Home » Dezbatere »Macro »Societate/Life » Citesti:

De la criza economica la incalzirea globala. Despre predictii (Plus o invitatie)

Dragos Paul Aligica noiembrie 11, 2010 Dezbatere, Macro, Societate/Life
48 comentarii 5,488 Vizualizari

Am uitat aproape cu totul demonstratiile de anul trecut de la Copenhaga. Imagini altfel remarcabile: Ecologisti adunati din toata lumea, degerati, marsaluind prin viscol „impotriva incalzirii globale”. Mai tine minte cineva cum eram amenintati ca daca in sase luni nu facem cutare si cutare, gata, s-a terminat – planeta o ia ireversibil pe calea dezastrului? Au trecut sase luni, s-a dus si sezonul estival si iata, vine vremea colindelor. Cine are timp sa se mai gandeasca la profetiile „stiintifice” emise acum un an in numele „luptei pentru salvarea planetei”?! Dar acum doi? Dar acum cinci?

Succesul alarmismului – practica de a speria lumea cu predictii catastrofale pentru a obtine foloase politice si economice – se bazeza exact pe acest fapt. Este putin probabil ca oamenii sa stea sa verifice toate afirmatiile facute zilnic, cu febrilitate, despre varii efecte ale omului asupra naturii, mai ales cand afirmatiile se revendica de la autoritatea „expertizei stiintifice”.  Nu mai vorbim de faptul ca efectele si relatiile cauzale la care se refera sunt, de multe ori, de asa natura ca nici Dumnezeu, in rabdarea Sa infinita, nu le-ar putea da de cap si cuantifica.

De unde resursele si timpul sa verifici toata avalansa (deliberata) de „factoizi” alarmisti, lansati pe banda rulanta!? Cand un grup de cercetatori vine si spune ca dupa 5 ani si 50 de milioane de dolari bagati intr-o expeditie la Polul Nord, poate prezice ca pana in 2025, daca nu facem nu stiu ce la ONU, populatiei de bursuci polari ii vor cadea 33% din pene, ce poti face? Sa faci si tu o expeditie de 50 de milioane ca sa masori calvitia bursucului in cauza?

Celebrul scandal „Climategate” care a devoalat frauda si abuzul din culisele cercetarilor privind incalzirea globala, a facut ca publicul sa devenina mai circumspect. Azi ideea de predictie stiintifica, validata de un sobor de cercetatori intruniti cu jurnalisti si oengisti in sfestania publica a unui nou studiu ce anunta ceva prapastios, e un pic mai greu de vandut. Abuzurile la care este supusa stiinta au devenit mai transparente. Incet, incet se instaleaza un scepticism mai sanatos.

Dar realitatea este ca alarmismul ecologist nu este singurul caz de acest fel. Oamenii incep sa realizeze ca multe dintre predictiile facute in numele stiintei in economie, finante, politica sau tehnologie, ridica serioase semne de intrebare. Am ajuns in acest moment intr-un punct in care publicul incepe sa se intrebe: Nu cumva avem o problema cu toata aceasta clasa sociala, „expertii”, care pretind ca ne pot ghida deciziile si viata, pe motiv ca au opinii „stiintifice”?

Economisti, criza, expertiza

Sa lasam deci momentan la o parte alarmismul incalzirii globale si sa luam ca exemplu o alta disciplina ai carei practicanti sunt suspectati ca abuzeaza ideea de stiinta:  Economia sau mai precis, macroeconomia. Avem si aici acelasi pattern: predictii dupa predictii, pretentii de modelare, retrodictii vandute ca explicatii, prestidigitatie computerizata si evident, sfaturi autoritative ca ton, iresponsabile ca baza epistemica.

Actuala criza a fost o hartie de turnesol. Daca modele si predictiile economistilor aveau valoarea predictiva pretinsa, atunci acum era momentul sa demonstreze asta. Economistii puteau inchide gura criticilor prezicand criza, anticipand evolutia ei, sau cel putin contribuind la o intelegere publica elementara a aceea ce se intampla. Or, de cand cu criza, constatam ca la cati economisti, tot atatea pareri. Confuzia domneste.

Modele par impotente in fata incertitudinilor si evolutiilor din lumea reala. Cand vine vorba de o chestie practica, aplicata, cum ar fi politica de iesire din criza, constatam ca la ordinea zilei in dezbaterea publica ramane tot ceea ce ziceau Keynes si Hayek acum 80 de ani. Variatii pe teme de Hayek versus variatii pe teme de Keynes.

Mantra in SUA este acum „In ciuda predictiilor expertilor care spuneau X, indicatorul cutare a fost Y…”. Spectacolul este total. Dupa fiecare fiasco, expertii ies iar la rampa, doar ca sa o dea iar in bara. De unde au curajul, de unde au tenacitatea asta, e greu de spus.

Sunt voci care sustin ca daca vei compara predictiile expertilor cu realitatea refectata in indicatori, vei ajunge la concluzia ca sansele ca predictiile lor sa fie corecte sunt sub 50%. Altfel spus, ca e mai bine sa dai cu banul decat sa te iei dupa ce zic acestia! Asta inseamna ca atunci cand e vorba despre valoare predictiva, o buna parte din expertiza economica vehiculata in mass media nu este doar sub-standard. Este prostie pura. Philip Tettlock a scris o carte superba despre asta. La fel si deja celebrul Nassim Taleb.

Privind la tragicomedia economistilor intelegem mai bine de unde voiosia alarmistilor incalzirii globale. Norocul lor este ca ciclul de viata al predictiilor facute de ei este foarte lung. Cati dintre noi vor mai fi prin zona in 2100 sa verifice daca Oltenia va fi un desert sau Anglia va fi acoperita de ape, as cum preziceau mai anul trecut unii? Nefericitul de macroeconomist nu are acest noroc. El iese azi si spune cu profunda convingere ca socotelile si modelele lui ii dau ca va fi o scadere a somajului. Maine sunt facuti public ultimii indicatori si se dovedeste ca e pe invers.

Consecinte si lectii

Toate cele de mai sus incep sa aiba insa urmari. Devoalarea fraudelor ecologiste, ridicolul zilnic la care se expun macroeconomistii, stupiditatea patenta si iresponsabilitatea expertilor in analiza financiara cantitativa, esecurile modelatorilor de trafic aerian si ale expertilor in analiza riscului, toate au creat o noua stare de spirit publica. Ea este foarte bine explicata de Walter Russell Mead:

„Increderea în experti scade. Scepticismul creste. Până la urmă, nimeni altii decat specialiştii înarmaţi cu modele computerizate foarte complexe au creat sistemul financiar care acum se prăbuşeşte sub ochii noştri. Experţii şi economiştii le-au spus europenilor că  noua lor monedă „euro” este pregătită pentru lansare. S-a dovedit ca nu era. Experţii şi modelele computerizate ne spuneau că riscurile forajului marin din Golful Mexic sunt sub control. Nu erau. După erupţia vulcanului islandez, specialiştii şi modelele lor computerizate au determinat închiderea inutila a spaţiului aerian european. Mesajul care reiese din toata turbulenta politică şi economică recenta este unul clar si puternic: Experţii înarmaţi cu modele computerizate nu fac pana la urma nimic altceva decât să-si dea cu parerea si sa ghicească”.

