marți, martie 19, 2024

Gata cu haiducia pe Internet? Alea ACTA est?

Zarurile n-au fost încă  aruncate pentru adoptarea finală a Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii, pe scurt ACTA, un document care va fi supus votului în plenul Parlamentului European abia în vară, dar aprobat deja de 22 din cele 27 de guverne ale țărilor membre UE. Totuși e agitație mare în jurul ACTA. Mereu în trend cu Europa, manifestanții români au înșirat între multitudinea de ”Jos!” sloganul ”Jos ACTA!”, solicitare greu de înțeles pentru oamenii neconectați, care ar putea crede că e vorba despre vreun membru misterios al puterii mult hulite. Grupul de hackeri Anonymous a transmis un apel de trezire către cetățenii României, îndemnând la acțiune împotriva ”dictaturii” pe Internet: ”fiecare aspect al activității tale pe Internet va fi monitorizat”, sună alerta ”anonimilor” și continuă cu un strigăt patetic la scară planetară: ”acesta este primul pas către o dictatură globală, care va îngrădi libertatea de exprimare, drepturile noastre și, în cele din urmă, dreptul nostru de a locui pe această planetă!”. Când denunțarea reglementărilor europene de protejare a dreptului de autor și a conținutului de pe Internet vine de la contoversații hackeri, există motiv de îndoială. Dar ACTA ridică serioase semne de întrebare asupra posibilei limitări a libertății de comunicare și a respectării dreptului la viață privată și la cunoaștere.

Inițiat de Japonia, acordul pleacă de la o realitate de netăgăduit, și anume proliferarea pirateriei, circulația și folosirea abuzivă a operelor de orice fel fără a se ține cont de copyright, această libertate subminând titularii de drepturi și oferind, cu numeroase riscuri pentru public, susține ACTA, ”o sursă de venituri criminalității organizate”. Măsurile prevăzute de document sunt în parte îngrijorătoare, fiindcă ar putea da posibilitatea furnizorilor de Internet să monitorizeze orice conținut, inclusiv cel de e-mail, mesageria, adică orice trafic de date pentru a semnala folosirea ilegală a unui material purtător de copyright. Providerul intră pur și simplu în computerul oricui și îl ”percheziționează” fără niciun mandat, celui denunțat i se  poate bloca IP-ul, iar YouTube, Twitter, Wikipedia vor deveni o amintire, susțin cei care protestează împotriva tratatului. Cine vrea informații de pe Internet, va trebui să plătească, acesta ar putea fi unul dintre efectele imediate ale aplicării ACTA, avantajând autorii, dar mai ales corporațiile producătoare de filme, de divertisment etc. Pedepsele prevăzute sunt graduale, de la avertizare, la amendă și despăgubiri, până la condamnare de către o instanță judecătorească. Apărătorii reglementărilor prevăzute de ACTA, Comisia Europeană și alți oficiali consideră pură exagerare acuzația de cenzură și rezistența la aplicarea unor masuri transfrontaliere standard împotriva pirateriei. Există deja țări cu legi proprii chiar mai restrictive, ca de exemplu Franța, care pedepsește drastic descărcarea fără licență de muzică sau filme.

Cu toate că procedurile de adoptare ale acordului au început din 2010, publicul, principalul beneficiar al libertății Internetului, a aflat recent de elaborarea standardelor ACTA și de demisia raportorului european Kader Arif care a acuzat autorii textului de lipsa transparenței și de manevre inacceptabile. Polonezii au ieșit cu miile în stradă în semn de protest. Reprezentanții României în Parlamentul European, 32 la număr, nu s-au obosit să explice în țară ce este ACTA, au votat în schimb o rezoluție (unii pro, alții contra, alții deloc) și s-au arătat cu degetul unii pe ceilalți atunci când s-a aruncat pe piața mediatică subiectul. Guvernul a semnat acordul, fără consultări, iar opoziția în precară cunoștință de cauză s-a trezit amenințând că va anula totul, când va veni la putere. Ca la noi.

Nici SOPA, reglementarea similară  a SUA, nu este acceptată fără rezerve. După ce, pe 18 ianuarie, Yahoo, eBay, Facebook și alte câteva mii de site-uri au organizat un protest inedit împotriva legii americane, iar 7 milioane de cetățeni au trimis petiții Congresului, SOPA a fost retrasă. Convulsiile din universul virtual sunt explicabile: business-ul pe Internet crește proporțional cu activitatea din mediul virtual – indexul Zelist dă numai pe România o creștere cu 50% a presei online și cu 53% a conturilor pe  Facebook în 2011 față de anul precedent – ceea ce însemnă o miză financiară fabuloasă pe plan mondial.

P.S. Trezit din amorțeală, spiritul civic iese și online, nu doar pe stradă: aproape 300 de semnatari din toată țara se asociaseră deja luni pe www.petitieonline.com pentru a cere CNA sancționarea posturilor de televiziune Antena 3, OTV, Realitatea TV, RTV în temeiul art.89, litera c. din Legea Audiovizualului considerându-se direct afectați ”de modul distorsionat și părtinitor în care au fost prezentate și analizate în studiouri evenimentele (protestele) sus menționate, de incitarea vizibilă la ură, violență și distrugere, publicarea pe posturi de informații neverificate, de bannere și pancarte cu conținut vulgar și injurios”. În timpul protestelor din ianuarie, președintele CNA a dat publicității o recomandare pentru evitarea la televiziune și la radio a distorsiunilor și confuziei, a mesajelor violente sau incitatoare, pentru corectitudine și pluralism în formarea opiniei etc. Nici până astăzi Antena 3 nu respectă obligația minimală de a afișa mențiunea Arhivă pe imaginile vechi de protest, în locul mențiunii Direct.

Articol prezent și în paginile revistei 22

Distribuie acest articol

40 COMENTARII

  1. De unde aveti acele informatii precum ca ACTA ar genera controlul fiecarui computer, samd.? De la wikileaks? Ca eu am inteles ca tratatul e secret! De-aia si-a dat demisia si acel raportor! Sa intelegem ca dumneavoastra aveti acces la acele date?

    Ca daca n-aveti date, inseamna ca articolul e o barfa.

  2. Unul dintre cele mai disputate aspecte ale ACTA este cel cuprins la articolul 27, aliniatul 4 din tratat, potrivit căruia o ţară poate să furnizeze, în conformitate cu legile sale, „autorităţilor competente autoritatea de a solicita unui furnizor de servicii online să divulge rapid unui titular al dreptului suficiente informaţii pentru a identifica un abonat despre al cărui cont se presupune că a fost utilizat pentru încălcare, atunci când respectivul titular al dreptului a depus o cerere, suficientă din punct de vedere juridic, cu privire la contrafacerea mărcilor de comerţ sau la încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe şi atunci când astfel de informaţii sunt cerute pentru a proteja sau a aplica drepturile respective”.
    Totodată, ACTA mai prevede că „o parte poate să prevadă în legislaţia sa o aplicare mai extinsă a drepturilor de proprietate intelectuală decât cea solicitată în cadrul prezentului acord, cu condiţia ca această aplicare să nu contravină dispoziţiilor prezentului acord. Fiecare parte este liberă să determine metoda corespunzătoare de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentului acord în cadrul propriilor sale sisteme şi practici juridice”.

    „Tratatul ACTA nu aduce nimic nou pentru legislaţia naţională, ci este de fapt o armonizare a luptei împotriva produselor de contrabandă în toate statele semnatare şi nicidecum o cenzură a activităţii pe internet”, a declarat in 30 ianuarie 2012 pentru „Adevărul”, ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme (semnatarul tratatului din partea Romaniei in Japonia).

    Avem un Guvern alcatuit din tampiti sau sunt pe statul de plata al beneficiarilor acestor incalcari ale libertatilor individuale?

  3. 1 – legea se refera la mult mai mult decat la pirateria pe net.
    2 – firmele nu o sa castige mare lucru (oamenii pur si simplu nu o sa cumpere ceea ce luau de pe net)
    3 – cei ce vor sa controleze internetu o sa-si frece mainile de bucurie… si asta nust-u cat de bine e…
    4 – intr-o tara democratica lege e votata cel putin nedemocratic… nu starneste asta niste semne de intrebare?!

    sunt multe de spus la o asemenea lege, dar sunt aproape sigur ca, daca va fi votata, va face mai mult rau decat bine… si aici nu ma refer la cei ce fura soft de pe net!

  4. ACTA afecteaza libertatile fundamentale ale omului, de a sti, de a cunoaste, dreptul la intimitate. Sub masca combaterii produselor contrafacute, a pirateriei firme particulare, fara un acord judecatoresc, vin in casa la mine, ma aresteaza, ma bat, ma baga la inchisoare. Nu stiu cui i-ar conveni ca in casa la el sa intre orisicine, cand vrea si cum vrea. Eu daca nu am bani sa cumpar un film il dau jos de pe net, il vad si il sterg. Oricum nu-l cumparam din lipsa de bani. Dar povestindu-il unui prieten acesta s-a dus si si-a luat o copie cu copyright. Trustul massmedia nu ma are pe mine de client, il schimb si l-a facut pe cel cu bani. Si in al doilea rand felul in care se vinde arta la ora actuala este ca la piata in evul mediu. Trebuie ca producatorii, artistii sa intre si ei in mileniul WWW si sa-si gasesca forme virtuale de distributie. Si ultima replica: cat castiga artistul si cat castiga trustul media de pe urma unui produs cultural?

    • Permite-mi sa nu cred povestile cu „daca-mi place filmul, eu (sau un prieten) il cumparam cu copyright”. Povesti. Daca trustul mass-media crede ca pierde bani din asta, apoi il cred, el stie mai bine cum e cu clientii sai.

      Adevaratul risc este legat de protejarea vietii personale, mai ales de cand cu mega scandalul din UK cand tabloidul News Of The World a mituit politisti pentru a intercepta ilegal conversatiile a mii de oameni.

      • Imi permit sa va contrazic in ceea ce priveste ce stie trustul media despre presupusele pierderi datorate pirateriei. Din experienta mea, oamenii care isi permit sa cumpere o fac, in principal pentru ca li se pare normal sa rasplateasca munca de creatie a unor oameni (da, exista oameni de-astia peste tot in lume). Cine nu isi permite, nu cumpara si nu va cumpara nici daca nu vor exista alternative gratuite. Puterea de cumparare este un factor esential de luat in calcul atunci cand aceste mari trusturi isi estimeaza „pierderile”. Cand cineva face afirmatia ca o geanta Guggi, fabricata in China, reprezinta o „vanzare pierduta” pentru Gucci, inclin sa cred ca ori exagereaza, ori nu stie despre ce vorbeste. Diferenta de pret e de cateva sute de dolari – chiar isi inchipuie reprezentantii Gucci ca oamenii care dau 30 de dolari (un pret la nimereala) pentru un produs contrafacut vor scoate repede din buzunar 300 de dolari pentru un original daca nu mai au alternativa? Chiar isi inchipuie cineva ca daca oamenii nu mai descarca cel mai recent film vor da navala in salile de cinema sau vor cumpara DVD-ul care de multe ori depaseste tot bugetul alocat cheltuielilor de „divertisment”, in cazul fericit in care un asemenea buget exista? Si daca n-am nimic impotriva prevederilor privind produsele contrafacute (gen geanta mentionata mai devreme), desi mi se par ridicole si exagerate, restrictionarea accesului la cultura pe baza puterii de cumparare mi se pare scandalos, mai ales in conditiile in care studiourile de film nu doar ca n-au dat faliment, ci au inflorit in aceasta perioada de „pierderi uriase datorate pirateriei”. O sa va dau un exemplu practic din lumea cartilor – J.K. Rowling si-a lansat cartile in acelasi timp in intreaga lume. Cu toate astea, au existat fani care au stat o noapte intreaga sa scaneze cartile si sa le puna pe internet, astfel incat la mai putin de 24 de ore de la lansare, versiunea .pdf era deja disponibila. Incasarile lui J.K. Rowling au fost uriase, pentru ca toti oamenii care si-au permis sa cumpere cartile au facut-o, n-au luat un scan gratis. Nu doar atat, dar au cumparat si cartile anterioare si toate materialele „promotionale” legate de Harry Potter. Singurii care au avut de castigat de pe urma .pdf-urilor de pe internet au fost cei care nu si-ar fi permis sa cumpere cartile oricum, deci nu au saracit-o pe JK Rowling. Nu-mi permit sa vorbesc in numele domniei-sale, dar mi-e greu sa cred ca a deranjat-o faptul ca i-a citit cineva cartea fara sa-i plateasca drepturi de autor. Eu am cumparat toate cartile, desi aveam varianta „gratis” – pentru ca mi-am permis si pentru ca mi s-a parut firesc si corect sa-i rasplatesc munca. Dar sintagma-cheie aici este „mi-am permis”.
        Din punctul meu de vedere, ceea ce doresc studiourile si corporatiile multimiliardare este ca oamenii saraci sa nu mai aiba acces la nimic, nici macar la medicamente generice, pentru ca si alea incalca vreun brevet, pe ici, pe colo. Incercati sa ganditi ACTA si dincolo de „haiducia pe internet” sau de cifrele umflate prezentate de industria de divertisment drept pierderi (ca exemplu de cifre umflate, trebuie sa va spun ca, oricat de greu de crezut ar fi, Hollywood-ul se preteaza la practici contabile „creative”, de-aia a ajuns sa declare ca ultimul film Harry Potter, cu incasari de 1 miliard de dolari la nivel global, a iesit, de fapt, in pierdere cu 167 de milioane de dolari, in conditiile in care bugetul total al filmului a fost pe undeva pe la 200-300 de milioane.) Windows stie deja ca aproape jumatate din calculatoare ruleaza OS-uri de provenienta dubioasa, dar n-a cerut niciodata amenzi uriase pentru „pirati”. De ce? Pentru ca stie foarte bine ca asta ii ajuta sa aiba cota de piata pe care o au (companiile achita licenta, laptopurile vin cu licenta, etc.) – altfel lumea ar trece direct la Linux si Windows ar disparea. Nu doar ca n-au cerut amenzi, dar nici macar nu-ti blocheaza sistemul atunci cand il detecteaza ca piratat. Nu va pune un pic pe ganduri acest lucru?
        Singurele produse contrafacute care ar trebui intr-adevar monitorizate si reglementate la sange sunt medicamentele, pentru ca pot duce la pierderi de vieti omenesti – aici nu ma refer la medicamentele generice, care sunt practic versiunea mai ieftina a medicamentelor „de marca”, ci la medicamentele cu adevarat contrafacute, care au o cu totul alta reteta decat originalul si care contin substante periculoase.
        Mie mi se pare ca dezbaterea ACTA s-a axat exclusiv pe partea de piraterie si s-a ivit doua tabere: pro- si anti- „furt”. Pun „furt” intre ghilimele, pentru ca ar trebui sa existe o distinctie intre „incalcarea dreptului de autor” care intra sub incidenta codului civil si „furt” care intra sub incidenta codului penal, iar ACTA tocmai asta incearca, sa treaca totul sub incidenta codului penal. ACTA are insa multe alte prevederi nocive, iar un articol care arunca in derizoriu si ironizeaza intreaga dezbatere nu mi se pare util deloc. Nu doar hackerii si Anonymous sunt impotriva acestui acord, ci si foarte multi oameni care au citit acordul si inteleg ce potential are. Iar strigatul patetic (care sper ca inseamna „cu patos” si nu e un calc al englezescului „jalnic”) care cheama la proteste impotriva acestui tratat are un mare sambure de adevar: este un pas spre ingradirea libertatii de expresie – nu e primul, nici pe departe, si probabil nu va fi nici ultimul, dar este unul important.

  5. Motive de indoiala…? Da de unde doamna… Aceste legi sunt facute de oameni si folosite de oameni pt a proteja oameni. Acum daca omul ar fi o fiinta perfecta din toate punctele de vedere, legea ar fi buna pt ca ilegalitatile nu trebuie tolerate sau incurajate…insa nu e cazul. Moralitatea omului difera de la caz la caz si nimic nu ne garanteaza ca un om, sub acoperirea legii, nu se va folosi de puterea pe care o are pt a-si servi propriile interese. Eu unul nu doresc sa ma risc, eu unul nu am incredere in altii…mai ales acum cand viata ne este din ce in ce mai conectata la internet.

  6. Cu ce drept cineva imi incalca un alt drept garantat prin constitutie si art. 195 C. pen. („deschiderea unei corespondente adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comu­nicari efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de 646n131g transmitere la distanta fara drep”). In aceste conditii orice provider de internet este pasibil de puscarie incepand de la administratorul firmei si pana la ultimul om din firma provider-ului de net.
    Binenteles ca orice cretin din Romania stie ca sunt programe de criptare a traficului de 256 (un program bunicel)… ce o sa mai urmareasca ce si cum?
    Ca sa nu mai vorbim ca orice site de torenti se va duce pe adresa ip. De exemplu nu se va mai numi thepiratebay.org (care e site postat pe domenii ale organizatiilor non-profit) si se va numie 67.123.345.23… si oricine va avea acces pe aceleasi considerente ca si inainte.
    Acest tratat reprezinta o incalcare a drepturilor garantate de constitutie iar cat priveste drepturile de autor… fratilor dar avem legi scrise pe acest segment in romania. Acest act reprezinta pur si simplu un mod de intimidare si presiune asupra utilizatorilor de net.
    Desi se vrea „teoretic” o protejare a drepturilor de autor… defapt va dauna tuturor platformelor free. Asa cum pentru Windows exista inlocuitor precum Linux, Office are inlocuitor la Java (tot free)… Aproape orice are o alternativa free… In aceste contidii va disparea competitivitatea si se resimti o incetinire a progresului tehnologic. si care isi imagineaza ca nu va mai fi piraterie… sa fim seriosi… fie e cretin fie e prost facut gramda.
    Exemplul cel mai evident in vederea luptei contra pirateriei o reprezinta jocurile. Iei un joc pe un DVD… nou… dar instalezi doar o parte din kit de pe DVD, cealata jumatate o instalezi de pe site-ul propriu „on line” si jocul va fi tot „on line” pe serverele lor. Asa controleaza si licentele (efectiv tu in clc tau nu poti juca nimic ci doar on line pe o conexiune de 3 mb minim). Toti producatorii programe si licente informatice vor trebui sa isi creeze platforme proprii (pe servere proprii) si fiecare utilizator va folosi programul care il doreste on line.
    Eu asa vad viitorul programelor informatice… ce e ACTA… e o prostie a unor oameni mediocrii in materie de informatica.

  7. nu vad niciun comentariul pe net, deci subiectul este incurcat rau.. unul cumpara un film sau o muzica. si nu vad de ce nu as avea dreptul sa vad acel film sau acea muzica, pe are x le-a cumparat si mi le imprumuta si mie sa le vad si eu.. casele de film si de muzica fac prea multi bani prin ingradirea unor drepturi normale.. daca ai masina si vrei s-o dai si pretenului tau, esti liber s-o faci. poate ai 10 masini, nu te poate obliga nimeni sa nu le imprumuti si altora, daca asta vor muschii tai. cu alte cuvinte, pt casele de film si muzica, nu poti vinde acelasi castravete de mii si mii de ori. zic eu. parerile is impartite. e cam ca la piata U.. fiecare cu ce-l doare. cat despre manipularile tv ale mediei, asta nu este de azi de ieri, ci de pe vremea lui ceasca.. de aia e bun netul pt cine il are.. afli repede unde este vrajeala.. antena 3 si celelate canale de stiri manipuleaza inca de la debut.. is doar canale pt spalat banii mogulilor financiari. nu au nicio treaba cu stirea adevarata sau cu realitatea din piata. doar cu audienta si cu calupurile publicitare. si uite asa ies mogulilor banii curati din tunurile trase bietului popor sarac. desigur, guvernele, marii bogatasi, bancile si marile concerne ar vrea un control absolut al netului.. ei nu-si mai prea pot ascunde secretele cum o faceau inaintea existentei retelei de net.. orice basina puturoasa rasufla pe net. cam asta e ACTA. un fel de nastase care l-a bagat pe ciuvica la zdup, fara niciun fel de mandat sau altceva, ci la simplu ordin, pt ca a bagat armaghedonul pe net, unde spunea de averile si secretele mogulilor psd. practic, nastase este initiatorul ACTA. si acu ciuvica il pupa in cur pe nastase.. deh, asta e omul.

  8. 1. Nu se cunosc foarte multe despre ACTA deoarece procesul de negocieri a fost tinut secret, scrie UnitedLiberty.org. Se pare ca secretuozitatea ACTA a fost un act deliberat de a exclude de la negocieri atat cetatenii statelor semnatare dar si ai celor din statele emergente. Administratia Obama a spus ca ACTA este “o problema de securitate nationala”, dispunand astfel secretizarea sa.

