vineri, martie 29, 2024

Efectul Bernanke. O noua criza financiara mondiala?

Efectul Bernanke a debutat in 2009, atunci când FED (banca centrala a SUA) a demarat programul de relaxare cantitativa, mai exact a recurs la tiparire de “bani ieftini”, bani fara acoperire in economia reala. Totul a fost gandit cu scopul (nobil de altfel) de a scoate din criza economia mondiala, prin stimularea cresterii economice. Culmea este ca ceea ce parea atunci a fi singura solutie reala de a scapa de criza, se dovedeste astazi a fi exact motivul care sta la declansarea unei potentiale noi crize financiare mondiale.

De la declansarea crizei financiare, autoritatile americane au incercat sa evite instalarea recesiunii si cresterea somajului folosind toate instrumentele in dotare, ba mai mult, demonstrand chiar ca sunt capabili sa inventeze unele daca e nevoie. Ajuns in asa-numita capcana a lichiditatii, Fed ul a fost nevoit sa apeleze la mijloace neconventionale de politica monetara. Caci in esenta, utilizarea relaxarii cantitative de catre o banca centrala se face atunci cand masurile conventionale de politica monetara luate pentru stimularea economiei devin ineficiente.

Asa se face ca, desi riscant, un asemenea program a fost demarat de una dintre cele mai mari banci centrale a lumii. Riscurile sunt legate in special de efectele perverse ale interventiilor repetate, de “doza”optima a lichiditatilor injectate in economie, dar si de intuirea corecta a momentului oportun de retragere din piata a banilor aflati in surplus si mai ales a strategiei de retragere. In plus, desi masurile de acest tip pot fi justificate prin fundamentele slabe ale economiei, in timp efectele colaterale ajung sa provoace o noua bula si efectul initial sa fie astfel anulat. La sfarsitul anului trecut, Banca Centrala Europeana (BCE) s-a alaturat Fed ului, pornind de asemenea tiparnitele de bani (oarecum diferit, dar in esenta acelasi efect), sub acelasi pretext al relansarii economiei europene.

Majoritatea economistilor cu capul pe umeri a considerat ca utilizarea relaxarii cantitative va conduce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unui efect pervers greu de contracarat si controlat, respectiv cresterea inflatiei concomitant cu scaderea puterii de cumparare, in final totul conducand la saracirea populatiei, scaderea nivelului de trai si intrarea practic intr-un cerc vicios. Multi dintre acestia prevedeau inca de pe atunci ca tiparnitele de bani, in special cele din SUA nu numai ca nu vor rezolva problema de fond, dar vor conduce la aparitia unei noi crize financiare, mult mai violente decat cea izbucnita in 2008.

Cat de real este insa un astfel de scenariu? Nimeni nu poate aproxima momentul in care va izbucni o noua criza economica, insa stim cu totii ca orice eveniment economic minor pe fondul unui context economic international subred genereaza panica, ceea ce e mai mult decat sufficient pentru a aprinde butoiul cu pulbere. Dupa cum afirma la momentul respectiv Jens Weidmann (presedintele bancii centrale germane), odata ce au initiat un astfel de program, principalele banci centrale ale lumii s-au angajat cu buna stiinta intr-un “pact faustian”.

Daca va izbucni o noua criza sau nu si mai ales cand, ne vom lamuri curand. Cert este insa un lucru. Efectele asteptate de stimulare a cresterii economice si astfel de iesire din criza au fost foarte slabe. Efectele adverse au inceput insa sa se intrevada. Exista multi factori care pot sa ascunda si sa intarzie o perioada aparitia efectului advers. Theoretic, sustinatorii politicilor monetare expansioniste considera ca bancile centrale au capacitatatea ca la momentul oportun sa retraga din piata banii aflati in surplus. Sa fie acum momentul oportun de a face asta? De curand, Ben Bernanke a anuntat ca intentioneaza sa puna capat programului de relaxare cantitativa. Intamplator sau nu – SUA cauta un nou sef al Rezervei Federale, al carui mandat teoretic expira in ianuarie 2014. Se speculeaza ca plecarea lui Bernanke, numit la conducerea bancii centrale in 2006 de Bush si reconfirmat in 2010 de Obama are stransa legatura cu hotararea de restrangere a politicii de stimulare a economiei.

Daca programul de relalaxare cantitativa nu a fost tocmai un success, stoparea acestuia intr-un moment nepotrivit s-ar putea sa fie si mai nociva. Parerile cu privire la stoparea in acest moment a programului de relaxare cantitativa a SUA sunt impartite. De ce. Pai ganditi-va numai la sutele de miliarde tiparite sub umbrela programului de relaxare cantitativa. Au ajuns in toata lumea, in special in economiile emergente, care au inregistrat intrari masive de capitaluri si, la pachet,  aprecierea activelor acestora. Simetric, incetarea programului ar conduce la iesiri massive, necontrolate de capitaluri din statele amintite mai sus, ceea ce poate conduce la prabusirea activelor acestora (apreciate anterior in mod artificial). Iar un astfel de moment poate aprinde butoiul cu pulbere de care vorbeam mai sus.

Ce e de facut? A forta cresterea economica prin tiparire de bani nu este cea mai buna solutie. Statele lumii au avut de ales practic intre tiparirea de moneda si implementarea de reforme structurale rapide. Programele de relaxare cantitativa au ajuns sa creeze hazard moral (effect intuit initial de multi dintre economisti) prin reducerea stimulentelor pentru guverne de a realiza reforme economice. De obicei, acestea din urma sunt dureroase si nepopulare, motiv pentru care s-a ales prima varianta. Alegandu-se varianta tiparire bani, deci inflatie, se mizeaza pe impactul psihologic mult mai scazut asupra populatiei.

Manipularea economiei (caci asta s-a facut practic) prin intermediul tiparirii de bani nu poate fi solutia optima de iesire din criza. Din simplul motiv ca nu genereaza o crestere economica sustenabila, ci una artificiala, iluzorie, fortata, de natura temporara si nu permanenta, dedicata termenului scurt. O astfel de crestere poate fi insa obtinuta prin implementarea de reforme structurale, sustinerea productivitatii, sustinerea C&D, etc. Caci solutiile la problemele structurale tin de politicile structurale, nu de politicile monetare, iar asta e o lectie ce ar fi trebuit invatata de multa vreme. Si poate ca nu e prea tarziu. Poate.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. argumentul dvs, repetat des si de altii, se bazeaza pe presupunerea implicita ca inainte acesti bani nu existau. acum au fost nou tipariti, deci mai multa moneda de hartie, deci inflatie.

    gresiti evaluarea situatiei initiale. mai exact, inainte de criza erau si mai multi bani fictivi in circulatie, creati prin credit. banii nou tipariti nu se duc decat in mica masura in pozitii speculative noi. in principal au prevenit lichidarea haotica a pozitiilor speculative care existau deja din perioada de boom, mai ales in piata imobiliara (motiv pentru care si cumpara direct mbs). in timp ce datoria publica e in crestere, cea privata scade. asta e motivul principal pentru care inflatia inca nu se arata. din 2008 pana acum inflatia anuala este sub 2% in medie (us cpi urban consumers).

    e usor sa dam lectii de pe margine, dar la momentul 2008 nu aveau de ales decat intre QE si colaps general. erorile au fost facute in anii de boom. dupa declansarea crizei nu mai aveau de ales. e absurd sa le reprosam ca au recurs la QE.

  2. Felicitari stimata doamna, articolul este excelent, va spun asta penruca urmaresc atent publicatiile de specialitate despre bursa din Elvetia (unde locuiesc de 30 ani ) si din Franta.Ne asteapta in scurt timp un ” TAPERING ” cun zice un broker pe ” investir .ch ” si tipul nu este de loc un amator am luat parte la Geneve la niste seminarii pe teme bursiere, si m-am convins professional 100 %. Dar sa asteptam evenimentele din aceasta toamna politice si financiare , acum este bine sa ai cash, sa nu fii inside ca poti sa te scoli intr-o dimineata cu 20 % mai putin , asta este sfatul inteleptilor de la UBS sau CS.
    Am bagat contributors . ro la favorite dupa ce am citit articolul dvs.
    A. Caracas

  3. Criza actuala sper sa ajunga sa invete economistii si statele un adevar elementar: banii au valoare in masura in care exista bunuri si servicii pentru ele. A cheltui ceea ce nu exista prin crearea de semne monetare ” din condei” ( se tot vorbeste de tiparirea de bani, in fapt nu s e tipareste nimic, sunt doar bani inregistrati in cont, pentru lamurirea termenului) nu poate duce pe teremen lung decat la dezastru economic. Folosirea de state a deficitului de stat ca politica de crestere economica, si incurajarea investitiei pe datorie in mediu privat nu pot conduce decat la colaps. Si trebuie remarcat ca in momentul crizei nu era vorba de a interveni punctual si momentan cu o politica inflationista, ci ne aflam dupa practic 40 de ani de politica inflationista in lume (dupa ce in 71 SUA au denuntat acordul Bretton Woods). Deci nu trebui resorbite efectele unui puseu punctual de inflatie ci efectele unei boli cronice.

  4. Pai in primul rand ca FED a tiparit bani ca se ajute pe ea. Ca mare parte din bani a ajuns in economiile emergente este alta treaba, Daca economiile emergente se gandeau ca FEd nu o sa tina dobanda la 0% la infinit si blocau capitaul fierbinte sa intre in tara lor, nu se intmapla nimic.
    Nu inteleg de ce sa fie gresala FED sau treaba FED ce fac alte tari.
    Principala cauza a noii crize este lipsa de coordonare intrea tari: in timp ce SUA si europa se zbateau in criza, economiile BRIC faceau seminarii si discutau despre ce se intampla cand o sa aiba mai multe putere. Acum se invarte roata. Data viitoare pb o sa se gandeasca de doua ori inainte de a profita de criza europei si SUA si pb data viitoare o sa fie gestionata criza de ONU si nu de fiecare tara in parte: cum poate: unii cu inflatia, altii cu austeritatea, altii cu investitiile si altii cu roadele.
    Iar cat timp principala reforma structurala: reforma bancilor nu are loc, discutii despre reforme de state, companii etc sunt ca un basm frumos

  5. Partial adevarat. Da, de ex masa monetara M1 creste de la 1391,3 bil in 18.08.2008 la 2537,2 in 19.08.2013. Adica o crestere cu 82%. Comparativ, alte perioade de recesiune nu s-au „rezolvat’ prin asemene cresteri.
    http://research.stlouisfed.org/fred2/series/M1/
    „Mirarea” este cum de s-a pastrat inflatia in limite absolut acceptabile? Prin comparatie cu Romania, unde M1 creste de la 92 mil in iul 2008 la…92 mil in iul 2013. Cu inflatie barosana(de ex 9,04 iul 2008…8,4 mai 2011, sunt doar cateva exemple. Iar anul asta intre 5,97.ian si 5,37 iun. E mai bine la noi?)
    Sa nu uitam insa ca, tot in Romania, M1 creste de la 51,6 mil in ian 2007, la 92 mil in sept 2008…adica in decurs de nici 2 ani avem o crestere de…78%. Cam ca la americani in perioada de superstimulare, si in 5 ani. La noi teoria a functionat, inflatia ajunge si pe la 8,02%, aug 2008. La ei nu. Evident ca se pot pune ateva intrebari:
    -de ce „ei” nu au avut inflatie in crestere?…pai raspunsul ar fi ca in perioada de criza scade consumul, datorita cresterii somajului. Stiti foartebine, curba Phillips..aia flata, care a facut ca sa nu latre cainele(outlooku` FMI). Putem presupune ca s-au neutralizat, deflatia probabila datorata crizei(cresterea somajului) cu inflatia datorata tiparii. Sau putem presupune ca banii nu sau dus in consum, ca la noi, ci in derivate, unde de fapt a fost si presiunea cea mai mare.
    La noi in perioada de criza mai si „stimulam” inflatia, prin TVA majorat..”compensat” de saracia lucie. Bleah.
    Una peste alta Fed-ul s-a descurcat, ba a mai si iesit in castig, la rascumpararea „nationalizatelor”.
    -stoparea qe nu presupune retragerea banilor, ci daor stoparea tipariirii de noi bani. Sa fim intelesi qe a presupus cumpararea de Fed de obligatiuni de stat sau corporatiste, in principal. A adus lichiditate companiior care aveau banii blocati in active „sigure”..pe care le-a facut cu adevarat sigure, tocmai prin cumpararea de catre cel mai mare si solvabil (inaca) client posibil. De unde a avut bani Fed-ul? Probabil ca i-a tiparit..dar sa ne aducem aminte ca odata cu abolirea converibilitatii in aur s-a dus dracu controlul la tiparnita. Cine spune cat de mare sau mica sa fie lichiditatea? Pai doar piata…si cum piata nu a dat o nota proasta (inflatie), putem presupune ca politica Fed a functionat.Sua au fost primele care au iesit din recesiune.
    Eu am convingerea ca asa cum au stiut sa evite deflatia si ulterior inflatia, vor sti si cum sa revina la polticile „normale”(Ben a pus calar ca somajul este cheia, probabil cand va reveni sub 7%). Si noi iarasi ne vom minuna, cramponati in stereotipiile din care se pare ca suntem condamnati sa nu mai iesim in veci.

    • dle MirceaM

      din pacate (sau din fericire pt noi economistii, altfel poate ca ne am plictisi…) in economie corelatiile nu sunt tocmai simpliste. amatori de premiu Nobel suntem multi…:)

      exista multi factori care pot ascunde/intarzia o perioada aparitia inflatiei, dupa cum scriam si in articol. teoria cantitativa a banilor trebuie interpretata aici cu nuantele de rigoare. Dc pana acum nu am vazut o inflatie – soc este pemntru ca economia mondiala nu s-a confruntat (ca in alte cazuri) cu un soc semnificativ recurrent pe latura ofertei, consumul a scazut pe fondul efectului de diminuare a avutiei populatiei si nu in ultimul rand de evolutia vitezei de circulatie a banilor. In opinia mea o scanteie e suficienta acum sa schimbe asteptarile inflationiste sis a provoace un real dezastru.

  6. Dna Socol, dacă americanii tipăresc bani într-o veselie aşa cum spuneţi dvs – şi cum o face relativ consecvent presa tabloidă din România de câţiva ani – cum se face că în tot acest răstimp nu s-a ajuns ca leul sau euro să valoreze, să zicem, o sută de dolari?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Aura Socol
Aura Socol
Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supraveghere Financiara A lucrat 2 ani in cadrul Directiei de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor Publice A urmat stagii de specializare si cercetare in macroeconomie in cadrul unor institutii internationale de prestigiu precum FMI, Comisia Europeana, etc.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro