Imaginati-va pentru cateva clipe in pielea unui om puternic. Un om de afaceri de succes, instalat intr-un birou luxos ca in filmele americane. Un mahar. In dreptul portii, un om intre doua varste. Ar vrea sa fie soferul dumneavoastra. Aveti o gramada de treburi mai importante de facut, dar, ca intotdeauna, preferati sa-i cunoasteti personal pe cei care urmeaza sa va fie slujbasi. „De mult aveti permisul ? ” il intrebati. „Nu domnule director, n-am permis.” raspunde omul pe un ton neobisnuit de dezinvolt. „Sunt soferand”. Foarte surprins, va concentrati brusc toata atentia asupra personajului, si va treziti baiguind „Cum asa … soferand ?” „Pai sunt inscris la soferat” continua omul imperturbabil „da’ nu va faceti griji, am experienta, sunt soferand inca din 1996”. Il priviti din ce in ce mai fix. Ce-o fi vrand asta de fapt ? O fi nebun ? Sau vreun farsor ? O gluma proasta pusa la cale de niste prieteni ? Sau un amarat care vrea niste bani de pomana ?
Urmarea povestirii depinde fireste de raspunsul pe care vi l-ati dat la intrebarile de mai sus. Dar si de firea dumneavoastra, de ora la care v-ati trezit dimineata, de armonia vietii de familie, si o multime de alti factori. Poate ca i-ati explicat frumos individului ca nu e persoana potrivita pentru postul respectiv si l-ati condus politicos pe usa afara. Sau ati racnit ca o leoaica aparandu-si puii si omul a iesit de buna voie. Sau poate ca ati preferat sa continuati discutia in spirit de amuzament si bascalie, folosind si pe post de pronume de impolitete, apelativul tataie, daca respectivul era trecut de o anumita varsta. Va las asadar sa continuati fiecare in stilul propriu iar eu trec la un ton mai serios, academic.
Privind lucrurile din punct de vedere academic deci, permisul de conducere echivaleaza cu titlul de doctor. Acesta se obtine intr-o perioada cuprinsa in general intre trei si cinci ani sub indrumarea unui conducator de doctorat pe baza obtinerii unor rezultate de cercetare originale. Inainte de-a-l obtine, studentul, numit doctorand, nu tine cursuri – in afara de cazuri exceptionale – ci preda doar la seminarii. Cu alte cuvinte, nu preda decat tot sub indrumare, in speta cea a titularului cursului cu pricina. Un doctorand nu poate fi angajat pe un post de titular ; obtinerea titlului de doctor reprezinta in fapt inceputul veritabil al carierei universitare. Asadar a fi doctorand nu este un titlu de glorie academica, ci doar un statut precum „elev” sau „ucenic”. Iar a fi doctorand pentru o perioada mai lunga decat cea indicata mai sus este un fapt privit cu suspiciune de orice comisie de recrutare. Doctorandul care nu si-a terminat teza dupa cinci ani trebuie sa se inarmeze cu o justificare solida pentru ca universitatea la care a fost inscris sa nu decida excluderea sa. Aceste lucruri sunt niste banalitati pentru oricine cunoaste functionarea unui sistem academic. Numai ca ….
Ati avut vreodata curiozitatea sa cercetati CV-urile unor inalti demnitari care fac pe desteptii dupa sticla televizorului ? Va recomand acest exercitiu foarte instructiv. Iata cateva rezultate.
Catalin Croitoru, deputat, fost lider de sindicat in invatamant, a fost propus la un moment dat ca ministru al invatamantului de PDL. De formatie inginer de masini unelte, dl Croitoru are in spate o frumoasa cariera universitara la … Facultatea de Stiinte Juridice de la Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir unde conform CV-ului sau este lector din 2006, licentiat in stiinte juridice in 2008 (!), si … doctorand, bineinteles.
Norica Nicolai, europarlamentar, propusa la randul ei pentru postul de ministru al justitiei. Pe vremea cand era senatoare, dna Nicolai se lauda cu calitatea de doctorand in drept penal din 1991 incoace, calitate in care predase cursuri vreme de mai bine de zece ani la diverse universitati inca din anii 90. Anii au trecut iar dna Nicolai si-a actualizat CV-ul in consecinta, acum este tot doctorand dar doar din 2007 si lector la faimoasa univeristate Spiru Haret din acelasi an. A devenit specialista in stiitnte politice la Academia ONU pentru Lideri Politici (lol !). Iar pe CV-ul de la Parlamentul European, cel mai „periat” dintre toate, se lauda si cu … permisul de conducere categoria B.
