, cand va amintiti ce-a insemnat returnarea unei datorii de 10 miliarde in ani in care eram mult mai competitivi tehnologic la scara mondiala – chiar daca in urma fata de medie, totusi doar cu 15 ani in urma, nu 35.

    Pasul urmator e sa identificam cauzele reale si atunci chiar daca pe termen scurt s-ar putea sa fie nu numai dureros ci si cu victime, natiunea ar supravietui in final. Nu pot acum decat sa dau cateva exemple de cauze si posibile solutii.
    1) Cauze mentale:
    - a nu se considera ca solidaritatea si corectitudinea se exclud reciproc, ca exista corectitudine sau incorectitudine si in a (nu) fi solidar.
    - nu trebuie date ca exemplu niciodata (copiate) procente/sisteme/modele de la tari care au intrari sigure imense din avantaje competitive imposibil de reprodus in Romania (nici acum, nici in viitor): resurse naturale qvasi-inepuizabile, turism la scara globala, traditie in domeniu de sute de ani, creatori de trenduri ce tin de popularitate la nivel mondial, tari foarte mici cu economia extrem de ancorata in alte economii vecine ale altor tari superdezvoltate, nici economii ale unor tari care doar prin marime se pot autosustine, s.a.md. Daca eliminam toate tarile cu avantaje competitive de neegalat si cele superspecializate, ne raman extrem de putine ca model si in nici un caz vreo-una de rasunet.

    2) Cauze concrete:
    - incorectitudinea/injustetea ca factor calitativ ce determina viteza/acceleratia dezvoltarii/regresului.
    - desi asa zisa criza e permanenta de fapt si cere solutii pe termen lung, nu trebuie picat in capcana de a face prima oara investii ce se recupereaza tot in termen (foarte)lung -de exemplu autostrazi- in detrimentul altora ce se amortizeaza rapid si trec imediat si pe profit (de ex: izolarea termica a blocurilor)

    Posibile solutii:
    - suprataxarea ADAOSULUI (nu profitului), de ex: daca ai adaos 400% cu impozit 90%, revii la un deja super-nesimtit 40%
    Sase masuri care nu pot avea efect decat daca sunt luate simultan (cerand intradevar multa hotarare din partea politicienilor, mass-mediei si populatiei):
    - limitarea superioara a pensiilor la 3 salarii medii si/sau impozitarea progresiva
    - reducerea personalului administrativ simultan cu efectuarea unui model pilot de implementare de software care sa suplineasca activitati pur si simplu semi-mecanice-automate. (Se bazeaza pe faptul ca softul nu necesita transport si implementare cu calul/caruta, se face instantaneu prin instalare in toata tara -dupa modelul pilot- si folosirea prin instructiuni in limba romana)
    - marirea grilelor de salarizare pentru cei care fac munci grele (inclusiv la privat)
    - scaderea CAS-ului.
    - acorduri pe baza de salariu fix plus stimultente conditionate (cel fix mai mic decat cel existent, dar insumat cu stimulentele conditionate sa dea la fel ca cel existent)
    Cele 6 masuri nu pot fi luate decat simultan avand mai multe efecte pozitive, si aparent nici unul negativ:
    1) Cruciala este imbunatatirea factorului calitativ al (in)corectitudinii care da viteza/acceleratia dezvoltarii/regresului unei tari
    2) La fel de cruciala poate, stimularea muncii in defavoarea pensionarii anticipate si asistentei sociale.
    3) Cruciala pentru mentinerea echilibrului macroeconomic pe termen scurt e simultaneitatea celor 6 masuri: mentinerea consumului intern prin transferarea banilor de la “pensii nesimtite” la cei care desi muncesc din greu de ani buni nu intrezaresc inca nici macar speranta de a avea propria familie la a carei intretinere sa contribuie. (Ne mai miram ca pleaca toti incotro vad cu ochii ? Ne intrebam retoric cine va plati pensiile viitoare ?)

  39. Dorel din reclama coniac Unirea spune:

    As completa la punctul sase
    “- acorduri pe baza de salariu fix plus stimultente conditionate (cel fix mai mic decat cel existent, dar insumat cu stimulentele conditionate sa dea la fel ca cel existent)” ca ma refeream la o alternativa la managementul privat pt. companiile de stat, care deja si-a dovedit eficienta in alte tari, in detrimentul variantei cu management privat extern, iar prin ‘stimulente’ inteleg procente din castig (chiar daca potential doar pt. moment, in maxim un an s-a dovedit ca s-a trecut pe profit masiv astfel -la tot personalul pana la muncitor. Toate astea insa doar acolo unde nu exista monopol, caci altfel, adio restructurari, doar se creste pretul pentru consumator si atat.

    Un alt punct important pe care l-am omis e ca statul sa recapete in fiecare domeniu de activitate cate un actor de talie peste medie la scara nationala, pentru a avea cat de cat un control asupra adaos-urilor companiilor private (cum e CEC-ul si ar fi o imensa greseala sa-l privatizeze), in principal in servicii: -lanturi de supermarketuri, activitati de import-export, engrosisti, etc.

  40. Marian spune:

    Articolul reprezintă de fapt detalierea tezelor lui patriciu. Ideile libertarienilor sunt inaplicabile. Reprezintă ideologii pura, într -o lume care încearcă sa se fereasca de extreme. Scenariul finanțate de CAto institute este agresiv dar nu va prinde decât lacrimi care sunt plătiți sa-l implementeze:Aligica, Glavan, Ciucu, Tarko si cu voia dv șefii lor, Patriciu si Valeriu SToica

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Așa este… avem o miză politică din eliberarea țării de intervenționismul economic aberant la care s-a ajuns în ultima perioadă:
      - taxe imense și sufocante
      - inflație ridicată
      - cheltuieli publice umflate pe servicii publice de proastă calitate pentru care trebuie să plătim în plus

      Teza e următoarea și poate fi susținută oricând cu ARGUMENTE ECONOMICE (nu politice de genul celor pe care le aduceți dumneavoastră în discuție aici):

      MAI MULTĂ LIBERTATE ECONOMICĂ = MAI MULTĂ PROSPERITATE

      MAI MULT SOCIALISM ȘI INTERVENȚIONISM ÎN ECONOMIE = MAI MULTĂ SĂRĂCIE

      Înainte de a fi o teză patriciană dăunătoare cum încercați dumneavoastră să spuneți aici de ce credeți că impozite pe muncă mai mici înseamnă mai puțină prosperitate? Eu am adus suficiente argumente economice în articol (cele din final) care arată că e mai bine să reducem impozitele pe muncă. Acelea trebuie contrazise. Nu persoana și nu prezumtiva asociere cu clanuri sau grupuri de interese. În ceea ce mă privește nu sunt pe ștatul de plată a niciunuia dintre mahării amintiți de dumneavoastră. Nu primesc nici un ban de la Forbes deși sunt contributor la ei cu articole (probabil de acolo v-a venit asocierea cu Patriciu). În rest, Bogdan Glăvan e prietenul și colegul meu. Pe dl. Aligică încă nu l-am cunoscut personal dacă vă vine să credeți ș.a.m.d.

  41. Cristian Paun Paun Cristian spune:

    @Zang

    Prin raspunsurile pe care le dati nu faceti decat sa va devoalati o personalitate agresiva, egocentrista la limita inferioara a integrarii intr-o echipa.

    Dacă înțelegeți acest egocentrism ca un instinct de apărare împotriva agresiunii unui stat ce și-a creat și își apără cu îndârjire mecanismele de intervenție în proprietatea (buzunarul) meu fără ca de ceea ce îmi ia cu forța să îmi ofere mare lucru atunci s-ar putea să vă doriți și dumneavoastră să fiți la fel de… eu i-aș spune individualist. M-am săturat de tezele acestea socialiste în care statul social trebuie să aibă dreptul să intervină când vrea el la mine în casă să mă facă cu forța să fiu incluziv și participativ (adică mai puțin egocentrist cum spuneți dumneavoastră). Individualismul sau egocentrismul tradus prin inițiativă sau acțiune privată în economie poate să însemne ceva bun și foarte mult progres. Din individualismul meu poate să iasă ceva bun, adică o afacere profitabilă care dă multora de muncă. Chiar dacă antreprenorul e un egoist că urmărește maximizarea PROFITULUI SĂU el nu poate face acest lucru fără cooperare socială cu angajații săi dar mai ales cu consumatorii săi. Iar nimeni altcineva nu are voie să intre pe proprietatea sa să îl învețe cum să facă profit și cât de mult profit să facă el. Socialistul caută cu orice preț acest distribuționism ascuns sub masca unei false și impuse prin lege solidarități sociale. Asta nu înțeleg socialiștii: solidaritatea și cooperarea socială trebuie să fie una voluntară și nu una obligatorie. Lăsați-mă să fiu cât de egocentrist vreau pe proprietatea mea și fiți sigur că ajung la doza de cooperare socială care trebuie.

    Daca unui sistem ii taiati majoritatea intrarilor contand pe acel sistem ca va auto genera suficienata energie sa functioneze, cred ca va inselati amarnic.

