Home » Dezbatere »Global / Europa » Citesti:

Ne vor apara europenii cu arme americane?

Ioan Mircea Pascu ianuarie 8, 2012 Dezbatere, Global / Europa
30 comentarii 3,710 Vizualizari

O intrebare se pune tot mai frecvent: oare criza actuala va sfarsi tot cu un razboi, asa cum s-a intamplat cu cea dintre 29-33? (In paranteza fie spus, este remarcabil ca legatura dintre cele doua fenomene mondiale se face mai mult acum, decat in anii imediat urmatori incheierii razboiului …).

Atunci am avut o combinatie de retorica nationalista cu un program agresiv de inarmari (si mari constructii publice, indeosebi de autostrazi), care a avut efectul de a scoate economia mondiala din criza, cu pretul angajarii intregii lumi pe fagasul razboiului izbucnit sase ani mai tarziu.

Astazi, desi retorica nationalista se face tot mai auzita (vezi cazul Ungariei, de pilda), politic vorbind marea majoritate a actorilor importanti fac parte din NATO si UE, ceea ce ingusteaza intrucatva marja lor de actiune independenta.

Apoi, cel mai important, economia de astazi se bazeaza mult mai putin pe productia propriu-zisa de bunuri, de exportul lor, cat pe speculatii financiare. Drept urmare, inarmarile nu mai au cum sa reprezinte acea locomotiva care sa scoata economia mondiala din criza, cum s-a intamplat in anii ’30.

Cea mai buna dovada o constituie faptul ca, astazi, desi provocarile, chiar amenintarile, la adresa securitatii mondiale se multiplica, nimeni nu ia in consideratie izbucnirea unui nou razboi mondial, drept pentru care bugetele apararii sunt reduse drastic pe toata linia.

Aceasta afirmatie trebuie citita cu doua calificari. Prima este ca, desi perspectiva unui nou razboi mondial, de talia celui de-al doilea, nu este probabila, cel putin pe termen scurt si mediu, posibilitatea izbucnirii unor conflicte semnificative, in zone ca cele ale Orientului Mijlociu sau ale Golfului Persic (vezi amenintarea inchiderii Stramtorii Urmuz), ca si in alte zone strategice sau bogate in resurse naturale, nu trebuie exclusa.

A doua calificare este ca, cel putin pentru Statele Unite, a caror economie se bazeaza in cea mai mare masura pe operatiunile financiare, productia de bunuri, desi in scadere – fiind dislocata spre tari cu costuri de productie mici – nu cunoaste insa o diminuare in domeniul militar! Chiar din contra, productia de armamente si echipamente militare, care are in spate un puternic efort de cercetare/dezvoltare, atat privat, cat si de stat, cunoaste ritmuri sustinute, pentru pastrarea avansului tehnologic, implict, a suprematiei americane in lume.

O schimbare importanta este in curs sa se produca, totusi. Sub presiunea uriasului deficit bugetar, Statele Unite vor efectua reduceri ale bugetului apararii care se vor ridica la 15% in urmatorii ani. Nu trebuie insa sa tragem de aici concluzii pripite: SUA vor continua sa ramana pe primul loc in lume sub aspect militar, continuand sa detina un avans tehnologic de cca doua decenii in fata oricarui alt stat din lume!

Mai mult, nevoia prezentei de mari proportii peste hotare – acum, dupa incheierea conflictelor din Iraq si Afganistan – se va diminua considerabil, tot ca urmare a avansului tehnologic. Astfel, capacitatea Statelor Unite de a lovi de pe teritoriul national, in termen scurt, orice punct de pe glob se va intari, initiindu-se astfel o noua forma de manifestare a traditionalului “izolationism” american. (Aceasta teza, in general redefinirea “izolationismului” in conditiile globalizarii, merita aprofundata si as saluta orice efort in aceasta directie).

Insa nu va fi un “izolationism” de tipul celui interbelic, ci, mai degraba, unul care va fi caracterizat de focalizarea atentiei si a resurselor in granitele nationale, dublata de mentinerea si perfectionarea unei capacitati rapide de interventie in orice punct de pe glob, unde se va dovedi necesar.

(Poate ca un alt exemplu in aceasta privinta il constituie Marea Britanie, care, in ultimul timp, pare sa se preocupe tot mai mult de problemele sale interne, lasand impresia ca se desprinde cumva atat de Europa, cat si de Statele Unite. Am putea sa descriem aceasta stare cu o fomula ca, asa cum Statele Unite isi “ajungeau lor insele” in perioada interbelica, si Marea Britanie astazi “isi ajunge sie insesi”. Intr-un cuvant, gaseste suficient “fun” intre garnitele nationale, ca sa il mai caute in afara …)

Este aproape sigur ca, in noile conditii – dupa incetarea conflictelor din Iraq si Afganistan si mentinerea presiunilor economice generate de actuala criza, in paralel cu redistribuira puterii pe plan mondial – Statele Unite isi vor redefini angajamentul fata de NATO (prefigurarea am avut-o in timpul operatiunilor din Libia din vara trecuta).