Chiar daca cele de mai sus sunt corecte, ar fi insa gresit sa ne apucam sa condamnam stiinta si sa renuntam la ideea de predictie stiintifica. La fel de gresit ar fi sa concluzionam ca economia sau studiul relatiei dintre om si mediu sunt o prostie. Lectia trebuie sa fie alta. Anume ca adevarata atitudine stiintifica ne cere o oarecare smerenie in fata complexitatii lumii. Ea ne impune prin insasi logica ei, o anume modestie cand este vorba de puterea instrumentelor noastre de analiza si predictie.

Predictia stiintifica: esenta problemei

Atingem aici de fapt esenta problemei. Toate pana la urma pivoteaza in jurul problemei predictiei. Si atunci ne intrebam: De ce sa nu incercam sa studiem stiintific insusi fenomenul predictiei? De ce nu am monitoriza, contabiliza si analiza variile predictii facute in numele stiintei pentru ca mai apoi sa vedem ce a fost corect si ce nu? Astfel s-ar putea evita, de pilda, situatii precum cea a unui Paul Ehrlich, un farseor ecologist a carui cariera este punctata de un lung sirag de predictii strigatoare la cer prin stupiditate si absurditate.

De ce nu am studia statistic, teoretic si istoric diferite seturi de predictii si comunitatile de oameni de stiinta ce le emit? De ce nu am studia chiar actul si metoda predictiei in sine?  De ce nu am studia metodele si tehnicile predictive pentru a deosebi abordarile corecte de cele eronate? Pe scurt, de ce nu am incerca sa intelegem mai bine natura predictiei stiintifice si limitele ei, pentru a nu ne mai pomeni ca ne aventuram aiurea, mereu si mereu, dincolo de aceste limite?

Vedem deja cum se contureaza o adevarata disciplina stiitifica. Ea ne-ar face sa intelegem mai bine care sunt criteriile unei predictii stiintifice. Si cel mai important, am intelege ca o predictie facuta de oameni de stiinta nu este neaparat o predictie stiintifica.

Am intelege ca predictia, indiferent de domeniul si subiectul ei, pentru a fi stiintifica, trebuie sa satisfaca anumite criterii. Am intelege odata pentru totdeauna ca  o predictie care nu respecta aceste criterii, nu este stiintifica, indiferent de cate zeci si sute de oameni de stiinta dau cu subsemnatul pentru ea in comitete si comisii ale ONU. Si, evident, ca va ramane astfel, indiferent de cat de mult si de zgomotos s-ar agita tinerimea progresista pe internet sau prin viscol, la Copenhaga si aiurea.

Nota-Anunt

Saptamana viitoare se vor afla la Bucuresti cativa dintre cei mai relevanti specialisti in studiul si metodologia predictiei stiintifice. Vor fi organizate doua evenimente:

(1) O conferinta pentru public. Detalii aici.

http://www.snspa.ro/p/congrese-conferinte-colocvii-workshops

Cititorii interesati au o invitatie deschisa.

(2) O conferinta stiintifica. Detalii aici.

http://www.forwiki.ro/wiki/MLW:Expert_Knowledge,_Prediction,_Forecasting:_A_Social_Sciences_Perspective

Cititorii cu interese profesionale legate de metoda sau studiul predictiei in economie, marketing, politica, sociologie sau ecologie si care doresc sa participe la conferinta stiitifica, sunt rugati sa-si anunte interesul la e-mail  iulia.maries@hotmail.com

Jurnalistii interesati au o invitatie deschisa la ambele evenimente.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , ,



Currently there are "48 comments" on this Article:

  1. George spune:

    Concentratia de dioxid de carbon a crescut in ultimul secol ca niciodata. Exista o teorie absolut plauzibila care leaga o cantitate crescuta de dioxid de carbon de o crestere a temperaturii. Ca orice teorie, nu o sa fim niciodata 100% siguri ca e adevarata. Ca orice oameni, oamenii de stiinta mai fac si greseli. Dar teoria e destul de solida ca sa ne indemne sa facem ceva in legatura cu reducerea emisiilor, si nu vad nicaieri cum dovedeste articolul asta ca dioxidul de carbon (si alte gaze emise de oameni) nu au nici un efect asupra climatului.

    SI as mai vrea sa stiu, cine anume ameninta “ca daca in sase luni nu facem cutare si cutare, gata, s-a terminat” la Copenhaga? Nu majoritatea comunitatii stiintifice, in nici un caz. Nu cred ca exista vreun cercetator in climatologie cu reputatie serioasa care sa spuna ca are vreo certitudine asupra a cum o sa se schimbe climatul intr-un an sau doi. Si in general, de ce nu exista nici un link care sa sustina afirmatiile din articol???

    • George spune:

      Si inca ceva. Centrul de cercetare unde lucreaza “obiectivul” domn Aligica e fondat si finantat de Koch Industries, o companie cu interese considerabile in domeniul combustibilor fosili
      http://en.wikipedia.org/wiki/Mercatus_Center

      • bec spune:

        dar matale unde ”lucrezi” ? La sediul pnl sau pdsr ? Mai degraba in subsolul igrasois din kiseleff 10. caci absolut ioate comentariile matale dovedesc ”postaceala” pnldsr. Ultima nu face exceptie, insiri exact platitudinile de care pomeneste dl. Aligica in articol. Ca orice postac, n-ai nici cultura, nici nu gindesti cu creierul propriu, asta daca ai unul.

      • Claudiu spune:

        Buna observatie, George. De fapt mi-e destul de greu sa cred ca Dl. Aligica este atit de incult sau tembel incit sa fie impotriva stiintei, ceea ce respira din acest text halucinant. De fapt, el este impotriva stiintei care nu ii convine, aia cu predictia schimbarii climatice (ca aia cu economia a fost doar de exemplu). Sa spui ca predictiile stiintifice, servite de experti nu servesc la nimic inseamna a desfiinta stiinta, pentru ca orice ramura a stiintei se bazeaza pe o ipoteza (o predictie de fapt) pe care o confirmi ori infirmi, iar apoi dezvolti modele pentru a proiecta rezultatul la ceva netestat. Evident ca modelele nu sunt 100% precise. Uneori sunt chiar foarte departe de realitate, de accea se foloseste statistica si totul se exprima in termeni de probabilitati. Dar, conform autorului, cel mai bine ar fi sa dam dracului expertii si sa ridicam in slavi incultii procedind la fel ca dinsul care crede ca se pricepe la orice, inclusiv la stiinta. Trebuie sa ma repet aici, dar dupa umila mea stiinta ASE Bucuresti (mai ales in anii ’80) nu avea reputatia de bastion al stiintei mondiale, nici macar Dimbovitene. QED

    • Sf Ilie spune:

      Oamenii de stiinta observa tendinte, iar incalzirea climei este o astfel de tendinta. La fel si nivelul CO2 din atmosfera, o alta tendinta de crestere. Dar a trage o corelatie liniara simplista intre cele doua variabile (temperatura si nivelul CO2 din atmosfera) irita persoane inteligente din domeniul climatologiei, unde se stie ca nu e chiar asa de simpla treaba cu clima. Din nefericire insa nu exista in prezent alte explicatii valide stiintific pentru cresterea temperaturii globale, iar a ignora putinele lucruri asupra carora putem actiona ca si omenire (emisiile noastre de CO2) ar fi o nebunie si mai mare. Mai ales ca in final, producerea de energie din surse alternative este un scop perfect util in sine, fara a avea nevoie de sprijinul unei teorii mai mult sau mai putin solide precum cea a incalzirii globale. Iar in esenta, dl. Aligica are un punct de vedere solid in a se opune isteriei create de o teorie de altfel incompleta stiintific. Dar de aici la a fi incapabil de a disocia incalzirea globala de necesitatea (si utilitatea) ca noi sa ne reducem emisiile poluante, e o mica mare diferenta.

