Home » Analize »Dezbatere »Economie »Financiar »Global / Europa »Macro »Opinie » Citesti:

O Europa germana sau o Germanie europeana? Asta e intrebarea!

Aura Socol noiembrie 12, 2013 Analize, Dezbatere, Economie, Financiar, Global / Europa, Macro, Opinie
30 comentarii 2,346 Vizualizari

Noile sisteme de avertizare timpurie a crizelor atrag atentia asupra faptului ca surplusurile mari de cont curent pot fi la fel de nocive ca si deficitele. Explicatia este simpla. Surplusul de cont curent al unui stat se regaseste in deficitul de cont curent al altuia, prin urmare dincolo de o anumita limita (Comisia Europeana considera acest prag ca fiind la 4%) surplusurile de cont curent pot ajunge sa afecteze stabilitatea economica globala.

Ani intregi, tinta reprosurilor a fost China. In ultima perioada, toti ochii sunt indreptati insa asupra Germaniei, motorul economiei europene. Inainte de declansarea crizei financiare internationale, surplusurile Germaniei de cont curent se regaseau in deficitele acumulate de statele periferice din zona euro. Dupa criza, exporturile nemtesti s-au orintat spre economiile emergente, statele europene fiind puternic afectate de scaderea cererii interne. Conform datelor oficiale, surplusul de cont curent al Germaniei ajungea in 2012 la un varf de 201 miliarde dolari. Nici China, nici Japonia nici chiar tarile producatoare de petrol (unde exporturile sunt mult mai mari decat importurile) nu au atins performanta din ultima vreme a Germaniei.

Dupa cum era de asteptat, nemtii au ajuns sa fie intens criticati, problema depasind limitele economiei europene. Anul trecut, cu ocazia raportului sau bianual, Trezoreria SUA condamna “surplusul comercial cronic” al Germaniei, “realizat cu pretul austeritatii si sufocarea cererii interne” in detrimentul exporturilor celorlalte state din zona euro. Raportul mentiona de asemenea ca instrumentele zonei euro pentru diminuarea dezechilibrelor sunt asimetrice, deoarece nu acorda suficienta atentie susplusurilor mari de cont curent. Saptamana trecuta, Raportul Trezoreriei SUA critica din nou politicile Germaniei, declarandu-le direct responsabile de fragilizarea stabilitatii economiei in Europa, precum si restul economiei mondiale. Departamentul Trezoreriei defineste modelul de crestere al Germaniei bazat pe exporturi drept un factor major responsabil de fragilitatea redresarii statelor membre UE.

Evident, pentru SUA este mult mai dificil sa-si rezolve problemele economice cu o economie germana competitiva si o dependenta de zona euro a exporturilor. Si totusi. Cum poate ajunge o economie competitiva ca cea a Germaniei o amenintare reala pentru stabilitatea economica a intregii lumi? Pare cel putin bizar. Cu atat mai mult cu cat, spre deosebire de alte state care exporta mai mult cu pretul subevaluarii propriilor monede, Germania exporta pentru ca e competitiva! Reformele Germaniei (in special cele pe piata muncii) au reusit sa faca munca mai atractiva decat ajutoarele sociale, perfomanta mai atractiva decat neperformanta, economia germana focusandu-se pe crestere (bazata pe exporturi, e adevarat).

Problema nu este ca Germania e competitiva, ci ca celelalte state nu sunt la fel de competitive. Si atunci, ajungem sa ne intrebam, indiferent de cat de ciudat ar parea, cat de eficienta este strategia Germaniei de a forta (indirect) statele europene (si nu numai) sa adopte modelul economic german? Sau poate tocmai asta va conduce la prabusirea economiei europene si afectarea economiei mondiale? Exista voci care sustin ca daca toata lumea ar urma modelul Germaniei, am ajunge din nou in criza deoarece economia ei este dependenta de cererea din strainatate, in vreme ce consumul intern este slab.

In cazul statelor europene, aceste diferente de competitivitate s-au reflectat cu prisosinta in cresterea deficitelor lor de cont curent. Acesta a fost un aspect important ignorat de politicieni in momentul lansarii zonei euro. S-a crezut ca o moneda unica va determina o rata a productivitatii similara in toate statele membre. S-au inselat. In momentul stabilirii „ratelor de schimb irevocabile” s-a depus un efort considerabil pentru ca niciun stat membru din cadrul Uniunii Monetare sa nu aiba un avantaj/dezavantaj competitiv vis-a-vis de economiile partenere din Zona Euro. Germania a intrat astfel in proaspata uniune monetara la o rata care a facut-o mai putin competitiva decat celelalte tari europene, care, astfel, au primit un ajutor unic major pentru competitivitatea lor.

Autoritatile germane au acceptat atunci acest lucru, deoarece a fost considerat important, din punct de vedere politic. Cu toate acestea, acest avantaj competitiv s-a evaporat pe parcurs. Germania si-a revenit rapid mizand pe modelul clasic de competitivitate, in vreme ce celelalte state au pierdut rapid avantajul initial (prin cresterea preturilor, cresterea costurilor unitare pe forta de munca, etc. ).

Apare astfel intrebarea legitima. E normal – pe criterii de natura politica, din nou – ca Germania sa lase garda jos o vreme pentru a da o gura de oxigen statelor europene si restului lumii? Sunt multe voci care sustin ca Germania ar trebui sa-si reduca avantajul comercial, sa permita o crestere a salariilor si o crestere a cererii interne pentru propriile produse. Germania refuza categoric, sustinad ca este nevoie de o devalorizare interna in statele cu deficite comerciale, necompetitive. O astfel de solutie ar afecta insa cresterea economica, ceea ce nu e dezirabil in contextul de fata. O solutie rezonabila ar fi devalorizarea euro, ceea ce evident nu este o solutie permanenta, insa ar permite statelor europene sa-si reduca dezavantajul competitiv pe termen scurt. In ultima perioada euro s-a apreciat insa puternic fata de dolar, deflatia ameninta cresterea economica, iar instrumentele BCE par sa se fi epuizat.

E clar, refacerea competitivitatii relative fata de Germania va fi dificila, deoarece asta ar insemna multi ani de descrestere a Germaniei. Cu toate astea, va fi nevoita s-o faca, sub o forma sau alta, deoarece face parte dintr-un proiect european din care nu-si permita sa iasa. Privind in perspectiva, cred ca devine din ce in ce mai legitima ideea lansata (printre randuri) de oficialii europeni, de a forma o Europa cu doua viteze. Si doua monede euro. Nu pot sa nu ma gandesc la ce spunea Thomas Mann pe vremea cand Uniunea Europeana era doar un proiect pe hartie. Pentru ca proiectul (european) sa dureze, nu avem nevoie de o Europa germana, ci de o Germanie europeana. In momentul de fata, cred ca avem o Germanie europeana intr-o Europa germana…e normal?!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "30 comments" on this Article:

  1. Daniel spune:

    Pe același principiu cu deficitul si cu excedentul, care sincer m-a prăbușit in fotoliu, banii tipărită de bancile centrale – excedent nu se regăsesc in puterea de cumpărare mai scăzută a celorlalti sau creșterea taxelor – excedent pentru unii – nu e oare deficit pentru mediul de afaceri? Sa avem pardon… Alegeți ce argumente va convin. Nimeni nu ii opereste pe francezi sau greci sa aibă excedent. Dar oare pot? In plus, cand eu cumpăr ceva (import) am un deficit de bani si excedent de bunuri. De ce ar fi asta o problema? Chiar nu înțeleg…

  2. Ghita Bizonu' spune:

    Pai in primul rand die Probleme este ca UE s-a facut pentru a europeniza Germania. Ca sa nu mai fie un Krieg… Acu se zice sa germnizam die Europe. Nashpa nasol si cum mai vreti sa ziceti.
    Apoi mai urmeaza ceva – e ceva fals in toaNta discutia asta cu Germnaia cea competitiva opusa puturosilor asitati din alte tari. Findca atuul german nu s ebazeaza pe forta de munca ieftina ci pe produse de inalta tehnicitate , de o calitate legendara (de vreo 30 de ani se cam zice ca numa legenda a ramas si ca in gnl marfa germana este supraapreciata fata de calitatea ei) . Uniunea monetara si preturile “aliniate” la energie samd (adicva accize din gros) au anulat avantajele competitive ale altora in schumb ce moneda unica a “boosuterizat” exporturile germane ( de ex la Atena azi cam multe taxiuri sunt Mercedes.. cica inainte erau Fiat daca nu Dacia). Pur si simplu Germnaia nu mai are unde sa exporte in UE!!! Nici debitorii nu au ce ce plati -ma rog in cazul Grecesc s-a sugerat Insuka Chios insa asta cam aduce aminte de niste Reichuri. Adica exacat ce s-a doreit evitat cand s-a pornit cu Piata Comuna!!!!
    In fine … Nemtia si-a bagat mortu in casa. Decenii munictorul german era cel mai bine platit. Pensionaru german era un bogatas prin diversele statiuni din Europa. Azi insa se pareca muncitoru german castiga mai putin … insa die Konzerne au castigat gros si vor mai mult!!!
    Unica posobilitate de e3chilibrare ar fi ca die KJonzerne sa accepte sa fie puse la cura de slabire.
    Findca repet : competitiovitatea germana nu sta in costurilor unitare pe forta de munca ci i9n productia ei. Sa luam de exemplu un automobil vest german., Sa zicem VW Passat. F cerut, f vandut. Scump. Insa dpv al calitatii nu este cu nimic mai breaz decat un Skoda Superb (tot VW dar produs in Cehia). O Toyota Avensis este cel putin la fel de buna (daca nu mai buna). KIa Sonata idem insa ambele asiatice ar fi mult mai ieftine daca legislatia eruoepeana nu s-ar dovedi protectionista. Insa competitiovitatea greceasca sau romaneawsca ba chiar si italiana poate creste pana la Marte ca tiot nu ar face fata … legendei!! Si daca zisa competiviotatea “porcilor” nu poa face fata cesterea ei este inutila. Inutila pentru ca ar ingreuna plata datoriilor acumulate catre Germania si pentru ca ar inabusi capacitatea de export germana.

    • bogdan spune:

      Motorina, 140 CP, model de baza:
      Passat 24.290 eur
      Superb 21.945 eur
      Avensis 23.873 eur (cel putin asha cred; au un site care parca te invita sa mai cauti si pe la alti producatori)

      Deci nu difera izbitor, avind in vedere ca Passat e sensibil mai spatios.
      Acuma, Avensis are taxe vamale in europa, la fel cum Passat are taxe vamale in Japonia (si fii sigur ca-s aproximativ identice).

      Lumea nu cumpara produse nemtesti din cauza legendei, ci pentru ca-s mai fiabile ca restul. Iar nemtii exporta mult nu pentru ca au salarii mici, ci pentru ca le-au pastrat la un nivel care sa asigure competitivitatea. Citeam undeva ca salariul mediu in Germania a crescut cu ~ 20% in ultimii 20 de ani. Cam la fel si preturile la imobile. Problema e la ceilalti. Ar putea Franta, Spania, Italia sa faca la fel? Ar putea, dar nu vor. De aia in UE ar trebui o legislatie economica/sociala unitara, astfel incit sa oblige politicienii tarilor mai putin serioase sa adopte legislatie similara cu a Germaniei.

      • te contrazic ! spune:

        Warranty Direct preluat si de catre revista Wall Street
        The 10 most reliable cars according to Warranty Direct:
        Honda Accord – A classy package, well put together and feels more special than the average family car. Superb engines and value for money.
        Subaru Forester – Not quite an off roader, much more than an estate with a sporty edge, making it the perfect combination. Great all round buy.
        Mazda MX-5 – Blueprint for the modern roadster with sweet handling and engines to match. Extremely easy to live with.
        Mitsubishi Carisma – Despite the name, not that interesting to look at or drive, but that’s not the point. Here is a no-nonsense hatchback that won’t let you down.
        Toyota Yaris – Superminis don’t come better. Bags of room and perky engines. Probably the best small car buy.
        Honda Civic – Solid build quality and good engines are just part of the appeal, the Civic is one of the most spacious small cars around. Great value.
        Nissan Almera – A dull package, but that’s no reason to dismiss the Almera which is practical and perfect for the smaller family who need a big boot and utter reliability.
        Honda CR-V – Proof that you don’t need an XXXL 4×4. Here is a four-wheel drive estate that is flexible, easy to drive and own.
        Toyota RAV4 – So few four-wheel drives are fun to drive. This car is suitably sporty, but very practical. Expensive used buy but worth it.
        Nissan Micra – The driving school favourite. Tough, fairly roomy, but with its light controls is easy to steer around town.

        The Warranty Direct Top 100 Most Reliable Used Cars Of The Past Decade
        Honda Accord
        Subaru Forester
        Mazda MX-5
        Mitsubishi Carisma
        Toyota Yaris
        Honda Civic
        Nissan Almera
        Honda CR-V
        Toyota RAV4
        Nissan Micra
        Lexus IS 200
        Mazda 626
        Jaguar X-Type
        Toyota Landcruiser
        Volvo S/V40
        MINI (BMW)
        Suzuki Vitara
        Mazda 323
        Toyota Carina E
        Saab 9-5
        Lexus LS400

        An used car: TÜV auto reports – cars reliability ratings -
        http://www.anusedcar.com/‎Traducerea acestei pagini
        German cars technical control organization assorts these defect rate reports yearly. A car model have to be tested at least 500 times to be assorted in TÜV report …
        ‎2-3 years – ‎4-5 years – ‎6-7 years – ‎10-11 years
        German cars lose out in reliability survey – Telegraph

        http://www.telegraph.co.uk › … › Motoring News‎Traducerea acestei pagini
        22.01.2013 – A recent survey has found that German cars, including Audi, BMW and VW, are among the worst when it comes to engine failure.

        Dar asta nu este datorita culpei germanilor, este programata chiar de nemti, fiindca cel mai bine si cel mai mult se traieste din piesele de schimb .

  3. chishtocu verde spune:

    In primul rand as dori sa remarc ca nu cred in capacitatea economistilor sa reformeze sistemul; sunt orbiti si limitati de propriile invataminte. Cred insa ca niste copii din clasa a 4-a pot identifica mai bine probleme sistemului economic si propune chiar solutii, pentru ca sunt atat de simple dar evident foarte dureroase de implementat. Pornind de la aceasta idee, doar un copil dezechilibrat poate identifica surplusul de produse, excendentul de cont curent ca si o problema. Germania face ce trebuie, alte tari au de suferit, unde e problema?

    Poate ar trebui sa ne uitam in sfarsit la problema adevarata sistemul economic, baza contractuala a tuturor relatiilor economice si mai ales la modul de functionare a bancilor. Tot sistemul economic ar trebui bazat pe principii intelese de copii de clasa a patra si totusi, avem masa monetara bazata doar pe satietatea unor tirani care tin fraele motorului economic, avem fiscalitate bazata pe principii bolsevice, banceri care controleaza destinele natiunilor… mai toate ne considera niste sclavi, fara drept de a influenta dar cu vot…

    Si ca sa nu fie doar lamentari, surprusul generat de Germania ar putea intra intr-o banca de stat Germana care da imprumut fara dobanda acelorasi oameni care au generat acest surplus. Ar putea ajuta chiar oameni din toata Europa. Dar ideea asta sa invinovatim oameni si o natiune care lucreaza, fac sacrificii, isi traiesc stilul de viata pana la urma mi se pare atat de dezgustator si josnic…

    • bogdan spune:

      Vad ca esti suparat rau pe banci. Bancile n-au nici o legatura cu excedentul german. Tot cu banci lucreaza si ei. Nemtii sunt mai competitivi pentru ca sunt seriosi, logici, nu prea pun botul la promisiuni fanteziste, prefera cistigul pe termen lung celui pe termen scurt.

      • Harald spune:

        Nemții sunt mai competitivi pentru că sunt o țară socialistă. unde statul dețâine o parte importantă din economie. Dată fiind productivitatea mai mare a salariatului neamț, ea ar putea foarte bine să se regăsească în salarii cu 20% mai mari decât în prezent, situație în care cererea internă ar crește.

        Ce face Germania acum reprezintă, respectând proporțiile, exact ce făcea România pe vremea lui Ceaușescu: export ca scop în sine. Neamțul de rând dă vina pe moneda euro și își aduce aminte cu nostalgie că înainte de reunificare se trăia mult mai bine. la majoritatea produselor de bază, prețurile sunt astăzi în euro la aceleași cifre la care erau pe vremuri în mărci. Dar Germania construiește autostrăzi pe care să meargă toată lumea gratis și în timpul ăsta plătește salariații cu mai puțin decât ar merita ei, dată fiind productivitatea muncii lor.

      • chishtocu verde spune:

        @Bogdan, nu vorbim de banca de la colt de la care iei credit, ci banca nationala sau dederala a SUA. Daca esti putin atent vei observa ca aceste banci nu au ca misiune prioritara protejarea intereselor cetateanului, ci protejarea si mentinerea “stabilitatii” sistemului financiar-bancar existent. Avand in vedere ca avem o populatie saracita, iar cei care nu sunt saraci sunt ca si sclavi (lucreaza pentru credite pe care le platesc o viata intreaga, etc…) iar BNR are ca misiune tocmai mentinerea acestui sistem as deduce ca BNR nu reprezinta o influenta pozitiva (nu neg ca BNR ar putea face si mai mult rau daca am avea dementi la conducere ei); nici pe unul din ei nu-l intereseaza sa imbunatateasca sistemul ci mentinerea lui in starea actuala; crezi ca populatia tarii, populatia lumii e multumita de starea curenta? Eu zic ca e o diferenta de principiu; oricum cand cineva din afara sistemului cu un simt elementar de logica ataca aceste probleme invariabil suntem catalogati ca necunoscatori; ce sa zic, doar un numar limitat de franc-masoni inteleg cu adevarat influenta si deceptia din spatele sistemului financiar-bancar. Evident, nimic nu s-ar putea intampla fara nivelul de indobitocire al clasei politice existente…

    • un oarecare spune:

      Da!
      Da, fiindca Germania are nemti.
      Germania a adoptat, majoritar, religia protestanta. De aceea poporul german face din munca o religie. Poporul german este autorul factual al ‘Made in Germany’, cu care impune respectul intregii lumi.
      Noi, romanii, pretinsi ortodocsi (vine de la orto si dixit?), suntem tari in vorbe (comentarii) multe, colaterale, compromitem capitalismul, deci si economia capitalista, asa cum am compromis tot ce ne-a venit in fata, adus de surprizele istoriei.
      Noi suntem tari in clanta (niste clantai), dam cu nemtii de pamant, exclamand revoltati : ‘cine sunt nemtii astia?’, Intrebarea contine chiar necunoasterea, neintelegerea, de catre noi, a specificului, a esentei poporului german.
      Sucul nostru propriu, in care ne ducem existenta, este o lume paralela cu cea germana.
      In Ardeal si in Bucovina, sunt evidente consecintele prezentei ingredientului german.
      Romanii de acolo au alt ‘gust’ si alte gusturi, ne par noua, regatenilor, ca nu sunt ‘romani neaosi’.
      Portiunea din titlul articolului : ‘o Europa germana’, inseamna o Europa a muncii, a ‘intinde-te cat iti este plapuma’, cu conservarea partilor bune, specifice culturii tarilor europene nu inseamna ‘o Europa ocupata de nemti’.
      Dupa infiintarea propriului stat, evreii, nemultumiti de evolutia lor prea lenta, au lansat solutia : ‘declaram razboi Americii, ei ne inving, ne ocupa; devenind stat american, ne vom bucura de toate avantajele ce rezulta.
      Poate ca nici noua nu ne-ar lipsi sa fim Land german, sa ne dezvolte ei si, apoi, dupa ce ne vom face interesul, sa ne despartim, din motive nationaliste si sa redevenim, urgent, romani damboviteni.
      Cum ar arata Delta Dunarii sub nemti? Cum ar arata caile de comunicatii, turismul, statiunile balneoclimaterice, cat de curat ar fi mediul urban, cum ar arata statiunile de la Marea Neagra?
      Pe noi, la smecherii, nu ne intrece nimeni; la treaba de mantuiala, la dezordine, la ‘nu face azi ce poti lasa pe maine’, etc., etc.
      Si tarile nordice, si UK au cultul muncii, ei nu stau cu mana intinsa, dupa pomeni, ca noi.
      Pana si rusii sunt mai nemti decat noi ( i-a nemtit, administrativ, Petru cel Mare).

  4. Skeptic spune:

    Ma bucur sa citesc un articol axat pe o problema relevanta, si din care avem ceva de invatat.

    Nu o insailare incoerenta aparind nu stiu ce practica de a pupa moaste, scrisa de autori cu o mentalitate atit de totalitara incit ideea lor de dialog este sa cenzureze orice gind neortodox.

    Mai pe subiect, sint complet de acord cu Dv. ca este bizar ca Germania sa fie acuzata de practici comerciale/economice pur si simplu responsabile.

    Eu unul as vrea-o pe doamna Merkel aici in SUA. Obama & Co. ar avea multe de invatat de la dinsa, daca ar fi capabili sa invete.

  5. Ciprian spune:

    Eu dau cu presupusu: Germania trebuie sa vanda, a renuntat la sudul Europei contra China Brazilia si alte bricsuri. Dar astia rapid o sa produca ei si atunci sa-i vedem pe nemti unde vand, pe Luna?

  6. L. A. spune:

    In yiddish, chutzpah inseamna indrazneala, tupeu, insolenta, atit in bine cit si in rau. Imprumutat si in vorbirea curenta a americanilor, are intotdeauna un sens peiorativ. Exemplul adesea folosit pentru a face mai bine inteles cuvintul e al unuia care, dupa ce si-a omorit ambii parinti, solicita judecatorului clementa pentru ca e orfan.

    Despre asta e vorba in reactia U.S. Treasury fata de Germania si – se putea fara? -, a suspectului principal, de cite ori The New York Times publica o porcarie mult mai mare decit in mod obisnuit, Paul Krugman.

    “Is this not astonishing?” Nu e stupefiant? – se intreaba Patrick J. Buchanan.
    “Chutzpah. I believe that’s the word for it.” Chutzpah. Cred ca asta e cuvintul potrivit.

    La doar citeva zile dupa ce a aflat ca americanii ii spionau telefoanele si ii inregistrau convorbirile, Angela Merkel a fost infierata public de U.S. Treasury pentru ca ar fi un rau cetatean global.

    Dar mai bine cititi articolul lui Patrick J. Buchanan care, nefiind propagandistul nimanui, o zice pe față, Memo to Merkel: Tell Obama to Take a Hike (Un sfat pentru Merkel: Spune-i lui Obama sa plimbe ursul).

    P.S. Articolul de mai sus e tare hazos prin incercarea de traducere in viata si impingerea mai departe a pretioaselor indicatii teoretice si practice venite de la U.S. Treasury si plin de postulate de un chutzpah cu care se poate cladi in vremurile astea tulburi daca nu chiar o cariera, macar o carieruță acolo. Citim, de ex., ca Germania “va fi nevoita s-o faca, sub o forma sau alta, deoarece face parte dintr-un proiect european din care nu-si permita sa iasa”… :-)

    Iar finalul, cu aducerea la bara a martorului Thomas Mann, e dulceata care mai lipsea pe portia asta de sarmale propagandistice reci.

  7. iosiP spune:

    Am si eu o curiozitate (sincera): cum ar putea guvernul german sa creasca salariile din sectorul privat?
    Prin lege? Prin scaderea taxelor pe salarii? Prin cresterea salariului minim pe economie? Prin decretarea a inca 30 de sarbatori legale?

    Motivul pentru care nemtii nu consuma nu este “austeritatea”, ci mentalitatea!
    Exemplu: sedinta cu clientul, la nivel de management – romanii de o parte a mesei, nemtii de cealalta parte, si toti cu laptopurile si telefoanele mobile pe masa. Ei bine, pe partea germana am vazut destule Nokia si Motorola (clasice), in timp ce “ai nostri” etalau ultimele modele de ifoane & androide. Pe partea de IT, aceeasi poveste: laptopuri clasice vs. ultimele “ragete” de tablete. Sa fie oare vorba de puterea de cumparare, sau de snobism?

    • Harald spune:

      Printr-o legislație favorabilă creșterii salariilor, domnul meu, printr-o astfel de legislație ar putea crește Germania salariile în sectorul privat. Când firma are cheltuieli salariale de 5.500 de euro pentru un angajat care nu vede decât 2.200 de euro din ei, atunci creșterea salariilor este descurajată. Așa merg lucrurile în lumea reală, dar românii sunt educați aproape toți în comunism și ei altceva decât un stat atotputernic nu pot concepe. Iar Germania de azi e visul dement al oricărui român trecut de 30-35 de ani: un stat socialist care funcționează :doh:

      • iosiP spune:

        Domnule Harald, ca inginer ce ma aflu (stiti dumneavoastra: unul din aia care au ochii inteligenti, dar nu pot sa se exprime) imi permit sa va intreb care ar fi metoda concreta prin care Germania ar putea face acest lucru? Sau altfel spus, va rog sa-mi indicati cateva masuri practice, nu de alta dar primul lucru invatat dupa absolvirea facultatii a fost ca “…practica ne omoara”!

        Lasand insa gluma, am prieteni in Germania si nu i-am auzit sa se planga de salarii, desi doi dintre ei au ocupat in Romania posturi platite cu peste 1500 eur/luna (net!). Mai mult, nici de preturi nu i-am auzit sa se planga, si niste calcule sumare mi-au aratat ca alimentele costa acolo mai putin decat in Romania (in EUR, nu mai discut de puterea de cumparare).
        De fapt, stiti care este deosebirea? Un bun prieten lucreaza acum pentru SAP, iar activitatea sa se desfasoara 99% in fata calculatorului; cu toate astea, nu imi raspunde la mail-uri decat dupa ce ajunge acasa, pentru ca “la munca” nu isi permite sa piarda timpul cu mesaje personale.
        De curiozitate, stiti cam cat timp petrec angajatii romani din IT in chat-uri si pe site-uri fara legatura cu atributiile lor de serviciu? Peste 40%!

        Deci dupa cum spuneam in comentariul anterior: nu este vorba de legislatie ci de mentalitate!

        • Harald spune:

          Da, știu și eu persoane în Germania care au aproximativ 4.400 de euro net pe lună și nu i-am auzit să se plângă de salarii :) Dar mai știu și persoane care au 1.800 sau 2.200, iar pe acelea le-am auzit făcând comentarii cu privire la nivelul salariilor.

          Inginer sau nu, există niște chestii numite logical fallacies care nu au ce căuta într-o discuție. De exemplu, ceea ce am auzit, dvs.sau eu, nu poate reprezenta argument într-o discuție. La nivel macroeconomic, excedentul comercial uriaș al Germaniei presupune că produsele exportate se vând mult peste costul lor de producție, adică salariile lor sunt menținute în mod artificial la nivel scăzut.

          Există într-adevăr și o problemă de mentalitate, în sensul că nemții muncesc ”pentru țară” (ceea ce englezii n-ar face, de exemplu :P ) dar țara ar face bine să folosească banii pe plan intern, nu să crediteze alte națiuni. Închiderea centralelor nucleare germane, de exemplu, drenează o mulțime de bani către ruși, în timp ce noi capacități energetice în Germania ar fi fost de preferat.

          • iosiP spune:

            Domnule Harald, astept in continuare (daca doriti, desigur) sa imi spuneti prin ce metode CONCRETE ar putea guvernul Germaniei sa determine firmele private sa creasca salariile?

            Practic, aceasta a fost tema comentariului meu anterior, restul il puteti considera “hearsay” ;)

            • Harald spune:

              Ce părere aveți despre introducerea unui salariu minim? Vă place ideea că România are așa ceva, dar Germania nu?

  8. Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

    Personal sunt un iubitor al culturii germane și am relații strânse de cercetare cu universități din Germania.

    Nu există nici o posibilitate de refacere a competitivității relative față de Germania a țărilor care au un stadiu de dezvoltare mult mai jos. Ține de natura funcționării sistemelor de state să existe o polarizare, un centru și o periferie. Ce a început istoric asimetric va continua asimetric. Toată resursa umană performantă emigrează în aceste centre, că sunt ele Germania, UK sau Germania. Ce rost are să credem că Urziceniul va deveni Cluj și când? Pe de altă partea ce sens are să ne gândim la spargerea unei Românii în județe de sine stătătoare? De facto este imposibil. Cred că la fel stau lucrurile și cu Europa. E stabilizată de presiunea politică globală.

    Prin faptul că Germania e prinsă în proiectul European Germania practic redistribuie o parte din profit prin common-pot-ul european contra unor servicii strategice pe care Europa la furnizează (piață, securitate). De-asta s-a investit prin planul Marshall în ea, ca să devină un cash cow. Dacă n-are ce să mai facă cu banii înseamnă că sunt probleme la modul de concepere a proiectului european. E trist să n-ai ce să faci cu banii și să ai o mare densitate de populație pe un teritoriu nu prea mare. Dar asta e situația, când ai încercat să o schimbi prin forță ai pierdut. Dacă într-un scenariu imaginar nu mai ai unde să exporți în lume trei luni ce mai rămâne din toată puterea ta? Este mai înțelept să investești o parte din bani în rezolvarea problemelor comune europene.

    Încă mai există o lume mai prost dezvoltată ca Ro, prin Africa prin Asia câteva, unde te mai poți extinde comercial și după resurse ca să șuntezi optimizarea relațiile intraeuropene, dar posibilitatea asta va dispărea și ea nu peste mult timp. În absența unor relații excelente cu partenerii europeni șansele strategice al Germaniei sunt nule. Ca și ale României. Avem interese comune europene.

    cele bune,

    • Harald spune:

      Sunteți dvs. un iubitor al culturii germane, dar economia germană nu prea o înțelegeți.

      Hai să încercăm cu un exemplu concret: Takata produce volane, airbag-uri și centuri de siguranță pentru majoritatea automobilelor germane. Are fabrici și în Germania, dar și-a deschis încă două, la Sibiu și Arad, pentru că sunt mai competitive decât cele germane. Nu numai datorită costurilor mai reduse cu forța de muncă, ci și pentru că într-o fabrică nouă poți introduce cea mai nouă tehnologie disponibilă la momentul respectiv, în timp ce într-o fabrică veche e mult mai greu să faci asta.

      Exact asta e rețeta prin care statele din ”Noua Europă” le prind din urmă pe cele vechi. Decalajul tehnic și economic dintre Germania și Polonia (sau dintre Germania și România, for that matter) nu crește, ci scade! Și asta de 20 de ani încoace, chiar dacă dumneavoatră vi se pare greu de crezut.

      • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

        Va multumesc pentru comentariu. Nu am cunostinte de business industrial ca sa sesizez singur aceste mecanisme asa incat comentariile de acest fel imi sunt folositoare.

        Nu pot decat sa ma bucur daca asa stau lucrurile si atunci sa speram ca vor fi cat mai multe investitii nemtesti in Romania.

  9. Marian Grigore spune:

    Sa fim mai clari: e ca la scoala: elevii codasi vor sa-i traga pe cei silitori in jos, nu sa urce ei, pentru ca asa e mai simplu. Daca grecii, italienii sau spaniolii au trait bine pe banii ieftini cand au intrat in zona euro, pe seama elevilor mai silitori precum Germania sau Olanda, dar nu au facut nimic sa-si imbunatateasca si competitivitatea, nu inseamna ca acum trebuie sa le plangem de mila si sa se agate toti ca o piatra de moara de piciorul Germaniei.
    Sunt doua probleme fundamentale care nu se discuta la amploarea necesara, pentru ca nu sunt “politically correct:
    1. Uniunea monetara a fost o gaselnita de a remorca si pe alti europeni la remorca economica germana, dupa ce alte instrumente, eminamente monetare, nu au functionat. Moneda unica a fost pretul pe care Germania l-a platit pentru reunificare, la presiunea in principal a Frantei. Multi politicieni au fost atunci constienti ca uniunea trebuie sa fie in primul rand economica si apoi politica, numai ca politica a luat-o inainte. Rezultatele acestor decizii le vedem azi. LA acest capitol, cred ca o uniune vamala, poate potentata si de eliminarea altor restrictii, ar fi fost suficienta.
    2. Nicio masura politica nu poate atenua de o maniera satisfacatoare diferentele culturale intre popoare. Aceste diferente se reflecta finalmente si in performanta economica.
    Solutia este ca lumea sa recunoasca aceste lucruri si sa aplice masuri care sa creasca competitivitatea Europei pe termen lung: relaxarea fiscalitatii, mai multa munca samd, nu blamarea Germaniei.

    Cititi o istorie extrem de interesanta a proiectului monetar european la link-ul de mai jos si veti intelege mai bine limbajul aparent sofisticat al politicienilor, dar de fapt profund demagogic, cu privire la subiect.

    http://www.goodreads.com/book/show/10525332-the-tragedy-of-the-euro

    • Harald spune:

      Interesant[ paralela pe care o faceți cu școala, dar viața ne demonstrează că adesea, elevii silitori nu performează în viața profesională reală, după ce termină școala. Pentru că școala e un fel de seră, dar când ieși în aer liber, regulile sunt sensibil altfele.

      Asta cred eu că e și cazul elevului silitor Germania, la momentul de față. Scopul omului obișnuit este (sau ar trebui să fie) acela de a trăi un pic mai bine astăzi decât ieri. Nu de a accepta privațiuni materiale pe care să le compenseze cu mândria de a fi german, mândrie folosită de Germania pentru a construi și vinde submarine pe care Grecia nu va avea niciodată bani să le plătească.

      Păstrând proporțiile, paralela cu România lui Ceaușescu mi se pare foarte potrivită: aveam zahărul și uleiul pe cartelă, dar ne mândream cu sutele de tone de oțel și ciment pe cap de locuitor. Cam asta face Germania astăzi, chiar dacă nemții trăiesc totuși mult mai bine decât românii pe vremea lui Ceaușescu. Însă niște salarii cu 20% mai mari, pe care le merită din plin, le-ar permite nemților să trăiască mult mai bine și nici n-ar mai crea dezechilibrele economice europene actuale.

      • eu****** spune:

        Poate ca germanii nu isi doresc altceva si/sau poate nici nu gandesc ca se poate si altfel…

      • Marian Grigore spune:

        Domnule Harald, sunt de acord ca nu toti elevii silitori isi pastreaza succesul si dupa ce termina scoala, dar nu acesta era sensul comparatiei mele. As face una legata de presiunea anturajului: daca cei mai multi din elevii din clasa fumeaza, incearca sa imbie si pe nefumatori, ca sa fie de-ai lor, sa se integreze.
        Daca cei mai multi din UE si nu numai au luat o doza buna de keynesianism, cu rezultatele cunoscute, sa administram atunci si nemtilor, sa vada si ei cum e, in numele unei nobile idei a cresterii integrarii la nivel european, care se spera a rezolva marile probleme cu care se confrunta acum Europa.
        Daca exista libertate economica, nu vad cum cineva poate veni sa spuna “de maine crestem salariile”. Ce vreau sa spun este ca cred ca exista un echilibru in Germania cu care neamtul, daca nu este fericit, este macar multumit. Daca ar fi atat de neatractiv sa traiesti in Germania, banuiesc ca ar fi mai putini imigranti, care sunt eminamente economici (zic eu).
        Faptul ca neamtul traieste mai prost decat alti occidentali si ar trebui sa cheltuie mai mult mi se pare contrazis de statistici. Va citez din statisticile The Economist – Pocket World in Figures 2011 (editia pe care o am la indemana):
        - Human development index: Germania are 94.7 si este pe locul 20 in lume. Pe primul este Norvegia cu 97.1. Diferenta nu mi se pare materiala.
        - In primele 10 orase din lume dpdv al calitatii vietii, 3 sunt germane: Dusseldorf, Frankfurt, Munchen.
        - Dpdv PIB/locuitor, daca excludem tarile din Golf si paradisurile fiscale, Germania este pe locul 15 mondial. Diferenta fata de SUA este de mai putin de 5%.
        - Consumul privat in PIB-ul Germaniei este de 56%. In Franta este de 57%.
        - Consumul guvernamental in PIB-ul Germaniei este de 18%, in Franta 23%. Vedem deja o diferenta structurala importanta.
        - Investitiile in Germania sunt 18% din PIB, iar in Franta 23%. Pentru mine e surprinzator.
        - Exporturile nete ale Germaniei sunt 6% din PIB, ale Frantei sunt -3%.
        - Economic freedom index in Germania 71.1; in Franta 64.2.
        - Costul vietii: Germania 116, Franta 150 (baza este New York = 100).
        - Veti vedea in statisticile respective si ca taxarea este mai redusa in Germania decat in Franta.
        Am folosit Franta ca termen de comparatie pentru motive evidente.
        Toate astea mie imi spun ca neamtul nu traieste mai prost decat alti occidentali, ci doar ca neamtul munceste mai bine decat altii si este mai cumpatat.
        Concluzia mea: in loc sa ne preocupam de capra vecinului, mai bine sa ne inspiram de la el cum o putem ingrasa pe a noastra.

  10. EUROPA GERMANA.Din punctul de vedere a unui tehnician, fenomenul este interesant si pozitiv.In Germania de aplica legi foarte stricte in privinta protejarii mediului, a calitatii produselor de ori ce tip, o asistenta sanitara si sociala echilibrata si stabila, cercetarea si proiectarea la cote de inalta tehnicitate, combaterea eficace a actelor antisociale si a evaziunii economice, actiuni de socializare si de sprijin reciproc in caz de necesitate si multe altele.Nu inteleg pe cine ar deranja o Europa , care ar urmari un model eficace de dezvoltare.

  11. Mircea Modan MirceaM spune:

    Reactia SUA si a UE este un fel de “ia-l de pe mine ca-l omor”. Problema este de competitivitate, de acord. Cresterea salariilor in Germania ar echivala cu cresterea consumului intern, inclusiv cu cresterea preturilor, inflatiei, decei cu slabirea concurentei cu alte produse din…SUA, UE, si nu numai. Este explicabil de ce sar ca arse SUA, dar si cei cu deficit de cont curent “cronic” din UE, bazat in special pe deficitul comercial.
    Pe de alta parte Germania nu este singura tara din UE cu excedent cronic. Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Olanda sau Suedia sunt in aceeasi situarie. De ei nu se leaga nimeni. De ce?Norvegia avea in 2011, de ex +12.5%, mai mult decat dublu ca Germania.
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php?title=File:Current_account_balance_with_the_rest_of_the_world,_2001-2011_(1)_(EUR_1_000_million).png&filetimestamp=20121113163043
    Dupa cum se vede SUA au un deficit cronic, In 2011 aveau un deficit de 339 bln, din care “doar” 64 erau cu UE. Problema lor este una de competitivitate, ori asta nu se rezolva fortand competitiorii sa-si creasca preturile, inflatia, salariile. Nu mai pot ei de dragul muncitorului neamt. Ha.

    • Harald spune:

      Nu vă lăsați păcălit de procente, ceea ce contează e cifra absolută, nu procentul. Ce înseamnă 12,5% raportat la GDP-ul (PIB-ul) Norvegiei, o țară de 5 milioane de locuitori? pe când 1% din PIB-ul Germaniei e o sumă sensibil mai mare.

      Mai mult decât atât, petrolul exportat de Norvegia în restul UE ar trebui cumpărat de la ruși, dacă nu l-ar mai exporta Norvegia. Germania nu exportă petrol, Germania exportă niște produse de înaltă calitate pe care le-ar putea cumpăra și nemții, dacă ar avea salarii mai mari.

  12. I.I. spune:

    Ca sa putem raspunde intrebarii din titlul articolului dumneavoastra, va rugam sa ne indicati cateva conditii pe care trebue sa le indeplineasca o tara, pentru a primi calificativul : ‘Tara europeana’.
    Va multumim.

  13. eu****** spune:

    Articolul este in fapt legat de moneda unica europeana care insa este afectata de politicile si culturile extrem de variate existente in principalele tari care formeaza UE si am in vedere in principal, in afara de Germania, Italia si Franta, fara insa sa iau in considerare presiunea venita din afara EMU exercitata de UK.

    Probabil ca era necesar si se va dezvolta in viitor un sistem de monitorizare a economiilor interne si de armonizare a modului lor de dezvoltare. Daca va fi bazat de o cultura germana? Nu cred pentru simplul motiv pentru ca sunt multe alte state mari europene care nu functioneaza si nu prea agreaza sistemul german.

    Este bine sa gandim la rece, fara bias-uri.
    Germania poate sa fie un exemplu in anumite domenii, dar in altele are nevoie de mult mai multa flexibilitate si de progres. Daca vedem numai realizarile tehnologice putem aplauda Germania, dar daca analizam alte aspecte legate de exemplu de egalitatea intre sexe si modalitatea in care sunt reflectate aceste realitati in politica salariala cred ca mai este mult pana departe…

    Germania este o tara disciplinata si atat – este parerea mea.
    Economia ei se bazeaza pe mari concerne si mai putin pe IMM-uri. Mai mult sau mai putin acestea sunt remorcate la marile concerne si atat. Cumva seamana cu Japonia.

    Disciplina nu prinde peste tot, ne place sau nu ne place, asa reactioneaza unii oameni si traiesc inca destul de bine.

    Pana la disciplinarea unor natiuni mai este mult de parcurs si de aceea este necesar un model apropiat dar un pic diferit – precum zicea Caragiale – pentru ceilalti parteneri din constructia europeana, cu mult mai mari si mai puternici decat RO, dar care nu se incadreaza nici ei in modelul german.

    RO este prea mica pentru o UE atat de mare.
    RO, mai devreme sau mai tarziu, se va incolona in modelul de dezvoltare propus de UE, dar este sigur inregimentata in randul tarilor din Sud, putin mai putin disciplinate, poate mai creative, mai “spumoase…” Chiar si in aceste conditii RO ar putea sa aiba prosperitate si dezvoltare, dar mai trebuie cultura, educatie si munca mai multa pentru mai departe si mai bine.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Aura Socol


Aura Socol

Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supr... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)