joi, martie 28, 2024

Dl Danila contra BNR?

Din 1990 si pana astazi, mesajul unitar si bine organizat al BNR a functionat ca un ceas elvetian sub indrumarea directa a lui Mugur Isarescu si a catorva consilieri apropiati, specialisti incontestabili atat in macroeconomie, cat si in comunicarea eficienta a deciziilor institutiei. In opinia mea, aceasta buna organizare a fost facuta zob prin publicarea unor afirmatii cel putin interesante de catre un membru actual al Consiliului de Administratie al institutiei. Am citit, am fost uluit, am recitit si tot nu imi vine sa cred. (Luni, 7 ianuarie, este o sedinta-cheie cu privire la rata dobanzii, iar aceste opinii vin inainte.)

Cascada de afirmatii, hai sa le spunem surprinzatoare, din articol este atat de densa, incat scriu acest articol avertizand clar cititorii ca pornesc de la supozitia ca domnul Razvan Voican de la Ziarul Financiar (un jurnalist pe care il apreciez) a transcris exact si precis spusele domnului Danila (pe care il apreciam foarte mult pana la momentul acestui articol si speranta mea este ca viata sa imi dea motive sa il apreciez in continuare, de aici inainte). Redau declaratiile pe care le comentez aici cu litere diferite, pentru usurinta citirii. (articolul ZF e aici )

1. Prima mea intrebare cand vad titlul este de ce vorbeste domnul Danila si daca are mandat?

Pentru toata lumea din Romania, dar mai ales pentru cei din cercurile financiare internationale, purtatorul principal de mesaje al institutiei este Mugur Isarescu, uneori ajutat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. In mod cert, schimbarile de strategie ar trebui anuntate de unul dintre cei doi demnitari si pregatite dinainte. Un mesaj ca acela din Ziarul Financiar – neobisnuit de direct – poate fi, la limita, limbajul unui sef de banca comerciala, insa nu poate fi sub nicio forma modalitatea de exprimare publica a unui membru din Consiliul de Administratie al Bancii, un om ale carui cuvinte pot sa mute piata, prin calitatea pe care o are. De aceea, oficialii bancilor centrale vorbesc de obicei criptic si cu mare grija (pentru ca altfel ajungem la vorba guvernatorului: “in economie, gura bate fundul si il bate rau de tot”). Exista mai multe probleme: daca a fost mandatat de guvernatorul Mugur Isarescu, ar fi trebuit sa precizeze acest lucru. Daca nu a fost mandatat, introducerea mai multor vectori de imagine ai institutiei poate induce confuzie – pana la urma, pe cine sa mai urmareasca, cine vorbeste in numele institutiei? Iar daca articolul induce, cum se poate deduce usor, o schimbare de politica fata de cea actuala, BNR-ul este afectat din nou: o data, pentru ca nu mai pastreaza ambiguitatea strategica, aceea care ii permite institutiei sa mute piata doar prin indicarea tendintelor chiar inainte de a modifica rata-cheie de dobanda si, a doua oara, pentru ca, daca obiectivele se vor schimba, anuntul care va trebui facut de guvernator va induce public ideea ca modificarea intervine dupa un “lobby” facut public de un membru al Consiliului de Administratie.

2. „Nu trebuie să ne sperie în etapa actuală rea­li­zarea unei creşteri eco­no­mice inclusive (n.red.: con­cept care vizează creşterea eco­nomică „pentru toţi”, având ca ţintă creş­terea gra­dului de ocupare, reducerea sără­ciei şi îmbună­tăţirea ni­velului de trai), chiar în condiţiile unei inflaţii mai mari decât ţintele pe care ni le-am propus.”

Legea de organizare si functionare a BNR (vezi aici ) spune clar ca “obiectivul fundamental al institutiei este asigurarea stabilitatii preturilor”. In spatele acestei legi sta intreaga filozofie a crearii regimului de tintire a inflatiei, ca obiectiv unic, pentru ca este greu sa tintesti un mix de obiective – precum cele citate de domnul Danila – cu un unic instrument (cel monetar). Ca atare, BNR nu se ocupa de asigurarea cresterii economice, ca o fi inclusive sau exclusive, de gradul de ocupare a populatiei, de saracie, de nivelul de trai in acelasi timp in care se ocupa de inflatie. Singurul lucru pomenit in aceasta insiruire este directia inflatiei, insa in sensul exact opus al spuselor domnului Danila.  Scopul intregii arhitecturi institutionale, pregatite inca din 2004 si aplicate din 2005, a fost exact o inflatie incadrata in tintele propuse, desigur, cu marja de toleranta cunoscuta, anuntata si incorporata in semnalele pietei. Adica o dinamica, in descrestere de la peste 8% la aproximativ 3%.

A anunta dealerii bancari din Londra, care vor primi transcrierea acestei declaratii pe Bloomberg, ca inflatia ar putea fi mai mare decat tintele pe care institutia si le-a propus, in clipa in care inflatia este sub control, este o invitatie de a specula pe scaderea puterii leului si a genera, daca esti crezut, anticipatii inflationiste. Este de asemenea o confuzie de mesaj – adica, pana la urma, tintirea inflatiei este sau nu pentru institutie “obiectiv fundamental” sau nu “trebuie sa ne sperie” neatingerea lui? Si in fine, cat de credibil este un mesaj care e contra pronuntarilor publice anterioare ale majoritatii membrilor conducerii institutiei? Cat de tare poti sa crezi in atingerea obiectivelor de catre o institutie daca proiectia mesajului poate avea cel putin perceptia unui mesaj pe doua voci?

3. Dl Danila propune “regândirea echilibrată a obiec­tivelor, a misiunii şi a rolului băncii cen­trale”.

Regandirea, daca e sa existe, nu se anunta public, pentru ca transmite un mesaj confuz pietelor. Regandirea, daca e sa fie realizata, nu poate fi facuta in afara cadrului legal – necesar a fi modifiat de Parlament in prealabil. Regandirea se efectueaza si se anunta cand e gata. Anuntarea regandirii nu poate sa nu dauneze cadrului actual, de succes. Iar daca anuntul nu e urmat si de legislatie care sa modifice temelia actuala – atunci e urmat de o scadere a credibilitatii institutiei sau, mai probabil, a celui care face astfel de afirmatii, pentru ca apoi sa nu se intample nimic. Iar anuntarea unei regandiri inainte de data de 7 ianuarie 2013, cand va fi urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie nu era necesar a fi facuta in public de niciun decident BNR, ci spusa acolo la masa, in spatele usilor inchise. Ceea ce trebuie sa ajunga in public este doar un mesaj articulat, unitar si puternic, nu unul divergent.