      • Sf Ilie spune:

        Inca o chestiune esentiala:
        Incalzirea globala nu este o teorie, este o realitate. Cititi datele.
        Incalzirea globala cauzata de om / nivelul CO2 este o teorie mai mult sau mai putin valida.
        Oamenii ar trebui sa poata face diferenta intre cele doua.
        Dat fiind ca nu stim cauzele cu siguranta pentru care acest fenomen se manifesta, nu stim 100% sigur nici daca el va continua cu aceeasi intensitate in viitor. De aceea exista mai multe scenarii. Scenarii optimiste, in care cresterea temperaturii scade in intensitate, si scenarii mai pesimiste, in care ea creste in intensitate.
        Si revin aici sa subliniez. Dl Aligica nu are o formare stiintifica, desi din articolele sale asa pare.
        Daca ar avea, ar intelege ce inseamna un scenariu.
        Un scenariu nu este o predictie.
        Nu e ca un pariu cu o cota pe care poti pune bani ca se va intampla chiar asa.
        Un scenariu permite anticiparea unor probleme.
        Exemplu: DACA temperatura medie globala creste cu 5 grade pana in 2100, cum va arata globul pamantesc?
        DACA temperatura medie globala creste cu 2 grade pana in 2010, cum va arata globul pamantesc?
        etc.
        Dat fiind ca am o tendinta actuala de crestere a temperaturii, si pot face un model matematic care sa imi arate ce sa va petrece pe glob in un context (cu diferite grade de extremism), e perfect logic ca am sa incerc sa fac o previziune, desi ea nu este o certitudine. Eu, ca factor de decizie politic, vreau sa vad o serie de SCENARII pesimiste, ca sa inteleg cu ce probleme ma pot confrunta in viitor, si sa iau masuri din prezent. Evident ca fiind un scenariu pe 100 de ani, o sa iau masuri treptat. Daca peste 20 de ani – Doamne fereste – temperatura a continuat sa creasca, masurile mele politice vor fi si mai clar axate pe aceasta problema.
        In prezent ar fi considerata nebunie ne-luarea niciunei masuri. E normal ca politicienii sa incerce sa identifice cauza problemei si sa o adreseze. Pe moment credem ca e nivelul CO2. Argumentabil zic unii. OK, dar pana vin idei mai bune, eu incerc sa reduc emisiile.
        E perfect just ca unii vazand modelele si scenariile intra in panica.
        Au senzatia ca stiinta i-a tradat.
        Pentru ca nu inteleg limitarile unui model, limitarile unui scenariu.
        Si tin sa repet: un scenariu, o predictie, un model, nu este o chestie sigura. Nu reprezinta neaparat realitatea. Este un exercitiu de imaginatie!!!!
        Am o tendinta de incalzire a climei (dovedit), stiu ca la populatia actuala a globului orice fluctuatie majora in factorul temperatura imi poate cauza foamete, boli, razboaie, am la dispozitie niste modele matematice care pot sa imi spuna destul de sigur cum s-ar putea schimba temperatura pe regiuni, e logic ca o sa incerc sa prevad o serie de scenarii – mai optimiste sau pesimiste – ca sa vad ce s-ar putea intampla si sa invat din asta inainte sa se intample.
        Ufff

        • popas spune:

          Iliutza, tu crezi ca procesele sunt asa:
          omul arde petrol > creste CO2 > se incalzeste temperatura medie globala

          De fapt, procesele pot sa fie altfel:
          Soarele incalzeste oceanul planetar > clima sa incalzeste > oceanu planetar degaja mai mult CO2

          De unde stii ca incalzirea globala este o realitate?
          Sunt oamenii vinovati pentru acesta asa zisa “incalzire globala”? Daca esti de parere ca DA, cum explici faptul ca in perioadele de existenta ale Terrei au existat alternante de incalziri si raciri ale climei?? Atunci tot oamenii erau vinovati?
          In anii care au urmat inceputului industrializarii, clima globala a scazut… cum asa?
          Profetiile lui Al Gore spuneau ca prin 2010 va fi prapad… este?

          Parerea mea este ca daca cineva crede ca oamenii pot avea o influenta asupra climei globale, mai importanta decat cea pe care o are Soarele… sunt dusi cu pluta… sau ignoranti!

          • Sf Ilie spune:

            Citeste mai atent ce am spus eu:
            “Dar a trage o corelatie liniara simplista intre cele doua variabile (temperatura si nivelul CO2 din atmosfera) irita persoane
            inteligente din domeniul climatologiei, unde se stie ca nu e chiar asa de simpla treaba cu clima.”
            Nu ti se pare ca si eu zic acelasi lucru??? E logic ca reducerea climei la o relatie CO2-temperatura este un lucru simplist.
            Asta si ziceam mai sus.
            Tu spui ca soarele, oceanele si alte chestii cu exceptia CO2 sunt responsabile de schimbarile climatice.
            Nu te pot contrazice. Poate sunt.
            Pe moment se marseaza pe simplificarea CO2-temperatura-clima. Toti in lumea stiintifica stiu ca asta este o supra-simplificare a unui model complex.
            Incalzirea globala este o realitate, nu e parerea mea, se reflecta in date, si nici macar nu trebuie sa faci calcule ca sa vezi ca s-au topit ghetarii de pe munti, si nici calota glaciara nu o duce prea bine.
            Cauzele dupa cum spuneam, sunt complexe, nu am sustinut ca CO2 e singura cauza, ar fi stupid. La nivel stiintific se stiu clar limitarile acestui fapt, dar cert este ca nivelul CO2 e unul din putinii factori pe care noi ca omenire il putem influenta in sens pozitiv.
            Ca presa si alarmistii au preluat un subiect pe care nu il inteleg complet si l-au exagerat clar – sunt perfect de acord.
            Dar cred ca si cei care sunt contra sunt la fel de indoctrinati si nu inteleg exact de ce, dat fiind ca speculatiile stiintifice sprijina un progres cu valoare imposibil de negat: dezvoltarea de surse de energie nepoluante.

          • Sf Ilie spune:

            Pana la urma, cred ca inteleg de ce se opun unii asa violent.
            Orice val naste un contra-val.
            Orice status-quo are o serie de aparatori, oameni care se tem de schimbare.
            Multi oameni sunt alergici la exagerarile mass-media.
            etc.
            Si nu este nimic in neregula cu toate cele expuse mai sus.
            E bine sa fie un contra val, sa se lamureasca problemele.
            E bine sa se apere un status-quo pentru ca el reprezinta o societate functionala.
            E bine sa fim alergici la exagerarile mediatice.
            Dar.
            Nu e bine sa cadem in ‘nebunia’ anti.
            Nu e bine sa negam doar de dragul de a nega, fara a privi situatia limpede.
            Nu e bine sa negam solutii pozitive si incercari de lamurire a situatiei.
            E simplu:
            avem un proces – incalzire globala – dovedit si pentru sceptici de topirea ghetarilor
            avem posibile cauze – CO2 (luat in brate de IPCC), alte gaze din atmosfera, oceanul, soarele
            avem cateva intrebari bune – cum ne va afectea acest proces daca continua in acest ritm? cum ne va afecta daca va fi mai intens sau mai putin intens? ce putem face acum ca sa ajutam sistemul climatic sa se regleze (chiar si daca este doar la nivel psihologic, pentru ca nu suntem 100% siguri ca noi putem influenta ceva); asupra caror factori putem interveni? asupra oceanului, soarelui? asupra emisiilor?
            De acord ca trebuie sa ne panicam mai putin. Alta solicitare la obiect?

