Home » Dezbatere »Justitie/Ordine publica » Citesti:

Noile coduri – blocaj total

Cristi Danilet martie 15, 2012 Dezbatere, Justitie/Ordine publica
17 comentarii 1,639 Vizualizari

Studiile de impact cu privire la noile coduri, publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei, arată că în lipsa suplimentării şi ocupării efective a schemelor de personal, precum şi fără o finanţare suplimentară a sistemului juridic şi în absenţa unui plus de suport logistic, este imposibilă intrarea în vigoare a Noului Cod civil, Noului Cod de procedură civilă, Noului Cod penal şi Noului Cod de procedură penală. Numai pentru recrutarea magistraţilor şi grefierilor necesari în primul an de aplicare a noilor coduri e nevoie de o perioadă de minim trei ani!

În data de 13 ian.2012 au fost publicate Studiile de impact cu privire la noile coduri (Raport interimar IRaport interimar IIRaport interimar IIIRaport final). Deşi statul român a plătit peste un milion de euro pentru alcătuirea acestora, Ministerul Justiţiei ignoră constatările şi concluziile acestora. Astfel, ministerul a solicitat contractorului analiza impactului cu privire la resursele bugetare, umane şi logistice în ideea intrării în vigoare simultan a tuturor celor patru coduri. Cu toate acestea, fără nicio suplimentare a fondurilor sau a schemelor de personal, s-a luat decizia de intrare în vigoare a Codului Civil pe 1 oct. 2011, şi s-a propus intrarea în vigoare a Codului de procedură Civilă la 1 iunie 2012, urmând ca celelalte două coduri să intre în vigoare împreună la 1 martie 2013. Aceasta face imposibilă stabilirea în tranşe a nevoilor sistemului, cât timp studiile anticipează nevoile pentru o perioadă de trei ani de la momentul intrării în vigoare a tuturor celor patru noi coduri.

Dacă pentru Noul Cod Civil discuţiile nu mai pot fi reluate, cât priveşte celelalte date propuse în mod unilateral de ministrul justiţiei (pentru Noul Cod de procedură civilă data propusă a şi fost însuşită de Guvern în şedinţa din 25 ian.2012)  – fără nicio consultare cu sistemul judiciar – acestea sunt, fără nicio îndoială, nesustenabile.

Iată care sunt cele mai importante concluzii din studiile de impact şi observaţiile mele pe marginea acestora care îmi întăresc susţinerea că mai devreme de trei ani pornind de ACUM nici nu poate fi vorba să intre în vigoare celelalte trei coduri:

1. Efectele noilor coduri

Concluzie studiu: efectul noilor coduri se va resimţi în special în primii doi ani care reprezintă perioada de tranziţie, influenţa lor dispărând în cel de al treilea an.

Observaţie 1: Evident, în primii doi ani sistemul va fi supus unei presiuni majorate, ceea ce presupune o satisfacere certă a necesarului uman şi financiar mai ales în aceşti doi ani. Aceasta cu atât mai mult cu cât magistraţii se vor confrunta în aceşti doi ani cu aplicarea simultană a codurilor vechi şi a celor noi, ceea ce presupune un efort intelectual suplimentar al aceluiaşi personal. Toate în condiţiile unei creşteri de la an la an al numărului de dosare înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Observaţie 2: Studiile nu analizează timpul necesar cu studierea, învăţare şi aprofundarea noilor noţiuni din noile coduri. De asemenea, nu analizează necesităţile financiare ale formării magistraţilor (dar analizează impactul financiar pentru formarea personalului de probaţiune). Este evident că formarea cu privire la noile coduri trebuie făcută de către magistraţi în paralel cu activitatea de soluţionare a dosarelor pe care le au spre instrumentare. Or, în condiţiile unei supraîncărcări acute a sistemului, timpul care poate fi alocat formării este extrem de redus. De aceea, perioada vacanţei judecătoreşti poate fi un timp ce ar putea fi folosit de judecători pentru parcurgerea noilor coduri, prin urmare pare mai realist ca acestea să intre în vigoare în perioada toamnei, întocmai cum s-a procedat şi cu Noul Cod Civil.