4. „Dacă tot continuăm să solicităm sprijin financiar din exterior – care este întotdeauna acompaniat de condiţionalităţi în aşa-zise programe de reformă şi ajustări cu costuri politice şi economice importante -partenerii noştri ajung uşor la concluzia că nu avem capacitatea internă săacţionăm autonom şi independent pentru rezolvarea propriilor probleme

Deci, oficialii FMI care urmeaza sa aterizeze la Bucuresti din zi in zi urmeaza sa citeasca despre conditionalitatile din acord – privatizari, tinte de reducere a aerieratelor, masuri cum ar fi plata la timp a datoriilor statului, cum este in domeniul sanitar- ca ele sunt “asa-zise” programe de reforma. Ba mai mult, vor afla ca aceastea “au costuri politice si economice importante”. Banca Nationale, conform articolului 3, alineatul 2 din propria lege de functionare“sprijinta politica economica generala a statului, fara prejudicierea indeplinirii obiectului sau fundamental privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor”. Adica, mai pe romaneste –daca dezinflatia costa cresterea economica, ghinion! Motivul este indeobste cunoscut de economisti – daca scapi din mana lucrurile si ai o spirala inflationista, risti pana la urma sa nu iti indeplinesti nici obiectivul crestere nici obiectivul de inflatie. Cat despre costuri politice – BNR-ul nu are, conform legii, treaba cu politica, ea se ocupa cu politica monetara, care este altceva. Conteaza pentru ca BNR-ul este “omologul” celor de la FMI in primul rand.

“Partenerii nostri” ar avea dreptate sa concluzioneze ca nu putem actiona autonom si independent – de vreme ce am ratat tinta de arierate de 7 ori, nu am facut nicio privatizare importanta din 2008 si aveam o lege care, atunci cand se pregatea prapadul planetar in termeni bugetari peste tot, se pregatea sa majoreze lefurile dascalilor cu 50%. Si da, atunci cand te imprumuti 19 miliarde de euro, programul vine cu conditionalitati. Nu vrei conditionalitati – nu te imprumuti si mentii o politica economica de o maxima credibilitate pentru piete.

5. Atragerea resurselor financiare internaţionale trebuie să se facă în completarea unui plan de utilizare şi de potenţare a resurselor şi alternativelor interne. Şi aceasta prin aplicarea unor politici economice şi monetare proactive şi corelate.”

De acord cu politicile economice corelate (adica cele fiscal-bugerare si cele monetare), insa in practica aceasta corelare nu a functionat aproape niciodata in Romania. Motivul a stat intotdeauna in veselia Ministerului Finantelor, manat de interese electorale sau mai apropiate de politic, decat de economic. De pilda, daca ar exista corelare in acest moment pedala de ajustare monetara ar fi relaxata, insa pedala de control al lefurilor, control bugetar si presiune pentru o incasare a veniturilor cu cel putin 1% din PIB in plus ar trebui apasata mai puternic decat este in prezent, iar deficitul bugetar ar fi ajustat chiar mai jos decat se plangea premierul ca este pus. Crede cineva, in mod serios, mai ales un membru al Consiliului BNR, ca acest lucru poate fi realizat luna viitoare sau macar in anul 2013? In realitate, dl Isarescu a fost, cum am mai spus, mereu vaslas cu o singura vasla (cu exceptia anului 2000, cand le-a tinut in mana pe amandoua si am inceput sa crestem economic dupa o lunga perioada de declin) – fiind obligat sa supracompenseze pe partea monetara laxitatea politicilor bugetare si fiscale. Mai pe romaneste, barca numita Romania nu s-a scufundat (economic vorbind) tocmai datorita modului in care dl Isarescu a gandit sistemul actual de tintire a inflatiei si a incercat sa pastreze politica monetara in niste parametrii pre-anuntati. Atunci cand nu a atins tintele, a spus clar motivul – politica fiscala (de exemplu majorarea TVA-ului care a fost evident creatoare de inflatie).

6.” fiind necesară desprinderea de analizele sofisticate, adeseori rupte de realitate si (…)ajungand la rezultate aberante”

Singura analiza pe care am vazut-o de la BNR in ultimele saptamani este chiar aici pe Hotnews (vezi http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2013-01-4-13939410-0-capcana-lichiditatii-relaxari-cantitative-democratie-independenta-bancii-centrale-lucian-croitoru.pdf) si este cat se poate de ancorata in realitate. Vorbeste –sofisticat, dar totusi pe inteles – despre instrumente suplimentare dobanzii, in viitor, cum ar fi cumpararea de asset-uri bancare de catre banca central si complicatiile pe care aceasta operatiune le-ar putea naste, aratand beneficiile si limitarile fiecarui model de guvernanta. Daca dl Danila avea curiozitatea sa citeasca, ar fi inteles raspunsul la unele dintre dilemele pe care le are. Un citat, spre exemplu: “Pentru a rezolva prima parte a problemei, unii economiști propun ca stabilitatea financiară săfie din nou un obiectiv proeminent al băncii centrale, așa cum a fost inițial, atunci când s-a înființat majoritatea băncilor centrale. Această soluție are însă o slăbiciune majoră: există două obiective (stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară) și doar un singur instrument (rata dobânzii). Ce spune dl Danila (mai jos)? Militeaza, evident, pentru “o mai eficienta supraveghere a sectorului financiar”.

7. În toamna anului trecut, profesorul Dănilă sugera chiar posi­bilitatea ca România să discute o restructurare a datoriei externe astfel încât efortul de rambursare să nu înghită resursele atât de necesare încurajării creş­terii economice.

Restructurarea este un semnal foarte negativ dat investitorilor cu privire la sustenabilitatea acesteia, iar aceasta ar fi inexplicabila in conditiile unor rezerve suficiente. Doua tari care au facut, totusi, restructurari sunt Argentina si Grecia- nu cred ca ne dorim asemanarea, nici macar prin prisma restructurarii.

8.”Consider că putem justifica, pentru o perioadă limitată, unele măsuri de control al miş­că­rilor de capital, cuplate cu o mai eficientă şi efectivă supra­veghere a sectorului financiar, în special al celui bancar.”

Poftim? Inca de cand ne pragateam de aderarea la Uniunea Europeana, liberalizarea miscarii capitalului a fost o conditie pe care ne-am asumat-o si care este inscris in vechiul articol 56 (rebotezat 63) al Tratatului de Aderare, cel care, atentie, bate orice alta legislatie nationala. Vezi aici .

De altfel, libera circulatie a capitalurilor alaturi de libera circulatie a marfurilor si, in timp, a fortei de munca este chiar esenta Tratatului de Aderare – oare nici acesta nu e bun?
This Article stipulates that „…all restrictions on the movement of capital between Member States and between Member States and third countries shall be prohibited.” The wording of the Treaty provision defines the fundamental features of this principle:

  • „…all restrictions…”
  • „…between Member States…”/ „between Member States and third countries”: capital movement concerned must contain a cross-border element
  • „third countries”: this freedom also concerns third countries (read more)
  • „movement of capital”: the wording of Article 63 TFEU contains no limitation as to who has the right to invoke this freedom
  • „…prohibited”: Art. 63 TFEU has direct effect; it does not need any implementing legislation at Member States’ level and it directly confers rights on individuals which they can rely on before national courts (see e.g. case C-101/05, Skatteverket v A, §21).
  • „…all restrictions… shall be prohibited”: Art. 63 TFEU prohibits all obstacles, not just discriminatory ones. It lays down a general prohibition, which goes beyond the mere elimination of unequal treatment on grounds of nationality (see case C-367/98, Commission / Portugal, §44).
  • On payments, Art. 63(2) TFEU stipulates that „Within the framework of the provisions set out in this Chapter, all restrictions on payments between Member States and between Member States and third countries shall be prohibited.” (read more)

9. “Daca (politica monetara) e asa de buna, de ce ne zbatem in starea de stagnare a economiei?”