            P.S. Parerea mea personala este ca sistemul se va regla de la sine. Status-quo-ul sistemului climatic din acest moment este unul dezvoltat in milioane de ani care au vazut lucruri mai rele ca omenirea. Problema este ca sistemul de autoreglare ar putea sa actioneze intr-un mod incompatibil cu supravietuirea speciei umane (sau macar incompatibil cu supravietuirea ei intr-un numar asa de mare). E normal ca noi sa incercam sa amanam acest proces de auto-reglare cu POSIBILE influente foarte nefaste, pentru ca de fapt cand vorbim de poluare, distrugerea mediului si alte cele, nu vorbim despre distrugerea pamantului, ci despre distrugerea nisei noastre. Pamantul va supravietui bine mersi si fara noi, si fara plante, si fara nimic pe el, sau cu chestii vii in procente mai mici. O sa ziceti ca sunt cinic. Poate. Dar schimbarea unei mentalitati se face greu. Si daca dovezile ar fi 100% sigure ca am putea sa schimbam ceva, am indoieli ca am reusi sa o facem ca specie. Prin urmare ne meritam soarta. Trist dar adevarat. Si putin fatalist. Dar divaghez…. :D

    • Serios? spune:

      De la stiinta la religie, trecand prin politica

      O tema cu parfum de apocalipsa (climatica) si damf de comunism rebotezat, resapat si recolorat (in verde) strabate de vreo 20 de ani mass-media. E vorba, ati ghicit, de “incalzirea globala”!
      Apostolii ei, “ecologistii” (comunisti), regrupati sub denumirea asta care inlacrimeaza aproape pe orice om sensibil atunci cand e vorba de “mother nature” vor sa ne faca bine cu forta! Vor sa ne convinga sa nu mai conducem masini energofage (de parca ei ne-ar plati benzina) pentru ca, vai, nu-i asa, emisiile de CO2 distrug natura si produc “incalzire globala”!
      Dragi tovarasi si pretini “ecologisti”…apocalipsa voastra sufera teribil de analfabetism! Pentru ca ea, saraca apocalipsa, fiica voastra handicapata de betia voastra ideologica, nu stie ca CO2-ul nu este un gaz poluant! Mai mult, CO2-ul, atat de drag fostei savante (analfabete) de renume mondial nu este altceva decat hrana plantelor! Care-l absorb prin procesul de fotosinteza si-l transforma in oxigen, atat de necesar vietii! Dar nah…daca ai lipsit la orele de BIOLOGIE nu ai cum sa stii un adevar atat de simplu…aproape axiomatic! Furia voastra penibila, dragi tovarasi si pretini “ecologisti” sta in reaua credinta pe care si-a insusit-o inclusiv papagalul sarlatan Al GORE prin minciuna sinistra cu care a luat premiul Nobel (“An Inconvenient Truth”) si in frustrarea ca nu va mai regasiti in logoreea propagandistica de dinainte de 1989, anul de gratie al spargerii borhotului comunist!
      O intrebare de bun simt s-ar impune: “cum este posibil sa formulati judecati absolute pe care sa le aplicati unor realitati relative”? Evolutiile climatice depind de o multitudine de factori, unii cunoscuti altii total necunoscuti (cel putin pana in prezent), astfel incat a lega CO2-ul (un gaz cu o pondere de numai 0.036 % in atmosfera) de “incalzirea globala” este nu numai propaganda dar si prostie si minciuna, nicidecum stiinta! Ba mai mult, aceasta propaganda isterica are si miasme de apocalipsa climatica!
      Mi-am propus sa va deprim putin, aducandu-va aminte de un principiu elementar, atat in Drept cat si in orice discutie argumentativa. Acest principiu se numeste “Audiatur et altera pars”!
      Haideti, deci, sa ascultam si cealalta parte!

      http://www.noteviljustwrong.com

      http://www.garagetv.be/video-galerij/blancostemrecht/The_Great_Global_Warming_Swindle_Documentary_Film.aspx

      http://friendsofscience.org/index.php?id=394

      http://www.youtube.com/watch?v=_jqcnBugnl8

      http://www.youtube.com/watch?v=KtqSPahiMxw&feature=PlayList&p=D530ADE80B475DC2&playnext=1&playnext_from=PL&index=6

      http://www.cotidianul.ro/boia_denunta_starea_vremii-6380.html

      By the way…n-ar fi rea o “incalzire globala”! Chiar ar fi de dorit!
      Cei care traiesc in Montreal (CANADA), ca mine, stiu de ce…:)
      Chiar si rusii s-ar bucura! Cei din Siberia stiu si ei de ce!
      Semnele unei astfel de incalziri (deloc catastrofice) insa nu se arata! Ba dimpotriva!
      Cheers!

  2. Ioan spune:

    In satul oral primordial, si, in polisul ante Gutenberg a mai fost acest fenomen. Povestea cu Ionica cu lupul. E drept ca nu la acest nivel de globalizare. Mas media sec XX si democratia ca forma de guvernamant, ne-au readus Zvonistica in prim plan.Numai timpul, educatia , discernamantul pot sa atenueze fenomenul. Era care va sa vina, are multe surprize in sac. Si multi prosti, creduli, bun de fraerit.

  3. Ciprian spune:

    Dle Aligica, dvs pareti educat dar se pare ca nu scapati de erori de logica sau de goluri in cunostinte. Dar scrieti :)

    -Ecologisti adunati din toata lumea, degerati, marsaluind prin viscol „impotriva incalzirii globale”
    O fi ironic. Nea Ion, vazand ca la el in gradina ingheata pietrele, nu-i vine sa creada ca in sahara umbla soparlele in doua picioare alternativ ca sa nu se arda de nisip. Fail!, cum zic tinerii din ziua de azi :) <- DPA se afla aici

    -Nu mai vorbim de faptul ca efectele si relatiile cauzale la care se refera sunt, de multe ori, de asa natura ca nici Dumnezeu, in rabdarea Sa infinita, nu le-ar putea da de cap si cuantifica.
    Charles Darwin zicea: "It is those who know little, and not those who know much, who so positively assert that this or that problem will never be solved by science". <-DPA se afla aici :)

    Celebrul scandal „Climategate” care a devoalat frauda [...]
    Nu ati uitat aproape cu totul doar despre demonstratiile de anul trecut de la Copenhaga, ci ati uitat aproape cu totul si de respectivul scandal.
    http://news.bbc.co.uk/2/hi/8618024.stm
    "There was no scientific malpractice at the University of East Anglia's Climatic Research Unit, which was at the centre of the "Climategate" affair."

    Predictiile se pot adeveri sau nu. Dar toate datele indica faptul ca incalzirea e reala si ca activitatea umana are o mare influenta.
    Dvs pe ce anume va bazati cind spuneti ca incalzirea nu-i reala?