    2. Stim ca ACTA este SOPA, renascut. Grupuri si asociatii media precum Motion Picture Association of America (MPAA) si Recording Industry Association of America (RIAA) vor sa impuna o cenzura a Internetului si vor sa se implice activ in articolele ce vor fi implementate in ACTA.

    3. Desi excluse din procesul de negocieri, tarilor in curs de dezvoltare li s-ar putea impune cu forta regulamentele ACTA. Este poate unul dintre cele mai obscure si, scrie publicatia citata, “odioase” aspecte ale ACTA – faptul ca li se impune un regulament unor tari carora li se neaga dreptul de a vota.

    4. Conform cabinetului Trade Representative din SUA, ACTA este deja impusa in State fara autorizatia congresului.

    5. Ceea ce transmite ACTA de fapt este ca, departe de a se fi terminat, lupta impotriva cenzurii Internetului s-ar putea sa fie deja pierduta inca de anul trecut, fara ca cetatenii statelor implicate sa cunoasca acest lucru.

    In ciuda faptului ca Romania si alte 21 de state ale UE au semnat in Japonia documentul international Anti-Counterfeiting Trage Agreement, Renate Weber, deputata in Parlamentul European (PNL, ALDE), sustine ca “in 2010 am semnat, alaturi de alti 392 de colegi eurodeputati, o declaratie scrisa care a fost si adoptata de Parlamentul European, «privind lipsa unui proces transparent si continutul potential controversat» al ACTA. De asemenea, am fost alaturi de colegii mei din ALDE, de specialisti din IT si de profesori de drept care urmaresc acest subiect de ani de zile, la dezbateri si seminarii in care s-a exprimat profunda ingrijorare fata de continutul si consecintele ACTA”, a transmis deputatul roman.

    • bine ai venit in „democratie” …
      culmea e ca nu companiile de soft… ci cele de muzica si filme se streseaza…
      ma rog e un lucru bun pentru ca soft mai cumpar… fara muzica si filme pot trai… dimpotriva e mai bine ca am mai mult timp :)

  9. Site-ul La Quadrature du Net, un grup care susţine drepturile şi libertăţile cetăţenior internetului şi menţinerea regulilor iniţiale ale spaţiului virtual: libera circulaţie a informaţiei, a selectat o parte din articolele tratatului care ar putea ameninţa libertatea utilizatorilor şi ar putea aduce o epocă neagră în istoria lumii virtuale.

    Act inspirat de legislaţia franceză

    ACTA acţionează prin impunerea de presiuni legale şi financiare asupra furnizorilor de internet, situaţie similară cu legile actuale din Franţa, unde utilizatorii prinşi de mai mult de trei ori descărcând fişiere piratate de pe internet au conexiunea închisă pentru o perioadă de timp, iar apoi se pot da sancţiuni asupra lor.

    Astfel, scrie La Quadrature du Net, articolul 27.3 din ACTA vorbeşte despre „cooperarea” dintre deţinătorii de drepturi de autor şi furnizorii de internet. „Aceste mecanisme sunt numite de comisiile europene „măsuri extrajudiciare” sau „alternative la tribunal”. Astfel, persoanele private şi organizaţiile de acest fel ar putea înlocui poliţia şi autorităţile în impunerea măsurilor punitive.

    În articolul 27..4, ACTA stipulează că deţinătorii de drepturi de autor pot să obţină date personale ale utilizatorilor acuzaţi de încălcarea legilor, fără decizia unui judecător. În acest fel, tratatul strecoară o breşă gravă de intimitate. Articolul de lege nu obligă, dar ar putea fi schimbat în viitor prin amendamente. De asemenea, sancţiuni civile ar putea fi impuse împotriva intermediarilor tehnici (furnizori de internet) pentru ca aceştia să accepte cooperarea.

    Articole vagi

    În plus, tratatul internaţional vorbeşte despre despăgubiri, dar acestea sunt aproape fixe, nevăzând gravitatea faptelor. Textul doreşte impunerea unor daune „prestabilite” şi, de asemenea, „daune adiţionale”, adică daune care nu se bazează pe cuantumul profitului pierdut de către deţinătorii de drepturi.
    Articolul 23.4 impune sancţiuni penale pentru „ajutorul şi încurajarea” încălcării drepturilor de autor. Astfel, mai există o metodă de a forţa furnizorii de internet să coopereze sub posibilitatea de a fi anchetaţi pentru încurajarea pirateriei. De asemenea, nu se poate spune dacă încurajare înseamnă şi transmiterea de linkuri sau simple articole pe bloguri despre site-urile care oferă fişiere piratate. În plus, adaugă La Quadrature du Net, sancţiunile penale nu se impun într-un acord „comercial”, ceea ce se doreşte ACTA.

    Iar în articolul 23.1 se stipulează că sancţiunile penale ar trebui aplicate pentru infracţiuni la scară comercială. Termenul este vag, deschis la interpretări şi nu se ştie dacă se poate aplica şi la simpla împărtăşire între utilizatori, doar pentru scopul de a asculta muzică sau a privi filme şi nu doar la cei care facilitează acest lucru prin platformele sale.

    Alte informaţii

    Negocierile au fost ţinute în secret până în 2008 şi nu sunt conduse de nicio organizaţie internaţională. Acordul care ar putea pune capăt libertăţii pe internet se ascunde în spatele contrafacerii produselor farmaceutice, dar poate fi aplicat şi la domeniul drepturilor de autor de pe internet. În plus, unele surse au spus că autorităţile ar urma să aibă voie autorităţilor de control de pe aeroporturi şi de la frontiere să facă cercetări arbitrare asupra laptopurilor şi calculatoarelor personale, pentru a căuta conţinut multimedia piratat. Dacă se descoperă astfel de fişiere, călătorii ar putea fi amendaţi, iar aparatura confiscată.

    • mda… si eu care credeam ca 1984 e aberant pentru ca oamenii nu ar permite asa ceva… o sa vad acum daca am dreptate sau nu…
      ce sa mai zici… pe de o parte o sa ajungem sa nu putem sa injuram presedintele pe net ca o sa ne trezim cu politia acasa, pe de alta parte toti ne mint ca traim intr-o tara libera…

  10. Ce înseamnă ACTA pentru fiecare dintre noi, utilizatorii de Internet?(Adevarul-27.01.2012)

    Furnizorul dumneavoastră de Internet va avea obligația să vă monitorizeze întreaga activitate online. Siteurile pe care navigați, tranzacțiile financiare online, discuțiile prin intermediul programele tip messenger, tot ceea ce faceţi online va fi monitorizat cu grijă de către angajații acestor companii și oferit la cerere oricărei firme care are cea mai mică suspiciune că aceste activități au condus la încălcarea drepturilor de autor deținute de acestea.

    Aceștia vor opera după propriile reguli, nimeni nu vă va aduce la cunoștiintă că are loc această monitorizare și nu veți avea nici un mijloc să va protejați. Practic, vor putea face orice cu aceste informații, inclusiv folosirea lor în scopuri publicitare. Dreptul la viața privată este încălcat în mod grosolan, cu acceptul statului, care a ratificat acest tratat.

    Dacă aveți un site sau un blog acesta va putea fi închis oricând în urma unei simple cereri din partea unei companii care se va plânge firmei unde acesta este găzduit că materialele postate acolo contravin drepturilor de autor.

    Nu contează că acestă încălcare poate fi o simplă imagine sau câteva rânduri luate dinr-un articol publicat în altă parte. Cei ce au avut ocazia să vadă textul tratatului au menționat faptul că aceste prevederi sunt în mod intenționat cât mai vagi, pentru a simplifica închiderea unui site.

    Consecințele acestui tratat nu se opresc doar aici, ci vizează chiar și liberatea de opinie. Dacă un site devine mult prea incomod pentru un guvern sau o companie, acestea pot cere oricând închiderea lui, sub diverse pretexte.

    Parlamentul European, în cadrul unui studiu asupra Acordului, a declarat că este „dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le oferă cetătenilor UE în plus faţă de cadrul internaţional existent”.

    În studiu se arată de asemenea că „acceptarea necondiţionată a Acordului ar reprezenta un răspuns inadecvat din partea Parlamentului European, având în vedere problemele care au fost identificate în legătură cu versiunea actuală a ACTA”.

    Cu toate acestea, 22 de țări membre ale Uniunii Europene, incluzând Romănia, au semnat acest tratat. Perspectivele deschise de ACTA sunt sumbre, iar drepturile omului par a nu avea nicio importanță pentru autoritățile române, semnatare ale acestui tratat.

  11. Nu e clar ce intenție are doamna B. Armanca, apără legea ACTA ori atacă televiziunile înșirate la P.S.

    Ca jurnalist, dvs. ar trebui să știți că o lege care permite controlul cetățenilor, sub orice formă, poate duce la abuzuri, iar acest lucru ar trebui să vă pună un semn mare de întrebare asupra legii mai sus discutate.

    Credeți că dacă se va aplica ACTA vor crește veniturile autorilor de film, muzică etc.? Nici măcar veniturile Microsoft nu vor crește, și știm că majoritatea computerelor personale (chiar și mare parte a PC-urilor din instituții și firme) folosesc software pirat.

  12. Mi se pare normala legiferarea activitatii pe internet. Pentru ca libertatea poate functiona numai in interiorul legii.Problema e a calitatii acestei legislatii si a modului in care e respectata sau aplicata.Si cum oamenii au tendinta de a interpreta personal orice prevedere legala vom avea probleme pina va incepe sa functioneze si netul in interiorul legii. O zi buna !

  13. bai oameni buni sunteti normali ? Pe internet oricine in lumea asta poate fi identificat, monitorizat la sange fara nicio alta interventie, asta cu internetul si copyright-ul pe manele e o diversiune, treziti-va. Gravitatea vine din patentele in medicina, seminte modificate, etc
    A citit cineva ACTA, de curiozitate asa ??? E vorba de patente in general ! Patente in medicina, seminte modificate genetic, etc etc.
    Lucruri care-ti influenteaza viata, nu intereseaza pe nimeni in lumea asta ca aveti voi filme porno pe hard disk, ce naiba. Haiducia pe internet nu exista, asa cum sugereaza distinsa doamna, care evident nu are cunostinte in domeniu.

    • da si nu….
      pot monitoriza traficu… da nu pot spune : ” esti arestat petnru ca ne-am uitat in computerul tau fara sa avem mandat”
      practic tratatul face multe abuzuri (care se faceau sau nu) legale!

    • Problema e introducerea unor reglementari in afara actului de justitie, reglementari care violeaza dreptul la intimitate. Adicatelea, una e ca o institutie privata si, pe deasupra, si comerciala, sa poata solicita unei alte institutii private si comerciale violarea intimitatii cuiva pentru ca „e posibil sa fi incalcat un drept comercial”, si alta e ca acea institutie sa se adreseze justitiei cu acest gen de solicitari. Sa inteleg ca, daca esti suficient de bogat, poti sa-ti cumperi o politie SI o justitie proprii?

  14. ACTA – Anti-Counterfeiting Trade Agreement

    Adica se refera la faptul ca iei un produs si il copiezi si apoi il vinzi ?
    Pai daca faci treaba asta pe gratis, fara sa obti profit, mai intra in discutie?
    Adica sunt site-uri, care tin in ele filme si muzica, si cer bani sa le poti downloada. Asta este problema lor, si daca fac acest lucru, atunci sa plateasca drepturi de autor.

    In cazul unui torrent, site-ul tine doar un index, unde ar fi datele din torrent. Este asta o incalcare a copyright-ului ?

    Apoi, daca o persoana downloadeaza un torrent, se poate spune ca incalca copyrightul cuiva? Cind iei de pe net ceva, nu ai de unde sa stii ce copyright are fiecare fisier. Adica eu trebuie sa stiu ca un fisier cu numele „Kit-Windows7.iso” e protejat de copyright ? Doar dupa ce il iau, si il instalez, eventual atunci pot sa citesc ca ar avea coyright. La fel si pentru filme, e un fisier, cu un nume de film, mai mult sau mai putin criptic, si atit.

  15. Filmele, muzica si cartile electronice sunt niste produse care contribuie la formarea unei culturi de masa intr-o societate. Cei care nu si le permit decat intr-o foarte mica masura se vor integra mai greu in societate, se vor simti marginalizati (mai ales adolescentii si tinerii). Legile anti-piraterie si inchiderea site-urilor de file-sharing nu fac decat sa marginalizeze categorii tot mai mari de oameni. In tarile sarace (ca Romania), impactul ACTA va fi mult mai puternic decat in Germania, de exemplu. Va exista o bariera a puterii de cumparare care va ingradi mult accesul la informatie al tinerilor din Romania. Este evident ca solutia nu poate fi pirateria, dar nici generarea de mahalale informationale nu este o solutie. Pe termen mediu, va mai exista un efect pervers in Romania: se va reduce substantial numarul noilor programatori valorosi. Multi programatori au folosit carti electronice piratate pentr studiu, carti care altfel le erau inaccesibile in fazele incipiente, adica tocmai atunci cand ar fi fost mai putin motivati sa investeasca in carti de calitate (scumpe pentru nivelul lor de trai). Romania ca tara va avea de pierdut in acest domeniu care va deveni tot mai important pentru dezvoltarea economica a natiunilor.
    Intrebare: care credeti dvs. ca este solutia corecta pentru ca tinerii romani sa aiba un acces la informatie comparabil cu cel al tinerilor din tarile bogate?

    • Raspunsul firesc ar fi bibliotecile, dar si la capitolul asta tot noi stam mai prost.
      Care ar fi fost diferenta intre citirea unei carti intr-o biblioteca publica, si citirea ei pe internet?
      Anume, de a doua varianta ar putea beneficia mai multi.

      S-a terminat cu haiducia? He-he, tineti-va bine! Pai, nu s-a terminat ea la pa’sopt, cum o sa se prapadeasca taman acu’.
      Acum o sa inteteasca si mai tare, pai ce o sa mai fredoneze toata ziua? Pornorama si maneaua!

      Si care vor fi cele mai indragite filme?
      Alea pe care le putem vedea.
      Si pe care le vom putea vedea?
      Alea pe care le vom gasi pe internet, gratuite.
      Si care vor fi alea gratuite?
      Alea pe care vor EI sa le vedem!

      Imi „amintesc” de un film romanesc inept „Duminica la ora 6” . Adica imi amintesc doar ca a fost dat de N ori la TV. Atat.

  16. microsoft… s-a opus SOPA (ceva similar ACTA) … nu la fel de vehement ca google sau wikipedia, dar s-a opus… asta ar trebui sa spuna multe…

  17. Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii poate fi privit ,în special de o parte a autorilor ,producătorilor de film ,muzică,divertisment ca fiind un lucru binevenit,dar ,cu siguranţă, este privit de majoritatea populaţiei cu reticenţă.
    Din comentariile pe această temă observ că majoritatea nemulţumirilor se referă la accesarea abuzivă a conturilor utilizatorilor de internet,dar şi la faptul că Guvernul a semnat acordul fără consultări.
    Consider că „strigătul patetic” :”acesta este primul pas către o dictatură globală, care va îngrădi libertatea de exprimare, drepturile noastre și, în cele din urmă, dreptul nostru de a locui pe această planetă!”al hakerilor din România poate fi exagerat însă nu este foarte departe de adevăr,ACTA pune serioase semne de întrebare asupra libertăţii de care vom mai avea parte pe internet şi chiar în propriul calculator odata ce acordul va intra în vigoare.
    Cât de departe va merge acest acord în înlăturarea furtului pe internet?
    Se poate numi furt atunci când în calculator am o carte,un film sau muzică împrumutată de la un prieten,pentru care ,întradevar,nu plătesc ,dar nici nu le vând mai departe şi nici nu pretind că eu sunt autorul?
    Faptul că „Providerul intră pur și simplu în computerul oricui și îl ”percheziționează” fără niciun mandat” este cu siguranţă o încalcare a drepturilor utilizatorilor,deci nu se mai poate spune că ACTA încearcă să protejeze utilizatorii.
    Aşa cum precizează Elena Dumitru şi Vlad Andriescu(2012) în Adevărul , nici măcar cei care, teoretic, ar avea cel mai mult de câştigat de pe urma acestei legi, deţinătorii de drepturi de proprietate intelectuală, nu privesc cu ochi buni proiectul, acest acord ar putea provoca mari pagube romanilor deoarece Guvernul a semnat acordul,fără consultări,şi fără ca măcar să înteleagă ce a semnat,rămânând să stabilească ulterior cum va fi pus în practică.
    În legătură cu comentariul lui Sile (31.01.2012) în legătură cu legiferarea activităţii pe internet ca fiind normală,doresc să specific că există şi în acest moment legi care reglementează folosirea diverselor materiale pe internet,numai că ACTA işi propune mai mult decât atât, acest acord propune ca toate documentele deţinute pe PC-ul personal să poată fi verificate oricând de către provideri,acesta fiind un abuz în lipsa unui mandat.
    În concluzie consider că furtul de materiale aflate sub licenţă nu trebuie încurajat,dar trebuie stabilită o limită clară între controlul furtului pe internet şi controlarea informaţiilor aflate în calculatoarele utilizatorilor de internet .
    *Dumitru,Elena şi Andriescu,Vlad .(2012) Toate tunurile împotriva ACTA. Adevarul.ro. [Online] Disponibil la adresa http://www.adevarul.ro/life/viata/Toate_tunurile_impotriva_ACTA_0_637736792.html [accesat în data de 05.02.2012 ].

  18. Pai sa vedem acta prevede multe. Intrun sens ar fi bun din pricina jocurilor,filmelor si programelor piratate… In alt sens ACTA este de rahat nu iar conveni nimanui sa ii cauta prin calculator sa gasesca cv sa zica ca ii piratata si apoi sa vina acasa la tn sa itzi puna catusele pe maini… Intrun cuvant pe 11 februarie ar trebui sa iesim in strada sa protestam contra ACTA…

  19. Sesizez argumentul dumneavoastră împotriva hotărârii ACTA ,aşa încât articolul se constituie drept critică adusă împotriva acestuia.
    ACTA sau „Anti Counterfeiting Trade Agreement”, tradus „Tratatul comercial împotriva produselor contrafăcute” este o iniţiativă legislativă ce are ca scop creearea standardelor unanim acceptate la nivel internaţional cu privire la protejarea proprietăţii intelectuale . Documentul va fi supus votului Parlamentului European în vară, fiind semnat pentru prima dată în octombrie 2011 de Australia, Japonia , Canada, SUA; Noua Zeelandă, Maroc,Coreea de Sud şi Singapore. În prezent el este adoptat de 22 din 27 state membre UE .

    Conform acestei decizii , providerii de internet vor monitoriza traficul de informaţii având liber acces să controleze tot.
    Rolul pe care îl are ACTA este de oprirea pirateriei, însă adevăratul scop ar fi
    nevoia de deţinere a controlului asupra fluxului de informaţie libere de pe internet, deranjaţi fiind de faptul că nu pot profita de pe urma lor.
    Cu alte cuvinte tot ce faci tu pe internet va fi supravegheat,se va ţine evidenţa site-urilor accesate si sharingului pentru a găsi pirateria. Bineînţeles că există şi sancţiuni : eşti dat în judecată, amenzi sau chiar închisoare. Aşadar, dacaă ai materiale piratate , autorităţile pot verifica conţinutul calculatorului de exemplu, şi pot confisca aparatul .
    În primul rând susţineţi că ACTA încalcă dreptul la libertate,limitează libertatea de comunicare, încalcă respectarea dreptului la viaţa privată şi cunoaştere .
    În al doilea rând, în ianuarie 2012 Romania a semnat acest tratat lucru care nu a fost adus în atenţia publică.Dicuţiile s-au purtat cu uşile închise, nu a fost cerută opinia consumatorilor de internet.
    Se pare că în Polonia oamenii au ieşit în stradă fiind nemulţumiţi de aceste hotărâri şi au loc proteste peste tot .