    Această afirmație îmi arată că habar nu aveți de economie. Sincer acum. Păi eu tocmai asta fac: apăr intrările în economie de agresorii pe care îi promovați dumneavoastră și alții ca Sargent (eu chiar am citit o bună parte din articolele lui și ele fac referire la politica fiscală optimă adică cum să ne ia statul mai bine impozite ca să vă traduc sau la politica monetară optimă adică cum să tipărească mai bine statul bani). Sargent este un etatist care crează modele pentru a ”justifica” teoretic acest intervenționism care e cauza tuturor relelor în economiile moderne. Socialismul monetar ne-a pus la pământ. Ori Sargent despre asta scrie (nu vreau să dezvolt pe un blog critici academic la Sargent dar credeți-mă că pot să o fac nefiind prea dificil de contracarat cu argumente ECONOMICE tezele lui).
    Eu apăr intrările bune în economie: acei antreprenori care își pot deschide și dezvolta o afacere cu mai puțină agresiune din partea statului. Eu apăr averea lor (adică tot intrări) de cei care vor să o redistribuie echitabil prin tot felul de impozite mai mult sau mai puțin progresive. Apăr creativitatea și ingeniozitatea lor și curajul (aversiunea la risc redusă) de a se implica într-o afacere chiar și într-un mediu economic haotic agresat de politici publice fără sens.

    Refuzul de a face parte dintre elite Nobel-iste mi se pare a fi echivalent cu “mandria” unui cercetator care supne ca refuza sa publice in Nature Science…
    Eu nu refuz să fac parte dintr-o elită. Fac parte din alte elite sau cel puțin trebuie să aleg ce tip de elită mi se potrivește cel mai bine cu valorile în care cred și pe care vreau să le apăr (care sunt clar împotriva SOCIALISMULUI SĂLBATIC PE CARE ÎL TRĂIM AZI). Spun însă că elita Nobelului adună la ora actuală foarte mulți socialiști și foarte puțini apărători ai economiei bune – cea care face referire la piață liberă, la capital privat, la proprietate privată. Din păcate la ora actuală se premiază doar idei care sunt în răspărul acestora și foarte puțini trag un semnal de alarmă în acest sens. Plus că, repet, matematica în economie are mari probleme. Și aici, fără a vă închide gura, chiar vă invit să mai citiți și chiar vă rog să îmi dați un mail să vă trimit niște cărți în acest sens: cpaun@ase.ro. Sunt mii de pagini scrise în acest sens care demonstrează cu argumente de ce metoda matematică are limite în teoria economică. De ce nu putem construi teorie economică similar cu teoria din fizică și chimie. Un argument ar fi că nu avem experiment de laborator ca acolo dar mai sunt și altele la fel de solide.

    Legat de reviste. Nu are nici un efect pozitiv sau negativ faptul că public într-o revistă ISI mondială și una listată pe RePeC. Vizibilitatea e aceeași. Ba mai mult, multe reviste sunt cu bani și trebuie să plătești să le citești. Un articol pus la liber pe RePeC de mine poate fi mult mai vizibil internațional, mai rapid citit și citat dacă e de valoare. Chestia cu ISI nu face decât să întărească puterea și buzunarele unor editori internaționali și să ne oblige pe noi ca din banii noștri în mare parte să mergem la conferințele lor, să socializăm cu ei și apoi cu greu să publicăm în revistele lor. Nu știu dacă cunoașteți câ multe astfel de reviste refuză autori români numai când văd România ca țară de origine. Mi s-a întâmplat să constat că nici măcar nu a fost citit articolul. Această treabă cu revistele internaționale e o barieră inutilă în cariera universitară la care renunță tot mai mulți în ultima perioadă. Plus că ea a alimentat această nebunie de a publica (uitați-vă câtă maculatură publică unii și cât de mult reiau și reîncălzesc aceeași idee cu diferite fațete – chiar și Sargent face asta). Maurice Allais a luat Nobelul fiind cel mai puțin citat economist și cu lucrări preponderent în franceză în reviste locale. Modelul Black-Scholes pentru care s-a luat Nobelul a apărut într-o revistă care nu era de mare prestigiu. Și exemplele pot continua.

    • cumanis spune:

      @ Cristian Paun
      O precizarea:
      Sunt absolut de accord cu idea generala ca impozitarea si taxarea sunt excesive in Romania si apasa foarte tare atat angajatii cat si angajatorii.
      Modalitatile de expunere a problemei sunt ceea ce deranjaza. Ca si greselile nenumarate din aceasta sa zisa analiza.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Paun


Cristian Paun

Este doctor în economie, conferențiar în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice din București, Director executiv al Societă... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

[editat] Nu exista o "sageata" spre mai complex. Sunt organisme unicelulare mult mai complexe decat...

de: man_and_twin

la "Lord Kelvin, Darwin și vârsta Pământului: O lecție de profesionalism științific"

Cauta articole

iunie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)