Pe situl Camerei Deputatilor www.cdep.ro, veti gasi si alte CV-uri amuzante. Nu insa si pe cel al Elenei Udrea pe care o mana misterioasa l-a inlaturat. Stim insa ca dna Udrea a fost si ea doctoranda pana cand in urma unor acuzatii de plagiat a decis sa-si abandoneze teza. A fost si ea primita crestineste la Universitatea Cantemir in 2007 iar indemnizatia de lector a ajutat-o sa aiba un trai ceva mai bun.
Exemplele pot continua la nesfarsit : Tudor Chiuariu, care a predat cursuri fara a fi doctor vreme de mai bine de zece ani, inegalabilul Dan Sova, licentiat in drept si istorie, lector fara doctorat vreme de cinci ani, master fals la Londra, actualmente masterand part-time (sic !), Petru Lazaroiu, judecator la Curtea Constitutionala, lector fara doctorat (tot) la Universitatea Dimitrie Catemir inca din 1998 (!), ca sa nu mai vorbim de Mihnea Costoiu, ditamai rectorul al prestigioasei Politehnici Bucuresti, care nu are nici el doctoratul – o adevarata rusine nationala de care s-a vorbit prea putin.
Nu sunt multi cei dispusi sa lupte impotriva acestei uriase coalitii transpartinice a impostorilor academici. In nici un caz Victor Ponta, el insusi fals doctor si posesor al unui master fictiv, dar distins conferentiar la Universitatea Romano-Americana. Si nici ministra Ecaterina „Calamity” Andronescu, mai degraba ocupata sa-si apere seful si sa pareze atacurile in legatura cu propriile ei articole plagiate (In paranteza fie spus, dna Andronescu a adoptat metodele de aparare ale razboinicilor ninja: lanseaza cate o substanta chimica, de exemplu, Ba(Zn1/3Ta2/3)o3, producand astfel o perdea de fum). De fapt, singurul politician care a actionat impotriva practicilor de acest tip a fost Daniel Funeriu. In legea invatamantului promovata de dl Funeriu, articolul 301 reglementeaza in sfarsit situatia : lectorii trebuie sa fie doctori si obtinerea unei pozitii de titular e conditionata si ea de obtinerea respectivului titlu. Cat timp va rezista insa aceasta lege ? Lectura paginii web a Universitatii Dimitrie Cantemir
http://www.ucdc.info/cd/cd_facultati.php?fid=D
ne sugereaza raspunsul. Vedem acolo cadrele didactice ale universitatii si CV-ul lor respectiv…care lipseste insa din dreptul unora : Petru Filip, Corina Dumitrescu, William Branza, Catalin Croitoru, Alina Gorghiu, Titus Corlatean… numai politicieni unul si unul. De altfel dl Croitoru si complicele sau Petru Filip au inceput deja primele atacuri, prin propuneri legislative favorabile universitatilor particulare.
Stiu ce veti crede despre povestirile mele. Ca oricat ar fi ele de revoltatoare, nu au nici un impact asupra alegatorilor. O arata sondajele. O spune si Victor Ponta, foarte multumit. Sigur ca pentru cineva din afara mediului academic gravitatea acestor fapte este mai greu de sesizat, mai cu seama daca iti arunca dna ministru Andronescu praf de tributil fosfat in ochi. Si nu veti auzi la televiziuni stiri-BOMBA de genul celor cu soferii :
„Profesorul X a predat fara permis si a nenorocit o intreaga promotie de tineri studenti.”
Aceasta nu inseamna ca astfel de lucruri nu se intampla. Si nu insemna ca ele nu afecteaza pe toata lumea. Fiindca stimate alegator, acesti profesori-impostori sunt „formatorii” celor care mâine vor fi la randul lor profesori in scolile in care va vor invata copiii, directori in intreprinderile in care veti lucra si lideri politici in tara in care veti trai. Imaginati-va deci ca sunteti un om puternic. Ca aveti macar pentru o zi puterea de-a alege pe cel care va va conduce. Ati alege un soferand ?
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Buna analogia: ”șoferand” :). Se vede ca aveti abilitati de comunicare.
Suntem intr-o situatie absurda in care sefii invatamantului romanesc ar trebui sa-si anuleze propriile titluri. Foarte greu se va ajunge la un astfel de rezultat. Dar demersurile de a demasca plagiatele sunt demersuri bune. Cred ca nici macar in universitati, aceste demersuri nu sunt vazute cu ochi buni, din cauza numarului mare de plagiate din perioada 1990-2010. Cred ca ar trebui sa vedem adevarata dimensiune a acestui fenomen. Si ar trebui gasite mijloace prin care plagiatorii sa fie exclusi din sistem (Mang inca preda, iar cazul Beuran este celebru) indiferent de regimul politic.
Chapeau!
tota stima pt un fin simt al umorului
In rest, sunt unii care sunt convinsi de mult de ce e bine de facut. In schimb la poporandzi trebuie marketat altfel: mai direct, simplu si la buzunar. Economia e unde trebuie prin omul simplu: „votezi USL, o sa ai drept de munca in Rusia”
L-aţi uitat pe Oprea. Gabriel Oprea. Ăsta conduce de nu ştiu câţi ani doctorate în informaţii.
si este agramat. Imposibil, cum nu stie limba romana, sa stie, conform legii, cele doua limbi de circulatie internationala necesare inscrierii la doctorat.
foarte bun articolul.
Sunt foarte multi care intr-adevar, sunt profesori si nu detin aceste titluri, insa ar fi bine sa nu-i bagam la gramada pe toti.Intra-adevar, Branza are doctorat. Era suficient un simplu search pe google ca sa verficati aceasta informatie..http://www.williameuropa.eu/cine-sunt/curriculum-vitae.html
Magda, aveti perfecta dreptate: William Branza intra in alta categorie, aceea a agramatilor cu diploma de doctor in drept. Cum poti sa fi doctor in drept si sa te exprimi in halul acesta? Oare cum si-a scris lucrarea de doctorat? Domnule Damian, poate pe viitor ne oferiti un articol pe tema: „Sunt doctor si agramat”! Problema este la fel de grava ca si cea a doctoranzilor cu titlu universitar, poate chiar mai grava.
Exemplificare:
@@William Branza, one man show, adica un munte de prostie. La Wyl TV@@
Sambata, 12 Mai 2007
@@Un prieten incerca sa ma convinga zilele trecute ca William Branza e prost dupa standardele noastre, dar ca, intr-o Romanie plina de prosti, omul trece neobservat. Se prea poate, am raspuns. Daca nu ar fi vrut sa fie parlamentar, doctor in drept, profesor universitar, persoana publica, William Branza nu ne-ar fi interesat deloc. Problema lui Branza e ca el vrea sa fie judecat dupa standarde pe care nu le poate atinge, si nu pentru ca e prea mic de inaltime. Asadar, e de datoria noastra sa-l judecam pe om dupa standardele pe care singur si le-a fixat.
De fapt, nici nu mai e nevoie sa-l judecam noi pe Branza, sa-i gasim bube, pentru ca omul se judeca singur. A facut-o si in emisiunea electorala (nemarcata ca atare si avand pe decor insemnele UE, stati linistiti, s-a trimis sesizare la CNA) de la propriul post de televiziune. De aceea, ne mentinem afirmatia pentru care Branza ne-a dat in judecata, si anume ca omul este un semianalfabet. Si, pentru a cata oara?, demonstram asta:
„Nu vreau sa ma infumurez”, a spus Branza la emisiunea de la Wyl TV, desi chiar asta incerca sa faca. Ei bine, s-a infumurat si a scos cateva perle demne de retinut:
1. „Nu vreau sa para a ceausism, dar oamenii au venit din atasament fata de presedintele Basescu.” Si a spus-o pe-asta cu „a ceausism” de vreo trei ori.
2. „Romanii din Spania navigheaza pe internet, citesc presa, sunt accesati la toate informatiile din tara.” O fi vrut sa spuna achisati. Tot o tampenie iesea, dar ii apreciam cunostintele.
3. „Castelion (asa au spus si el si Enache toata emisiunea) este un oras de 200.000 de locuitori, la care se adauga cei 50.000 de romani.” Deci are 200.000 sau 250.000 de locuitori?
4. „Romanii au venit la aceasta manifestare de la sute de kilometri distanta cu mijloace proprii de transport: cu trenul…” Stiam ca romanii din Spania o duc ceva mai bine decat noi, dar habar nu aveam ca au trenurile lor.
5. „Domnul Basescu este domnul Basescu!” Corect!
6. „Vanghelie a incercat sa spuna almanahe in spaniola pentru romani.” Adica rade ciob de oala sparta, ceea ce ne confirma parerea excelenta pe care o are Branza despre sine, desi vorbeste de multe ori mai prost decat Marean.
7. „Daca luam in calcul ca la miting au fost 12.000 de oameni, inmultim cu doi, deci 26.000 de romani vor vota pentru presedintele Basescu!” Deci si la mate sta prost omul, nu doar la romana. Dar daca facem alta socoteala, domnule deputat. Sa presupunem ca lumea chiar s-a uitat la emisiune. Sa zicem tot 12.000. Apoi, sa zicem ca (aplicand normele de calcul in vigoare) peste 25.000 de oameni (fara cei de pe net, sunt cativa si din Spania acolo) citesc saptamanal foaia asta. Pai, daca adunam, ne da, rotunjind nitel, 30.000. Iar daca inmultim cu doi, pastrand formula dumneavoastra, ne da 70.000, voturi pe care presedintele le-ar putea pierde gratie prestatiei pe care ati avut-o. Penibil, nu?
8. „Deontologic era ca domnul Geoana sa se dezinformeze inainte de a face acele afirmatii la adresa mea.” Asta e cea mai tare. In primul rand, aflam ca exista un cod deontologic al politicienilor, dupa care Branza spune un mare adevar. Adica politicienii nici macar nu se mai dezinformeaza, domnule, inainte de a vorbi si se apuca sa lanseze tot felul de acuze in cunostinta de cauza.@@@
Dl Branza e prost dupa mai multe standarde, nu numai dupa cele ale prietenului. Hai sa vedem ca si dl Ponta este prost, tot dupa mai multe standarde. Si si dansul e doctor, tot in drept… Si pe mine ma ingrijoreaza mai tare dl Ponta, ca e PM actual si, foarte probabil, si viitor…
1. „Masina lor de furat voturi a functionat mai bine decat a noastra” – la alegeri in 2008.
2. „A trebuit să luăm sumele alocate pentru proiecte strict politice şi total neinspirate, precum piscine la sate şi pârtii de schi în zone unde nu ninge” – sa-mi spuna si mie unde nu ninge in tara asta, ca ma mut acolo…
3. “Eu în continuare susţin că harababura şi dezastrul generat de fostul ministru Funeriu cu clasa pregătitoare reprezintă o prostie şi vă susţin în continuare pentru a repune lucrurile în ordinea lor normală: clasă pregătitoare la grădiniţă. La cinci ani jumate îl trezeşti (pe copil-n.r.) la 7 dimineaţa, îl ţii opt ore…asta numai supraoamenii de tip Funeriu sunt capabili, noi ceilalţi, oamenii obişnuiţi, nu avem asemenea pretenţii, dorim să avem grijă de copii, nu să ne batem joc de copii.” Gasiti pe contributors un raspuns foarte frumos la prostia de mai sus al dlui Sorin Ionita. Citatul e luat de-acolo (http://www.contributors.ro/fara-categorie/premieri-desprinsii-de-realitate-unghiera-lui-mru-si-filipineza-lui-ponta/)
4. „Prioritatea numărul unu în acest moment a Guvernului este finalizarea anului 2012, pentru că începând cu 15 noiembrie – aşa s-a prevăzut anul trecut în buget – nu există nicio resursă pentru funcţionarea spitalelor, pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru o parte din pensii…” – asta dupa ce onor guvernul condus de dl Ponta facuse o rectificare bugetara in luna august a aceluiasi an. Gasiti aici (http://www.business24.ro/macroeconomie/buget/tot-mai-incoerentul-domn-ponta-opinie-constantin-rudnitchi-1520265) o foarte buna analiza.
5. Participarea la Consiliul European fara mandat si modul in care a facut-o (plecand repede dimineata, inainte de publicarea hotararii CCR) – e o prostie fara margini, care ne va costa insa pe noi mai mult decat pe el. Buna, rea, ai o lege, o respecti…
6. „În rest, doamna Andronescu e unul din cei mai respectaţi profesori din această ţară” – alta prostie; dna Andronescu este foarte putin respectata…
Mai am, dar ma opresc aici.
Eu nu am spus ca dl Branza nu are doctorat. Ci ca numele sau se gaseste pe lista cadrelor didactice de la Cantemir si intre acestea cvasi-majoritatea celor care nu si-au atasat un CV sunt politicieni. Iar dl. Branza nu face exceptie. Oare de ce toti acesti politicieni evita sa-si publice CV-ul ?
Poate ca e tirziu sa va spun dar WB are o carte despre coruptie!
Oare un doctorat este mai important decat ceea ce face el? Eu stiu ca Brinza e foarte apreciat pentru ce face in diaspora si cred ca acest lucru este mai important pentru oameni.
Pai cred ca depinde la ce televiziuni te uiti. Daca te uiti la latrine tv…foarte posibil.
Faptul ca un parlamentar este apreciat pentru alegatori nu are nici o legatura cu cariera sa universitara. Ponta e si el foarte apreciat desi a plagiat si si-a falsificat CV-ul.
In ce masura se pot apara ei ca sunt ABD (situatie raspandita in occident)? Bun, nu au terminat lucrarea de doctorat sau poate nici toate examenele dar pe parcursul doctoratului trebuie sa publici niste articole academice in jurnale internationale. Au facut asta?
Personal as reglementa invers: sa se permita doctoranzilor sa fie titulari de curs. Politicienii fara doctorat sunt putini, tinerii doctoranzi fara job sunt mult mai multi.
N-ar fi bine, iata de ce. Perioada doctoratului este una foarte dificila, in care studentul trece de la o situatie in care asimileaza cunostiinte la una in care este capabil sa le foloseasca pentru a produce ceva original. A-l impovara deci cu pregatirea unui curs – dificila si ea- nu este oportun. Ceea ce nu inseamna ca doctoranzii nu trebuie sa aiba un job : conform legii Funeriu pot fi asistenti pentru o perioada de cinci ani. Dupa parerea mea in acea perioada norma lor de invatamant ar trebui redusa si limitata la seminarii (fara cursuri deci). Am explicat de ce. Sigur ca exista niste genii numite Ponta, Sova etc, care pot in acelasi timp sa-si faca doctoratul, sa predea cursuri si sa fie ministri si deputati.
Jos palaria pentru contributia dvs., d-le M. Damian, dar poate ca in comentariul acesta gresiti.
Poate ca, intr-adevar, indivizii mentionati de dvs. pot mai mult decit muritorii de rind, ca noi.
Am auzit povesti despre unii care faceau un MBA paralel cu munca anterioara de zidari prin nu stiu ce santiere de zgirie-nori, sau spalind 200 de masini pe zi, pentru inspiratie, fara prea mult timp de studiu, desi au terminat cu McL. Sau Fraudae?
Am facut si eu un „hmm” neputincios si mi-am continuat studiile amarite si sarace , lipsite de cistigurile substantiale ale frumoasei profesii de zidar, dar e bine ca unii pot sa creada asta, nu-i asa?
Cu atat mai mult, avand in vedere dificultatile financiare la inceputul carierei doctoranzii nu trebuie impovarati cu activitati de predare prea dificile. In Franta numarul de ore al unui doctorand este limitat prin lege la o treime din norma unui profesor plin. Doctoranzii trebuie platiti corect, tocmai ca sa nu trebuiasca sa spele masini ca sa se intretina. Nu trebuie comparat insa un MBA cu un doctorat. Acumularea de cunostiinte si cercetarea sunt chestiuni diferite.
Buna analogia, se vede capul de matematician :) Greu cu impostaorii din educatia romaneasca. Problema e ca sunt majoritari si bagati cu toptanul in politica asa ca cine se lupta cu ei are sanse mici sa-i razbeasca.
Nota 10+.
Aceasta este fata „academica a Romaniei”. Este cruntul adevar. Grav este si faptul ca statul roman s-a umplut de functionari cu studii superioare la aceste „facultati’ care au la catedra acesti „mari profesori”. Deja platim „competente”, pensii etc. luate pe diplome cumparate, false, fara acoperire in cunostinte. Nimeni nu vede nimic. Numarul absolventilor de la facultatile private angajati la stat este in continua crestere, caci pe piata libera a muncii nu au ce sa faca. Ii angajeaza domnii „profesori” la stat caci sunt oameni de nadejde pentru partid.
In Romania, criza este in primul rand morala si nu vad o rezolvare a problemei cata vreme la putere sunt hotii si mincinosii ca-si fabrica legi care sa-i apere.
Si mai grav este ca acest cancer se extinde si in sistemul universitar de stat unde, oamenii valabili pleaca pentru ca sunt sufocati de aceste nulitati. Univerisitatile de stat sunt politizate la maxim. Ca peste tot in sistemul de stat cand se schimba conducerea aceasta vine cu noi oameni pe care-i angajeaza in posturi banoase fara a avea vreo compententa. Vine alta conducere? Si aceasta mai angajeza proprii oameni la fel de valabili. Pe cei dinainte nu-i da afara ca nu se stie. Ii trece pe un post mai prost platit in cel mai rau caz, daca nu suna vreun telefon intre timp. Si uite asa sitemul de stat a ajuns sa aiba o mare de oameni care se calca pe picioare cu salarii de multe ori mai mari decat in sectorul privat. Daca din universitati si din sistemul de stat in general dai afara 75% nimic nu se va schimba in calitatea serviciilor, pentru ca vor ramane cei care mai fac cate ceva. Dar tot cei care muncesc vor fi dati afara, caci „nu au un spate”.
Daca tot ati strans bibliografie de pe site-urile acestor fabrici de diplome, editati va rugam si un tabel cu toti. Ar fi util pentru Romania. Le-ar asigura o mai mare vizibilitate.
Si cu voia Dumneavoastra, ultimul pe lista Crin Antonescu, cea mai mare speranta si cel mai talentat doctorand dupa spusele magistrei Zoe.
tipologia umana si baza psihologica nu i greu de explicat :
indivizii (politruci, activisti, ideologi) cumva au ajuns parte componenta a resorturilor puterii. stiu insa ca pozitia respectiva nu i vesnica. atunci isi achizitioneaza titlurile academice menite o data sa le creasca prestigiul in fata celorlalti si apoi sa le asigure supravietuirea post-activista. sigur, intr o societate bazata pe competitie reala, diplomele n ar valora mai mult decit hirtia in sine. nu insa intr un stat asistential unde mecanismul fabrica de diplome/ angajator de diplome isi urmeaza cursul nestingherit.
Impostura este un cuvant tare si cam riscant in Romania. Unul dintre cei mai remarcabili profesori de drept de la una dintre cele mai bune universitati din lume nu si-a dat niciodata doctoratul si se mandreste doar cu un masterat si titlul profesional de barrister. In schimb a scris vreo 60 de carti, editat doua duzini de jurnale academice de prima mana si a fondat numeroase centre de cercetare prin Oxford si Cambridge. Conduce si doctorate, evident, fiind profesor plin. Bine ca criticam politicienii ca instrumentalizeaza titlurile academice pentru ca apoi sa le comparam, aberant si tipic inginereste, cu permisul de conducere. Halal desteptaciune.
Băiatul ăla are și un nume, sau trebuie să-l ghicim? Și dacă da, e Bruce Wayne?
impostura o fi un cuvânt tare la oxford&cambridge, nu în românia…
dar dacă e s’o luăm inginereşte, poate merită dat numele britanicului, să ne dăm toţi căciula jos din cap în faţa lui şi să îl întrebăm dacă se consideră o excepţie sau consideră că asta trebuie să fie regula. eventual, poate aplicăm algoritmul românesc: sfertodocţi şi semiagramaţi în posturi de lectori şi rectori universitari, unii acoperiţi cu şapte diplome, alţii fără de nici unele. doar spate politic şi tupeu.
aud?
@Adrian
Comparati Lap Top-uri cu pietricele colorate. Inainte de a ajunge profesor respectiva persoana sint convins 100% ca a avut o contributie remarcabila in domeniu (ca barrister), atit ca practician cit si ca teoretician al fenomenului.
Intii s-a remarcat intr-un domeniu extrem de competitiv si apoi o universitate cu viziune l-a cooptat. („inginereste” au fost doua faze distincte).
La noi universitatile coopteaza politicieni carora le ofera catedre, indivizi care anterior NU AU AVUT NICI O ACTIVITATE remarcabila, cu exceptia eventual a datului din gura prin parlamentele RO sau care din pozitia lor si-au platit doctorate. Este un alt gen de viziune universitara!! Dar paguboasa pentru tara.
Profesorul meu de la doctorat se plingea prin anii 2000 de presiunile asupra lui pentru a lua diverse „personalitati” de mucava ca doctoranzi (ii promiteau si bani)!!!!
Impostura e un cuvant prea tare in Romania ?? :-D Pai atunci ma astept sa fiti consecvent si sa-mi dati un exemplu de „barrister” din acela grozav din Romania !! :-D. In rest astept cu interes si eu numele personajului, ca sa stim despre ce discutam.
Si eu astept un exemplu din Ro cu macar 10 de carti si editori la 2 (macar) jurnale de prima mana.
Ok, exista la ei exceptii, dar as vrea sa vad macar un exemplu de astfel de „exceptie” si in Ro, reduse pretentiile de 6 ori.
Da, fara indoiala ca exista astfel de cazuri exceptionale. Care era relatia dintre exceptie si regula? O contrazicea, oare? Hm? Sigur, există copii excepționali care știu să înoate fără niciun fel de instrucție prealabilă. Ar aduce cineva – înafară de Dvs. – acest fapt pentru a contrazice, nu, pentru a ataca un articol care spune că copii trebuie supravegheați și îndrumați când învață să înoate?
Apropo, am făcut mai sus ceea ce Dvs numiți ”o comparație aberantă”, și ceea ce este, în realitate, o analogie cât se poate de comună. În general, oamenii le înțeleg foarte bine, și ce sunt și la ce servesc. Adică , pâstrându-ne în domeniul academic – nu văd lume care să atace o anumită expresie în latină pe motiv că universitatea e o instituție nu o persoană și cu atât mai mult o rudă de gradul întâi. De asemenea, analogia nu e ceva ”tipic inginerește”, aș zice chiar din contră. În schimb, este un element indispensabil al retoricii. Sunt convins că și ”barrister”-ul pomenit de Dvs. a recurs constant la așa ceva, fără să i se pare că aberează sau se coboară la nivelul unui inginer.
În fine, daca e o comparație pe care îndrăznesc să spun că e aberantă, raportat la realitate, este cea între barrister-ul dat ca exemplu de Dvs și persoanele pomenite în articol – comparație fără de care exemplul ar fi complet irelevant. Cine a scris, dintre cei pomeniți de autor, vreo 60 de cărți – hai, un sfert din numărul ăsta? Dan Șova? Tudor Chiuariu? Cine a editat două duzini de jurnale academice? Norica Nicolai? Elena Udrea?
Unii din preajma lui Pota sînt şmecheranzi.
Reveniți-vă! Discutăm despre o țară în care diploma de ofițer de marină este echivalată celei de inginer, aproape la fel ca și când ai echivala carnetul de conducere categoria B cu diploma de inginer autovehicule. Pffffffft!
Desi sunt si eu un „soferand” de prea multi ani (in alta parte de lume, muncind in paralel, predand numeroase cursuri, etc, asta ca sa ma justific :-) ), desi din experienta mea a fi doctorand inseamna totusi ceva (mai mult decat un masterat prin aceste locuri) am gasit acest articol absolut savuros. Imi vine foarte greu sa iau in serios calitatea de doctorand, ca si cea de doctor, de altfel, a majoritatii politicienilor din Romania. Cel mult, aceasta impanare cu titluri imi spune ceva, deloc magulitor, despre caracterul respectivilor. Sper ca alaturi de „dottore”, expresia de „soferand” sa prinda la cat mai multi. Excelent!
Foarte bun textul.
În orice țară normală, cu viață academică nemăsluită, perioada doctorală e una spartană. PhD înseamnă acumulare masivă, dresaj metodologic, investiție de sine, disciplină, creativitate. Faci cercetare, scrii texte dificile, pui pe masă produse intelectuale valide, audiezi somitățile domeniului tău. Ești, cu alte cuvinte, un „pălmașˮ voluntar pe ogoarele spiritului.
În România, țară prin excelență deviată, titlul de doctor e – cel puțin în rîndurile oamenilor politici – un accesoriu vid, însă prestigios. Cum să baletezi încostumat pe scena patriei fără niscaiva onoruri universitare? În același timp, ți-e limpede că nu ai nici răgaz, nici înclinațiuni pentru biblioteci, colocvii și publicistică originală. Soluția? Cumperi, pur și simplu, distincția rîvnită. Îmi amintesc, bunăoară, de un unchi care îmi povestea cum fusese îmbiat de un ștab constănțean cu un doctorat în economie, în schimbul a trei porci și cîțiva litri de coniac fin (suntem în 2004!). Asta ar fi varianta lejeră, fără simulări incomode, fără obligația de a mima, la răstimpuri, ucenicia specifică. Nu frecventezi sălile nici unei facultăți, nu încropești seminarii, nu parcurgi bibliografii amețitoare, nu redactezi nimic. Îți vezi de ale tale și, după o vreme, îți poți îngroșa, mîndru, cartea de vizită.
Mai există, bineînțeles, strategia Ponta: te faci că studiezi, că citești, că pricepi idei și muncești la o arborescentă teză. Cînd nu trudești pentru partid și nu te joci la raliu, fugi la universitate, te vezi cu studenții, foiletezi compendii, afișezi o mască preocupată, lacomă de hermenutică și inovație. În realitate, totul e doar ambalaj, regie perfidă și impostură. Furi, surîzător, din fapta altora, decupezi cu nerușinare, faci bricolaj de duzină. Apoi, ieși în agora ca om al cetății dublat de un tenace intelectual. Și vinzi gogoși la ambele tarabe, cea politică și cea academică.
Atît de anapoda, de grețos e, în fapt, totul…
Nu m-as lega atat de mult de asocierea profesor universitar doctorat. Nu stiu si nici nu ma intereseaza daca prima e conditionata de a doua (cred ca nu).
Nikola Tesla a primit titlu onorific de doctorat de la fosta lui universiate din Graz dupa ce a inventat o gramada de lucruri utile! Omul nu si-a batut capul cu doctoratul cum isi bat multi altii azi doar pt CV. Insa a facut un lucru: a obtinut patente pt inventiile lui!
Asa ca daca e vorba de cine-i destept si cine nu, nu m-as lua dupa titlul acordat de mai stiu eu ce institutie ci m-as uita la numarul de patente pe care le are. Cautati pe: http://www.epo.org/searching/free/espacenet.html
Asa ca le-as da un zero la multi dintre astia, cred.
Daca gasiti unul dintre toti politicienii cu doctorate in CV pe linkul mai sus mentionat dau o lada de bere.
Deci presupun ca vorbim despre nulitati! Altfel interesant articolul…
A-i face nulitati pe toti care n-au patente este totusi cam violent :-) ; spre exemplu e greu de imaginat cum ar putea cineva sa obtina un patent in stiinte juridice.
Da, sunt un pic violent :) Tin sa cred ca titlul de doctor trebuie acordat unuia care deschide noi orizonturi in domeniul respectiv – indiferent de domeniu.
In domenii tehnice, violent cum sunt, as stabili ca barem cel putin 1 patent sau doua pt ca aplicatiile de patente sunt analizate serios de institutii trans-guvernamentale.
In domeniul juridic, true, e nemasurabil. Ghinion ca copy-paste e masurabil ;-)
LOL, No-Name, pai, potrivit concluziei nu`s carei comisii, Ponta chiar a adus, prin teza de doctorat scrisa de Diaconu, contribuitii inovatoare dreptului international. Sigur, argumentul suprem este calificativul „Summa cum Laude!”, pe care Diaconu prin Ponta l-a obtinut de la 0049 si compania.
Deci, omul are contributii ce pot fi, in tara plina de umor numita Romania , considerate patent. A patentat furtul pe fata. L-a ridicat la standart pentru accederea la functii in stat. Daca ne reamintim toti „doctorii” care au avut functii in diferitele guverne sau au populat parlamentul putem spune ca, da, Romania a introdus impostura drept criteriu de „excelenta”
Parca Zoe Petre, aceasta „Zoe, fii barbata” a Romaniei contemporane, deplingea faptul ca Antonescu nu si-a finalizat doctoratul. Uite o pierdere inestimabila pentru Romania, irosita prin lenea congenitala a asistatului social de lux , Crin Laurentiu. :)
<>
Asa ceva nu exista! Atunci nu vornbim de doctorat! Doctoratul nu are granite topgrafice!
Tocmai asta e problema: se dau doctorate prea usor.
Multi doctoranzi sunt din pacate out of focus (si din cauza comisiilor – out of focus de asemenea) si apeleaza la copy paste doar ca sa intruneasca baremul de pagini sau mai stiu eu ce norme!
O contributie semnificativa la un domeniu poate fi sintetizata in 3-5 pagini! (personal as suspecta orice altceva ca fiind burtologie si birocratie).
FYI: Aplicatile de patente au format strict si, de regula, poti obtine patente in 10 pagini!! Eh, doctoratele noastre au norme de 50 – 100 de pagini … permiteti-mi sa zic ca 90% din doctoratele de azi sunt trash, burtologie, birocratie …
Mai mult decat atat. Am avut profesor universitar (tehnic) care a are o teorema care ii poarta numele, se incadreaza in 15-20 de randuri (A4). Nu are doctorat. Zice ca nu a avut timp sa-si faca doctorat … :)
Numele de „William Brinza” i-a fost lasat mostenire familiei Brinza de Ion Luca CARAGIALE.
„Sofereala” de care pomeniti este generalizata. Este mai vizibila in cazul politicienilor, e drept, dar, daca va consoleaza cu ceva, 90% din doctoranzii „nepoliticieni” sunt tot „soferanzi”! In facultatile romanesti, chiar si cele de stat batutul apei in piua e ridicat la nivel de arta, nepotismul e lege iar numarul de lucrari pe cap de profesor e neegalat nicaieri in lume. Singura problema fiind ca lucrarile le fac studentii…
Poate n-ar fi o problema ca le fac studentii lucrarile, dar macar sa-i aminteasca in bibliografie, nu sa-si insuseasca munca lor pe nedrept. Altfel, studentii nu au incotro decat sa copieze comportamentul lor (sa fure meserie de la ei), deloc demn pentru statutul de intelectual sau pt tara asta. In tari precum Polonia, orice student amarat la o facultate de stiinte sociale, este mentionat in lucrarile in care un profesor insereaza textul respectivului. La noi, se desconsidera cu nerusinare munca tinerilor, si-atunci ce pretentii sa avem de la ei sa fie originali. Oricum daca esti prea original in idei si asertiv, ori esti considerat „pericol” si mentinut la „respect” ori luat in derandere, daca nu ai spatele asigurat. Cum o dai aici e rau sa fii tanar, fara sprijin material de la familie si mai ales din ala politic. Un sistem bine pus la punct de „marii intelectuali” ai patriei. Un sistem „imputit”..
Buna comparatie, Mihai!
Ceea ce ma mira pe mine e dorinta de titluri academice pe care o au multi dintre oamenii care, cu orice ocazie, isi afirma dispretul pentru orice activitate in afara de afaceri si politica.
E oare o evolutie a societatii romanesti contemporane?
1990 – buticar
2000 – zidar
2010 – doctorand
In 2010, 70% din tinerii de varsta de facultate din Romania erau studenti. In acest context, nu e de mirare ca se gasesc posturi de profuniv la toate shandramalele. Pentru ca sfarsitul lumii a sosit si in Romania cu intarziere, doresc sa va spun doar atat. Eu am predat un curs la o universitate de top. Am facut cursul de la zero, muncesc in fiecare semestru cateva sute de ore, si sunt platit doar 5000 de dolari. Per ora, rata este mai proasta decat a maturatorului care face curat in aceeasi sala de curs. Intentionez sa incetez sa predau acum, ca mi-am terminat doctoratul, si pot primi ceva mai mult decat un maturator. Nu sunt un caz singular, vedeti si http://www.dailymotion.com/video/x2qiyqc