Aceasta inseamna ca europenii – fie in interiorul NATO, fie prin intermediul UE – vor fi nevoiti sa isi asigure intr-o masura mult mai mare decat pana acum propria aparare. Iar aceasta in conditiile in care principala “victima” a reducerilor bugetare drastice impuse de actuala criza o reprezinta tocmai apararea! Proiecte precum Eurofighter-ul, despre care nu se stie cum se va finaliza, vor ramane de domeniul trecutului, caci este greu de crezut ca tarile europene vor reusi curand sa se mobilizeze in aceeasi masura cum au facut-o atunci cand acest proiect debuta …

Mai mult, chiar in timp de scriu aceste randuri, trei dintre principalii contributori la proiectul Eurofighter au facut optiuni semnificative pentru F 35 american (se pare ca in Italia se va crea chiar o linie de productie pentru tarile europene)!?

In atari conditii, nu este deloc exclus ca europenii sa apeleze din ce in ce mai mult la armamente americane – care vor ramane in continuare atractive sub raport tehnologic si comercial – deoarece, asa cum se prezinta lucrurile acum, va fi tot mai greu de obtinut acel efort european comun necesar integrarii industriilor lor de aparare.

In general, desi integrarea continua – este vorba, cum spuneam alta data, de o integrare “negativa”, adica de nevoie, nu de voie, in domeniul financiar, impusa de criza datoriilor suverane – observam ca domeniul sacrificat tot mai mult este cel al politicii externe, de aparare si de securitate comune!

Astfel, in ciuda multiplicarii sumiturilor tarilor membre ale zonei Euro, concretizate prin convenirea unor masuri de integrare financiara si bugetara neimaginabile doar cu doi, trei ani inainte, si care vor avea drept efect o tesatura mult mai densa intre tarile membre, actiunile externe neconcertate, chiar contradictorii, se inmultesc (vezi, de pilda, cazul Frantei si al Maii Britanii, care, in ciuda efortului de “pooling and sharing” pe care l-au lansat si acreditat in domeniul militar, precum si al campaniei comune impotriva lui Gaddafi, sunt astazi pe pozitii vadit contrare in privinta continuarii integrarii in interiorul UE).

Intensificarea tenditelor centrifuge in domeniul politicii externe si de aparare commune se datoreaza in mare masura egoismului generat de criza, resentimentelor acumulate in efortul de “integrare negativa”, precum si epuizarii resurselor de “integrare pozitiva” (care permitea statelor membre sa isi coordoneze de buna voie actiunile de politica externa, aparare si securitate, intrucat era vorba de actiuni liber consimtite, nu impuse).

Drept urmare, in opinia mea, obtinerea unor pozitii comune ale UE in diverse chestiuni internationale se va dovedi din ce in ce mai dificila in viitor, intrucat cauzele mentionate mai sus, atat individual, cat si impreuna, vor accentua divergenta si nu convergenta intereselor nationale ale statelor membre.

Ce ar trebui sa facem noi, in aceste conditii? Ca sa evitam sa alunecam din nou in “zona gri” dintre adevaratul “Vest” si Estul reprezentat in primul rand de Rusia, va trebui sa ne mentinem angajamentul de a subscrie obligatiilor convenite la ultimul sumit al UE, cu obiectivul de a accede cat mai repede in Zona Euro, pentru ca altfel nu vom sta la masa deciziilor, ci vom face din nou obiectul lor.

Apoi, va trebui sa mentinem cat putem mai mult raporturile actuale cu Statele Unite, care vor fi tot mai putin interesate de zona noastra (cu exceptia, poate, a apararii anti-racheta), ca de Europa in general. Ori, daca si europenii par sa se indrepte spre piata americana pentru achizitia principalor lor sisteme de armamente, nu vad de ce noi nu am face-o. Sigur, o atare abordare va trebui sa tina seama de reglementarile in domeniu convenite deja in interiorul UE. Iar daca aceasta din urma institutie va prelua treptat rolul actual al NATO de principal garant al securitatii noastre, va trebui, desigur, sa ne focalizam si noi eforturile in aceeasi directie.

In sfarsit, cred ca va fi inevitabil sa ajungem la un modus vivendi functional cu Rusia, marele nostru vecin, cu care vom fi fortati de imprejurari sa interactionam. Aceasta nu pentru ca am contempla o intoarcere in bratele ei larg deschise, ci pentru ca, pe de o parte, nu trebuie sa fim noi aceia care creaza obstacole in raporturile dintre institutiile occidentale si aceasta mare putere, iar, pe de alta, am putea identifica domenii in care cooperarea s-ar putea dovedi si in interesul nostru national (ma gandesc, de pilda, la chestiuni ca diminuarea pretului platit pentru gazele importate si/sau includerea noastra in traseele viitoare ale transportului de gaze si titei spre consumatorii occidentali).