Observaţie 3: Legea de punere în aplicare a NCpciv încă nu a fost aprobată de Parlament. Aceasta modifică masiv Cpciv publicat în 2010. Evident, ulterior e nevoie de republicarea codului în Monitorul Oficial. Regulamentul de ordine interioară a isntanţelor trebuie apoi modificat masiv, potrivit noului circuit al dosarelor. Pentru comparaţie, NCC a fost aplicabil la 4 luni de la republicare, însă nu a presupus chestiuni organizatorice de mare importanţă în instanţe. E imposibil ca în următoarele 2 luni să aibă loc aceste activităţi. În plus, dispoziţiile din NCpciv nu au fost aduse încă la cunoştinţa populaţiei, neexistând iniţiată vreo  dezbatere publică pe marginea noilor reglementări.

Concluzie studiu: Cu privire la Noul Cod Civil, sfera de atribuţii a instanţei de tutelă este neclară. Preluarea atribuţiilor de către această instanţă de la autoritatea tutelară trebuie amânată până la constituirea de secţii sau complete specializate la nivelul tuturor instanţelor. Activitatea acestor structuri trebuie monitorizată pentru a se decide cu privire la formula de organizare a instanţelor de tutelă.

Observaţie: NCC a intrat în vigoare la 1 oct.2011, iar recomandarea de amânare a fost făcută publică pe 13 ian. 2012. Nici până în prezent nu se cunoaşte cum vor fi organizate instanţele de tutelă – ca secţii, complete sau instanţe de sine stătătoare – ceea ce implică modificarea Legii 304/2004 ce nu poate avea loc până în iunie 2012.

2. Necesarul suplimentar de personal:

2.1. magistraţi

Concluzie studiu: Ca urmare a modificărilor de competenţă materială, va creşte numărul de dosare de soluţionat de către tribunale, care vor deveni instanţe de drept comun în materie civilă, respectiv de către curţile de apel, care vor prelua competenţa de a soluţiona toate apelurile. De aceea, este nevoie de o suplimentare de 475 posturi de judecători (394 chiar din primul an de aplicare a noilor coduri) şi 91 posturi de procurori (67 chiar din primul an), după cum urmează: la Judecătorii şi parchetele aferente va fi nevoie de încă 264 de judecători, respectiv de 80 procurori; la Tribunale şi parchetele aferente va fi nevoie de încă 85 de judecători, respectiv de 6 procurori; la Curţile de Apel şi parchetele aferente va fi nevoie de încă 54 de judecători, respectiv 5 procurori; iar la ICCJ este nevoie de încă 72 de judecători. Practic, la curţile de apel se va dubla numărul judecătorilor de la secţiile penale.

Observaţie 1: La data de 1 martie 2012 erau vacante în sistemul judiciar 309 posturi de execuţie şi conducere la instanţe: 16 la ICCJ, 28 la curţile de apel, 98 la tribunale, 167la Judecătorii. La parchete erau vacante 461 posturi de execuţie şi conducere: 86la PICCJ (inclusiv DNA, DIICOT), 19 la parchetele curţilor de apel, 153 la parchetele tribunalelor, 163 la parchetele judecătoriilor, 40 la parchetele militare.

Recrutarea judecătorilor şi procurorilor la nivelul instanţelor şi parchetelor superioare se poate face numai prin promovare de la instanţele inferioare. Prin urmare, mai întâi trebuie organizate concursuri de promovare şi numai ulterior ar putea fi organizate concursuri de recrutare la nivel de Judecătorii şi parchetele aferente. Presupunând că vor fi doritori de a promova într-un număr egal cu locurile vacante şi că, prin absurd, nimeni nu va părăsi sistemul între timp, rezultă că la nivel de judecătorii se va crea un necesar de 309+475 judec[tori, iar la parchetele aferente un necesar de 461+91 procurori, care vor putea fi deschise concursurilor de admitere prin INM (în medie 100 posturi pentru judecători) sau direct pentru juriştii cu 5 ani vechime (în anul 2012 s-a anunţat un singur concurs pentru 80 posturi) – în acest ritm, rezultă că necesarul de magistraţi ar putea fi acoperit în minim trei ani, dacă nu au loc concomitent şi eliberări de personal (prin demisie, pensionare etc.). În mod logic însă, este nevoie ca acest personal să existe încă de la data intrării în vigoare a noilor coduri.

Observaţie 2: Până în prezent, nu există o determinare a nr. optim de judecători în fiecare instanţă. Anual,  instanţele se compară ca activitate şi necesar de judecător în funcţie de încărcătura tot mai mare de dosare (în ultimii 5 ani, la aceleaşi scheme de personal, nr. de dosare din România s-a dublat). Prin urmare, actualele scheme sunt insuficiente la încărcătura prezentă. Iar calculele făcute de contractorii studiului au plecat tocmai de la încărcătura medie pe judecător, şi nu de la o încărcătură optimă cu dosare pe judecător. Prin urmare, nevoie reală de personal în sistem e mult mai mare decât datele de mai sus, care trebuie a fi considerate "un necesar minim".

Concluzie studiu: în cazul Judecătoriilor, doar instanţele care au în prezent cel puţin 5 judecători pot reprezenta o posibilă sursă de recrutare internă; o judecătorie trebuie să aibă minim 4 judecători pentru a se putea respecta dispoziţiile legale privind incompatibilitatea.

Observaţie 1: De regulă, promovarea la Tribunalare loc din rândul magistraţilor dela Judecătoria cu sediul în localitatea unde este şi tribunalul. Oricum, nimic nu garantează că vor fi doritori de promovare de la instanţele inferioare la cele superioare, mai ales în perspectiva creşterii volumului de activitate la acestea din urmă. Prin urmare, există riscul neocupării posturilor vacante la instanţele superioare şi o aglomerare cu dosare a judecătorilor existenţi.

Observaţie 2: Sunt şi în prezent instanţe care funcţionează sub nr. de 4 judecători. Încă nu există un nou proiect de reducere sau eliminare a acestor instanţe, în vederea comasării lor cu altele. Mai mult, instanţele militare au un volum extraordinar de mic: între 13 şi 163 cauze pe judecător anual, în condiţiile în care media încărcăturii la instanţele echivalente este de 1000. Încă nimeni nu a luat în calcul desfiinţarea instanţelor militare şi menţinerea competeneţei speciale în cadrul unor complete specializate civile din instanţele ordinare.

Concluzie studiu: la ICCJ este nevoie de încă 72 de judecători, cu nevoie de noi judecători încă din primul an.

Observaţie: Cum studiile de impact privesc ipoteza intrării în vigoare a tuturor celor patru coduri, nu se ştie numărul de judecători necesari în ipoteza intrării eşalonate a codurilor în vigoare. Oricum, modalitatea de promovarela ICCJ a fost radical modificată prin Legea nr.300 din 2011. Ca timp, procedura va dura minim 9 luni, iar pentru intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă nu a fost anunţată suplimentarea numărului judecători la instanţa supremă şi, ca urmare, nu este declanşată nicio procedură de recrutare. Cu toate acestea, funcţionarea unei instanţe supreme care va avea, în urma suplimentării, 200 de judecători pare a fi imposibilă. În realitate, competenţa ICCJ ar fi trebuit scăzută.

2.2. personal auxiliar de specialitate

Concluzie studiu: La instanţe este nevoie de încă 524 personal auxiliar (din care 325 grefieri) în primul an şi încă 58 (din care 55 grefieri) până în cel de al treilea. La parchete este nevoie de încă 53 personal auxiliar (grefieri) în primul an şi încă 62 grefieri până în cel de al treilea. La PICCJ creşte nevoia cu încă 8 angajaţi. La ICCJ este nevoie de încă 77 de magistraţi-asistenţi şi 153 personal auxiliar de specialitate.

Observaţie 1: Nici în prezent numărul personalului auxiliar de specialitate nu corespunde necesităţii. Astfel, în România numărul personalului auxiliar fără atribuţii de judecată (grefieri şi alţi membri ai personalului auxiliar) este mult mai mic decât media la nivel european: sunt 41,1 angajaţi la 100.000 locuitori şi 2,3 angajaţi la un judecător în România, faţă de 55,6 angajaţi la 100.000 locuitori şi între 3 şi 5 angajaţi la un judecător în Europa. Mai mult, sub noile coduri grefierii vor dobândi atribuţii suplimentare (cum ar fi transcrierea şedinţelor de judecată la cererea părţilor în cauze civile, deşi este de neînţeles de ce nu s-ar putea  face o copie a înregistrării audio a şedinţei de judecată). În mod normal, trebuie ca fiecare judecător să aibă doi grefieri; iar din perspectiva NCpciv, când procedura scrisă se va desfăşura în afara sălii de judecată, e absolut necesar ca fiecare judecător să aibă în mod efectiv cel puţin un grefier al său, ceea ce în multe instanţe, azi, e imposibil.

Observaţie 2: Recrutarea prin SNG  (nu cred că e viabilă recrutarea directă a grefierilor, dată fiind noile reglementări presupuse de noile coduri) presupune urmarea unor cursuri pe o perioadă de minim 6 luni, dar capacitatea acestuia nu poate depăşi 100 locuri pe sesiune pentru instanţe şi parchete, şi este imposibilă organizarea a două sesiuni pe an. Ca urmare, necesarul de grefieri pentru primul an de la intrarea în vigoare a noilor coduri poate fi asigurat cel mai devreme în 4 ani.

2.3. personal la serviciile de probaţiune

Concluzie studiu: Cel mai mare procent de creştere a necesarului de personal în urma implementării noilor coduri se va înregistra la nivelul serviciului de probaţiune, care va avea un număr mai mare de persoane aflate în supraveghere. Astfel, va fi nevoie de încă 723 consilieri de probaţiune şi 171 personal auxiliar, şi în mod corespunzător de birouri pentru toate aceste persoane.

Observaţie: Acest tip de personal de probaţiune se formează în timp, simpla recrutare este insuficientă.

3. Necesarul de finanţare

Concluzie studii: Pentru primii trei ani de la intrarea în vigoare a celor patru noi coduri este nevoie de 707 milioane RON, distribuită astfel: 70 mil RON la ICCJ, 527 mil RON la instanţe şi 110 mil. RON la parchete.

Observaţie: Pentru anul în curs când, chipurile, ar trebui să intre în vigoare Noul Cod de procedură civilă, nu este prevăzută în bugetul MJ nicio sumă aferentă, iar o rectificare bugetară cel puţin până la data 1 iunie 2012 este imposibilă. Oricum, suplimentarea schemelor de personal şi ocuparea acestora este imposibilă în următoarele două luni.

Concluzie studiu: Trebuie redimensionate bugetele ICCJ, MJ şi MP pentru suplimentarea sumelor puse la dispoziţie pentru finanţarea cheltuielilor de personal şi a investiţiilor, cât şi pentru asigurarea unui echilibru între salarii şi investiţii.

Observaţii: Bugetul instanţelor este destinat finanţării cheltuielilor de personal (salarii, contribuţii) în cuantum de 80-90%, iar restul sunt sumele destinate investiţiilor şi funcţionării instanţelor. Acestea din urmă trebuie să aibă o mai mare importanţă.

4. Necesarul de infrastructură fizică

4.1. săli de judecată

Concluzii studiu: Un număr semnificativ de instanţe nu deţin în prezent săli de judecată dedicate exclusiv soluţionării cauzelor civile, respectiv celor penale. Pentru punerea în aplicare a noilor coduri, sunt necesare încă 54 săli de judecată la instanţe (din care 49 la tribunale, 3 la curţi de apel şi una la Judecătoria s.2 Bucureşti). La ICCJ ar mai fi nevoie de încă 7 săli de judecată în prezent şi una ca urmare a intrării în vigoare a noilor coduri.

Observaţie: Este imposibil ca toate acestea să se amenajeze ori că se construiască nu până la 1 iunie 2012, ci nici măcar până la 1 martie 2013.

Concluzii studiu: Lipsesc standarde oficiale aprobate privind suprafeţele sălilor de judecată.

Observaţie: Sunt instanţe care nici în prezent nu au primit finanţare pentru a dota sălile de judecată în cauze penale, deşi existenţa mijloacelor de înregistrare audio este obligatorie de câţiva ani. Cât priveşte sălile de judecată în cauze civile, aproape că nu există instanţă care să aibă o asemenea dotare.

4.2. camere de consiliu

Concluzii studiu: o treime din numărul total al instanţelor nu deţine asemenea săli.

Observaţii: în prezent, şedinţa care ar trebui să aibă loc în camera de consiliu se desfăşoară în fapt în sala de şedinţă la sfârşitul dezbaterilor publice sau în biroul judecătorului, ceea ce nu corespunde intenţiei legiuitorului. Noul Cod de procedură civilă modifică radical procedura civilă, care va presupune desfăşurarea celor mai multe activităţi în camera de consiliu.

4.3. birouri

Concluzii studiu: La 43 de Judecătorii, 36 Tribunale, 14 Curţi de apel şi ICCJ trebuie amenajate birouri pentru nr. suplimentar de judecători şi personal auxiliar. La 37 de parchete de pe lângă Judecătorii, 17 parchete de pe lângă Tribunale, 5 parchete de pe lângă curţile de apel şi la PICCJ trebuie amenajate birouri pentru nr. suplimentar de procurori şi personal auxiliar. În prezent lipsesc standarde oficiale aprobate privind suprafeţele sălilor de judecată, respectiv un standard la nivel naţional privind infrastructura fizică aferentă birourilor judecătorilor/procurorilor/personalului auxiliar.

Observaţii: În prezent, majoritatea judecătorilor şi personalului nu beneficiază de birou individual. Cum, potrivit Noului Cod de procedură civilă majoritatea activităţilor procesuale se vor realiza în camera de consiliu, în fapt biroul judecătorilor, se pune problema asupra viabilităţii acestei posibilităţi.

4.4. Arhivele

Concluzii studii: Efectul punerii în aplicare a noilor coduri asupra spaţiului de arhivare nu poate fi cuantificat. Dar spaţiile actuale sunt ocupate 100% în cazul tribunalelor şi curţilor de apel, şi 93% în cazul judecătoriilor.

Observaţie: sunt necesare cheltuieli cu privire la trierea şi indexarea dosarelor vechi, respectiv arhivarea electronică a dosarelor în curs. Nici până în prezent nu există un sistem informatic care să permită o legătură tehnologică între ECRIS şi documentele scanate electronic (care se efectuează doar la puţine instanţe, din cauza lipsei acute de personal auxiliar pentru această activitate).

5. Infrastructura IT

Concluzie studiu: este necesară o dotare suplimentară cu echipamente IT, ca urmare a creşterii necesarului de resurse umane pentru magistraţi, personal auxiliar, personal de probaţiune. Echipamentele IT se uzează moral într-un timp de 3 ani.

Observaţie: Actualul echipament IT cu care sunt dotate instanţele datează din 2005-2006. Deja acesta este epuizat moral. Însă, o dotare cu un nou echipament IT a personalului deja existent nici nu a fost luată în considerare. Cumpărarea de noi echipamente este interzisă de legile austerităţii în instituţiile bugetare, iar costul întreţinerii lor depăşeşte deseori costul pe care l-ar presupune achiziţionarea de noi echipamente.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. lili spune:

    “Studiile de impact cu privire la noile coduri, publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei, arată că în lipsa suplimentării şi ocupării efective a schemelor de personal, precum şi fără o finanţare suplimentară a sistemului juridic şi în absenţa unui plus de suport logistic, este imposibilă intrarea în vigoare a Noului Cod civil, Noului Cod de procedură civilă, Noului Cod penal şi Noului Cod de procedură penală. Numai pentru recrutarea magistraţilor şi grefierilor necesari în primul an de aplicare a noilor coduri e nevoie de o perioadă de minim trei ani!”
    Sa zicem MERSI ca macar au facut studii de impact !!
    In celelalte cazuri de Legi cu acre ne-a”modernizat” Guvernul Boc nici macar atat nu au facut, iar ca nu le baga in seama nici asta nu ma mira !!
    Cand au luat guvernantii Romaniei decizii fundamentate pe baza unui studiu ? Niciodata, deciziile sunt luate pe genunchi parca iar implementarea se face la Sfantu Asteapta!
    Bine ca noile Coduri au fost aprobate, Guvernul Boc ne-a “modernizat”, asa am auzit de nu stiu cate ori ba la Traian Basescu, ba la Dl Boc cum ne-au “modernizat”, chiar daca legislatia asta cu care ne-au “modernizat” va functiona cum trebuie peste vreo suta de ani!!
    Ramanem “modernizatI” in asteptare !!
    Sa zicem mersi Guvernului Boc si lui Traian Basescu!!
    Restul nu mai conteaza, ce daca nu functioneaza ca nu are cum sa functioneze, cui ii mai pasa ?!
    Au bifat la “marete realziarI” aceste Coduri ca si Legea salarizarii unitare, ca si Legea pensiilor, ca si Legea Educatie Nationale….. si toate nici gand sa POATA functiona…
    Ramanem “modernizati” in asteptare….

  2. florin spune:

    Foarte bun articolul .Pertinent . Eu văd treaba aşa : birou de un judecător cu funcţie şi de Cameră de Consiliu şi în antecameră grefierul . Separat de acestea sală de şedinţă . Exact ca în State . Deci într – un birou doar un jude şi nu mai mulţi . Fireşte cu program flexibil aşa cum apare şi în noua orientare CSM , Inspecţie Judiciară . Oricum judele verus face pe zi minimum 10 ore de activitate .

  3. dg spune:

    Nu pot sa comentez pe fond articolul pentru ca e clar ca dumneavoastra aveti mai multe cunostiinte ca mine, dar comentez din punctul de vedere al unui cetatean obisnuit.

    Cat timp mai e un singur judecator care prelungeste procese pana la prescriere, da pedepse cu suspendare sau nu da deloc pentru fapte extrem de grave cum sunt coruptia la nivel inalt, ucidere din culpa, tentativa de omor sau care elibereaza inainte de termen capi ai unor retele de proxenetism, corupti, violatori care apoi recidiveaza, din punctul meu de vedere justita nu mai are nevoie de alti oameni ci sa-i dea afara in suturi pe acei judecatori corupti care-si bat joc de legi si de vietile noastre.

  4. OBS spune:

    Am inteles. CSM-ul si judecatorii vor iarasi bani. Daca nu le da statul, se descurca si ei cum pot cu banii de la interlopi, nu-i asa???
    Dom’ Danilet, ati auzit de organizare si coordonare eficienta??? Este cam ce ar trebui sa faceti dvs si sunteti remunerat din banii mei pe care ii platesc pe taxe. Sa va explic:

    - Arhivele: Nu vad necesare alte spatii. Ca sa faceti loc incercati sa rezolvati procesele pe care le tot amanati de decenii intregi.

    - Personalul: Au fost angajati tot felul de bagatori de seama in sistemul judiciar care nici ei nu stiu pentru ce iau banii. Angajati altii in locul lor sau recalificati-i

    -Camere de consiliu. Daca ati trimite la plimbare toate buticurile care sunt in tribunale si ati re-amenaja spatiile, nu vad pentru ce v-ar mai trebui bani

    P.S. Atata timp cat toata Europa ne arata cu degetul din cauza sistemului judiciar, nu sunt de acord sa mai dau niciun banut pentru voi. Cand vom avea judecatori ca in America, atunci voi fi primul care va iesi in strada sa va sustina

    • Anonimus spune:

      se vede ce bine ai inteles. e ca si cum ai zice uite masina asta, esti responsabil de ea. trebuie sa mearga birci. da’ descurca-te cum poti ca eu nu-ti dau bani. nu ma intereseaza ca n-ai service adevcat, n-ai suficienti mesteri, n-ai suficiente piese de schimb. cum crezi ca o sa mearga masina aia? cam de cate ori o sa se impiedice pana te duce la destinatie, cand ai nevoie de ea? asta daca reusesti sa ajungi la destinatie…

      • Hollow spune:

        Ca să-ți continui metafora, da, ai nevoie de bani serioși pentru a putea menține o mașină performantă, cu totul de acord…
        Dar când tu pleci pe la Pitești ca să ajungi la Constanța, nu mai e vina bucșilor sau a lipsei service-ului. E semn că trebuie să-ți iau mașina de pe mână și să te dau afară, eventual cu câteva șuturi în cur ca să ai de drum.

  5. Stelian spune:

    Incep sa ma indoiesc de abilitatile mediatizate sau intentiile domnului Danilet.
    Dupa domnia sa perfectionarea sistemului juridic si a legilor de procedura in Romania, incepand cu cele 4 coduri nu ar trebui facuta niciodata pentru ca domnia sa cunoaste foarte bine ca nu se vor realiza conditiile ipotetice/optime din studiile (subiective ) de impact nici peste 3 ani. Il contrazice chiar noul cod civil care a intrat in vigoare la 1 octombrie 2011 si nu s-a produs niciun colaps in sistemul judiciar.
    Ceea ce uita sau nu cunoaste domnul Danilet este ca astfel de masuri se iau odata la zeci de ani si au la bazain primul rand vointa politica de modernizare a sistemului judiciar si nu confortul si dotarile maxime ale functionarilor justitiei. Sub acest aspect cred ca nu se doreste perpetuarea unei legislatii comuniste, valabila de peste 50 de ani !
    Cat priveste “studiile de impact” am mari rezerve cu privire la interesul si profesionalismul lor pentru simplu motiv ca sunt facute de o casa de avocatura si nu de un consultant neutru.
    In ceea ce priveste timpul necesar pentru studierea noilor coduri cred ca domnul Danilet nu se refera la persoanele cu cunostinte juridice, care pot sa asimileze usor codurile pe care le vor aplica iar codurile sunt deja aprobate de parlament si publicate de mai mult timp.
    Este trist ca exista o astfel de opinie “tanara” in forul suprem al magistratilor, mai degraba pare ideea unui personaj comunist ca Rodica Stanoiu! Romania anului 2012 are nevoie urgenta de coduri noi si nu de cele comuniste, carpite prostetste !

    • Anonimus spune:

      tu crezi ca un colaps datorat unui nou cod se produce peste noapte? Apoi una e codul civil, si alta e codul de procedura civila. Haosul se va produce la adevarata lui valoare atunci cand se va schimba procedura. Sau in dulcele stil romanesc, desi va intra in vigoare, o sa ramana mai mult pe hartie, ca in practica n-o sa se schimbe prea mult. Vezi si exemplu cu intregistrarea sedintelor dat de Danilet. Ce daca trebuia sa se faca de mult, nu se aplica. Sau cu sedintele in camera de consiliu, inexistente in practica.

      Cat despre publicarea de mult a codurilor, te informez ca legile de punere in aplicare au zeci de pagini de modificari. Ce studiezi tu azi nu o sa mai fie in vigoare cand o sa ajungi sa aplici. Mai mult, tu crezi ca un judecator e supra om? Ca are doua creiere diferite in unul inmagazinand informatia despre cum o sa fie si cu celalat judecand dupa cum e acum, fara sa amestece lucrurile? Ideea cu vacanta judecatoreasca dedicata studiului e de bun simt.

  6. Andi spune:

    Concluzia este ca trebuie mai multi bani, mai mult personal, mai mult spatiu, etc.
    Domnilor magistrati (in special judecatori), vina este in principal a dumneavoastra, pentru ca lasati ca totul sa se intinda mai mult peste plapuma! Daca nu ma insel, in Romania verdictul si judecata nu se de catre jurati, ci de (teoretic) persoane bine pregatite, impartiale, cu o mare capacitate de discernamant, nu de artisti. Tot aceleasi persoane prezideaza procesele. Cu alte cuvinte e vina lor ca ii lasa pe avocati si procurori sa bata apa-n piua si sa se tot invarta dupa cires in loc sa le-o taie scurt cu „treceti la subiect”, „e irelevant” sau „ati avut suficient timp la dispozitie”. Si uite asa se reduce lungimea proceselor, se decongestioneaza programul tribunalelor si se reduce volumul de date ce trebuie mai apoi analizat si arhivat. Ce va opreste sa fiti mai intransigenti, domnilor judecatori?

  7. zapp spune:

    Bine punctat Stelian!

    In anii “90 a avut loc o pseudo dezbatere : terapia soc sau terapia “Iliescu”. Stim ce s-a ales.
    Aceste propuneri ale lui danilet -dintr-o pespectiva strict manageriala ne arata un stil invechit de a (nu) produce reforme intr-unul din cele mai conservatoare sisteme din romania.

    Trist este ca nu realizeaza faptul ca uneori, o terapie soc – poate face diferentape termen mediu. sau realizeaza si adopta stiulul patentat de ileiscu in managementul public romanesc: lalaiala semidocta. uneori este necesar sa tai raul din radacini cu toate imperfectiunile potentiale generate ulterior.
    Dar, sunt convins ca efortul intelectual foarte mare solicitat judecatorilor este inamicul public in aceasta chestiune.

  8. Algernon spune:

    De la tatucul vostru Valerica Stoica, pare patron si profesor, asociatulu lu’ Logic, incoace, va tot plangeti de marile oprelisti de a fi mari judecatori. Ca nu sunt salarii, ca nu e baza materiala, ca nu sunt legi, coduri, noduri etc. Eu cred ca nu e competenta, iar atunci cand e, moare imediat capra vecinului. Cel mai incompetent sistem de justitie din europa intr-o tara care a fost inainte de comunism mereu in fruntea sistemului european. Nu sunteti in stare. Asta e.

    • Petrica spune:

      1. Europa se scrie cu E. Asta fiindca e substantiv propriu.
      2. Domnul Danilet incearca sa faca ce este bine pentru a avea o justitie adevarata in Romania. Eu il apreciez si m-as bucura daca dumneavoastra veti renunta la a face acuzatii de incompetenta la modul general. Exista multi magistrati corecti care vor binele societatii. Haideti sa-i sprijinim!

  9. io spune:

    La chestiunile legate de sistemul judiciar nu ma pricep, lucrand in domeniul IT,
    insa la capitolul cheltuieli IT sunteti penibili rau de tot.
    Astfel, formularea “Echipamentele IT se uzează moral într-un timp de 3 ani ” e de-a dreptul ridicola.
    Pentru judecatori, care nu fac decat sa lucreze cu documentatie si sa acceseze internetul,
    echipamentele IT nu se uzeaza moral, si nici macar fizic prea tare.
    Cel mult se pot face update-uri la Office, Adobe si eventual browsere de internet.
    Mai mult, numai pentru cei 72 de magistrati “minus” de la ICCJ se calculeaza in acel raport un necesar de 245.000 lei, adica 3500 lei per magistrat.
    Dar ce vreti sa-i luati, domnilor, un server?
    Penibil acel raport, si stau pur si simplu prostit sa vad pe ce a aruncat statul roman o caruta de bani, fie ei si din finantari externe.

  10. Bug spune:

    Doua cuvinte despre uzura morala:
    Eu lucrez la o firma de IT care utilizeaza, fara nici o problema, computere din anii 2005-2006. Desigur, ele sunt uzate moral (si amortizate), dar isi fac inca foarte bine treaba. Si, in mod sigur, sunt utilizate mult mai intensiv si au necesitati de procesare mult mai mari decat cele utilizate in sistemul judiciar.

    Pe de alta parte, necesitatile de adaptare la modificarile tehnologice sunt continue, tehnologia este intr-o schimbare continua. Si nimeni nu face cursuri speciale pentru asta, studiaza individual si sau in grupuri ad-hoc, in timpul liber. Si nimeni nu se plange ca nu il trimite firma la cursuri platite cu sau fara scoatere din productie. Cel mult, firma plateste taxe pentru examenele de certificare, in masura in care acestea sunt utile firmei. In rest, este interesul IT-istului sa tina pasul cu tehnologia.

    Cu toata stima, plangerile domnului Danilet imi sugereaza, mai degraba, a pretexte pentru a nu se implementa aceste coduri.
    In ceea ce priveste studiul invocat, nu ma mira ca a dat asemenea rezultate – probabil ca s-a masurat cu aceeasi unitate de masura cu care a iesit costul de 1 milion de euro!

  11. alex spune:

    cand se schimba codul fiscal aproape saptamanal si nimanui nu ii pasa ca sute de mii de contabili si economisti trebuie sa le aplice inca de “ieri” nimeni nu protesteaza…
    dar judecatorilor -care nu au timp de cativa ani sa studize 4 coduri- le e practic imposibil sa ;e aplice!He he he

  12. Alexandru Jecu spune:

    Ca orice institutie din Romania, Justitia este o institutie pentru sine. Ea exista pentru a asigura celor care-i ocupa temporar locurile posibilitati de a face bani, fie simple sinecuri in conditiile unei functionari fara multa activitate, fie ghesefturi din negustoria de sperante care se numeste dreptatea. Cand se aud reprosuri din strada, se baga textul cu nu sunt bani, nu sunt conditii.

  13. Vivi spune:

    Domnule Danilet,

    Eu propun sa mai asteptam vreo 25 de ani pana o sa fiti dumneavoastra pregatit.
    Poate nu stiti , aceste coduri sunt publicate de 3 ani, chiar nu ati avut timp de studiu?
    Nu mai dati vina pe infrastructura si lipsa de bani sau de personal. Parca se urmareste descongestionarea instantelor prin aceste noi coduri, nu?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristi Danilet


Cristi Danilet

Cristi Danileţ este judecator din anul 1998, iar in prezent este membru al Consiliului Superior al Magistraturii Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)