    • Serios? spune:

      Nu cumva vrei si tu sa “salvezi planeta”?
      Uite aici http://www.youtube.com/watch?v=eScDfYzMEEw o dedicatie de la raposatul Carlin!
      Enjoy it!
      :)

      • Sf Ilie spune:

        Ha ha :)
        Stiam sceneta.
        Bine, omul e comedian.
        Si exploateaza niste fapte faine.
        Dar nu intelege stiinta. Spre exemplu speciile protejate. Nu se vrea salvarea lor, ci pur si simplu prin masurile de protectie se limiteaza sansa ca ele sa dispara din alte cauze decat cele naturale. Daca specia dispare, asta este. Ne pare rau, dar nu e un proces pe care sa il putem schimba. Nu mai are nisa ecologica, vin alte specii mai adaptate, asta e viata, mereu in schimbare.
        Si da, si eu sunt de acord ca “The planet is fine. The people are fucked”.

  4. unu' de departe spune:

    Draga domnule,

    Incep prin a va adresa felicitarile mele pentru articol. As mai adauga cateva comentarii la cele scrise de dvs :
    a) “expertii” au prezis ca topirea calotei glaciare de la Polul Nord va cauza ridicarea nivelului oceanelor (va mai amintiti celebra poza cu un urs alb pe un sloi de gheata in deriva ?). Nimeni, dar absolut nimeni nu a ridicat obiectia ca : intrucat gheata pluteste, volumul de apa dezlocuit are aceeasi greutate ca gheata, deci, daca la Polul Nord s’ar topi toata banchiza, volumul de apa rezultant ar fi exact cel care astazi este dezlocuit de banchiza, ceea ce ar rezulta intr’o crestere zero (subliniez zero) a nivelului marii.
    b) in ziua de azi, toate universitatile si centrele de cercetare cauta contracte pentru a se finanta. Ori, nimeni nu vrea sa dea bani pentru a avea un raspuns negativ …. De aici rezulta “prostitutia” stiintifica.
    c) modelele matematice sunt … ceea ce sunt, adica o aproximare (cum bine spuneati, complexitatea naturii este uriasa, deci -practic – imposibil de modelat. In ce priveste economia, lucrurile sunt mult mai dificile decat in alte domenii (cu exceptia climatului). La ora actuala putem observa “cu ochiul liber” influenta psihologiei investitorilor asupra cursurilor bursei. Poate cineva sa modeleze oricum vrea, natura umana este ceea ce este (adica intr’un grad oarecum ridicat – imprevizibila) si entropia creste datorita rapiditatii de propagare a informatiei. Si inca ceva : singura lege economica necontrazisa pana astazi este crerea si oferta. Toate celelalte enunturi au fost contrazise cel putin o data in istorie.
    Cu stima,

    M.D.

    • alex spune:

      ““expertii” au prezis ca topirea CALOTEIglaciare de la Polul Nord va cauza ridicarea nivelului oceanelor (va mai amintiti celebra poza cu un urs alb pe un sloi de gheata in deriva ?). Nimeni, dar absolut nimeni nu a ridicat obiectia ca : intrucat gheata pluteste, volumul de apa dezlocuit are aceeasi greutate ca gheata, deci, daca la Polul Nord s’ar topi toata banchiza, volumul de apa rezultant ar fi exact cel care astazi este dezlocuit de BANCHIZA,”

      Nimeni n-a ridicat obiectia pentru ca unii dintre noi au mai dat pe la scoala in copilarie si pot face distinctia intre calota si banchiza. Prima nu pluteste deoarece acopera uscatul. Daca s-ar topi, ar ajunge in mare.

    • kinn spune:

      Din pacate, in Groenlanda si in Antarctica, o mare parte din gheata este pe uscat.

    • Claudiu spune:

      Ei, aicea m-ai dat gata! Timpitii astia de oameni de stiinta nu s-au gindit la asta…sau ai sarit tu clasa VII, VIII, IX, X, XI, XII si ai invatat asta direct la Spiru Haret?

  5. cerbulvechi spune:

    Da, e mult mai eficient, util si de ce nu, logic, sa studiem tehnicile si mecanismele predictiei decat sa ne concentram eforturile asupra problemelor evidente. Da, incalzirea globala e un bluf al corporatiilor sau al tinerilor nebuni, da, criza e o vrajeala, pana si Romania a iesit (daca a intrat vreodata), lumea in linii mari e fericita iar viitorul suna bine. Se combina cineva? Nu de alta, vine Craciunul si trebuie sa golim hypermarketurile cat mai repede.

  6. Florin spune:

    Excelent articolul ! Stiinta a demonstrat de multe ori ca poate avea tendinte paranoide; mai mult, poate induce in societate anxietati si angoase fictionale, pe care instinctul de turma le preia cu dezinvoltura si le mediatizeaza cu fervoare. Stiinta trebuie sa invete sa devina responsabila fata de societate si sa accepte faptul ca, fiind abia la inceput, 96% din secretele Universului grandios in care traim sunt inca necunoscute. Stiinta are potential, da, dar repet, mai are inca enorm de multe de aflat, presupunand ca descoperirile stiintifice nu vor interfera in mod distructiv cu evolutia societatii umane. Stiinta este un instrument puternic pentru supravietuirea si evolutia speciei noastre; s-o lasam sa ramana doar un instrument, sa nu o transformam intr-un idol!

  7. nocensorship spune:

    Meritau o vorba buna :-) aici si predictiile lunaticilor grupati in Clubul de la Roma. In zeci de milioane de exemplare s-au vindut “Limitele cresterii” (1972) si “Omenirea la raspintie” (1974). Ce spaima am tras. Vedeai sfirsitul lumii si al tau in 15-20 de ani cel mult. Petrolul urma sa se epuizeze pina in 1990, apoi, unul dupa altul, gazul natural, argintul, zincul, uraniul, aluminiul, cuprul, plumbul si toate celelalte. Si, din cauza efectului de sera produs de poluare, urma sa vina si o racire globala de sa ne inghete barbile. Cum sa nu crezi in sutele de grafice apocaliptice generate de supercalculatoarele de la MIT?

    Ma uitam in oglina: tinar si frumos si peste nici 20 de ani sa mor de foame si de frig ca un ciine, sau cu pusca in mina in transeele pline de apa si noroi ale razboiului sfirsitului lumii. Era revoltator si nedrept. Tocmai generatiei mele sa i se intimple? America era, si atunci, capul rautatilor. Consuma mai mult decit aproape toti ceilalti la un loc si polua in draci. Pe linga ca avea tendinte imperialiste si de amestec in treburilii interne. In 1973 a picat si “criza” arabeasca a petrolului. Nici nu stiam ce sa ne mai facem. Pina si tovarasul Ceausescu parea ingindurat.

    Si-atunci, in 1973, a aparut din neantul comunist cohorta de folkisti grupati in Cenaclul Flacara. Si uite-asa a scapat romanul tinar si fara minte de angoase si, usurel, a uitat si de criza care astepta la cotitura. Si nici nu mai avea nevoie sa asculte Metronomul subversiv al lui Cornel Chiriac de la Europa Libera, nici sa se duca la biserica in noaptea de Inviere. De-acum avea Cenaclul. Pina la urma, dupa cum unii dintre noi isi mai amintesc, chiar daca nu s-a terminat petrolul si in ciuda eforturilor criminale ale lui Adrian Paunescu, ale Securitatii si ale Partidului Comunist, foametea si frigul tot au pus stapinire pe Romania. Doar ca motivele au fost altele decit cele anticipate de Clubul de la Roma.

    Mai departe, cunoasteti… gauri in ozon, incalzire globala metamorfozata (ca sa nu sucombe) in “schimbari climatice”. Si mai vedem, ca alarmismul n-are moarte.

  8. Nicu Urs spune:

    Nu trebuie uitat nici rolul presei în toată această încâlceală. Din cauza modului distorsionat în care își percepe menirea, media popularizează aproape în exclusivitate “catastrofe”. Dacă previziunile nu sunt destul de alarmiste, ele nu apar. De aici un cerc vicios, în carecercetătorii, pentru a se vedea în ziar sau pe sticlă, încearcă să ajungă la rezultate cât mai catastrofale, doar pentru a fi întrecuți în viziuni apocaliptice de următorul “colectiv de oameni de știință”.

    • Pareristul spune:

      Corect! Catastrofismul a ajuns preocuparea de baza a mass-media!
      Se fac bani din predictii catastrofice, scenarii apocaliptice, plimbatul “ghicitoarelor” pe la TV si alte grobianisme din astea…
      Penibil…

  9. vlllad spune:

    Domnule Aligica,
    De acord ca exista abuzuri ale oamenilor de stiinta, avand cauze ideologice (Climategate), financiare sau metodologice. Insa nu toate aceste erori vin din partea celor cu inclinatii de stanga. Exista suficiente exemple de substante chimice/medicamente care au primit “girul” oamenilor de stiinta care apoi s-au dovedit a fi periculoase pentru organismul uman sau pentru echilibrul naturii. Dvs vi se pare normal sa nu fie necesar ca un organism modificat genetic sa fie testat pentru siguranta, cum se intampla in America?
    Va recomand cartea lui Ulrich Beck – Risk Society, unde celebrul sociolog german deplange ignorarea efectelor secundare si a cauzelor cumulate de catre oamenii de stiinta in explicarea/predictia fenomenelor rezultate in urma activitatilor umane.
    Daca exista intr-adevar o elita stiintifica flower power – stangista si visatoare, exista si una aservita puterii financiare a corporatiilor, gata sa garanteze pentru orice dupa modelul tonomatului, influentata de un lobby puternic. Universitati intregi sunt aservite diferitilor sponsori si nu pot produce decat rezultate care confirma ipoteza X sau Y. Chiar credeti ca unii oamenii de stiinta rugati sa isi exprime o parere despre Rosia Montana, bunaoara, nu au fost mituiti intr-un fel sau altul de RMGC (in stilul recentei “vizite” a jurnalistilor in Noua Zeelanda) ?
    Stiinta este intr-adevar intr-o pierdere de legitimitate, iar paradigme non-stiintifice sau pseudo-stiintifice incep sa castige teren, la noi mai mult decat la alti europeni (vezi recentul raport de cercetare privind acceptarea stiintei de catre romani) si este vina oamenilor de stiinta ca se lasa deturnati, orbiti de propriile lor preconceptii (fie ele ecologiste sau industrialiste) sau de castiguri financiare sau de alta natura.
    Solutia este simpla: stiinta trebuie separata de puterea politica si de cea economica si lasata sa traiasca dupa propriile reguli sanatoase ale falsificabilitatii si peer review-urilor. Patentele trebuie sa dispara, pentru a nu a mai exista motivatia de a promova un anumit produs indiferent de riscurile pe care acesta le produce.

  10. cv spune:

    Am apreciat articolul dumneavoastra.
    Va multumesc.

  11. Sf Ilie spune:

    “Cand un grup de cercetatori vine si spune ca dupa 5 ani si 50 de milioane de dolari bagati intr-o expeditie la Polul Nord, poate prezice ca pana in 2025, daca nu facem nu stiu ce la ONU, populatiei de bursuci polari ii vor cadea 33% din pene, ce poti face?”
    O intrebare aparent excelenta.
    E adevarat, cercetarea in domeniul schimbarilor climatice e foarte bine finantata.
    Dar!
    Exemplul dat mai sus – si majoritatea studiilor de impact al schimbarilor climatice – nu sunt de fapt studii care dovedesc direct validitatea teoriei incalzirii globale.
    Cititi cu atentie!
    Spre exemplu eu fac cercetare in biologie. La nivel global s-a observat o tendinta de crestere a temperaturii. EU NU DEZBAT CAUZA. Eu dezbat efectele unui fenomen care se manifesta in prezent. Eu studiez o serie de specii rare si vreau sa vad efectele acestui fenomen al schimbarii climatice asupra lor. Este perfect OK acest lucru. Eu prin studiul meu nu validez nici macar indirect teoria CO2 cauza incalzirii globale, deoarece eu nu discut asta. Eu discut un fapt, o tendinta observabila in date: clima se schimba, in sensul incalzirii sale. Clima se schimba mereu. Cauzele pot fi naturale sau antropice, eu nu pun asta in chestiune, eu vreau sa vad ce efecte poate avea o astfel de schimbare asupra …. orice. Asupra unei specii, asupra biodiversitatii, asupra economiei, etc. Incalzirea globala este o tendinta care poate continua sau nu. Eu nu fac decat sa avertizez asupra unor scenarii in care ea continua.
    Asta nu e alarmism, este prevedere.
    Sa poti sa prevezi o serie de chestiuni inainte sa se petreaca valoreaza ceva. Poate nu se vor petrece deloc. Dar poti spune ca daca tendinta incalzirii nu se schimba, stii la ce sa te astepti, iar informatia inseamna abilitate crescuta de a lua decizii.
    Chiar daca aveti o pozitie OK impotriva agitatiei false create de teoria incalzirii globale, nu pareti a avea o formatie solida stiintifica dle Aligica, si asta va face periculos. Pentru ca daca nu intelegeti stiinta si nu sunteti obiectiv, puteti sa cadeti foarte usor in partizanat. Cu alte cuvinte sa faceti pentru tabara opusa exact ceea ce ii acuzati pe ecologisti ca fac in prezent. Si atunci, cu ce sunteti diferit fata de ei?

    • Sf Ilie spune:

      Va pot arata ca argumentatia solida stiintifica merge in ambele sensuri.
      Am argumentat ca este OK sa studiez efectele schimbarii climatice asupra unei specii.
      Insa.
      Dupa cum chiar eu am spus schimbarile climatice se petrec mereu.
      Evident, speciile se extind sau dispar in functie de acestea.
      Acesta este un proces natural.
      Cu ce ma ajuta sa stiu ca o anumita specie, considerata in sistemul actual de valori rara, va disparea in noul context climatic? Si nu ma refer la filosofia despre valoarea vietii sau valoarea pura a informatiei ca specia x va disparea.
      Ma refer la faptul ca in noul context climatic ar fi copilaresc din partea mea sa investesc in mentinerea unei specii rare care din pdv natural nu mai are nisa ecologica necesara pentru a supravietui.
      Cu siguranta imi pare rau de aceasta specie. Regret disparitia ei, dar nu o pot impiedica.
      De ce sa o studiez?
      Si acum o argumentatie pro:
      Un studiu care imi spune ca n specii vor disparea, z isi vor extinde arealul ma ajuta doar sa imi imaginez noua lume in care voi trai. Care vor fi speciile dominante, ce valoare nutritiva/economica au.
      Pot sa iau masuri mai stricte de protejare a specilor care vor disparea, nu pentru ca le-as mai putea ajuta in vreun fel sa nu dispara, ci pentru ca in acest fel ma asigur ca ele nu vor fi ajutate sa dispara de factorul uman.
      In fine.
      Puteti fi sigur ca la nivel stiintific toate astea au fost dezbatute si gandite.
      Am avut ocazia sa vad mari minti la lucru, opiniile lor in general izvorasc din acest proces: argumentatie-contraargumentatie. Isi construiesc o teorie, pe care apoi cauta sa o dezmembreze chiar ei, caci ei ii stiu limitarile. Rezultatul acestui proces este o teorie mult mai solida. Care este constant atacata chiar de catre ei. Sunt oameni al caror scop este argumentatia, nu rezultatul. Datele conduc argumentatia. Iar ei ca oameni de stiinta nu sunt partizani ai unui rezultat anume, ci al datelor. Noi date, noi argumente, noi rezultate, poate chiar total opuse celor anterioare. Fara resentimente.

  12. gabriel spune:

    Unde e uz există şi riscul abuzului.
    Era aproape inevitabil ca uriaşa cantitate de ştiinţă – stimulată de principiul “publish or perish” – să nu dea în scientism.
    Cînd toată lumea ştie (la fel de mult), prin ce te diferenţiezi de restul?
    Prin predicţie!
    Însă ştiinţele omului ar trebui să fie mai smerite în ceea ce priveşte predicţia, numai şi pentru faptul că o ştiinţă a naturii a făcut din incertitudine un principiu. Sigur, tentaţia de a-şi uita limitele e mare şi pentru aceasta din urmă.

    Aud că vor avea loc conferinţe pe tema predicţiei ştiinţifice la care vor participa “specialişti”. Sper că se vor abţine de la predicţii… :)

  13. psyconn spune:

    As dori sa stiu daca prima conferinta va aparea si online.

  14. un sceptic spune:

    eu propun sa renunțăm cu totul la metoda științifică, că oricum nu face decât să ofere predicții fără valoare și care nu pot fi verificate instantaneu de către „jurnaliști” și economiști sceptici; în loc putem postula scepticismul de masă, ca o nouă religie globală – „nu cred decât ceea ce e convenabil”.
    de altfel, bursucii și pinguinii polari sunt oricum prea mulți și prea albi, pădurile ne sufoca cu oxigenul lor și ocupă un prețios teren eventual arabil, așa că trebuie oricum tăiate, carbunele și petrolul vor dăinui veșnic deoarece nu s-au epuizat în 1990 toamna (așa cum s-a prezis), iar viitorul sună roz și sceptic.

    PS predicțiile nu se pot efectua cu succes decât în științele exacte – fizică, de pildă – în cazul unor sisteme relativ simple, în care cunoaștem cu precizie toate mecanismele, interacțiunile și variabilele implicate. și acolo, pe intervale mici și medii de timp. în mod limpede, climatologia, ca și „științele sociale” (sociologia, antropologia etc) nu se încadrează în această categorie.

    • Claudiu spune:

      Absolut de acord, cu o mica obiectie: nici in fizica predictiile nu se pot face cu nivel de incredere 100%, ca pina la urma tot o stiinta a naturii ramine. Dar faptul ca totul ar trebui lasat la voia liberului arbitru iar expertii sa asculte de jurnalisti ca autorul acestui text mi se pare perfect. Mai ales in Romania unde nici naiba nu mai vrea sa faca stiinta ca oricum mama Omida si flacara violet le prezic viitorul romanilor mai bine.

      • un sceptic spune:

        da, mea culpa în ceea ce priveșe fizica, am absolutizat pentru a sublinia antiteza cu restul „științelor”. cât despre scepticism, părerismul este o maladie globală – nu doar națională – nimic de mirare că se nasc și articole precum cel de mai sus.

  15. dana spune:

    Felicitari! Chiar dacă ceea ce spuneți deranjează și se vede acest lucru din unele comentarii, tot trebuie tras un semnal de alarmă pentru a nu mai confunda omul de știință cu un Nostradamus al epocii noastre. S/a ajuns la acest mod de a trata pedictiile din cauza banilor care se obțin foarte greu sau de loc atunci cand e vorba de o cercetare stiintifica serioasa. Cercetătorul nu face altceva decat făcea și Nostradamus la vremea lui: obtine bani cum poate bazandu/se pe faptul ca din pacate banii nu prea sunt in mana celor care au de a face cu stiinta.

  16. Zero spune:

    Surprinzator (intr-un mod neplacut) tonul de misto la scara blocului al articolului: bursuci polari, factoizi, ghilimele insinuante cand vorbeste de “stiinta” samd. Daca Dv. credeti ca astfel de “ironii” va fac mai convongator, va inselati domnule Algica. N-as vrea sa vorbesc pentru altii dar prin prisma experientei mele in lumea stiintifica lucrurile se vad altfel: imi dati impresia ca nu intelegeti ce e stiinta, cum functioneaza. Nu ma intelegeti gresit, nu vad contest expertiza sau pedigree-ul universitar, ci doar constat ca atunci cand vorbiti de “hard sciences” aplicate fenomenului incalzirii globale o faceti ca si cum ati fi un absolvent de scoala profesionala care a citit vreo 2-3 trei carti de popularizare a stiintei.

    Pana si in lumea fizicii pure (unde lucrurile sunt mai simple decat in climatologie) oamenii sunt constienti ca lucreza cu modele. Legile fizicii nu exista, ele sunt “doar” modele. Stiinta isi testeaza si isi adapteaza modele in mod constant, insa metodele de testare nu sunt mistourile aruncate cu un aer atotstiutor. Cred ca ceea ce va lipseste e o intuitie stiintifica (ma refer la stiintele exacte), care se obtine lucrand multa vreme in domeniu. Nu spun asta pentru ca ma cred mai destept sau mai informat decat Dv, pur si simplu nu vad cum zeflemeaua agresiva care da tonul articolului poate trece drept scepticism. Un sceptic sincer isi pune, cred, si propriile convingeri la indoiala, iar in cazul Dv. din articol se vede exact contrariul.

    In cazul fenomenului de incalzire globala exista foarte multi factori care singuri pot suna alarma: o amplificare in cascada a declansatorilor incalzirii globale (non-linearity), ca de exemplu topirea permafrostului (metanul captat in permafrost e un gaz cu efect de sera foarte puternic), cresterea temperaturii oceanelor (mai putin bioxid de carbon captat de apa oceanelor, organismele care fixeaza bioxidul de carbon in cochilii devin mai mici din pricina cresterii aciditatii apei), plus dovezile geologice asupra existentei unor fenomene similare in trecut. Poate daca ati face un efort si ati incerca sa va informati in mod sincer, sa cantariti argumentele pro si contra, ati putea scrie mult mai convingator si probabil mai lizibil, indiferent de care va este pozitia ideologica.

  17. Sf Ilie spune:

    Interesant ca puneti la egalitate prognozele economice cu cele de alta natura.
    Economia este un domeniu diferit de stiintele tipice, tocmai pentru ca este in parte ‘religie’ – cu alte cuvinte daca destui oameni cred ceva, nu mai e necesar ca acel lucru sa fie adevarat. Daca destui cred ca o companie are probleme, nu mai conteaza ca a fost doar un zvon.
    Vad ca aveti studii economice, ca ati citit Nassim Taleb – si eu am citit – dar cred ca aveti probleme reale sa intelegeti ce inseamna stiinta in alte domenii.
    Cu siguranta ca se pot face prostii din folosirea abuziva a metodelor statistice, se pot dovedi lucruri absurde daca chiar se doreste. Chestiunea in cauza nu are nimic de-a face cu problema incalzirii globale, care este un fenomen natural ce se petrece indiferent ca noua ne place sau nu, ca noi lansam zvonuri despre ea sau nu. E ca si cum ai sustine ca ploaia nu este un fenomen real.
    Nu stim cauzele exacte ale incalzirii globale observate. Asta face orice incercare de a le prognoza foarte dificila. Poate aceasta tendinta nu va continua deloc asa cum indica toate aparentele acum. Bun, dar asta nu inseamna ca nu putem sa ne pregatim pentru diferite scenarii mai rele sau mai putin rele.

  18. Dragos Paul Aligica Dragos Paul Aligica spune:

    Citesc intotdeauna ca mare atentie reactiile la articolele mele despre alarmismul ecologist. Reactii ce imi vin si public (in sectia de comentarii – moderate prin grija colegilor de la Hotnews/Contributors) si privat (pe mail– evident in forma bruta).

    Am recitit si textul meu de azi. Texul este la fel de acid la adresa economistilor pe cat este de acid la adresa alarmistilor ecologisti. Totusi nu vad nici acum (cum nu am vazut nici in trecut, cand am fost la fel critic la adresa economistilor) nici acuze, nici injurii nici amenintari venind de la acestia. Intrebarea pe care mi-o pun este de ce aceasta reactie atat de inversunata si agresiva vine intotdeauna de la ecologisti.

    Nu e o intrebare retorica. Pur si simplu vad textul de azi ca un test, ca un experiment. Doua tinte, doua tipuri de reactii. Pe scurt, un experiment ale carui rezultate confirma observatii mai vechi .

    Sa mai notez o ironie. Zilele trecute am scris un text foarte dur, zic eu, pe tema Rosia Montana. Am sa verific dar impresia mea este ca n-am vazut picior de ecologist agitandu-se in siajul acelui articol. Si din nou, ma intreb: avem o explicatie?

    • Pareristul spune:

      Va raspund eu domnule Dragost-Paul ALIGICA!
      E simplu! Miza in cazul Rosia-Montana e infima in raport cu banii (zecile, poate sutele de milioane de dolari) tocati pe escrocheria multinationala intitulata pompos “incalzire globala” (mai nou “climate change”).
      Asa ca “ecologistii” nu au mirosit suficienti bani in cazul Rosia-Montana. In schimb…”global warming” e o minciuna isterica ce dureaza de vreo 35 de ani….de cand aceiasi “ecologisti” au incetat propagarea altei isterii – “racirea globala” (“global cooling”)…
      Intre cele 2 minciuni apocaliptico-climatice, se pare ca “incalzirea globala” (asa cum anticipa si Lucian BOIA in “Omul si clima”) a avut castig de cauza.
      Pacat…pacat de sumele ENORME aruncate aiurea…Banii astia se puteau folosi mult mai bine…
      Deh, asta e lumea in care traim…asa sunt oamenii…nu pot respira daca nu au in cap MACAR un scenariu apocaliptic, nu pot dormi noaptea de grija ursilor polari….
      Ce sa-ti povestesc…

  19. para spune:

    N-am nimic cu modelele fizicii. N-am nimic cu fizicienii, să-şi facă meseria. Să experimenteze, să cerceteze, să măsoare ce vor, cum vor, ştiu ei mai bine ce şi cum.
    Pe mine mă necăjeşte că nu mai găsesc în magazine becuri de sută.
    Fizica s-a dezvoltat ca răspuns la nişte necesităţi. A vrut bizantinul să scape de nişte vapoare, a trebuit fizică. A vrut sărJohn să fie eficient, a trebuit fizică. A vrut Friţ să facă tancuri, a trebuit fizică. Nimic nu s-a făcut fără aplicabilitate practică.
    Întreb şi eu: căror necesităţi specifice le răspunde climatologia în afară de predicţiile meteorologice? Nu este cumva deplasat ca pe baza unor predicţii care nu se întîmplă, să mi se impună mie, prin politici globale transpuse în legi, corpuri de iluminat “ecologice” care luminează prost, sunt de douăzeci de ori mai scumpe şi conţin materiale periculoase? Ca exemplu de manipulare ştiinţifică: Standardele actuale de măsurare a intensităţii luminoase stabilesc măsurarea doar pe direcţie perpendiculară pe sursă, astfel încît în momentul în care tu, client, vezi că nu se produce lumină, vînzătorul deschide catalogul şi te minte în faţă, acoperit de “date ştiinţifice”. Reglajul acestor anomalii se făcea prin piaţă dar acum, piaţa liberă este denaturată prin legi ecologiste bazate pe o aroganţă epistemică demnă de adepţii leninismului. Nu e normal.
    Ar mai fi şi interesul comercial al corporaţiilor-lideri în cercetare.
    Seamănă lucrurile astea, toate, între ele: Jurnalistul în slujba trustului care are o agendă, Cercetătorul în slujba corporaţiei care are o agendă, Economistul în slujba statului nesătul de bani.
    Aroganţă

    • para spune:

      Aroganţă şi alienare faţă de un interes universal uman, alienare faţă de binele comun. Capitalism fără etică, fără Dumnezeu, de fapt.

  20. MihaiM spune:

    Mai precis “natura socială a predicției științifice”, aș spune eu. Acest studiu ar depăși câmpul metodologiei științifice și s-ar întinde mai degrabă în domeniile politicii, sociologiei, psihologiei și chiar, fără nici o ironie, ale psihiatriei.

    Foarte bun articol, spuneți lucrurilor pe nume.

  21. Jesse Ventura spune:

    Jesse Ventura Conspiracy Theory
    http://www.youtube.com/watch?v=sm54OTiTR6E

  22. [...] De la criza economica la incalzirea globala. Despre predictii (Plus o invitatie) Am uitat aproape cu totul demonstratiile de anul trecut de la Copenhaga. Imagini altfel remarcabile: Ecologisti adunati din toata lumea, degerati, marsaluind prin viscol „impotriva incalzirii globale”. Mai tine minte cineva cum eram amenintati ca daca in sase luni nu facem cutare si cutare, gata, s-a terminat – planeta o ia ireversibil pe calea dezastrului? Au trecut sase luni, s-a dus si sezonul estival si iata, vine vremea colindelor. Cine are timp sa se mai gandeasca la profetiile „stiintifice” emise acum un an in numele „luptei pentru salvarea planetei”?! Dar acum doi? Dar acum cinci? [...]

  23. Paganel spune:

    Fiindcă veni vorba de previziuni: după unele, făcute fie de “clarvăzători”, fie de computere, ieri, 11 noimbrie 2010, a început al Treilea Război Mondial!…

  24. Ioana Munteanu spune:

    Domnule Aligica,
    Nu e prima oara cind reusiti sa imi dati speranta ca luciditatea nu a murit. Ma bucur!

  25. Claudiu spune:

    Plictiseala…

    Sunt rupt de plictiseala si ma apucai sa citesc toate blogurile http://alk.ro ciudat nu…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dragos Aligica


Dragos Paul Aligica

Dragos Paul Aligica este publicist al Revistei 22, cerceteaza si preda sisteme economice comparate si analiza institutionala la George Mason University si este membru fondator al C... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)