Nici nu stiu de unde sa incep. Daca dl Danila considera ca politica monetara e proasta, trebuie sa spuna in Consiliul de Administratie al BNR si sa ii convinga pe ceilalti 8 de la masa de justetea argumentelor domniei sale. Iar instrumentul de masura – daca politica monetara e buna sau nu – este judecata in functie de inflatie, care este la un nivel scazut, cel putin atata timp cat legea actuala sta in picioare si nu se schimba, asa cum isi doreste, de exemplu, dl Nita. In general, insa, cand esti oficial BNR nu poti slobozi ganduri in piata publica precum o face un editorialist independent sau un profesor ASE care e si blogger.

Apoi – de ce ne zbatem in starea de stagnare economica? De cat de bine stim sa ne conducem economia.  Pentru ca baza analitica a setarii parametrilor macroeconomici este la pamant – nu avem habar cati romani traiesc in Romania, nu mai vobesc despre prognoza PIB (vezi pe larg aici), avem pomeni electorale, cu ghiotura, depasim defictitul bugetar pana la peste 4% cand promitem mai putin, nu facem reformele structurale de care se face vorbire mai sus pentru a mai diminua arieratele, statul nu isi plateste facturile la timp si asa mai departe. Si din inca un motiv: pentru ca Guvernul isi depaseste constant orice angajament, spre deosebire de BNR care in 2011 si-a respectat cu strictete angajamentele – sa vedem ce cifre vor iesi pt. anul care tocmai a trecut. Iata motivul pentru economia romaneasca este intr-o zbatere, similara cu cea a pestelui pe uscat. Si discutiile despre economie, intre noi fie vorba, sunt unori mai mult zbateri decat dezbateri.

Concluzia rautacioasa pe care vroiam sa o propun, in cazul putin probabil in care domnul Danila sustine in continuare toate cele 9 enunturi de mai sus,  ar fi fost reconversia profesionala (cel putin temporara), eventual spre apicultura sau domeniul de panificatie si morarait. Ar fi insa prea mult; contondent si nedrept fata de un sef de banca ce a condus destinele Bancii Comerciale Romane, in momentul cheie dinaintea privatizarii si a avut pozitii corecte si coerente, in general, pana acum. Cred cu tarie, totusi, ca singura optiune in situatia data este un telefon dat jurnalistului pentru schimbarea modificarii, sau un anunt oficial al BNR, urmare a sedintei Consiliului, cu o pozitie modificata pe ici pe colo, prin punctele esentiale, fata de enunturile pomenite deja. Parol!

Distribuie acest articol

51 COMENTARII

  1. Din ’90 incoace mesajele dinspre BNR au fost,intr-adevar,teribil de coerente…S-a „intamplat” cateva cataclisme financiare de gen Caritas si FNI,vizavi de care inteleptii BNR au tacut precum lebedele…In 2005 s-a introdus leul greu,lucru ce-a costat ceva,dar nimeni n-are cu ce se lauda de pe urma acestei pacaleli nationale…Nota bene: Mugur Isarescu e coautorul unor carti unde (inainte de ’89) sunt descrise diverse tunuri si tepe financiare (gen Panama),”miscari” asemanatoare s-au derulat sub ilustre nasuri aici,in Romania.Amnezii cronice?

    • @gyorgy. Ce are Caritas (vreo 7 de acest fel) cu BNR? era Caritas vreo banca? dar FNI era Banca? si de ce nu pomenesti nimic de SAFI? PS. Ne-am chinuit NOI TOTI sa reducem inflatia la 4% si acum ii dam drumul (reteta PSD)????

  2. razvan,

    te apreciez, insa cred ca te tinzi sa te pripesti putin de data asta. evident ca obiectivul (unic de altfel) al BNR este de asigurare a stabilitatii preturilor, asumata prin statut, legea 312/2004.

    DAR. ideea nu este ca BNR sa se ocupe de crestere, somaj & stuff, ci sa tina cont in deciziile sale de realitatea economica. mai simplu, vobim de agresivitatea cu care o banca centrala actioneaza in virtutea obtinerii scopului sau unic: stabilitatea preturilor. multe din bancile centrale si-au modelat politicile reducand din agresivitate.

    e vorba de trade off ul intre variabilitatea preturilor si cea a decalajului de productie. de aceea exista tintire stricta si tintire flexibila a inflatiei. ambele au acelasi obiectiv, de stabilitate a preturilor, insa modalitatea in care ajungi in acelasi loc este diferita. in plus, iti pot recomanda studii econometrice serioase care demonstreaza clar avantajul regimului flexibil, cu beneficii mai mari decat costuri pt POPULATIE. caci asta e miza, nu ?

    • Nu, miza acestui joc este politica 100%.

      Ca doar nu sunem toti din acelasi partid sau cu aceleasi interese, si nici chiar fraieri, nu este asa?

      Orice dezordine acum, relaxare daca vreti sa ii spuneti Dvs., nu face sa imbunatateasca performantele actuale sau cele viitoare in economie.

      Inducerea ideii ca saraca tintire a inflatiei a fost o mare probleme pentru economie este falsa, si de ceea va rog sa va uitati de cate ori BNR a ratat tintirea inflatiei propuse in ultima perioada…

      Q.E.D.

    • @socol. Ati renuntat doamna (si in numele cui?) la intrarea in zona euro? Cat trebui sa fie inflatia ca sa putem intra in ANTICAMERA ? sa dam jos eforturile facute de populatie (nu numai de cadrele universitare) ca sa se reduca inflatia? PS. sunteti la curent cu diferentele de dobanda intre zona euro si cei non-euro pt. imprumuturile de stat? Le platim tot noi in numele inflatiei crescute preconizate de Dvs, de dl.Socol. etc?

    • Imi scrie Aura Socol :

      ” razvan, te apreciez, insa cred ca te tinzi sa te pripesti putin de data asta” . Nu am sa comentez deloc afirmatiile in substratul lor economic – nu stiu cat ar interesa cititorii (pot sa revin cu o discutie despre central banking, daca e interesant), insa aceasta fraza mi-a atras atentia.

      Carevasazica, aprecierea vine de la nepripeala, adica aprecierea omului vine de la ultima fapta disponibila…iata o schema emotionala de apreciere conditionala, care este din pacate f. raspandita, mai ales in Ro… Eu zic ca puteti separa opiniile despre om, cu parerile despre…ultimele pareri. Cu alte cuvinte, eu declar aici, public, ca va apreciez, indiferent daca va pripiti sau nu , indiferent daca sunt de acord cu ce spuneti…chestiune pe care am spus-o si despre dl Danila, de altfel….

  3. Domnule Orasanu.

    Jos Palaria!

    Este incredibil demersul lui Danila. Refuz sa cred ca nu cunoaste statutul BNR.Ca atare este un atac ciobanesc la adresa credibilitatii Bancii Centrale. Nici macar nu se adreseaza exteriorului.Se adreseaza probabil unor stapani de la partid. Multumesc!