    Mai mult sau mai puţin informaţi, cei care au auzit de ACTA au început să îşi dea cu părerea. În România nu au întârziat să apară reacţiile împotriva ACTA : de la filmuleţe şi poze,până la articole şi mesaje JOS ACTA , toate au umplut internetul în ultimele zile.
    de remarcat este faptul că toata lumea care are de-a face cu internetul se opune acestui tratat, drept dovadă dintr comenturile articolului dezbătut, toate sunt împotriva ACTA.
    Dacă suntem o ţară democratică, de ce s-au luat decizii fără ca publicul să ia la cunoştinţă acest aspect? Argumentele aduse de cititori vin in susţinerea acestui articol, ba mai mult, ele punctează motivele pentru care fiecare cetăţean consumator de internet ar trebui să se opună deciziei ACTA. Aşadar, dincolo de măsurile împotriva pirateriei, se urmăreşte controlul a tot ceea ce înseamnă internet, fapt care dincolo de lipsa caracterului moral, încalcă Constituţia .
    Pe de altă parte, se subliniază referirea la plantele medicale şi medicamente, mai degrabă decât la traficul de date.

    Dacă într-adevăr previziunile conform cărora site-uri precum Wikipedia,Youtube, Facebook,Twitter etc vor fi interzise, atunci mă alătur protestatarilor impotriva ACTA. Cu toate acestea, în momentul de faţă văd această chestiune mai degrabă ca un bine făcut celor cu drepturi de autor. Mi se pare just faţă de ei ca publicul să cumpere de exemplu un CD cu trupa preferată, dar asta nu înseamnă că în acelaşi timp nu îşi poate descărca de pe internet piesele..sau să le asculte pe anumite site-uri. Dar de aici până la a fi monitorizată toată activitatea pe internet şi de a aplica sancţiuni consider că e mult prea mult. Sunt total de acord cu voi când spuneţi că ne sunt încălcate drepturi precum libera exprimare, intimitatea..Dacă Google şi Wikipedia au protestat,înseamnă că problema e destul de gravă. Altfel spus , internetul aşa cum îl ştim astăzi va dispărea pentru totdeauna.

    Ceea ce mi se pare ciudat este faptul că s-a aflat tocmai acum despre acest document, ducând la această explozie media de păreri ,şi nu este exclusă existenţa unor teorii conspiraţionale.
    Biszok,Bogdan.(Luni,30 ianuarie 2012) Ce trebuie să ştii despre ACTA: Dacă vezi un film piratat,poliţia Internetului te poate pedepsi imediat [Online] Disponibil la http://www.m.capital.ro/ news/ 160388 [accesat 5.februarie 2012].

    Pe de altă parte , susţin ideea că hotărârea trebuia făcută cunoscută publicului şi supusă la vot. La urma urmei noi suntem consumatorii de internet .
    Cât despre referirea la domeniul farmaceutic, se poate ca acest tratat sp afecteze sistemul de asigurări medicale..

    În altă ordine de idei, cele două probleme sesizate în articol sunt : faptul că ACTA limitează libertatea şi prin asta se urmareşte un control al internetului dincolo de latura pozivă care luptă cu pirateria în favoarea susţinerii drepturilor de autor.
    În al doilea rând deşi hotărârea se dezbate din 2008, nimeni nu a ştiut de existenţa acesteia, toate hotărârile fiind luate cu uşile închise.
    În concluzie, cred că dacă această hotărâre va fi aprobată se va creea mult mai multă panică în rândul populaţiei, dar cu siguranţă se vor găsi soluţii de către hacke-ri..Trăim într-o ţară în care mai este mult de lucrat la sistemul legislativ pentru a fi puse în practică decizii precum ACTA.

  20. Sunt de acord cu sentimentul de îndoială pe care vi-l induce ACTA în ceea ce privește posibilitatea limitării libertății de exprimare, dreptul la viața privată și cunoaștere. În același timp însă, trebuie să recunoaștem faptul că este necesară o mai bună recunoaștere a drepturilor de autor.
    De asemenea, pirateria reprezintă o problemă din ce în ce mai mare în România, însă modul în care a fost negociat și semnat Tratatul ACTA , departe de ochii societății civile, ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește libertatea individuală și respectarea principiilor democratice.
    Trebuie menționat că ACTA nu vizează doar conținutul de pe internet , protejarea drepturilor de autor , ci și medicamentele generice, ieftine și toate produsele ce pot fi copiate după branduri consacrate.
    Articolul din EVZ al Monicăi Lungu, Mădălina Piloff, Dan Stancu, Ionuț Fantaziu* prezintă versiunea oficială asupra ACTA, ca organism ce va lupta impotriva furtului de proprietate intelectuală și nu va afecta libertatea de exprimare pe internet.
    În același timp, site-urile de specialitate asociază ACTA cu legea “Stop Online Privacy Act”- SOPA din SUA , unde membrii Congresului au amânat votul după ce Wikipedia si Google au protestat timp de o zi prin blocarea accesului la conturile lor.
    Așa cum spunea și Victor într-unul din comentariile de mai sus, ACTA ar putea genera controlul fiecărui PC, conform art 27(4) al Tratatului. De asemenea, nu vreau să fiu înțeleasă greșit, nu am nicio problemă să achiziționez licențele pentru anumite programe, însă doar programe non-corporatiste, care costă rezonabil și pe care le folosesc cu o frecvență maximă.
    Totuși, prin aplicarea ACTA am avea suport din partea celor care ne vând programele, fie ele aplicații, jocuri, filme (rularea acestora), sisteme de operare, etc., iar acest suport contează foarte mult. Din punctul meu de vedere este normal ca atunci când faci ceva, scrii ceva (creație proprie) când „inventezi” ceva, să fie doar al tău, fără a avea neplăcerea ca cineva să își însușească munca depusă de tine, care ți-a solicitat un timp destul de îndelungat și la care ai avut anumite costuri de întreținere.

    * http://www.evz.ro/detalii/stiri/internetul-ar-putea-fi-cenzurat-romania-a-semnat-acta-963483.html (accesat în data de 05,02,2012, ora 17,30)

  21. Pe scurt, articolul punctează următoarea situaţie: „posibilitatea monitorizării oricărui conţinut, inclusiv cel de e-mail, mesagerie, orice trafic de date care semnalează folosirea ilegală a unui material purtător de copyright”. După părerea mea, este vorba despre un fenomen cu o aplicabiliatate la o scală mult mai mare… de reţinut este ideea de control, monitorizare. O mare parte a vieţii unui om este oricum controlată sub o anumită formă (la şcoală, la muncă etc.), şi acesta trebuie să simtă că mai are un moment de „scăpare” în viaţa privată… moment care – în ultimii ani – a început să fie intermediat şi de mediul online.
    Venind în completarea colegilor comentatori: „Cu uşile închise…” ? Până la urmă cine ar fi de acord să fie perchiziţionat mai ceva ca pe stradă, în viaţa privată? Majoritatea oamenilor au lucruri mai importante, şi mai valoroase în calculatorul personal decât au în fiecare zi la ei (în viaţa de zi cu zi, departe de calculator). Normal că astfel de decizii se iau cu uşile închise, şi nu se intreabă consumatorul de internet dacă doreşte sau nu să fie perchiziţionat (întrebarea nu are un răspuns care nu este evident).
    Dacă este să o privim la nivel naţional (căci este clar o problemă la nivel global), acest „scandal” pare a fi asemănător cu situaţia de la BAC de anul trecut: o măsură drastică luată pentru a demonstra un punct de vedere – măsură care putea fi luată treptat, într-un sistem în care problemele s-au perpetuat în atâţia ani de zile (Revista 22, Ediţie online, 2011, „Se curăţă fraudele de la Bac”, disponibil la: http://www.revista22.ro/articol.php?id=11943). Dacă şi acum vor să demonstreze că românul fură, şi vor să o demonstreze la o scală cu totul nemaîintalnită până acum, vor reuşi, aşa cum au reuşit şi cu examenul. Există totuşi o diferenţă faţă de examenul de BAC: populaţia căreia i se va lua dreptul de a „fura” va fi de multe ori mai mare (dacă printre populaţia care a dat BAC-ul se numărau doar oameni de 18 ani, poate şi un pic peste… populaţia cu acces la internet se numără începând de la persoane cu o vârsta foarte „fragedă”, până la oameni de peste 50 de ani).
    De fapt, ceea ce sperie cel mai mult cu acest ACTA este ideea că va exista un drept formal, permis, delegat unei autorităţi, de a controla/ de a avea acces la informaţiile personale (Comisia Europeană 2008/2009, disponibil la http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2008/october/tradoc_140836.11.08.pdf). Sincer, nici până acum nu cred că am trăit într-o lumea prea sigură, din punct de vedere al securităţii informaţiei (şi exemplele sunt numeroase, de la conturi bancare până la parole de email).
    Măsuri trebuiesc luate împotriva pirateriei pe internet, dar nu prin mijloace de control absolut – aceasta este ideea care se vehiculează. Ca şi în cazul bacalureatului, este mai uşor să distrugi şi să o iei de la capăt, decât să repari treptat. Cine ar vrea să adopte varianta mai grea, dar poate mai temeinică, în locul variantei şocante, de impact, şi (cred eu) de scurtă durată. Există multe soluţii prin care se pot proteja drepturile de autor… trăim într-un secol în care multe lucruri sunt posibile: campanii de responsabilitate socială, criptări software etc. Poate suna a fantezie ce zic eu aici, dar pentru cineva care nu vede o solutie emigrarea in ţările „calde”, este ok să ai un alt punct de vedere, să speri că ceva se va schimba, şi că nu va trebui să fugi atunci când este mai greu.

    Cu stimă.

  22. Nu pot să nu remarc construcția articolului, dar și a natura comentariilor: o împletire de argumente pro și contra, structură specifică de altfel unei chestiuni controversate. Le remarc și pentru că am convingerea că, deocamdată, aceasta este forma discuțiilor despre ACTA (tardiv, e adevărat, ajunse în atenția publică): o împletire de argumente, idei, rațiuni, mize, valori, drepturi și înverșunare.

    Sunt de acord cu faptul că agitaţia din jurul ACTA poate fi transformată, fără o abordare raţională, argumentată şi susţinută, „într-un strigăt patetic la scară planetară” (mai ales când este invocat cu disperare „dreptul nostru de a locui pe această planetă”), așa cum sunt de acord și cu faptul că se pot ridica semne de îndoială atunci când cei care reclamă cu precădere ACTA sunt hacker-ii care au – poate – cel mai mare interes în această zonă. Mai mult decât atât, aceștia sunt și cei care pot reacționa agresiv împotriva ACTA.

    Pe de altă parte, susțin concepția conform căreia, scoţând de sub semnul patetismului şi aducând în zona pertinenței această controversă, ACTA aduce în atenția publică mondială aspecte importante legate de valori, libertatea de comunicare, intimitatea, dreptul la informare, dreptul la cunoaștere etc., cu atât mai mult cu cât ACTA vine cu atingeri nu numai ale unor libertăţi morale, dar și ale unora de tip fizic, utilizatorul putând fi închis pentru o parte din aceste potențiale infracţiuni. Mergând în sensul împletirii invocat la începutul acestui comentariu, înverşunarea împotriva ACTA la nivel global ridică semne de întrebare despre miza reală: este una morală sau mai degrabă financiară? Se doreşte un control al Internetului? Se doreşte un control de tip Big Brother? Se adeverește povestea orwelliană a romanului 1984?

    Într-o abordare sistematică, discuțiile despre asumarea unor măsuri de tipul ACTA trebuie să aibă în vedere o întrebare esențială: utilizatorul folosește ceea ce scoate de pe Internet (filme, muzică, jocuri, software etc.) pentru comercializare (idee care aduce cu sine, în mod evident, obținerea unor venituri necuvenite), pentru uz propriu sau pentru simpla împărtășire cu alți utilizatori al conținutului de care acesta dispune la un moment dat prin mijloace diverse (poate chiar achiziție)? Comercializarea unui conținut care nu îți aparține este, fără îndoială, reprobabil, neexistând nici un fel de argumente în favoarea acestui comportament. Nici downloadarea conținutului pentru uz propriu nu exonerează utilizatorul de plata respectivului material. Cât despre împărtășirea cu ceilalți utilizatori, cu referire directă la practica torrenților, avansez ideea (fără să susțin că e cea corectă) conform căreia vorbim despre o formă de schimb a cărui monedă nu este banul, ci un alt conținut. Astfel, nu asistăm la o comercializare, dar probabil că la un troc.

    E adevărat că există temeri legate de încălcarea anumitor valori, dar şi drepturi ale omului (enumerate mai sus), însă nu putem ignora problema încălcării drepturilor de autor. Astfel, există pericolul, chiar, aș putea spune, al unei întrebări cu referire la importanța drepturilor omului în raport cu drepturile de autor. Primele le includ pe cele din urmă sau sunt chestiuni diferite? Putem privi din acest unghi lucrurile? E normal ca munca unui individ să fie diluată și nerecompensată, fiind la îndemâna tuturor? Totuși, ajungând iar la mize, se naște o nedumerire: cine beneficiază de drepturile de autor? Companiile? Autorii? Nu cumva se întrezăresc niște interese la nivel înalt? Pe de altă parte, nu de ieri există sisteme de securizare, de protejare a drepturilor de autor, deci în favoarea copyright-ului, care să prevină copierea conținutului de pe mediile de stocare. Soțul meu, un împătimit al jocurilor pe computer, îmi povestea cum un joc recent nu a putut fi „spart” de hacker-i, singura posibilitate de a-l juca fiind achiziționarea acestuia. Deci se poate.

    Cât despre monitorizarea permanentă și inacceptabilă, dați-mi voie să mă amuz: nu suntem deja monitorizaţi? Telefoanele sunt ascultate fără acordul nostru, poate doar cu o hotărâre judecătorească (când înregistrările devin publice). Poate fi ACTA legalizarea a ceea ce se întâmplă deja, ca o justificare a autorităților în acest sens? Domnul Matei Martin (2012) în Dilema veche consideră că ACTA „e la fel ca lupta împotriva terorismului, în numele căreia s-au comis numeroase abuzuri. Numai că în cazul legilor de combatere a pirateriei nu există vreo ameninţare directă la adresa securităţii naţionale – ci doar dorinţa de a proteja drepturile unei minorităţi”. De asemenea, dumnealui susține (nu fără temei) o idee asemănătoare cu ceea ce spuneam și eu mai sus: „Marea problemă cu ACTA e dacă reuşeşte, într-adevăr, să protejeze drepturile de proprietate intelectuală şi dacă acest „deal“ e convenabil în comparaţie cu deranjul provocat de imixtiunea în sfera privată a utilizatorilor de Internet. Pînă una-alta – dacă vorbim de eficienţă – tocmai China, una dintre ţările care tolerează, ba chiar cultivă pirateria, nu vrea să ia parte la tratat. În schimb, vor putea fi verificaţi mai temeinic cetăţenii germani.”.

    Se pune și problema faptului că vina nu e doar la utilizatorul final, ci mai ales la sursă. Ca de obicei, se încearcă înăbuşirea efectelor, și nu a eliminării cauzelor. Așa cum am precizat de la început, chestiunea adusă în discuţia publică la nivel mondial a ACTA este o împletire de argumente pro și contra, să sperăm că nu cu sumă nulă. Însă, oricare ar fi miza acestor posibile măsuri strânse sub umbrela amenințătoare a ACTA, încerc să ies puțin din controversă și mă întreb cum e posibil ca, pentru acest tip de drepturi prețioase, e adevărat, se poate încrâncena o lume întreaga, iar pentru probleme ale umanității (dacă îmi permiteți și mie un soi de patetism) precum foametea, sărăcia, analfabetismul, conflictele armate, cruzimea împotriva animalelor și multe altele ne întristăm, ne înduioșăm, spunem că „asta e viața!” și trecem mai departe ca și cum beneficiile care vin o dată cu utilizarea Internetului sunt mai importante decât viața în sine. Aștept coalizarea coloșilor care activează în spațiul virtual pentru aceste probleme, cu adevărat, și nu sub forma superficială a responsabilității sociale corporatiste despre care știm cu toții că este doar un instrument de marketing.

    *Martin, Matei. (2012) ACTA. Dilema Veche, [Online] 416, Disponibil la adresa: http://dilemaveche.ro/sectiune/zi-cultura/articol/acta [accesat în data de 06 februarie 2012]

    • As lua-o pe rand: pe hackeri ii lasa absolut rece ca se mai pune inca o lege – ceea ce fac ei acum pot si vor face cu sau fara ACTA. Ei sunt chiar mai putin expusi decat restul utilizatorilor „obisnuiti” de internet. Sincer, faptul ca ei au dat „strigatul de lupta” mi se pare chiar admirabil, pentru ca ar fi putut foarte bine sa taca si sa-si vada de ale lor – repet, ei chiar stiu cum functioneaza internetul si ce pot face pentru a trece peste restrictiile impuse de ACTA.

      Miza acestui tratat este controlul – administratia Obama lucreaza deja la o „identitate unica pe internet”, astfel incat sa ai un cont si o parola unica pentru toate site-urile, internet banking, etc. Pentru protectia noastra, desigur. N-a raspuns nimeni la intrebarea: ce se intampla in momentul in care un hacker pune mana pe respectiva identitate si poate sa-ti distruga intreaga viata in cateva secunde. Problema majora cu ACTA este ca eludeaza controlul judiciar – un detinator de drepturi poate obtine direct la ISP toate datele utilizatorului, fara a fi nevoit sa apeleze la un judecator.

      Se spune si se repeta de catre sustinatorii ACTA ca se va face o diferentiere intre uzul pentru comercializare si cel personal – problema e ca nu exista nicio definitie pentru cele doua tipuri de utilizare.

      Drepturile de autor au fost extinse dincolo de orice limita a bunului-simt, in principal de corporatiile americane (prima modificare a legii copyright-ului a fost facuta la cererea corporatiei Disney). E normal ca munca unui individ sa fie nerecompensata? Fireste ca nu. Dar, asa cum pe buna dreptate adresati intrebarea, cine beneficiaza de drepturile de autor? Studiourile de inregistrari din SUA au fost nevoite sa plateasca despagubiri in valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari (nu-mi amintesc cifra exacta si nu reusesc sa gasesc acum linkul) artistilor cu care semnasera contracte, dar pe care nu-i plateau pentru muzica pe care o vindeau. In State, disputa privind SOPA a devenit una intre industria de divertisment (Hollywood) si industria high-tech, desi aceasta din urma nu se considera parte a conflictului. Industria de divertisment nu intelege internetul si nu intelege cum ar putea utiliza internetul pentru a face profituri frumusele. In dezbaterea la nivel international apare constant acelasi argument: daca ii dai publicului ce isi doreste si cand isi doreste, publicul va plati. Pirateria apare din mai doua motive: 1. indisponibilitate – continutul pe care il vrei nu e disponibil pe niciun canal legal (se intampla des in Australia, Canada si alte state in care populatia are venituri suficiente, dar nicio cale de a achizitiona ceea ce isi doreste), 2. „masurile tehnice de protectie” – din cauza carora un utilizator care a cumparat legal un DVD nu are posibilitatea sa urmareasca respectivul film decat pe un DVD player, dar nu pe calculator, pe smartphone sau pe tableta si 3. lipsa de resurse financiare pentru a cumpara continutul respectiv, din cauza preturilor prohibitive pentru anumite tari. Imaginati-va ca Hollywood-ul ar fi venit de la bun inceput cu solutii pentru aceste trei probleme si ca ar fi existat de la bun inceput (adica de cand a devenit internetul popular) site-uri pe care puteai sa cumperi ce-ti doreai oricand iti doreai si fara niciun fel de restrictii – credeti ca ar fi inflorit atat de mult site-urile de piraterie? Si inca o intrebare: vi se pare normal ca Kim Dotcom, care avea un site de file-sharing, sa fie condamnat la 50 de ani de inchisoare, in timp ce un criminal care a violat si ucis o femeie sa primeasca doar 15 ani? Dupa cum bine comenta cineva, doctorul care l-a ucis pe Michael Jackson a primit 5 ani de inchisoare, dar, daca descarci un album al lui Michael Jackon, ai putea primi dublu. Copierea a existat si inainte de aparitia internetului – aduceti-va aminte de casetele pe care le inregistram cu muzica de la radio sau de casetele VHS piratate, care adunau zeci de oameni intr-o singura casa, pentru ca alternativa era sa-l vedem pe tovarasul in vizita la combinate. Setea de cultura si de informatie a existat si inainte sa apara internetul – internetul n-a facut decat sa ajute masele sa aiba acces la cultura si la informatie mai usor si sa simplifice procesul de copiere. Va amintiti cum circulau prin anii 90 baietii cu CD-uri cu filme de vanzare? Aia intr-adevar era piraterie, pentru ca ei descarcau gratuit un film si apoi il vindeau pentru profit – schimbul de fisiere nu presupune niciun profit.

      In ceea ce priveste monitorizarea, sunt de acord ca suntem deja monitorizati, dar e nevoie de o hotarare judecatoareasca pentru aceasta monitorizare. Nu orice detinator de drepturi de autor se poate duce in acest moment la furnizorii de servicii de internet sa ceara datele tale de utilizator ca sa-ti trimita politia pe cap – dupa ACTA exact asta se poate intampla. Si tocmai asta e problema – ca se eludeaza controlul judiciar. Si, asa cum ati spus, China – cel mai mare producator de produse contrafacute – nu a semnat ACTA. Nici Rusia.

      „Vina nu e doar la utilizatorul final, ci mai ales la sursa” pune un pic problema in mod gresit – pentru ca la torente fiecare utilizator final e si sursa, ca asa functioneaza internetul. In secunda in care eu descarc un fisier, la randul meu devin sursa pentru altii care descarca acelasi fisier. Sunt de acord ca se incearca inabusirea efectelor, dar cauzele nu sunt site-urile de file-sharing.

      In ceea ce priveste foametea, saracia si celelalte probleme pe care le mentionati – dupa cum probabil stiti, omul este o fiinta relativ egoista, il intereseaza lucrurile care il afecteaza direct si pentru astea lupta mai abitir decat pentru concepte nobile. De data asta insa, cel putin din punctul meu de vedere, lupta impotriva ACTA este o lupta pentru dreptul la informare, dreptul la libera exprimare si dreptul la cultura indiferent de statutul economic pe care il ai. Si as zice ca asta e o cauza nobila.

      • Dragă Daria,

        Apreciez și respect comentariul tău. Mai mult decât atât, sunt de acord cu aproape tot ce ai spus. Punctul meu de vedere încerca să sublinieze faptul că ACTA este un demers care a născut controverse și, ca atare, trebuie dezbătut intens. Nu am spus că sunt de acord cu documentul care ar îngrădi libertatea de exprimare și așa mai departe. Spun doar că ar trebui găsite toate argumentele, și pro, și contra (de altfel, procedură specifică în cazul unei dezbateri), analizate „la rece” și apoi făcute propuneri de modificare/completare. Bineînțeles, nu de muritorii de rând, ci de cei care au un cuvânt de spus și sunt și auziți. Asta e cu adevărat Utopie (pentru Gabriela Luca), din păcate.
        Altfel, normal că nu sunt de acord cu intrarea cuiva (oricine) cu bocancii în viața mea virtuală, oricum, oricât și oricare ar fi ea.

        O seară bună, mi-a făcut plăcere,

  23. Prioritățile interesului public pendulează acum între răfuielile de la cozile din supermarketuri ca reacție la codul roșu de zăpadă, demisia lui BOC pentru “detensionarea situației politice și sociale din țară”, premisele găsirii de gaze naturale în Marea Neagră și reacțiile pro, dar cu precădere împotriva ACTA.
    Dacă în călătoria mea zilnică pe internet am rămas neutră în privința primelor lucruri din listă – cu diferența că mi-am sunat bunicii să văd cum fac față frigului, sunt totuși de părere că subiectul ACTA își merită toată atenția.

    Cifrele vin să confirme argumentul doamnei Brindusa Armanca: pirateria definită ca „punerea în circulație și folosirea abuzivă a operelor de orice fel fără a se ține cont de copyright” este un fenomen de mare amploare. Studiul global al Business Software Alliance (BSA) pentru anul 2010, ce evaluează situația pirateriei software în întreaga lume, arată că “valoarea comercială a software-ului nelicenţiat instalat pe computerele personale din România a atins suma de 195 milioane dolari în 2010, corespunzătoare unei rate a pirateriei de 64%”, în timp ce la nivel global media este de 42%, cifra dublându-se față de 2003 când studiul a fost realizat pentru prima dată.
    În acest context, ACTA (Anti Counterfeiting Trade Agreement) apare ca o inițiativă legislativă cu rolul creării unui cadru legal de combatere a pirateriei în mediul digital. Până acum, nimic (foarte) nou sub soare: „ACTA nu aduce drepturi noi şi se suprapune în mare parte peste prevederile Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale şi Convenţiei de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice, instrumente preluate prin directive şi aplicabile la ora actuală în statele Uniunii (Europene).” Și totuși ce face această inițiativă să fie atât de controversată? Răspunsul la această întrebare este miezul răspunsului la o alta, care ne frământă din 1990 încoace mai ales pe noi, românii. Ne-am câștigat pe deplin libertatea de comunicare, dreptul la viață privată și la cunoaștere?

    Aspectele sensibile ale noii inițiative au fost bine punctate până acum și sunt direct legate de modul în care ACTA propune pe de o parte monitorizarea, respectiv penalizarea pirateriei. Să le luăm pe rând:

    Într-o primă fază, ACTA propune monitorizarea continuă a tuturor activităților online de către frunizorii de internet pentru identificarea și semnalizarea folosirii ilegale a “unui material purtător de copyright”, stocând toate informațiile legate de activitățile noastre de zi cu zi din lumea virtuală. Conform ACTA setul de date poate fi accesat în orice moment, de oricine suspectează un anumit user de piraterie. Acest punct ridică două dileme: pe de o parte accesarea corespondenței private încalcă un drept garantat prin Consitituție (așa cum menționează a mai sus), iar pe de alta o problemă de valoare, legată de modul în care informația legată de fiecare dintre noi va fi folosită. Și-mi place modul direct în care bgd o spune deja: ”moralitatea omului diferă de la caz la caz și nimic nu ne garantează că un om, sub acoperirea legii, nu se va folosi de puterea pe care o are pentru a-și servi propriile interese. Eu unul nu doresc să mă risc, eu unul nu am încredere în alții…mai ales acum când viața ne este din ce în ce mai conectată la internet”. O judecată pe care tind să o susțin în contextul în care astfel de informații pot fi vulnerabile atât din perspectiva internă, a celor ”acoperiți de lege”, cât și externă din perspectiva hackerilor ce au demonstrat de-a lungul anilor că pot sparge și cele mai dificile coduri – vezi cele mai celebre spargeri, top realizat de IT Security Editors (2009).

    Pe de altă parte și modul în care se vor aplica penalitățile ridică semne de întrebare. Bbk punctează bine tocmai lispurile definiției pirateriei: se va porni întotdeauna de la premiza de vinovăție în cazul transferului oricărui fișier? ”Dacă o persoană downloadează un torrent, se poate spune că încalcă copyrightul cuiva? Când iei de pe net ceva, nu ai de unde să știi ce copyright are fiecare fișier (…) doar după ce îl iau, îl instalez, eventual atunci pot să citesc că ar avea copyright” ceea ce ce prea târziu deja. În acest caz, mutăm discuția în zona judecăților de valoare fundamentale legate de moralitatea și conduita umană. Inclusiv principiul american folosit în justiție: nevinovat până la proba contrară va trebui reevaluat, cu atât mai mult cu cât SUA este printre primele țări care au semnat acest tratat.

    Din punctul meu de vedere însă, cel mai perfit aspect pe care ACTA îl promovează este standardizarea unui cadru legal, la nivel cât mai global, în condițiile în care puterile sunt în continuare inegal distribuite. Văd pirateria ca apărând nu din trufie sau dorința de a demonstra răzvrătirea împotriva sistemului (când piratezi software) sau că nu respecți și îndrăgești actul de creație al muzicienilor și actorilor atunci când downloadezi muzică sau filme. Ba dimpotrivă! Suntem în continuare limitați din punct de vedere al puterii de cumpărare și încercăm să ținem pasul cu dezvoltarea exponențială a conținutului media. Poți merge la cinema pentru unul, două filme pe lună, poți cumpără la un preț de câteva ori mai mare față de țara de origine un album al artistului preferat, însă nevoile de cunoaștere nu se limitează la doar ”câteva”, ci cresc într-un ritm alert. Iar studiile neuroclinice vin și confirmă cum devenim din ce în ce mai dependenți de conținul media, respectiv consumul de internet, Matt Richtel (2010).

    Și pentru că întrebarea dacă ne-am câștigat pe deplin libertatea de comunicare, dreptul la viață privată și la cunoaștere a rămas fără un răspuns direct, adaug la punctele de mai sus limitarea conținului media propusă indirect de ACTA. Cei care vor să schimbe lumea din jurul lor postând pe blog sau creând comunități cu țeluri ambițioase de scoatere la lumină a mizeriilor, nedreptăților, lucrurilor ascuse de altfel ochiului public, vor putea fi reduși la tăcere simplu și eficient. Ioan a menționat deja cum: ”dacă aveți un site sau un blog acesta va putea fi închis oricând în urma unei simple cereri din partea unei companii care se va plânge firmei unde acesta este găzduit că materialele postate acolo contravin drepturilor de autor”. În acest context, Word of Mouse (și canalele prin care este promovat) va deveni o amintire.

    Schimbarea pe care ACTA o propune este una fundamentală și, recitind comentariile de mai sus, nu mă pot abține să nu mă gândesc la iroinia definiției utopiei. Conform DEX, utopia este un ”1. ideal, concepție politică sau socială generoasă, dar irealizabilă (din cauza condițiilor obiective date). 2. Proiect imaginar, fantezist, irealizabil”. Nu mă așteptam așadar să regăsesc într-un cadru legislativ concret Utopia descrisă de George Orwell în 1984.

    Faptul că am aflat de acest proiect legislativ atât de târziu, fără a fi supus dezbaterii publice, nu face decât să îmi întărească părerea că structurile guvernamentale nu acordă niciun interes libertății individuale, ci caută doar măsuri de control cât mai intime, intruzive, de genul celor prezentate în 1984.

    Așadar, nu pot fi de acord cu ACTA în forma legislativă actuală pentru că anulează libertatea transferului de informații prin intermediul internetului și, la un nivel mult mai intim, va schimba traiectoria ”normalității” vieții mele de zi cu zi. A nu se înțelege totuși că susțin pirateria, ci doar, punând în balanță avantajele și dezavantajele implementării ACESTUI proiect legislativ, ajung la concluzia că ACTA ne va da șah mat fiecăruia dintre noi.

    *Codrea, Codrin. (2012) ACTA – sau o cum revine o veche poveste, [Online], Disponibil la adresa http://www.criticatac.ro/13977/acta-sau-cum-revine-veche-poveste/ [accesat în data de 6 februarie 2012]
    *Olteanu, George. (2009) Să lămurim cum e cu pirateria: Interviu exclusiv cu directorul AIMR, [Online], Disponibil la adresa http://www.go4it.ro/internet/sa-lamurim-cum-e-cu-pirateria-interviu-exclusiv-cu-directorul-aimr-4813370/ [accesat în data de 6 februarie 2012]
    *Sorin, na. (2011) Valoarea software-ului piratat în ROmânia – 195 milioane dolari în 2010, [Online], Disponibil la adresa http://laptopnews.ro/valoarea-software-ului-piratat-in-romania-195-milioane-dolari-in-2010.html [accesat în data de 6 februarie 2012]
    *IT Security Editors. (2009) Top 10 Most Famous Hackers of All Time, [Online], Disponibil la adresa http://www.focus.com/fyi/top-10-most-famous-hackers-all-time/ [accesat în data de 6 februarie 2012]
    *Richtel, Matt. (2010) Attached to Technology and Paying a Price, The New York Times, [Online], Disponibil la adresa http://www.nytimes.com/2010/06/07/technology/07brain.html?adxnnl=1&ref=matt_richtel&adxnnlx=1311730582-ysk1z9cUBfaDPv/xEKtxzQ [accesat în data de 6 februarie 2012]

    Cu stimă,

  24. În ceea ce privește articolul dumneavoastră, am constatat că aveți o atitudine critică la adresa Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii (cunoscută prescurtat ACTA), ce a fost semnat de 22 de țări membre UE la finele lunii ianuarie ac. Din ce am înțeles, acesta va fi supus votului în plenul Parlamentului European în luna iunie 2012. Într-adevăr, în România hackerii Grupului Anonymous au transmis un apel (care a plecat de la monitorizarea activității pe Internet; îngrădirea libertății de exprimare și implementarea unei ”dictaturi globale”) prin care au îndemnat ”la acțiune împotriva dictaturii pe Internet”.

    Din ce am observat, în primul paragraf al articolului ați concluzionat din punct de vedere normativ, faptul că ACTA aduce în dezbatere problema ”posibilei limitări a libertății de comunicare și a respectării dreptului la viață privată și la cunoaștere”. De asemenea, am văzut că și ceilalți cititori susțineți în mare parte această idee, privind încălcarea unor drepturi. Însă, vreau să vă aduc un contra-argument față de cele spuse de voi și îndrăznesc să vă spun că dimpotrivă, din ce am citit, cred că ACTA ar urmări protejarea vieții private, adică neviolarea intimității și a corespondenței personale.

    Deși în unele țări, precum Franța, există deja legi potrivit cărora descărcarea fără licență a muzicii și filmelor de pe internet este pedepsită, semnarea ACTA a determinat o serie de proteste la nivel european. Acestea au la bază îngrijorările sociale cu privire la limitarea libertății de comunicare, prin permisiunea acordată providerilor de internet să acceseze comunicațiile personale. Cu alte cuvinte, providerii vor avea ”puterea” să se uite în calculatorul meu oricând, să-mi urmărească orice mișcare și bineînțeles să-mi blocheze IP-ul. Deși, așa cum spunea și un alt cititor mai sus, să vadă la cine te-ai referit aceste lucruri se întâmplă deja mai mult ca sigur.

    ACTA a fost inițiat în Japonia având ca premisă îndepărtarea pirateriei și a folosirii abuzive a operelor de orice fel, care subminează titularii de drepturi și încurajează criminalitatea organizată. Cu toate că mi se pare firească și legală lupta contra pirateriei, recunosc că mi-ar fi foarte greu să mă lipsesc de libertățile și drepturile de care beneficiez (încă) în prezent. Mă gândesc că există și alte dedesubturi ale problemei, probabil diferite interese au dus către luarea unei asemenea decizii, fiind vorba poate chiar de o ”teorie a conspirației”. De aceea, cred că este imposibil ca cei care au inițiat acest acord să nu se fi gândit și la posibilitatea ca prin aceste măsuri să se ajungă la desființarea unor siteuri/platforme renumite precum Youtube, Twitter sau Wikipedia, după cum ați spus și dumneavoastră în articol. În susținerea acestui argument vă pot exemplifica protestul din ianuarie a.c. al Wikipediei (căreia i s-au alăturat Yahoo, eBay, Facebook) față de SOPA (reglementarea similară a SUA), când aceasta și-a închis varianta în limba engleză, afișând următorul mesaj: ”Imaginați-vă o lume fără acces gratuit la cunoaștere!” .

    De fapt, nici în SUA, SOPA nu a fost acceptată de majoritatea cetățenilor care, pe lângă formele clasice de protest, au apelat la noi forme de manifestări, respectiv trimiterea a numeroase petiții Congresului american. Într-adevăr, așa cum ați remarcat și dumneavoastră, internetul reprezintă în momentul de față o ”miză financiară fabuloasă pe plan mondial” datorită activității de business online. Însă, aș avea și aici un contra-argument la adresa celor spuse de dumneavoastră și anume că potrivit legislației naționale: ”punerea la dispoziția publicului prin internet sau prin alte reţele de calculatoare a operelor sau a produselor protejate prin drepturile de autor constituie infracţiune potrivit art. 138/7 şi 139/8 din Legea nr. 8/1996 şi se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 4 ani sau cu amenda”. Pentru mai multe detalii vă sugerez să citiți articolul lui Victor Constantinescu, ”unul dintre cei doi experţi în securitate informatică recunoscuţi ca MVP (Most Valuable Professional) de către Microsoft în România. Cu câţiva ani în urmă a renunţat complet la informatică pentru a se dedica dreptului. În prezent este auditor de justiţie în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi scrie pe teme de justiţie pe blogul http://www.victorc.org”. Constantinescu, Victor (02.02.2012). ACTA – Furtună într-un pahar cu apă. Disponibil online la URL: http://www.businesscover.ro/02-02-2012-acta-furtuna-intr-un-pahar-cu-apa/ (03.02.2012).

    Elaborarea proiectului ACTA a devenit cunoscută recent consumatorilor de Internet, deși procedurile de adoptare au început din 2010. Însă, nepopularizarea discuțiilor pe marginea ACTA a creat numeroase speculații cu privire la miza reală a măsurilor. Semnarea ACTA de către Guvernul României fără consultarea populației a creat premisele pentru distorsionarea unor mesaje promovate de canalele mass-media. De asemenea, pe internet au luat amploare mesajele privind atragerea la proteste (de exemplu „Bucureștiul spune NU-ACTA! Invită-ți prietenii!”), astfel că s-a ajuns la semnarea unei petiții în care se cere CNA-ului sancționarea unor posturi de televiziune, conform art 89, lit.c din Legea Audiovizualului pentru modul distorsionat în care au fost prezentate evenimentele. Au început și românii noștri să reacționeze vis-à-vis de semnarea ACTA în mai multe orașe mari din țară (Iași, Brașov, Cluj, Sibiu, Oradea, Craiova, București). Astfel, protestatarii au avut la ei pancarte pe care scria: „Uniți împotriva cenzurii”, „No ACTA”, „Jos cenzura”, „Veniți cu noi, ACTA la gunoi” sau „ACT now or ACTA will blow your life”. Și exact cum ați notat și dumneavostră, realitatea așa cum este ea în România, ”în timpul protestelor din ianuarie, președintele CNA a dat publicității o recomandare pentru evitarea la televiziune și la radio a distorsiunilor și confuziei, a mesajelor violente sau incitatoare, pentru corectitudine și pluralism în formarea opiniei etc.”, lucru de care nu s-a ținut cont până acum.

    Probabil motivul pentru care au reacționat la acest nivel ar putea fi și acela că în România, ”Guvernul a semnat acordul fără consultări”, după cum ați și spus în articol, iar ACTA a devenit un nou subiect de dezbatere între opozițite și putere. Din știrile pe care le-am citit am înțeles că opoziția a cerut Guvernului să renunțe la ACTA.

    Exact cum am mai spus, probabil nu toată lumea a citit ACTA per ansamblu, dar fiecare își dă cu părerea (și probabil așa se va spune și despre mine acum). Astfel, am văzut că mulți dintre voi ați postat comentarii critice la adresa adoptării ACTA. Sunt de acord cu voi într-o oarecare măsură, pentru că dacă aveți dreptate în tot ceea ce spuneți înseamnă că vom fi afectați cu toții. Am observat că ați venit în susținerea articolului și v-ați argumentat punctele de vedere atât din punct de vedere etic (iar aici intră în special încălcarea libertăților și drepturilor userilor), cât și factual (privind noua realitate propusă de ACTA). Ce mi s-a părut interesant este faptul că ați fost câțiva care ați insistat pe ideea monitorizării și reglementării medicamentelor, care influențează direct viața oamenilor. Imediat după ce am citit ceea ce ați postat, am mai căutat informații pe acest subiect și am constatat că aveți dreptate, motiv pentru care vă susțin ideea. De asemenea, sunt de acord cu voi atunci când spuneți că trusturile media au avut de câștigat enorm în urma acestei forme de piraterie online. Chiar am citit de curând că până și Paulo Coelho a declarat că site-urile de piratare prin file-sharing sunt un instrument foarte bun de promovare pentru un artist, motiv pentru care se declară împotriva ACTA, SOPA și PIPA.

    În ceea ce privește părerea mea despre adoptarea acordului, vă pot spune că sunt în expectativă. Opiniile oamenilor sunt împărțite și mă gândesc că există o influență de masă, că cei mai mulți nu au citit tratatul, lăsându-se convinși foarte ușor de ceea ce li s-a spus. Sunt de acord cu multe dintre punctele enunțate de voi, în special de faptul că populația nu a fost anunțată din timp de către autorități cu privire la posibila semnare a acestui acord. De asemenea, daca mă înspăimântă ceva este exact ceea ce spuneați voi despre medicamentele a căror comercializare ar trebui să fie monitorizată. Cu toate acestea, eu am citit tratatul și sincer nu mi s-a părut că ar presupune chiar încălcarea libertății de comunicare și viața privată. Dimpotrivă, repet faptul că nu ar trebui să uităm că și acum este înregistrată activitatea noastră online și că niciodată nimic din ceea ce postăm pe internet nu se va șterge, deoarece totul rămâne stocat undeva.

    În concluzie, propun să fim răbdători, să vedem ce se va hotărî la nivelul Uniunii Europene și apoi ce hotărâre va lua România. Spun acest lucru pentru că intuiesc că vâlva privind adoptarea ACTA va conduce la adoptarea lui așa cum au făcut deja mai multe state. Cu alte cuvinte, nu cred că ACTA va fi aplicat în România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro