Home » Dezbatere »Justitie/Ordine publica » Citesti:

Din nou despre “Checks and Balances”. Un raspuns la articolul doamnei Alexandra Ares

Victor Ghidu iulie 16, 2012 Dezbatere, Justitie/Ordine publica
6 comentarii 1,157 Vizualizari

Imi permit sa fac o observatie la excelentul articol al Alexandrei Ares. Doamna Ares ne spune ca “frane si echilibru” se refera la faptul ca cei trei mari actori statali ai SUA, Presedintele (putere executiva), Congresul (putere legislative) si Justitia (putere judiciara), se tin in sah unul pe celalalt pentru ca au “agende diferite”, si face apoi o trimitere la perioada administratiei Bush, cand presedintele si congresul aveau aceeasi culoare politica, facilitand astfel declansarea razboaielor din Irak si Afganistan. Daca prin “agende diferite” doamna Ares face trimitere la politica, ma tem ca face o confuzie intre “checks and balances” din punct de vedere constitutional si un “checks and balances” politic daca vreti sa-i spunem asa. Cand vorbim de “checks and balances” ar trebui sa ne referim doar la aspectul constitutional asa cum ni l-au lasat Madison & Co. Daca am interpretat gresit articolul la care ma refer imi cer anticipat scuze, dar o revizitare a ideii de “checks and balances” nu poate decat sa ne fie de ajutor in a ne lamuri.

Constitutional vorbind, “checks and balances” se refera la faptul ca cele trei puteri amintite mai sus se regasesc de o maniera relativ circulara in sferele lor de influenta respective. Astfel fiecare putere poate sa puna “frana” alteia, sau respectiv, sa fie “franata” la randul ei, atunci cand deviaza de la sarcinile constitutionale. De exemplu, presedintele are puterea de a numi judecatorii Curtii Supreme iar aceasta in schimb, are puterea de a controla constitutionalitatea actelor executive. Presedintele are drept de veto asupra legislativului, dar acesta are puterea de a-l demite prin procedura de impeachment. Congresul are aceeasi putere (impeachment) si asupra judecatorilor Curtii Supreme, si in plus are puterea de a confirma sau nu numirile la Curtea Suprema facute de presedinte. In schimb, ca si in cazul presedintelui, Curtea Suprema are puterea de a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor emise de Congres.

Faptul ca americanii au pornit la razboi in urma evenimentelor din Septembrie 2001 nu e neaparat un esec al “checks and balances” din punct de vedere constitutional, ci poate doar politic. Se poate argumenta din contra, ca sistemul a functionat, si ca atunci cand doua puteri ale statului au ajuns la aceeasi concluzie, recte ca razboiul poate fi pornit, atunci actiunea a avut acoperire constitutionala. Doamna Ares sustine ca: “[d]eci, când este vorba de menținerea direcției rezonabile a unui stat, pragmaticii de americani cred că  este mai prudent ca nici o ramură a statului să nu aibă toată sforile și toată puterea în mănă”, ceea ce este perfect adevarat si este exact ceea ce au vrut “the founding fathers”, dar exemplul administratiei Bush in cazul razboiului din Irak ne spune cu totul altceva, si anume ca, poate ca nu este prudent ca acelasi partid (si nu parti ale statului) sa aiba toata puterea in mana, in cazul acela, Republicanii. Dar cine si cand castiga alegerile, din pacate, sau din fericire, depinde de punctul de vedere, nu este prevazut in Constitutie!

Povestea aflata in derulare astazi la Bucuresti ne arata cu claritate ca “checks and balances” trebuie sa fie un mecanism de natura constitutionala. Spre deosebire de episodul Bush/Irak cand republicanii erau si la Casa Alba si majoritari in Congres, acum doua saptamani la Bucuresti puterea era impartita relativ egal intre forte politice: parlamentul spre stanga (majoritate USL) iar presedintele spre dreapta (Basescu), deci un “checks and balances” de natura politica exista, cel putin teoretic. Conform teoriei din articolul doamnei Ares, aveam conditii pentru ca statul sa fie mentinut pe o traiectorie rezonabila, pentru ca cele doua puteri aveau “agende diferite.” Problema este ca din punct de vedere constitutional “franele si echilibrul” erau subrede, si ca urmare, atatea cate erau, au fost demolate in doi timpi si trei miscari, cu aportul executivului. Faptul ca actorii erau din partide diferite (“checks and balances” politic) ar fi trebuit, in teorie, sa ajute si nu sa fie in detrimentul unui “checks and balances” constitutional. Problema e una de fond (lege) si nu forma (partide). Faptul ca Parlamentul a reusit sa il suspende pe presedinte atat de rapid cu ajutorul guvernului, in timp ce Curtea Constitutionala a privit relativ neputincioasa e urmare a faptului ca “franele si echilibrul” nu sunt clare, nu sunt batute in cuie, ca exista portite de scapare care au fost exploatate nemilos si care lasate neschimbate vor duce la rezultate similare mai devreme sau mai tarziu.

Sa ne dea Dumnezeu mintea cea de pe urma ca atunci cand vom rescrie Constitutia, lucru dupa parerea mea inevitabil mai devreme sau mai tarziu, ca in afara de alinierea inevitabila la standardele UE, sa tragem totusi un pic cu ochiul si peste ocean, la un document care sta in picioare de mai bine de doua sute de ani, reusind sa medieze transferul puterii fara prea multe hopuri si tulburari de la 1797 incoace (sfarsitul celui de al doilea mandat al lui George Washington), un lucru cu care putine tari de pe planeta se pot lauda.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. Anonymous spune:

    Corect. Este incredibil ce se intampla, constitutia este foarte proasta si ULS sunt total nedemocratici.

  2. Adi Rus spune:

    Daca tot vorbim de schimbare constitutiei reiau 11 puncte (se pare ca devine celebra cifra 11 zilele acestea :) ) pe care le-am mai propus in acest sens. Poate ca s-ar merita scris un articol si luate in dezbatere, modificate, adaugite, etc:

    1. Parlament unicameral cu 300 de parlamentari asa cum a decis populatia in mod democratic.
    2. Revenirea mandatului de presedinte la 4 ani si resincronizarea alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare pentru a evita coabitarile.
    3. MOF ramane in subordinea parlamentului si corespondeta sa se faca prin curier oficial cu semnatura de predare primire, iar cand s-a primit un act oficial de la orice alta institutie gen CCR, Guvern, Presidentie, etc. sa fie obligati sa-l publice in maximum 24 de ore.
    4. Interzicerea Ordonantelor de Urgenta date de guvern. Sa ramana doar ordonante simple ca in Franta (care nu au greutatea unei legi). Obligam astfel guvernul sa respecte rolul parlamentului ca organism democratic si nu-i mai lasam posibilitate sa amputeze atributiunile CCR.
    5. Avizul CCR pt suspendarea presedintelui sa fie obligatoriu nu consultativ. Ca in mai toate democratiile europene. CCR trebuie sa devina un arbitru ferm si clar al ordinii constitutionale.
    6. Membrii CCR sa fie judecatori de cariera sau profesori de drept constitutional si sa fie numiti nu doar de partide si presedinte, ci si de societatea civila.
    7. Daca la referendumul de suspendare presedintele este reconfirmat in functie atunci parlamentul sa se dizolve automat. Astfel traseisitii nu vor mai uza asa usor de suspendare provocand crize politice cu consecinte economice.
    8. Interzicerea traiseismului politic. Ca la consilierii locali. Sa aplicam un singur standard. Parasesti partidul, pierzi mandatul. Daca vrei sa-ti pastrezi mandatul astepti pana la urmatoarele alegeri si atunci poti sa schimbi partidul.
    9. Daca paralamentul nu pune in aplicare in termen de 6 luni decizia luata prin referendum de popor, indiferet daca referendumul a fost convocat de presedinte sau altcineva, atunci parlamentul sa fie dizolvat. Poporul este suveran in democratie si reprezentantii sai (parlamentul, givernul si presedintele) i se supun in mod absolut.
    10. Referendumul sa fie validat doar daca vin la urne jumatate din cei inscrisi pe listele electorale. Da sa fie scris in constitutie asta ca sa nu mai poata modifica care cum vrea prin OUG. Sa nu poti demite un presedinte ales de 5 mil. de oameni cu 3 voturi la o adica.
    11. Avocatul poporului sa fie ales de un comitet de 12 format prin tragere la sorti format DOAR din reprezentantii societatii civile (Italia are procedura similara cred) si sa nu poata fi demis decat la solicitarea acestui comitet, nu a paralamentului sau politicienilor. Doar e avocatul poporului nu al politicienilor.

    Nu pretind ca sunt cele mai bune propuneri sau cel mai bine formulate. Poate pentru unele puncte, alte prevederi sunt mai bune, nu stiu. Nu sunt expert constitutional. Sunt doar un simplu cetatean cu ceva educatie, ceva lecturi si interes civic. Fapt e ca asa cum e acum nu mai merge. Constitutia trebuie schimbata. Si repede.

    • Osterhase spune:

      La punctul 2 al propunerilor tale cred ca punctul de vedere al articolului este contrar: coabitarile pot ajuta democratiei prin verificarile reciproce ce s-ar face. Nici eu nu vad deloc coabitarea ca si ceva rau, dimpotriva. “Linistea” iliesciana nu ajuta nimanui, inafara de majoritari care-si permit astfel sa faca ce vor.

      • Adi Rus spune:

        Sunt de acord. Mai ales daca introducem echilibrul prin dizolvarea parlamentului in cazul in care poporul respinge demiterea presedintelui la referendum.

  3. Cetatean spune:

    Revocarea abuziva a presedintelui Senatului putea fi stopata de Curtea Constitutionala, exista fundament constitutional pentru aceasta. De aici rezulta faptul ca puterea judecatoreasca din Romania nu este pe picior de egalitate cu celelalte puteri din stat (poate fi influentata de presiuni politice), probabil datorita modului in care sunt alesi judecatorii Curtii Constitutionale. “Spalarea pe maini” a Curtii Constitutionale in acest caz a avut ca efect “ungerea” unui presedinte interimar al Romaniei fara legitimitate.

    Argumente:

    Constitutia Romaniei:

    Art.81.(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
    Art.82.(1) Rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.

    Art.64.(2) Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.
    Art.98.(1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

    Regulamentul Senatului:

    Art.30.(1) Revocarea din functie a presedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al senatorilor, in cel putin una din urmatoarele imprejurari:
    a) incalca prevederile Constitutiei;
    b) incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune.

    Deoarece rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de catre Curtea Constitutionala, inseamna ca Curtea Constitutionala este singura institutie in masura sa stabileasca legitimitatea presedintelui Romaniei.
    Revocarea din functie a presedintelui Senatului si alegerea unui nou presedinte schimba viitorul presedinte potential al Romaniei (conform Constitutiei).
    Pe cale de consecinta, la revocarea din functie a presedintelui Senatului, Curtea Constitutionala trebuie sa poata stabili legitimitatea acestui demers, in concordanta cu art.64(2) din Constitutie care spune ca presedintele Senatului (potentialul viitor presedinte al Romaniei) se alege pe durata mandatului Senatului si in concordanta cu art.30.(1), verificand daca acesta a incalcat prevederile Constitutiei sau daca a incalcat grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune.
    Legitimitatea presedintelui Romaniei (in functie, sau potential) este o problema care afecteaza “valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, afecteaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor statului” (dupa cum s-a exprimat chiar Curtea Constitutionala), asa ca Curtea Constitutionala este obligata sa se pronunte asupra legitimitatii acestui demers.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Victor Ghidu


Victor Ghidu

Cercetator Stiintific (Chimie Organica si Medicinala) si Student al Facultatii de Drept a Temple University, Philadelphia Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)