In concluzie, cred ca trebuie sa constientizam ca ne aflam intr-un moment de rascruce al evolutiilor internationale, pe care, daca nu vom fi constienti si capabili sa il gestionam cum se cuvine, s-ar putea sa irosim decenii de efort depus cu atata truda pana acum si, mai important, sa ne amanetam viitorul pe multi ani de acum incolo, irosind fereastra de oportunitate oferita de prabusirea comunismului si recapatarea libertatii de actiune pentru tarile de talia noastra din centrul si estul Europei.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "30 comments" on this Article:

  1. miki spune:

    “Atunci am avut o combinatie de retorica nationalista cu un program agresiv de inarmari (si mari constructii publice, indeosebi de autostrazi), care a avut efectul de a scoate economia mondiala din criza, cu pretul angajarii intregii lumi pe fagasul razboiului izbucnit sase ani mai tarziu.” spuneti dvs. “Am avut”???? Aliatii nu au avut nicio retorica cata vreme razboiul a fost iscat de nationalist-socialistii lui Hitler. In plus se repeta fraza de lemn: “pentru ca altfel nu vom sta la masa deciziilor, ci vom face din nou obiectul lor.” Ma rog chestia cu statul la masa o aud des, ar fi totusi preferabil o formula de tipul “nu vom sau vom participa” etc. Dar in esenta aveti dreptate desi ma intreb cum este cu putinta si de ce tot noi ar trebui sa incercam negocieri cu o Rusie care datoreaza Europei cel putin la fel de mult cat a datorat Germania in urma razboiului. In plus cum credeti ca e posibil sa se negocieze cu un primitiv ca Putin, sau cu o opozitie care este mai primitiva decat Putin cata vreme opozitia este formata din stalinisti???

    • miki spune:

      PS. Vorbiti despre divergenta intre tarile europene. Mi se pare totusi ca intre Monti-Sarkozy-Merkel exista o intelegere destul de clara (considerati interviul oferit de Monti in Le Figaro). Mai apoi, ma indoiesc ca in pofida anumitor tensiuni de ordin strict economic intre Anglia si Franta unde Anglia pare mai degraba stanjenita de colapsul statului socialist (lumea isi imagineaza Anglia o democratie cu politici fiscale de dreapta dar pana la Cameron a fost un stat aproape comunist fiscal vorbind) Anglia ar fi cu adevarat in conflict cu Franta. Dimpotriva. Plus, cu exceptia Danemarcei aproape toate tarile europene sunt de centru-dreapta si nu cred asta sa se schimbe. Sper! Mai mult deja s-a impus embargo pe petrol iar Anglia a trimis o fregata in Golful Persic (vedeti The Telegraph). Mi se pare cu totul imposibil ca divergentele in ce priveste solutionarea crizei economice europene sa duca la o criza in sanul natiunilor europene, mai ales ca SUA ofera sprijin financiar. In ce priveste Rusia, intreaga lumea democrata ar fi fericita sa vad o Rusie pro-europeana si pro-americana, dealtfel Rusia se comporta irational (nimic nou in acest sens). Dar pentru asta Rusia trebuie sa recunoasca crimele comunismului in Rusia si afara si sa arate o politica democratica. Ori ei par iubitori de chinezarii si de islam desi populatia e cat se poate de intoarsa impotriva acestora.

      Ari3s va reporseaza ca “europenii vor apara cu arme americane”. Ari3s draga SUA are cea mai mare contributie financiara si tehnologica la NATO. Deci armele care conteaza sunt americane. (vezi ce a spus Robert Gates la ultima sa intalnire oficiala NATO) In plus interventia in Libia nu ar fi reusit (ce o fi reusit inca nu e clar cata vreme Ghadafi a fost inlocuit de islamisti si posibili membrii Al_Queda) fara suport american.

  2. Ari3s spune:

    Ok, sa presupunem, nu prin absurd, ca situatia internationala devine propice razboiului. Pentru ca aliantele actuale au o caracteristica cu specific economic, se vor reconsidera, avand in vedere si caracteristicile militare. Problema anticiparii compunerii acestor aliante, nu este chiar asa usor de rezolvat. Avand in vedere limitele societatii umane, uniformizarea reprezinta o forta demna de luat in socoteala. Brazilia, nu mai este doar o tara de fotbalisti, avand o economie, realist, mai puternica decat cea a SUA. India, Malayesia Pakistan, Venezuela, Argentina, Congo, au dezvoltat adevarate industrii pe teritoriile lor. Toate tarile vor fi ,,prinse” intr-un eventual razboi, participand economic si militar, fiecare, solicitand in mod firesc partea.
    Problema cea mai importanta ramane, totusi, identificarea motivatiei. Razboi intre rase- o prostie. Razboi religios- o prostie. Aaa, razboi pentru resurse, teritorii, control! Ei, da, asa mai zic si eu motivatie! Deci, daca inteleg bine, de ex. comunitatea araba din SUA si Germania, va participa la efortul de razboi importiva tarilor natale. Cool. Se pare ca modul de viata adoptat cantareste mai mult decat sentimentul patriotic, specific fiecarui om. Asta, este o chestie noua, ce merita atentie, studiata, inainte de inceperea razboiului.
    Ce arme se vor folosi intr-un eventiual razboi? Pai, cele de distrugere in masa, in primul rand! Dupa care, in mod tactic, eliminarea punctelor de rezistenta, cu ajutorul armelor conventionale. Gata razboiul! Este cineva naiv sa creada in taraganare, respectarea valorilor umane si morale in timpul eventualelor (inevitabilelor) confruntari?
    Daca ne vor apara europenii cu arme americane? Problema este pusa gresit. Problema se pune daca cei din alianta din care vom face parte, vor avea puterea si interesul de a ne apara. Romania, are pozitie geografica tip ,,outpost”. Fluctuatia luptei va transforma acest teritoriu in praf si pulbere. Niciuna din tabare nu va lua in considerare acest sacrificiu. Iar cand spun tabare, ma gandesc la TREI tabere, cu totul diferite prin participare si motivatie.
    La ora actuala, armata Romaniei nu cred ca poate face fata unei operatiuni intrunite de nivel mic-mediu. Este lipsita de rezistenta. Asa s-a vrut. Chipurile, au altii grija. Eu sunt convins de un lucru…altii, au o problema medicala destul de grava vis-a-vis de soarta Romaniei: durerea in fund. In caz de razboi, vor avea probleme mult mai mari, in propriul teritoriu.

    • Ioan Mircea Pascu Pascu spune:

      Intr-adevăr, Ari3s nu a sesizat semnul întrebării din titlu, a plecat de la premisa ca este semnul exclamarii …

  3. Dan spune:

    Domnul Ioan Mircea Pascu este un excelent diplomat. Si un om politic pe masura. “Ne vor apara europenii cu arme americane?” este o desavarsita maniera diplomatica de a pune problema. Dar domnul Pascu nu este militar. Chiar daca a fost ministrul (si inca unul foarte bun) al apararii. Nu vreau sa isc aici o disputa intre politicieni si militari. Au facut-o, la timpul lor, Clemanceau, cand spunea ca razboiul este o problema mult prea serioasa pentru a fi lasata pe mana militarilor, si De Gaulle, cand, in replica peste timp, spunea ca politica este o chestiune prea importanta pentru a fi lasata pe mana politicienilor. Mai departe, nu mai comentez, fiecare poate face analiza pe cont propriu, plecand de la date istorice…

    Intrebarea “Ne vor apara europenii…” exprima absenta constiintei europene. Noi suntem parte a Europei, deci a apararii europene. Mai precis,a autoapararii europene, pentru ca sa fie clar, in secolul XXI orice agresiune impotriva unei tari europene este una impotriva Europei. Dupa doua razboaie mondiale pornite de pe pamant european, toti europenii am dobandit constiinta ca suntem una, constiinta unitatii si unicitatii Europei, dar si ca un astfel de flagel mondial nu trebuie sa mai porneasca vreodata de pe continentul european. Deci un prim raspuns corect la prima jumatate a intrebarii ar fi ca “Ne vom apara ca Europeni”.

    Dar intrebarea astfel pusa reflecta si o atitudine pasiva. Cum adica, “Ne vor apara…”? Noi vom sta cu bratele incrucisate?! Avem armata, avem tehnica de lupta, avem buget militar, avem resursa umana, avem strategie, avem de aparat granite si un teritoriu strabun, o bucata din Europa, numita Romania… Deci, un al doilea raspuns corect ar fi ca “Ne vom apara ca Romani Europeni sau ca Europeni Romani”… Ceea ce am vrut sa spun pana aici a fost sa evidentiez ca trebuie sa ne proiectam apararea nationala ca parte a unui intreg, numit apararea europeana, dar si ca intregul este mai mult decat suma partilor…

    Dar de ce “… cu arme americane?”, pentru ca, din cate stiu eu, inteligenta tehnica si tehnologica europeana in materie de armamant si tehnica de lupta este sau ar trebui sa fie fara egal, cel putin daca ne uitam la primele achizitii aerospatiale si cosmice, care dupa razboi au trecut Oceanul, odata cu cele mai sclipitoare minti in domeniu (echipa de savanti a lui von Braun, de exemplu, dar nu numai).

    Razboiul, conform unei celebre definitii a lui Claussewitz, este continuarea politicii cu alte mijloace, violente… Ce fel de politica ar fi cea care si-ar dori un razboi mondial?! Si, mai ales, din ce motiv?! Cu siguranta, ar fi o politica anexionista si nedemocratica, pentru ca nicio democratie nu se poate sprijini pe baionete… Cu certitudine, fie ca va fi declarat fie ca nu, un astfel de razboi ar fi unul in slujba speculatiilor financiare… Si, fara indoiala, nimeni nu va mai fi dispusa sa plateasaca un asemenea pret, chiar daca unii negustori si speculatori cer acest lucru, chiar daca s-au auzit voci care reclamau confiscarea petrolului irakian si libian, de exemplu… Nu, scenariul unui razboi mondial este aberant, suntem condamnati la convietuire…

    • shadow spune:

      Buna . Dan , vreau doar sa comentez ca nu ma bazez pe acea constiinta comuna , probabil tinerele generatii habar nu mai au de partea cu ororile razboiului iar constiimta comuna e o utopie . La partea cu apararea propie , hm , depinde de adversar , in cazul unui adversar major gen Rusia , daca apararea asta nu o pregatesti din timp ( tehnologie , oameni pregatiti si suficienti ) nu mai ai nici o sansa cand esti atacat , treaba cu , carnea de tun nu prea mai functioneaza , sub o eventuala dominatie aeriana inamica n-ai mai putea nici macar sa faci mobilizarea , transporturile ar fi blocate .

  4. Adrian spune:

    SUA nu mai are bani sa ne “pazeasca” si pe noi.
    UE cica se destrama si fiecare incepe sa traga pentru el.

    Concluzia dumneavoastra:

    “In sfarsit, cred ca va fi inevitabil sa ajungem la un modus vivendi functional cu Rusia, marele nostru vecin, cu care vom fi fortati de imprejurari sa interactionam.”

    A cata oara faceti acest apel pe blogul dumneavoastra? Deja bate la ochi.

    Ciudat si titlul ales. Ne ve apara europenii cu arme americane? Pai indirect ati indicat inamicul. In regiunea noastra, europenii ne pot apara cu arme americane doar de RUSIA.

    • Ioan Mircea Pascu Pascu spune:

      Abia daca ne vom putea apară de ei vom fi in siguranță sa reincepem sa interactionam cu ei. Așa au procedat si polonezii, care au mai mult sânge varsat cu ei, decât noi. Iar postarea nu are drept scop sa propavaduiasca Rusia, cum vreți dvs sa creadă lumea, ci sa descrie o lume viitoare posibila, in care Rusia tot mare putere si vecina cu noi va rămâne. Astăzi, cand nu avem contacte cu Rusia, suntem mai in siguranță? Nu, căci siguranță constituie cheia normalizarii raporturilor cu aceasta putere.

      • Adrian spune:

        Observatia facuta are la baza continutul articolelor publicate de dumneavoastra.

        Canalele de dialog oficiale sunt deschise. Ministerul Afacerilor Externe ne transmite ca relatia noastra cu Rusia este una ok, cel putin din punct de vedere economic.

        http://moscova.mae.ro/index.php?lang=ro&id=13736

        Incercati sa fiti un profesionist. Iesiti din ambiguitatea opiniilor cu caracter generic (am putea obtine gaz mai ieftin) si prezentati indicii concrete despre intentiile rusilor de a colabora cu noi, despre refuzurile noastre, despre ceea ce putem cere noi de la ei si despre ceea ce putem oferi noi la schimb.

        Daca prezentati doar mirasma unui pret mai bun la gaze, incep sa am dubii in privinta intentiilor dumneavoastra.

        • Ioan Mircea Pascu Pascu spune:

          Nu cred ca aveti dreptul sa ma somati sa prezint substanta dosarului romano-rus, caci nu sunt platit pentru aceasta. Altii sunt si tac malc fara sa fie somati de dvs. Eu am vorbit principial, iar exemplul cu pretul gazului platit de noi, care este cel mai mare dintre toate fostele tari socialiste, daca nu ma insel, se impune de la sine.

  5. padure spune:

    un razboi nu poate avea loc in abstractu, ci cu actanti concreti. la ora de fata, este exclus ca tarile europene sa se bata unele cu altele, din moment ce formeaza UE. Alianta SUA UE este bazata pe interese economice si comunitatea de valori fundamentale (mai simplu spus, un francez sau german vor lega o prietenie mai degraba cu un american decit cu un rus). In concluzie, un razboi-cel putin pe termen scurt si mediu (20-40 de ani) nu poate avea loc intre aceste blocuri. SIngurele tari care intra in discutie sint Rusia si China. O alianta intre Rusia si China este putin probabila, dat fiind antipatia dintre cele doua popoare, la care trebuie adaugata si simpatia chinezilor fata de Occident. Mi se pare putin probabil ca oricare dintre aceste 2 tari sa vrea vreu conflict militar generalizat cu blocul USA-UE. Concluzia: un razboi mondial este exclus pe termen scurt si mediu.

  6. azorel spune:

    ,,…daca si europenii par sa se indrepte spre piata americana pentru achizitia principalelor lor sisteme de armamente…”

    Dl. Pascu, va rog sa exemplificati cu cate trei (pe categorii de forte armate) contracte de armament serioase pentru achizitia principalelor sisteme de armament (contract serios = contract peste 200 mil euro), contracte semnate dupa anul 2000 de vreun stat european la fel de serios, cu SUA (stat european serios = un stat in care politicienii nu vorbesc mai mult la ambasada americana din statul lor decat la sediul partidului de care apartin)

    Va multumesc.

    • Ioan Mircea Pascu Pascu spune:

      Sunteti un inchizitor care someaza pe cei ce posteaza sa vina cu exemple de contracte “serioase” (peste 200 de milioane – de ce nu 150 sau 300, numai dvs. stiti …)? Nu am sa va dau socoteala. E suficient sa arat ca BASystems, care e cea mai mare firma britanica de armament, e parte si in programul american F-35 si in cel cu Eurofighterul …

      • Azorel spune:

        Dl. Pascu, un om care nu are aceeasi opinie cu dvs poate fi considerat inchizitor doar pentru un politician care considera ca cine nu este cu el este imotriva lui. Adica modelul de politician tipic roman. In al doilea rand, eu nu v-am somat ci v-am rugat. Cred ca macar atata lucru am voie ca cetatean, sa rog ceva pe cineva care ma reprezinta si care a ajuns acolo unde a ajuns prin votul meu. Ca politicianul roman se considera stapan si nu accepta ,,somatiile” din partea celor care l-au votat e o chestie obisnuita in Romania.

        Acum, de ce v-am cerut sa exemplificati cu un contract de 300 de milioane euro si nu cu unul de 200 sau 150, este logic: in secolul in care numai un singur avion multirol costa in jur de 100 de milioane de euro bucata m-am temut ca dvs, sa nu imi replicati exemplificandu-mi in stilul romanesc cu un contract pentru cumpararea a 4 cutite de bucatarie. In ultimul rand, raspunsul dvs cu BAESystems e antologic, B-ul acela din denumirea firmei mentionate de dvs, dl Pascu, in caz ca nu stiti, vine de la British. Adica de la acei oameni care dupa cum stiti, sunt orice, numai iubitori ai UE de care vorbiti dvs nu.

        Intr-un final, puteti sa imi raspundeti ca un om politic (concret adica) sau preferati sa ramaneti un politician?
        Hai sa fiu si mai direct: puteti sa-mi spuneti ce armament din SUA vrea sa cumpere Franta si Germania?
        Va multumesc.

  7. Eduard spune:

    Domnule Pascu, va suna cunoscuta afirmatia:
    ““Nu trebuie ca fratii sa locuiasca obligatoriu intr-o singura casa”
    Asta i-ati spus in ’91 lui Zagladin la intalnirea avuta la Moscova, legat de romanii din Basarabia. Ati cedat Basarabia pentru niste iluzii desarte, ramanerea in sfera de influenta a URSS.
    ///

    • Ioan Mircea Pascu Pascu spune:

      De ce imi puneti in gura cuvinte pe care nu le-am rostit niciodata? Sau sunteti si dvs. parte, constient sau nu, la tentativa rusilor de a discredita oameni politici romani incomozi? Eu nu am rostit niciodata acele cuvInte si am aratat public acest lucru in aceeasi revista din care citati dvs. Regret doar ca nu ati citat si raspunsul meu … Dar, cum se vede, sunteti doar partinitor!

      • Dan spune:

        Va considerati un politician roman incomod? Sunteti cel putin comic… Ma indoiesc ca cineva ar avea interesul sa va discrediteze. Mai bine v-ati asuma faptele si e valabil nu numai pentru dumneavoastra, dar si pentru alti politicieni.

  8. economistul spune:

    “Statele Unite, a caror economie se bazeaza in cea mai mare masura pe operatiunile financiare”

    Factual nu este adevarat. Finantele si asigurarile reprezinta cam 12% din economia americana. Industria manufacturiera (fara sa include software) reprezinta 22%.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_United_States_by_sector

    • Ioan Mircea Pascu Pascu spune:

      Vedeti ca cele 12 procente reprezinta o suma foarte mare comparativ cu oricare alt stat care se ocupa precumpanitor de asemenea activitati (Marea Britanie, de pilda), dar si faptul ca SUA sunt deja, sau sunt pe cale sa fie depasite de China in calitate de tara producatoare de bunuri …

      • economistul spune:

        Multumesc pentru raspuns si pentru confirmare.

        Factual, sectorul financiar in Marea Britanie reprezinta peste 30% din GDP si e in crestere.
        http://www.bbc.co.uk/news/10557724

        Faptul ca sectorul industrial in China creste nu inseamna mare lucru, pentru ca in cea mai mare parte sunt sectoare de joasa tehnologie, cu salarii mici si poluare. Industriile din tarile dezvoltate sunt in general de foarte mare tehnologizare, cu salarii mari, poluare putina, etc.

        Toate economiile cele mai dezvoltate au sectorul de servicii mult mai dezvoltat decat cel manufacturier si iarasi nu e nimic rau aici, e mai degraba spre ceea ce ar trebui sa ne indreptam si noi.

  9. io spune:

    Pe langa articolul dvs vad ca a aparut unul nou pe aceeasi linie in Romania Libera. Un soi de ingrijorare se manifesta in Romania. In primul rand Romania este parte NATO, UE. Retragerea unui numar de trupe americane din Europa Occidentala a fost deja prevazuta din perioada lui Bush urmand construirea unui nou front in Europa Centrala si de Est. Totul merge conform planului. Mai apoi posibilitatea unui razboi cu Iranul, pai asta era si ea parte din aganda lui Bush. Din pure motive strategice nu a avut timp sa loveasca Iranul si Coreea de Nord. Nimic nou in ce vedem acum, mai degraba o confirmare de netagaduit chiar si pentru socialistii care mai au dram de ratiune, ca Iranul trebuie eliminat. Rusia nu va deveni o amenintare reala. Daca aveti o minima educatie tehnologica intelegeti de ce. Asa ca nu vad rostul de a negocia cu Rusia asa cum argumentati.
    Multumesc

    • Ioan Mircea Pascu Pascu spune:

      Ratiunile mentionate de dvs in sprijinul propozitiei ca nu este nevoie sa negociem cu Rusia nu sunt singurele care trebuie luate in calcul. Asa, SUA, de pilda, nu are avea nimic de discutat cu Rusia, ca sa nu mai vorbim de principalele tari din UE, care se inghesuie sa discute preferential cu aceasta tara. Dar totusi, discuta. E vorba pur si simplu de faptul ca relatiile trebuie doar normalizate, mai ales ca suntem aparati de NATO, caci ele acum pur si simplu sunt “sublime” dar “lipsesc cu desarvarsire”. Asta nu inseamna sa renuntam la principala noastra optiune, care este Vestul! La niciuna din tarile mentionate mai sus, relatia cu Rusia nu este de “suma nula”, deci, de ce ar trebui sa fie la noi?

  10. Ardan spune:

    “Eu nu am rostit niciodata acele cuvInte si am aratat public acest lucru in aceeasi revista din care citati dvs. Regret doar ca nu ati citat si raspunsul meu”

    Nu eram la curent cu subiectul, am cautat pe net si am citit abia acum schimbul de replici.
    Am citit raspunsul dumneavoastra catre Serban Papacostea si am gasit si un raspuns la raspuns din partea lui Simion Gheorghiu, un istoric care a facut o teza de doctorat iar in cursul documentarii a gasit in arhiva Fondului Gorbaciov documentul cu Nota Zagladin.Spuneti-mi va rog daca ati raspuns si articolului lui Simion Gheorghiu publicat la http://www.revista22.ro/preciz259ri-pe-marginea-unei-replici-10160.html si daca da, unde poate fi citit raspunsul dvs.?

    Daca nota Zagladin ar fi autentica ar fi o formidabila proba de orbire si de calcul strategic perfect inept, modelat dupa o perceptie absolut delabrata a realitatii istorice a momentului.Ar fi o perfecta ilustrare a senzatiei comune ca exista unele momente istorice cand, datorita nevredniciei elitelor politice, Romania a reusit sa mai existe numai in extremis, numai cu costuri uriase impuse de erorile de judecata si numai si numai prin milostivirea bunului Dumnezeu.
    In nota aia se afirma ca dumneavoastra ati fi tinut un discurs la Timisoara si ati fi spus ca “problema Basarabiei este pentru URSS la fel ca problema Transilvaniei pentru România”.

    Probabil ca veti spune ca nu e adevarat, ca e o facatura.Dar va rog sa-mi spuneti altceva. Cum ati califica astazi, in cuvintele dumneavoastra, pe cineva care ar face asemenea afirmatii despre frati care nu trebuie sa locuiasca in aceeasi casa si despre Transilvania?

    • Ioan Mircea Pascu Pascu spune:

      Si daca nota nu este autentica? Puteti dvs garanta ca nu este o dezinformare ruseasca? Apoi, v-as fi recunoscator sa reproduceti datele si textul asa-zisului meu discurs de la Timisoara, ca sa fiu si eu pus la curent … Caci eu nu am rostit niciodata vreun discurs – notiunea de discurs presupune o cuvantare in fata publicului – la Timisoara. Nici nu aveam vreo calitate sa tin asa-ceva. In sfarsit, legat de deontologia profesionala a Revistei 22, va pot informa ca solicitarea mea pentru un drept la replica nu a primit niciun raspuns din partea revistei, pana la interventia colegului meu din Parlamentul European, dl. Prof Cristian Preda. De aceea exista si decalajul dintre materialul dlui Papacostea si raspunsul meu. Dupa care au publicat un raspuns la raspunsul meu, care a fost interventia dlui Ghoerghiu. Vazand cum procedeaza, am incheiat disputa, caci am realizat ca nu ajung la niciun rezultat. Si o ultima intrebare: dvs chiar credeti ca tot ce “gaseste” un cercetator care studiaza o arhiva – mai ales daca este strain, iar perioada este critica – este autentic? Are strainul respectiv, recte dl. Gheorghiu, vreun control asupra a ceea ce s-a introdus in arhiva, cand si de catre cine? Scuzati-ma, dar eu ca nu! Tocmai de aceea v-am adresat intrebarea de la inceputul raspunsului meu …

      • Dan spune:

        Asta e argumentul dvs? Ca dl Gheorghiu e student “strain”? Si ce inseamna strain? Vad ca va mentineti in acceasi logica prezentata in nota Zagladin (fabricata sau reala, nici nu mai conteaza), respectiv basarabenii sa stea in patratica lor, oricum sunt niste straini. Da, m-ati convins… Multumesc, nu mai e nevoie de nicio clarificare.

    • Ioan Mircea Pascu Pascu spune:

      Iar referitor la ultima dvs. Intrebare, nu are rost sa raspund, pentru ca ea este in sine nu numai rau intentionata, ci si aiurea. Si, de regula, eu nu fac parte din grupuri de cate 100 de oameni care sar in apa dupa o piatra aruncata de un altul … Raspunsul meu l-am dat prin contributia mea – recunoscuta public si in tara si in afara – la incunununarea cu succes a eforturilor Romaniei de a deveni membra NATO. Poate ca aici este si cheia dezinformarii rusesti, caci banuiesc ca stiti ca NATO nu le place … Iar pentru timing, vedeti cand s-a incheiat acel efort si cand si-a facut dl. Gheorghiu “descoperirea” ….

  11. Ardan spune:

    ˝Si daca nota nu este autentica?˝

    Daca nota nu este autentica inseamna ca rusii au produs un foarte bun caz-scoala pentru tinerii politicieni sau diplomati despre cum SA NU procedeze.Inseamna ca rusii vor reusi sa invete, impotriva vointei lor, orice negociator, mesager sau in general orice politician cum SA NU procedeze in intilnirile cu ei.Inseamna ca rusii au produs un material didactic de uz general, care poate fi utilizat foarte bine in avantajul romanilor, cu conditia sa se extraga din el invatamintele care sunt de extras.

    ˝Iar referitor la ultima dvs. Intrebare, nu are rost sa raspund, pentru ca ea este in sine nu numai rau intentionata, ci si aiurea˝

    Nu este rau intentionata si nici aiurea.Luati prea personal niste chestiuni care ne implica pe toti si poate mai mult decat atat, implica si generatiile trecute iar mai grav este ca ar putea implica generatiile viitoare.M-as fi asteptat de la dvs. sa explicati, macar pt uzul politicienilor tineri, ca nici un politician roman nu poate fi atat de inept incat sa afirme ca ˝“problema Basarabiei este pentru URSS la fel ca problema Transilvaniei pentru România˝.Pentru ca declarand aceasta ar insemna sa afirme ca Transilvania nu apartine Romaniei in virtutea dreptului istoric ci in virtutea unui rapt de categoria pactului Molotov-Ribentrop.Ar insemna sa cutioneze un drept la ingerinta ostila din partea URSS (sau a succesorului) in Transilvania in replica la cresterea fireasca a influentei culturale, politice, economice romanesti in teritoriile de peste Prut.
    Daca ar fi o frabricatiune, dumneavoastra puneti nota pe seama chestiunii cu NATO cand de fapt ar parea mai degraba ca unele pasaje din nota fac aluzie la un asa numit drept de ingerinta ca represalii fata de cresterea fireasca (si in conformitate cu dreptul international) a influentei romanesti peste Prut.Drept de ingerinta ostila in Transilvania care chipurile ar fi fost recunoscut implicit de un mesager roman.Pe mine la asta ma duce gandul daca ar fi sa judec dupa coincidenta temporala de aparitiei a notei.
    Cea mai buna disculpare ar fi fost afirmarea hotarata a faptului ca nici un politician roman, nici un centru romanesc de analiza politica, economica sau diplomatica nu ar fi produs niciodata (in nicio perioada istorica si in nicio conjunctura de putere) o evaluare atat de inepta care sa afecteze atat de mult interesele romanesti.
    Io unu sper din tot sufletul ca nota nu este autentica, altfel ar insemna ca puteam s-o belim mult mai des si mult mai rau decat am crezut vreodata, scuzata fie-mi expresia.

    • Ioan Mircea Pascu Pascu spune:

      Nu v-am răspuns, deoarece întrebarea pleacă de la premisa – falsa – ca eu as fi făcut afirmatiile in legătura cu care mă somati sa răspund. Iar răspunsul este de la sine înțeles. Ca atare, am considerat ca nu este cazul sa intru in acest joc. Si bine am făcut, având in vedere limbajul la care recurgeti in finalul comentariului Dvs. Exista, totuși, o limita, chiar si atunci cand credeți ca o puteți depăși cu formula “scuzati-mi expresia”. Ei bine, chiar daca va pot înțelege enervarea, nu va pot accepta limbajul respectiv in spațiul public. Sper, pentru binele Dvs. sa puteți găsi puterea sa fiti de acord cu mine, chiar daca o veți face doar in sinea Dvs.

  12. Semanticus spune:

    Si o alta perspectiva, in rest, atat articolul cat si comentariile foarte bune si utile.
    European foreign policy and economic crisis: what impact and how to respond?
    By Richard Youngs
    http://www.fride.org/download/WP111_EU_foreign_policy_and_economic_crisis.pdf



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Mircea Pascu


Ioan Mircea Pascu

Om politic, membru PSD, profesor la SNSPA, europarlamentar, fost ministru al Apararii Nationale, expert in relatii internationale. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)