  4. Tinerete…tinerete.
    Articolul din ZF e scris de Razvan Voican cu titlu si cea mai mare parte din afirmatii facute de acesta. Nicaieri in citatate nu apare nimic din directia in care a fost conceput articolul , ba mai mult se vorbeste acolo de banca centrala , adica la modul general, fara nici o referire la BNR. Probabil cei de la ZF au placerea de a creea titluri pompoase , imi aduc aminte de scandalul Sima cand titrau ceva de genul „presedintele bursei a fugit cu banii clientilor”
    Argumentele la cele 9 puncte mi se par superficiale si ar fi fost partial corecte pana acum cativa ani. DIn pacate situatia s-a schimbat la nivel international si asistam la un interventionism fatis al statului prin toate parghiile sale in sustinerea economiilor nationale. Ne-am gasit noi sa stam sa aparam principiile teoretice ale economie de piata si ale UE? Devenim amuzanti…

    • Cred ca incercati sa dezinformati. Citatele sunt preluate exact ca in articol si, dupa cum am inceput, am pornit de la supozitia ca au fost redate corect.

      • Vorbeam de citatele care apareau in articolul din ZF. De fapt ati combatut mai degraba ideile lui Razvan Voican decat ale lui Danila , care apar acolo intre ghilimele. Ma rog nu mai conteaza…oricum la cate tampenii am citit in comentariile la acest articol jurnalistic nu cred ca exista aici un public pt care merita sa-ti bati gura cu argumente…

  5. Insisti prea mult pe calitatea Dlui Danila de membru al CA al BNR. El nu a vorbit in numele acestei institutii, a vorbit in nume personal si boardul ne e obligat sa-i adopte parerile. Pareri, in multe privinte, pline de bun-simt si greu de combatut. Cei care vor interpreta declaratiile Domniei Sale drept anticipand viitoarele politici ale BNR isi asuma niste riscuri …
    Oricum, declaratiile din ZF au surprins multa lume, la noi, unde autoritatea BNR si a Dlui Isarescu nu au ajuns sa fie contestate de mai-nimeni. O fi bine?, o fi rau?, a fost „momentul potrivit ? Mai tii minte caricatura celebra :”acum nu e momentul”? Dl Danila poate da o replica si mai cdelebra : „Cine daca nu eu si cand daca nu acum”?
    Cred totusi ca Dl Isarescu nu are nevoie sa fie aparat de catre nimeni, Asteptam cu interes reactie Domniei Sale !

    • Parerea mea este ca atunci cand ai o functie publica singurul loc in care te poti duce in nume personal este la baie. In rest, reprezinti institutia, pt. ca nimeni nu e interesat de peroratiile unui om, ci de gandurile legate de functia respectiva. Cand Ziarul Financiar imi gazduia remarcile, o facea in general pentru ca avea un punct de vedere al guvernului. Si asa mai departe….

  6. Poate ca domnul Danila a vrut sa isi anunte disponibilitatea pentru pozitia de guvernator BNR?.. si joaca totul pe o carte. Deh, stim cu totii ca Ponta e in sezonul de vanatoare de vrajitoare..

  7. si asa incet… incet… incepi sa iti pui intrebarea – daca rapoartele si politicile nu sunt realizate de esalonul 3 sau 4 de la bnr iar indivizi de genul asta sunt pusi de forma ca sa acopere „costuri politice”. mai deraiaza unul si iese din zona de confort data de aia ce ii scriu discursurile pentru public.

  8. Incep prin a spune La multi ani! pentru ca e primul comentariu pe anul acesta la articolele tale. Revenind la domnul Danila eu cred ca e ca in iubire. Se spune ca atunci cand doi oameni se iubesc nu trebuie sa vorbeasca pentru ca ei comunica din priviri si pe masura ce iubirea se duce ajung in final sa si tipe unul la altul… Daca e sa luam asta in calcul ma astept sa il vad zburand rapid din BNR avand in vedere ca chitaie prin presa. Acum mergem la pasul urmator vis-a-vis de situatia lui actuala. Ma gandeam ca domnii de la USL asa cum au vanat toate pozitiile cheie prin care sa controleze justitia s-au decis sa controleze si finantele acestei tari si poate ca domnul Danila vrea sa fie in pole-position in momentul in care se va da sah la Isarescu… Avand in vedere insa ca apeleaza la presa pentru a-si face cunoscut mesajul consider ca e ori dobitoc ori prost… Daca chiar are idei si vrea sa fie in locul lui Isarescu atunci ar fi cazul sa vorbeasca cu Ponta si gasca lor direct dar se pare ca nu are canalul de comunicare deschis acolo… Deci, spun ca e prost pentru ca in primul rand Isarescu o sa ii dea o bataita la fundulet pentru prostiile spuse in contextul in care scenariile mele de mai sus sunt doar imaginatia mea (si Isarescu nu accepta insubordonarea, asta e stiut si asa trebuie sa fie la o Banca Centrala) si daca imaginatia mea functioneaza atunci era mai bine sa puna mana pe telefon si sa il sune direct pe Ponta si nu sa dea interviuri in ziare… In consecinta nici nu o sa comentez ce a zis el, e clar un mesaj gresit pentru care o sa plateasca chiar daca se va adeveri mai tarziu…

    • Banuiesc ca nu te inseli, scaunul lui Isarescu e vizat. Dar nu direct ci indirect in masura in care guvernul cauta un tap ispasitor pentru masurile ce vor veni, masuri sub responsabilitatea guvernului dar lui Ponta ii place sa paseze responsabilitatea pe la altii.
      In caz de esec in influentarea opiniei publice probabil Danila se va multumi cu un post de consilier al PM. Daca reuseste banuiesc ca trage sperante sa devina Guvernator BNR.

      • Scaunul lui Isarescu? Dar mai e ceva de asteptat – pana in 2014 cel putin….De ce s-ar incepe de acum? Nu, cred ca e altceva.

        • dle R.O. Acest „altceva”nu este recurgerea la inflatie -in disperare de cauza- ca ultim remediu la o criza [negata timp de 3 ani si infine imposibil de ignorat] ce sta pe zidul guvernului pe post de „mane, thekel, phares”? Iar Danila devine acarul Paun (sau dupa, preferinte dr.”Calafat” ) al momentului?

  9. pur si simplu se folosesc argumente false in sprijinul tiparirii de bancnota (moneda sau note de trezorerie, care sunt folosite tot de unele banci decapitalizate in urma unor politici paguboase). Masurile de austeritate nu convin pentru motive clare (nu pentru ca nu ar fi firesti ci pentru ca ele nu pot ascunde si perpetua fraudele care au dus la actuala criza), si singura „alternativa” pare tiparirea de bani, o masura disperata care invariabil genereaza inflatie, haos, mizerie, distruge clasa de mijloc si orice economie, ca sa nu mai vorbim de prosperitate (Romania anilor ’90, Germania anilor ’20, etc)…. toate astea pentru ca anumite grupuri care au generat coruptia si dezastrul sa nu fie responsabilizate….nu e diferit de hotul pe cale de a fi prins care explodeaza grenada in fata politistului ca sa nu moara singur, in loc sa traiasca cu ultima farama de demnitate si omenie care i-a ramas, aceea a recunoasterii greselilor si sa incerce sa le indrepte…tiparirea de bani fara eliminarea cauzelor crizei („crestere economica” nesustenabila facuta pe datorii/tiparire de bani) e invariabil urmata de spirala inflationista, si istoria arata ca spirala inflationista e curmata doar de razboi sau dictatura ….in conditiile astea austeritatea e de preferat daca nu exista „vointa politica” de a curma coruptia care a generat criza……alta analogie…avem un pacient cu un picior gangrenat (coruptia)….il tratam (nu detaliez faptul ca medicul stia ca medicamentele nu au cum sa insanatoseasca) insa nu se rezolva….lasam pacientul sa moara? amputam? Mai degraba coruptia politico-financiara este similara unei tumori hepatice: ficatul, spre deosebire de picior este esential pentru supravietuire, insa extirparea tumorii (rezectie partiala) este urmata de regenerare, pe cand lipsa interventiei sau continuarea aceluiasi mod de viata duce sigur la dezastru

    • oferind pensionarilor 4% indexare ne tinem electoratul aproape. Dar: A. inflatia este cam 5% B. legea zice: inflatie + jumatate din cresterea salariului mediu, adica vreo 5,8%. PS. cati dintre pensionari realizeaza ca inflatia anuleaza cei 4%???

      • Dacă nu se indexează cu 4%, veniturile pensionarilor vor scădea în acest an cu 5% din cauza inflaţiei. Dacă se indexează, pierderea este de doar 1% pe an. Ce soluţie propuneţi? Să staţi în acest an cinci zile fără să mâncaţi sau să suferiţi doar o singură zi de foame?

  10. ˝Din 1990 si pana astazi, mesajul unitar si bine organizat al BNR a functionat ca un ceas elvetian sub indrumarea directa a lui Mugur Isarescu si a catorva consilieri apropiati, specialisti incontestabili atat in macroeconomie cat si in comunicarea eficienta a deciziilor instituiei.˝

    Inflaţia galopantă din anii ’90 (atingând vârfuri de până la 260% -Moise Guran) tot ceasul elveţian a adus-o în buzunarele românilor. (sub indrumarea directa a lui Mugur Isarescu si a catorva consilieri apropiati, specialisti incontestabili atat in macroeconomie cat si in comunicarea eficienta a deciziilor instituiei. :)) nu-i aşa?

  11. Legea 164 (aia a pensiilor militare, da, de ea e vorba, aia hulită azi de toţi) tot sub domnia Majestăţii Sale Mugur Isărescu îşi are originile. Nu-mi aduc aminte să-i fi văzut făcându-şi harakiri pe tema asta nici pe Isărescu, nici pe Dăianu – ăsta era ministrul de finanţe şi a semnat cu manuţa aia proprie a lui, alături de Isărescu, proiectul de lege şi expunerea de motive. Şi nici pe ăla, ăăăă, Croitoru care era prim-consilier al lui Dăianu pe timpul ăla. Nici pe dl. Lucică nu-mi aduc aminte să-l fi văzut în vârful vreunei macarale, ameninţând că se aruncă dacă se vor dezechilibra finanţele patriei prin acordarea acestor pensii „nemăritate” (asta cu „nemăritate” nu er o licenţă poetică, e probabil un act ratat din discursul domniei sale de prim ministru desemnat – şi între timp ejectat – din octombrie 2009). Un aspect care ar trebui reliefat – şi clarificat, dacă se poate – ori de câte ori se mai apucă cineva să scrie hagiografii despre Isărescu.
    Dl Dănilă face sluj în faţa lui Ponta, ce e aşa de greu de spus asta? Suntem în ţara lui „Şăfu, era să aveţi o scamă”, ţara în care ghicitul dorinţelor Stăpânului şi îndeplinirea acestora chiar înainte de a-i trece acestuia prin cap este sport naţional. Personal, o consider una dintre cele mai dramatice moşteniri ale comunismului.

  12. Danila pare a fi un pion scos la inaintare de Florin Georgescu si Isarescu.Eu,dintre fruntasii BNR,cel mai mult imi este frica de Florin Georgescu.Este un barbugiu ajuns acolo pe principii politice si nu-i pasa de romani si Romania.Asta-i impresia pe care mi-a facut-o.Una cu alta,probabi va urma o perioada de „busculada”finanaciara,din care unii vor castiga,dar nu cei care l-au votat pe Ponta si Fl.Georgescu.Romani,sunteti fraieri!

  13. Un lucru care mi-e suspect de cativa ani; de ce este campania asta publica de a-l ridica in slavi pe Isarescu? Nu vreau sa contest ca poate, si probabil este capabil, dar cand auzi din gura vanzatoarei de la chiosc ca Isarescu este „bun” ca a facut una si alta suna suspect. Suna a spalare de creiere… Mi-ar place sa vad si argumente din partea celor care-l tot lauda pe Isarescu. Poate astfel oameni mai putin avizati se vor abtine.

    Deasemenea nu pot sa ma abtin sa nu fac alta remarca, cum se poate ca un om neimplicat politic sa reziste atatia ani intr-o pozitie cat se poate de politica, avand in vedere ramificatiile politice ale masurilor BNR. Raspunsul, ca este apreciat de clasa politica, aceeasi clasa politica care a schimbat mii de omeni din posturi de conducere dealungul aniilor doar pentru ca nu cantau pe ritmuri politice, suna a gluma proasta.

    • @chistoc. ROmanii au pus botul la SAPTE (7) Caritasuri. Ba chiar si la FNI. Nu cumva ajunge sa zbieri ca prin inlaturarea lui Isarescu va curge lapte si meiere si sa te creada [prea multi]??? Sau asa cum spunea Trotki: „comunistii au mereu nevoie de un dusman -si daca nu-l au, il inventeaza- ca sa nu-i intrebe poporul de ce nu au adus raiul pe pamant” ???? Jos cu Basescu (deocamdata e mai greu), Jos INS (s-a facut), Jos CNSC (s-a facut) , urmeaza Jos Isarescu, Jos CSM, Jos DNA, Jos ANI , Jos CCR, Jos UE, Jos USA etc.

  14. scadentele se apropie repejor, si cum de la Euro ne-am cam sters la ochi (ca doar nu-s nebuni saraci sa mai ia o Grecie in euro) Mugur nu-si va putea oricum realiza visul, asa ca foarte probabil se va retrage la vie. ideea cu tiparitul a incoltit deja si nu m-as mira sa incepem sa o vedem dezbatuta incetisor pe la cate un „tok show”.

    ideea bresei in BNR eu unul nu o cred. cred ca totul e gandit, organizat pentru ca oamenii aia sunt prieteni/colegi/camarazi de-o viata. Danila, Georgescu, Isarescu sunt bancheri de pe vremea cand ponta era la gradinita deci nu cred ca Danila e in situatia de ai canta in struna lui Ponta. cred ca isi pregatesc frumos terenul pentru actiunile care vor veni pentru ca un lucru e cert – Romania isi va plati datoriile si nu prea mai are de unde sa scoata banii aia decat din tiparnita.

    • uite un baiat istet…probabil a inteles intre timp si dl Orasanu cat de repezita si puerila a fost interventia de ieri…grow up man!

  15. Avem un guvern de la care populatia are asteptari uriase: sa le mareasca standardul de viata substantial indiferent cum. Sa SE DEA. Un guvern cu resurse foarte putine, si care are o solutie (pe termen scurt) foarte facila: tiparnita de bani. Doar ca tiparnita e la Banca Nationala, care a promis ca nu o va folosi nejustificat, ci dimpotriva, va lupta in primul rand sa controleze inflatia. De cand au fost castigate alegerile de USl cu acel scor halucinant primul lucrul la care m-am gandit a fost „vine inflatia”. Ma astept ca acest guvern sa isi gaseasca incet-incet acoliti in conducerea BNR care sa-si convinga colegii precum si populatia ca inflatia nu e chiar asa de rea, e cazul sa relaxam putin tinta, dupa care poate o ratam putin, si tot asa, dar nu-i nimic pentru ca asta ne va aduce bunastare. Din pacate, una din putinele victorii pe plan economic din ultimii zece ani, controlul inflatiei este pusa sub asediu. Nu m-as mira sa cada cat de curand.

    • corect. A se vedea numirea lui C.Socol ca si consilier la Ponta si articolele A.Socol pe hotnews. Ambii, coautori la programul PSD, sunt partizani ai inflatiei, iar Fl.Georgescu este reputat pt. inflatie. Opinez ca Fl.Georgescu a refuzat sa continue la Finante pt. ca STIA ca nu se da drumul la tiparnita.

      • Bine ar fi sa fie precum ziceti, ca Banca Nationala sa refuze sa faca jocul guvernului. Inca imi amintesc foarte bine inflatia si incertitudinea anilor ’90, sa ne intoarcem in acea directie ar fi un cosmar. Ma intreb cand expira mandatul lui Mugur Isarescu si ce se va intampla daca Florin Georgescu ii va lua locul…

  16. Sa facem o analogie. Un fizician de la CERN face o afirmatie in afara institutiei precum bozonul are viteza mai mare decit a lumini. Importanta afirmatiei nu lasa loc la speculatii, reprezinta institutia ori reprezinta un punct de vedere personal. Daca ai facut calcule gresite platesti cu virf si indesat. Vor ride si curcile de tine. Sa revenim la banii nostri. Dl Isarescu spunea zilele trecute ca daca nu vom depasi cheltuielile publice nu vom avea austeritate. Dar poate USL asa flamind cum este sa se abtina? Si daca nu se abtine dl Danila are dreptate inflatia va creste. In ce parametri? Pai cit au cheltuit la referendum si la alegeri trebuie recuperat cu dobinda si factor de indexare a „inflatiei”.

    • Bozonul de la BNR a ramas pe loc – si instrumentele cantitative, si dobanda a stationat.

      Plus sa stiti ca la alegeri nu se cheltuie f. mult, comparativ cu tunurile bugetare din restul timpului.

    • Am o rugaminte: in limba romana e boson totusi… Chiar daca in engleza se pronunta cu „s”, transcrierea cu caractere latine a lui Satyendra Bose e cu „s”. Pronuntia in bengali e de fapt cu „sh”, dar chiar si-asa „sh” e mai aproape de „s” decat de „z”.
      Bottom line: „boson” nu „bozon”…

  17. Si uite ca si Isarescu a zis ceva in stilul caracteristic. Adica a spus multe fara sa clarifice nimic, respectiv ca va fi bine daca nu e rau. Daca nu sunt derapaje bugetare BNR nu va trebui sa ia masuri disperate. Cred ca de fapt USL nu are inca un plan la care BNR sa faca strategia si automat Isarescu doar a semnalizat ca daca se tin de prostii nu o sa fie bine. Desigur Danila a fluierat in biserica si ne lamurim noi mai tarziu.

  18. Mie mi se pare foarte corecta pozitia dlui Danila. Isa raspunde, cum face dobicei, ascunzandu-se dupa deget:
    „Noi nu avem în cadrul modelului, ca ţintă, creşterea economică. Noi ţintim rata inflaţiei şi pentru noi este un obiectiv secundar. Dar creşterea economică nu este secundară ca importanţă. Este un indicator extrem de important. Dar, din punctul de vedere al obiectivului principal stabilit prin lege pentru BNR, acesta este stabilitatea preţurilor. Modelul nostru lucrează cu indicatorul creştere economică într-o manieră secundară. Noi urmărim diferenţa dintre PIB potenţial şi PIB real. Suntem cu prognoza PIB cam în aceeaşi zonă. Deocamdată, nu am schimbat. În februarie vom face referiri suplimentare privind prognoza de PIB”
    Mai pe inteles, cresterea economica este importanta, dar ni se rupe-n paispe. Noi , in mod legal trebuie sa facem si proiectii economice, dar care nu ne obliga la nimic…ba mai folosim si un output gap care este calculat cum e calculat. a se vedea diferentele dintre semnal, provizoriu si definitiv, si asta nu de azi de ieri. Dar asta , asa de amorul artei..ca oricum noi avem treaba doar cu inflatia, pe care o tintim de o spargem in ficere an…si nu o nimerim decat cu totul si cu totul intamplator. Ba e de vina meteoinflatia, agroinflatia, petroinflatia, tvainflatia…adica tintim ceva imposibil de tintit , daca inflatia ar avea doar cauze monetare poatea ca ar fi ceva, dar uite ca nu e..dovedit.
    Pentru ca inflatia chiar nu se poate controla doar prin emisiune, sterilizare sau contractie de masa monetara. Componeta agro(pret papica) depinde de irigatii,de costul capitalului de lucru, care are o viteza de rotatie extrem de mica in sectorul agro, cea energetica de gradul de dependenta energetica(pentru a scadea dependenta de rusi, care ne jumulesc de ne sar fulgii), cea nergulata de cresterea taxelor ,de buna gospodarire a banului public(a se vedea eficienta colectarii la TVA, 54% in raport cu estonia 80% si bulgaria 71%)..etc.etc
    Domnul Danila atinge si aceste aspecte, esenta articolului domniei sale mi se pare de bun simt. Cu atat mai mult cu cat se observa diferente majore intre politicile monetare aplicate de Fed si de BCR..in comparatie cu BNR. Poate ca „aia” chiar stiu ce fac…Fed-ul are dobanda 0-0,25% de ani buni,in UE avem 0,75%…, (basca in UEmarja aplicata facilitatilor este de 0,75%, la noi 4%) pastrand inflatia in limite rezonabile (2,xx%), oricum mult sub inflatie in perioada de criza. Noi facem invers, o lalaim cu dobanda de pol monetra mult peste inflatie,fie ca e criza fie ca e „bula”. Evident ca trebuie schimbata legea 312/2004…si trecut expres ca scop sustinerea cresterii economice, prin polirici monetare care ajusteaza costul creditarii..asa cum e si in SUA.
    `The term „monetary policy” refers to the actions undertaken by a central bank, such as the Federal Reserve, to influence the availability and cost of money and credit to help promote national economic goals. The Federal Reserve Act of 1913 gave the Federal Reserve responsibility for setting monetary policy.`
    http://www.federalreserve.gov/monetarypolicy/fomc.htm
    Nici vorba doar de „tintirea” unei chestii care de fapt nu poate fi tintita, asa, luata separat de economie.

  19. Daca argumentul dvs este ca inflatia depinde de irigatii si ca nu se poate controla prin masa monetara si regulamente bancare si ca are o legatura si cu dependenta energetica, unde ne jumulesc rusii de ne sar fulgii, si daca avem si o meteoinflatie, petroinflatie si agroinflatie (concepte de care aud pt. prima oara) atunci eu trebuie sa ma duc, in fata profesororului Pissarides de la LSE, Laureatul Nobel de la care am invatat economia de anul 1 si sa imi dau foc la diploma de facultate. Ah, si mai trebuie sa dau foc la certificatul de participare la cursul BNR si cel de la Fondul Monetar International care m-au invatat prin 2002 (respctiv 2008) cum se tinteste inflatia- explicand cum poate fi ea tintita prin scrierile actulului sef al Fed-ului. Restul e tacere.

  20. Cum explicati cresterea de la 3% la 5%, dtd, din primavara pana-n toamna 2011-2012? a crescut masa monetara? Sau preturile agro, datorate secetei? Se numeste inflatie sau nu? Sau cum explicati cresterile de preturi datorate cresterii preturilor la energie, datorate la randul lor cresterii preturilor la petrol sau gaz? Nu cumva sunt componente ale inflatiei, care se adauga peste componenta monetara? Se numeste inflatie nemonetara…si reflecta in special dezechilibre economice, si nu monetare, stiti, teoria cererii excedentare, de ex. Eu le-am „numit” asa, ptr a sugera cauza fiecarei componente..si faptul ca daca dorim sa „scapam” de ele trebuie sa investim pentru a reduce volatilitataea preturilor de productie.
    Mai simplu spus, daca avem irigatii poate ca vom avea si productii comparabile in anii buni vs anii secetosi si nu vom avea variatii de pret la grau de la 150 euro/tona la 230…sau daca va scadea gradul de dependenta energetica de la 25-30% la 10% vom importa mai putin gaz scump rusesc si pretul reglemntat va fi mai mic..etc.
    Ori toate aceste aspecte se „rezolva” doar prin investitii, care nu se fac decat daca antreprenorii, de diferite „greutati” au bani. Sursele proprii scad dramatic in vremuri de criza, si atunci solutia de regula este creditul. daca e scump se califica putini, lucru observabil prin scadera cererii de creditare..etc..etc. Cam asat e logica…elementara delatfel.
    Cat priveste diplomele dvs..ele nu tin loc de argumente, pot folosi doar in masura in care ati ramas cu ceva de pe urma acelor studii. Nu sunt eu in masura sa va „judec”…si nici nu fac asa ceva.

  21. http://www.bnro.ro/Masa-monetara-M3-si-contrapartida-acesteia-5171.aspx
    Daca veti avea curiozitatea sa faceti analiza dinamicii inflatiei (dtd 2011-2012) T1, T2, T3, nov… si cea a dinamicii masei monetare (oricare o considerati ca fiind cea relevanta) veti avea „surpriza” sa constatati ca nu pusca, nici pe M1 nici pe M2. Daca luam M2-ul, de ex ,consider ca este mai relevant, vedem ca dinamica T1,T2 este o crestere de masa monetara, in conditiile in care inflatia T1,T2 scade de la 2,4% la 2,0%. Apoi , in T3 explodeaza inflatia. creste de la 2% la 5,3%…cu o crestre de masa monetara care nu pastreaza proportia, De ce oare? Seceta..si impactul preturilor agro. Poate si criza politica…Dinamica T3-nov2012 ne arata o foarte usoara scadere a M2..in schimb inflatia scade de la 5,3 la 4,56%. Cu alte cuvinte exista si alte componente inflationiste, nemonetare…daca mai trebuia demonstrat asa ceva. Ca ele se numesc excedent de cerere, oferta insuficienta, inflatie prin costuri etc..ele reflecta de fapt dezechilibre economice atat interne cat si externe. Macar pe cele interne sa le aplatizam cumva. De ce credeti ca Fed-ul are alt target ?

    • Sau exista un lag intre momentul la care M3 creste si preturile cresc. Sau poate ca nu masuram prea bine inflatia cu care incercati dvs. sa corelati dinamica masei monetare. La asta v-ati gandit?

      • Sigur ca m-am gandit. Dealay-ul posibil este ca o eroare de paralaxa,se vede mai tarziu ,dar se pastreaza si se transmite pe intreg sirul de date. Altfel spus , daca facem un grafic comparativ (dinamica inflatie-IPC, vs M2 sa zicem, si mai bagam si CORE1 si 2, vedem ca nu avem un pattern strict proportional cu M2, chiar daca corectam pe axa timp momentul to al M2..ci ca pe o fundamentala extrem de probabila data de M2 pe care se aplica niste armonici date de CORE2…(ele tin si de business cycle, au componenta periodoca)..dar si de evenimente neregulate, de genul crestere TVA (componenta nergulata) Ideea este sa reducem cat mai mult aceste componente periodice si nergulate..ele sunt cauzele crizelor (atunci cand ies din canalele suportabile de economie si banci centrale)

    • Fedul are alt target pentru ca :

      1. are alt mandat
      2. Este intr-o piata anglo-saxona, cu o piata extrem de lichida, unde speculatiile bursiere, etc. au rupt intr-o oarecare masura legatura dintre masa monetara si „economia reala” (sa foloesc un termen tipic romanesc care nu imi place si este si incorect, dar ma rog….)
      3. Ce pomeniti cu agricultura si cresterile bruste de preturi sunt chestiuni sezoniere care daca nu ma inseala memoria sunt EXCLUSE de la calculul core-inflation tocmai pt. ca sunt nerelevante.

      4. Preturile administrate (gaze, electric, etc.) sunt relevante si fac parte din cosul de inflatie, fiind responsabile pentru intre o treime si jumatate din efectele inflatiei

      Dar a spune ca nu exista o legatura masa monetara – inflatie, pe termen lung, cum spune doctrina, chestia asta nu e stiintifica de niciun fel. Ca exista variabilitati sezoniere, ca exista uneori lag-uri, insa cred ca trebuie sa pornim de la fundamente. La o adica daca nu exista nicio legatura intre masa monetara si inflatie, putem desfiinta BNR-ul , pt. ca ei taman cu asta se ocupa, sa coreleze in functi de ce isi doresc intr-un parametru (inflatie) ansamblul de politici in celelalte paliere (repo, rata de dobanda, rezerve minime, etc.) ….

      • Nu am spus a nu exista corelare masa monetara-inflatie, ea exista…nimeni nu o contesta. Ci doar ca inflatia are mai multe componente, unele nemonetare, foarte greu, daca nu imposibil de „tintit” Acest lucru se poate „vedea” cat se poate de clar atat din dinamica M-urilor cat si din dinamica CPI, si a CORE-urilor. Alea nu se calculeaza doar de amorul artei, ci ptr a depista componentele care sunt „vinovate”.
        CORE2 ne da raspunsul..in septembrie 2012 avem IPC=5,33 CORE1=5,3 SI CORE2= 3,2
        Astfel se observa ca 2,1 pp din IPC (asta doare de fapt) provin tocmai din preturile extrem de volatile agro si combustibili. Apare in septembrie datorita intarzierii normale de cca 2 luni dintre aparitaia”cauzei” si a efectului in pret la consumator.
        Inflatia contine si aceste preturi, pe consumator nu-l incanta cu nimic stabilitatea relativa a lui CORE2..el este doar un instument de analiza.
        Deci oricum o dam avem influente notabile extramonetare, e si normal sa fie asa. Poate ca trebuie schimbat si „mandatul” BNR…asta era si ideea dlui Danila…de ce nu ar fi de discutat? La modul serios, pe cifre?

        • Domnul meu, inflatia nu e ceva ce poate fi taiat „felii” unele care pot fi tintite altele nu pot fi tintite….inflatia este definita ca o crestere generalizata a preturilor. Iar BNR-ul o poate influenta „taind” din masa monetara, asta fara nicio discutie …sau poate influenta ratele dobanzilor, poate steriliza mai mult sau mai putin, poate misca rezervele minime obligatorii astfel ca banii sa nu stea „parcati” la BNR ci sa mearga in economie, etc, etc, Ideea ca mandatul BNR-ului (de a se ocupa de stabilitatea preturilor) este o traznaie cu etaj si mansarda, ca sa ma exprim plastic.

          Si daca ar fi ceva ce trebuie facut, trebuie modificata legea, iar pana se modifica putem discuta noi, profanii, dar BNR ca institutie trebuie sa aiba o pozitie unitara. Ideea ca „uite, din cauza lui Isarescu nu creste economia ca nu vrea sa flexibilizeze” este…cum sa spun eu ca sa nu fiu mitocan…eronata, in opinia mea.

          Altfel, va arata si politica monetara cum arata cladirea ASE – cu grafitti negru scris peste sigla institutiei.

          • Se pare ca nu sunteti la curent cu ce tinteste cu adevarat BNR, mai precis cu clauzele de exonerare.
            http://www.bnro.ro/Clauze-de-exonerare-3372.aspx
            BNR-aua tinteste exact ceea ce spuneti dvs ca nu se poate ..doar o felie din inflatie, Practic,din start BNR tinteste doar CORE2..ceea ce este evident foarte comod, dar total insuficient.
            Altfel spus BNR nu numai ca are un target extrem de comod (tinteste doar inflatia, si nu are treaba cu costul creditarii fctie de dinamica economica ) dar nici pe ala nu-l poate atinge, si atunci se introduc clauze care „spala” de fapt de orice responsbilitate conducerea BNR. Evident ca legea 312 a fost facuta extrem de prost, vad ca aici suntem de acord.
            Problema nu se opreste insa aici…discutia mergand mai departe la rolul pe care o banca centrala trebuie sa-l joace in dezvoltarea economica a unui stat. Nu degeaba atat ECB cat si Fed au rate de pol. monetara mai mici decat inflatia in vremuri de criza prelungita Hai sa zicem ca la Fed e trecut explicit acest target :”availability and cost of money and credit to help promote national economic goals.”
            La ECB : „The ECB’s main task is to maintain the euro’s purchasing power and thus price stability in the euro area.” Acest lucru nu i-a impiedicat sa duca mult sub inflatie dobanda de referinta…la 0,75%
            Si atunci nu poti sa nu te intrebi de ce la noi e taman pe dos? Tintim inflatia..dar doar o felie, nu avem treaba cu economia, ca asa ne-am facut legea, „telefonata” ptr a ne ascunde dupa ea, nici macar nu mergem in trend cu aia mari cu o idee fundamentala, costul creditarii , care afecteaza pana la urma si inflatia, (a se vedea profitul/pierderea financiara din orice situatie contabila la nivel micro…marja de profit medie a scazut de la 1,6% la 0,5%..este o nerozie sa spui ca o banca centarala nu poate influenta dinamica economica prin politica monetara, doar sa vrea)…dar stam cu coada pe sus ce grozav e Isa.

  22. „…nu poate fi sub nicio forma modalitatea de exprimare publica a unui membru din Consiliul de Administratie al Bancii, un om ale carui cuvinte pot sa mute piata, prin calitatea pe care o are. De aceea, oficialii bancilor centrale vorbesc de obicei criptic si cu mare grija…”

    Atunci cind in spatele hirtiei tiparite numita bancnota nu e nimic, dar nimic-nimic altceva decit pohta ce pohtesc niste „initiati”:
    1. sigur ca e nevoie ca la Banca Centrala, orice banca centrala din vremurile astea Ponzi-demente, grupul de „initiati” sa susoteasca in spatele usilor inchise, iar publicului, prostimii, sa nu i se spuna nimic de obicei, ori sa i se spuna doar atit cit e necesar ca sa marsaluiasca in directia in care e in interesul micului grup de „initiati” sa marsaluiasca.
    2. sigur ca e nevoie sa susoteasca intre ei ca sa previna atacurile speculative la moneda LOR fara nici o acoperire, vulnerabila tocmai fiindca nu are nici o acoperire. Ca si monedele celorlalti, de altfel. Un circ planetar obscen pe spinarea prostimii.

    Minciuna, nu adevarul, are nevoie de spatii inchise, izolate fonic, de intuneric, de susoteli.

    Ar mai fi, oare, nevoie de sedinte secrete si de declaratii cintarite cu balanta farmaceutica daca in spatele fiecarui leu (dolar, euro etc.) s-ar gasi ceva palpabil, „cintaribil”, aur sau argint, de exemplu? Ar mai fi nevoie de politici monetare pretins ultrasofisticate (o penibila cacealma, in realitate) care se reduc la cresterea sau scaderea, dupa cum decide o banda de mafioti scrobiti, a dobinzii bancii centrale care tipareste si imprumuta altor banci gunoiul numit moneda nationala? Va mai amintiti circul mediatic pe care il facea Greenspan saxofonistul cind aparea, periodic, in fata politicienilor ca sa ii anunte daca EL, MAJESTATEA SA SAXOFONISTUL, a hotarit sa creasca, sa scada, sau sa mentina dobinda de creditare a fabricii PRIVATE de dolari in fruntea careia smecherii din gasca lui l-au pus?

    Daca in spatele acelor hirtii numite bani s-ar gasi ceva palpabil, inflatia nu ar mai putea fi folosita de guvern ca sa jupoaie prostimea. Ca nu poate guvernul sa produca aur din nimic.

    Inflatia e o TAXA ASCUNSA privirii si intelegerii prostimii si poate fi oricit de mare doreste grupul aflat la putere. In plus, are avantajul ca nu trebuie sa faca obiectul vreunei hotariri de guvern sau sa fie votata de parlament si poate fi usor prezentata ca o fatalitate misterioasa aparuta peste noapte, ca o belea fara explicatie clara, greu de definit in cuvinte simple, ca o consecinta a tot felul de factori externi etc. etc.

    • Sa ne intelegem, pozitia dlui Danila ar genera mai multa inflatie decat pozitia actuala a BNR….pt. ca „flexibilizarea” asta inseamna pana la urma.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Razvan Orasanu
Razvan Orasanu
Presedinte al Asociatiei "Tine de Noi", Kokkalis Fellow la Harvard University - John F. Kennedy School of Government (2012), Consultant local pentru Banca Mondiala (2010), director de cabinet al Presedintelui Consililul Concurentei (2009), absolvent al cursului Financial Programming and Policies - Fondul Monetar International (2009), Consilier de Stat al Primului Ministru pe probleme economice (2005 si 2007-2009) si Presedinte AVAS (2006). Absolvent London School of Economics, Joint Vienna Institute si al Cursului Executive Harvard Kokkalis (Atena-2006). Autor a peste 200 de articole in domeniul economic si al politicilor publice - in Ziarul Financiar, Capital, Money Express, Evenimentul Zilei si Contributors.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro