Home » Dezbatere »Politica & Doctrine » Citesti:

O noua miscare politica in Romania: vis sau prostie?

Vlad Mixich ianuarie 6, 2011 Dezbatere, Politica & Doctrine
26 comentarii 10,004 Vizualizari

Alianţa dintre liberali şi televizorul Voiculescu seamănă cu o căsătorie grabnică între o căprioară şi un lup. Evenimentul deschide poarta largă unui vis cu repetiţie: un nou partid, mai curat şi mai uscat. Căci o bună parte dintre alegători nu vor mai hrăni cu voturi căprioara liberală de frica soţului-lup care le va hăpăi odată cu votul şi braţul. Prin urmare, încep căutările unei noi căprioare: una cu coarne ascuţite, copite de aur şi nasul fraged şi tânăr. Un vis. Sau o prostie?

ALIATUL DIN INTERIOR

Există mai multe puncte de creştere din care ar putea înmuguri o nouă mişcare politică. Cel mai evident este cel coagulat în jurul lui Teodor Baconschi şi al fundaţiei sale creştin-democrate. În jurul său sunt adunaţi politicieni şi intelectuali tineri precum Mihail Neamţu (în prezent director ştiinţific la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului), Theodor Paleologu (deputat PD-L), Bogdan Tătaru-Cazaban (fost consilier prezidenţial, în prezent ambasador la Vatican) şi, parcă rătăcită acolo, Sorina Plăcintă (om de afaceri şi actual senator PD-L). Cu excepţia ultimei prezenţe menţionate, miezul dur al acestui nucleu este unit prin empatia cu o anumită parte a Bisericii Ortodoxe Române dar şi printr-o  formare academică filozofico-teologică similară. Dar oricât de inteligent şi competent ar fi, acest mugure nu are şanse de reuşită fără susţinerea unor politicieni deja puternici şi experimentaţi. Vasile Blaga a tatonat terenul construindu-şi cu precauţie o opţiune atunci când a declarat public că sprijină platforma creştin-democrată. Mult mai rezervat, preşedintele Băsescu a stimulat la rându-i construirea acestui pol de creştere în interiorul PD-L, nu în afara lui. Calculul era limpede: la începutul lui 2010 Traian Băsescu declara aderarea României la spaţiul Schengen ca fiind prioritatea numărul unu a ţării. Această chestiune părea atunci a fi una de strict ordin tehnic. Un fruct cărnos şi uşor de câştigat, pregătiţi să-l culeagă fiind Teodor Baconschi, numit la Externe, şi Vasile Blaga, uns la Interne. Doar că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg şi ceea ce trebuia să fie o mare victorie a celui de-al doilea mandat Băsescu, s-ar putea transforma astăzi într-o răsunătoare înfrângere.

Efectul asupra mugurelui creştin-democrat este neîntârziat: declaraţiile prin care Traian Băsescu îl pune în dificultate pe Teodor Baconschi duc la scăderea ambiţiilor acestui grup şi la un viitor deocamdată incert în interiorul PD-L. Activitatea febrilă a lui Traian Băsescu la începutul acestui an se axează pe teme interne, Preşedintele zărind la orizont posibilitatea unei noi lupte pe tema suspendării sale. În noul cadru, Traian Băsescu nu mai are nevoie de tinerii intelectuali care se vor vedea nevoiţi să-şi deseneze singuri viitorul la congresul PD-L din primăvară. E puţin probabil ca aceştia să abandoneze partidul înainte de alegerile din 2012, dar în acelaşi timp îşi păstrează potenţialul de dezvoltare într-o nouă mişcare politică (cu o importantă coloristică ortodoxă), fie ea în interiorul sau în afara PD-L.

CATALIZATORUL DIN EXTERIOR

Alina Mungiu-Pippidi scrie într-un editorial din România Liberă despre noii lideri ai anului 2011. Mişcarea civică iniţiată de Alina Mungiu, „Alianţa pentru o Românie Curată” (un nume cu mare potenţial pentru un viitor partid) este construită dintr-o constelaţie de ONG-uri şi nume importante ale societăţii civile. Este o „partidă” a societăţii civile, nu un partid. Dar există toate şansele ca de aici să răsară în viitor o nouă mişcare politică. Nu ar fi pentru întâia oară în România. Alina Mungiu se raportează la PD-L, şi implicit la gruparea Baconschi, într-un antagonism feroce, specific dezamăgirilor adânci. Argumentele sale sunt pertinente, entuziasmul cu asupra-măsură, dar pariul este foarte riscant: schimbarea partidelor prin exercitarea unor presiuni venite din exteriorul mediului politic. Reuşita ar fi o premieră în istoria statului român, până şi organismele europene fiind înfrânte de rezistenţa la reformă a partidelor politice româneşti (vezi „Deceniul pierdut al României”, de Tom Gallagher).

„Alianţa pentru o Românie Curată” propune o serie de lideri tineri, specialişti consistenţi pe domenii specifice, printre ei numărându-se Cristian Ghinea (directorul Centrului Român de Politici Europene) sau Ligia Deca (coordonatoarea secretariatului Bologna). Intelectualii care sprijină această platformă vin şi ei din sferele opuse curentului creştin-democrat dar fără niciun fel de aplecări pentru che-guevarismul lui Victor Ponta, un exemplu fiind Vasile Ernu (pe nedrept catalogat drept un nostalgic sovietic). Magma acestei noi generaţii poate erupe în moduri interesante dar cu toţii sunt conştienţi că vor fi puşi, mai devreme sau mai târziu, în faţa deciziei de a se implica sau nu într-o mişcare politică. Catalizatorul acestei decizii ar putea fi un personaj care provine din societatea civilă şi este apropiată de personalităţile „Alianţei”. Fost preşedinte APADOR-CH, actual europarlamentar PD-L, Monica Macovei nu a scos cu totul din discuţie posibilitatea formării unui nou partid. O decizie în această direcţie ar cristaliza statutul, incert în prezent, al „Alianţei pentru o Românie Curată” dar, desigur, sprijinul financiar va trebui căutat în altă parte.

DOUĂ JUMĂTĂŢI ALE ACELEIAŞI ARMATE

Există iată aceste două abordări diferite: producem schimbarea mediului politic acţionând din interior sau punând presiune din exterior? Riscurile sunt şi ele egale: în primul caz există posibilitatea asimilării până la identificare a modelului parvenitismului politic, în al doilea cea a unui idealism naiv care lasă urme doar pe suprafaţa apei. Practica intervenţiilor sistemice susţine că schimbarea unui sistem (cel politic românesc, în discuţia de faţă) poate fi declanşată doar prin inducerea unei crize din exterior care să-şi găsească un aliat în interior. Aceasta ar fi strategia dezirabilă, existând atât factorii declanşatori din exterior cât şi prezenţa în interior a unor elemente cu potenţial receptor. Problema este că cele două mişcări nu se simpatizează defel. În ciuda faptului că ambele urmăresc (cel puţin declarativ şi, până la proba contrarie, e de bun simţ să acordăm prezumţia de onestitate) acelaşi obiectiv: normalizarea mediului politic şi oxigenarea instituţiilor statului. Sunt cele două jumătăţi ale aceleiaşi armate dar care, din păcate, nu se vor întâlni niciodată.

În aceste condiţii, deşi aşteptările există şi sunt ridicate, rostul discuţiilor despre o nouă mişcare politică este sortit sterilităţii. Naşterea unei astfel de creaturi are nevoie de trei ingrediente: bani, un lider capabil să comunice şi să înţeleagă poporul şi o reţea de lideri proaspeţi şi competenţi care să colaboreze pentru îndeplinirea unui obiectiv comun. În lipsa satisfacerii acestui ultim aspect, existenţa celorlalte două devine irelevantă. Să cauţi căprioara cu coarne ascuţite şi copite de aur e astăzi şi vis şi prostie. Deocamdată rămâne să alegem între celelalte două: cea măritată cu lupul sau cea înfrăţită cu porcul.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , ,



Currently there are "26 comments" on this Article:

  1. Marian spune:

    Sunt total dezamagit. Am acceptat alianta cu Geoana dar pe Voiculescu pur si simplu nu il pot accepta. Aceasta alianta ma facut sa cred ca PNL nu mai are nici o legatura cu partidul istoric. In 2012 cred ca nu merg la vot. Sa votez PDL ?

    • George spune:

      Aliantele se fac pentru a fi… desfacute! Indirect iti dai singur raspunsul. Dilema ta din final (“Sa votez PDL”), arata ca singur te pui in fata unei oarecare imposibilitati. Dar nu uita ca si cei din PDL (ma rog, atunci se numeau doar PD, imbogatindu-se ulterior cu cativa dezertori liberali), au fost aliatii PNL-ului. Cum probabil ai votat atunci… ce te-ar opri s-o faci si acum?
      Asta e politica, si e o prostie sa te implici emotional. Uita-te chiar la cei din conducerea oricarui partid, nu au nici o apasare ca azi zic una, maine alta, si a treia zi fac cu totul altfel!

    • Luminita spune:

      ….depinde de “fatza” si componenta politica (de lideri) a PDL-ului care va intra in competitia din 2012.
      In mod cert, odata cu alegerile din primavara acestui an, partidul cu pricina va schimba ceva in randul liderilor sai/a modului in care se exprima politic si mediatic, ramane de vazut daca noile centre de putere/influentza vor fi constituite din nucleul dur si reactionar al vechiului PD (gen Olteanu, Toader,etc.) a asa numitilor lupi tineri (Urban, Buda,etc.) sau/si a noului val pragmatic tip Voinescu, Preda,etc. Unde se va plasa grupul Baconski si/sau daca o buna parte din ipoteticii candidati ai noului partid format din personalitatile amintite aici provenite din societatea civila se vor ralia acestui grup este un facor determinant pentru devenirea sau declinul PDL-ului.
      Insa vectorul principal al PDL-ului anului 2012 va fi mostenitorul lui Basescu la fotoliul prezidential, personalitatea politica pe care acesta, impreuna cu sfatuitorii sai de taina o ‘coc” in creuzetul harsitului marinar. PDL-ul va lua/imprumuta fatza acestui pion necunoscut si se va restructura in siajul lui.

      • Marian spune:

        Traditional am votat PNL. Am inghitit cu greu alianta cu PSD de anul trecut. Alianta cu PC pur si simplu nu o pot inghiti. Eu nu votez partide pentru promisiuni sau conjunctural economic. Nici “obsesia Basescu” nu mi-a placut pentru ca nu a adus nici un lucru bun pentru tara. PDL ramane singurul partid “cu pretentii” de dreapta (desi eu inca nu stiu o masura de dreapta luata de acest partid de cand sunt la putere dar poate imi spune cineva) pe care as putea sa il votez.

        • De cand a divortat de PSD, PDL ia numai masuri pompieristice de dreapta de genul taiatului cheltuielilor inutile la sange.
          Nu vad nici o strategie clara si nici o apetenta a dinozaurilor PD (fosti in Internationala Socialista) pentru masuri de dreapta, dar asta este, politica de dreapta se fabrica la FMI. In fond si guvernele socialiste din Grecia si Spania iau masuri brutale de dreapta in ultimele luni…

    • Hantzy spune:

      Mariane, fii dezamagit!
      PC-ul de acuma e cam ceea ce era PD-ul acum 6-7 ani … daca nu crezi, compara-i!

    • adrian spune:

      este de -a dreptul revoltator . La liberali mai asteptam ceva.
      este bomboana pe coliva bunicuta voiculescu. se naruiesc alte si alte sperante.de 20 de ani

    • roman diaspora spune:

      Da. Mergem toti la vot si sustinem pe cei care vor promite continuarea reformelor, indiferent cine vor fi ei. Oricum asta n-o pot face PSD-PNL-PC in configuratia actuala. Poate se mai reformeaza si ele, poate se mai trezesc din betia puterii. Tara are nevoie de reforme!

  2. leix spune:

    Orice numai sa scapam de PDL si portocaliul sef- Basescu! Sper sa nu-i primeasca nimeni pe acesti nemernici aflati venetic la guvernare.

  3. George spune:

    Am citit articolul doar pana ai inceput, draga mai Michici, sa il lauzi pe Baconski! Pana aici, am zis… si nu mi-a venit a crede ca cineva poate vedea ceva-ceva la un asemenea om, plin de zerouri, nul pana in maduva oaselor, ambiguu, nestatornic, servil si umil cu cine trebuie (Basescu, ca deh, asa o cere functia) sau cu cine nu trebuie (Udrea, sau… mai stii?).

    • Vlad Mixich Vlad Mixich spune:

      Draga mai Jorj :) am o curiozitate: care este propozitia despre care vorbesti? O caut dar nu o gasesc.

      • George spune:

        “Există mai multe puncte de creştere din care ar putea înmuguri o nouă mişcare politică. Cel mai evident este cel coagulat în jurul lui Teodor Baconschi şi al fundaţiei sale creştin-democrate. În jurul său sunt adunaţi politicieni şi intelectuali tineri precum Mihail Neamţu (în prezent director ştiinţific la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului), Theodor Paleologu (deputat PD-L), Bogdan Tătaru-Cazaban (fost consilier prezidenţial, în prezent ambasador la Vatican) şi, parcă rătăcită acolo, Sorina Plăcintă (om de afaceri şi actual senator PD-L). Cu excepţia ultimei prezenţe menţionate, miezul dur al acestui nucleu este unit prin empatia cu o anumită parte a Bisericii Ortodoxe Române dar şi printr-o formare academică filozofico-teologică similară.”

        Chiar daca ulterior se spune ca in jurul acestei idei nu se poate coagula ceva…, a scrie atatea randuri, a scoate in evidenta multele personaliati care au agreat initiativa, a sublinia si asocierea bisericii ortodoxe la acest grup (stiut fiind faptul ca biserica are un loc aparte in constiinta romanilor), voalat, cred eu, il cam ridici pe un piedestal pe care nu-l merita.

        Asa ca, mai acelasi draga Michici, nu mai cauta, te-am salvat eu…

    • Alex spune:

      Intr-adevar senzatia initiala este ca urmeaza o lauda lui Baconski; tocmai asta m-a intrigat sa citesc totul si sa inteleg ca autorul da o senzatie falsa.
      Iti recomand citirea intregului articol. Baconski dispare din scena rapid cum a si aparut :)

    • Liberali (Macovei&Mungiu&Ghinea) vs Conservatori(Baconschi&Co.)

      • George spune:

        In general, “dupa” nu se mai comenteaza, totul se sterge cu buretele. Vezi cazul, devenit celebru, al actualului ministru al apararii.

  4. Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

    Problema principala cu lansarea unei noi miscari politice este pusa de legea partidelor. Este extrem de restrictiva. Face aproape imposibila lansarea unui partid nou de catre oameni corecti cu buzunare in care se afla bani castigati corect.

    Sa ne uitam doar la cine si-a facut sau si-a cumparat partide in nultimii ani.

    Acetse piedici nu pot fi depasite decat prin leadership autentica care sa inspiere mase largi de oameni onesti. Ceea ce este greu.

    • bbbb spune:

      “Acetse piedici nu pot fi depasite decat prin leadership autentica care sa inspiere mase largi de oameni onesti. Ceea ce este greu.”

      Greu a fost si sa convingi mase largi de oameni onesti sa stea acasa in ziua votului, ca oricum ar da-o, iese prost. Daca (poate) jumatate din populatia votanta nu-ti iese la urna datorita sictirului pe care i l-a insamantat actuala clasa politica … greu, usor, efortul totusi ar merita, ma gandesc..

      Intrebarea esentiala ar fi: cati dintre cei pomeniti in articol s-ar baga in asa ceva?!

      Altfel, tendinta de-a ingropa din fasa un proiect nou o gasesc cam gaunoasa. Ar trebui sa ne fi ajuns sa tot alegem raul cel mai mic.

      O fi vis, prostie … cum doreste domnul autor sa-i zica, dar cand ai o asemeenea masa nemultumita, eu i-as spune necesitate.

  5. Petru Clej spune:

    Senatorul PNL Raymond Luca contestă alianța cu Partidul Conservator

    http://www.acum.tv/articol/23760

  6. C spune:

    Pai daca toate astea sunt un vis si-o prostie, la ce ne mai ostenim cu scrisul, d-le Mixich?
    Daca nema putirinta, ce mai chichirez galceava???
    Apropos, putin mai multa atentie, va rog (“rostul discuţiilor despre o nouă mişcare politică sunt (SIC!) sortite sterilităţii.”).

    • Vlad Mixich Vlad Mixich spune:

      Va foarte multumesc pentru atentionare. Imi cer scuze, pur si simplu a scapat la corectura. Cat despre intrebarea dumneavoastra amintesc doua aspecte. 1. Important e sa te afli pe drum, nu sa ajungi. :) si 2. Speram (cu naivitate uneori) ca astfel de opinii sa decanteze anumite situatii. Intr-un mod nimerit eu am pus un diagnostic, Ciprian Ciucu -tot aici pe contributors- a pus niste intrebari si speram ca lantul va continua sa se lege. Vremea oamenilor orchestra a apus, cred eu.

  7. Andrei spune:

    Orice discutie despre lansarea unei noi forte politice trebuie sa plece de la 3 conditii absolut necesare si fara de care orice dezbatere este pur intelectuala:
    1. Resursa umana – Un partid politic trebuie sa fie capabil sa formeze organizatii in toate orasele (si cele mai importante comune) din tara. Fara o astfel de structura nu are absolut nicio sansa in alegeri. Iar o astfel de structura inseamna sute de oameni, activisti dedicati partidului si dispusi sa investeasca timp, bani si relatii in promovarea partidului respectiv. Din cauza incapacitatii de a pune pe picioare o astfel de organizare a esuat Gigi Becali si va esua Dan Diaconescu.
    2. Reursa financiara – Organizarea partidului, activitatea curenta, campaniile electorale in care este angrenat, prezenta constanta in media, samd, toate acestea presupun multe milioane de euro. Asa se explica Vlad prezenta Sorinei Placinta alaturi de Baconschi si a lui Voiculescu alaturi de Crin. Tot asa se explica insuccesul altor miscari de tipul Aliantei pentru o Romanie Curata (gasim numeroase exemple in ultmii 20 de ani, in special in anii ’90). Banii nu fac totul in politica, dar poitica de azi nu se poate face fara bani.
    3. Resursa de lideri (sau de cadre, pentru nostalgigi) – Politica romaneasca este in continuare extrem de personalizata. Partidele politice traiesc si mor odata cu liderii lor marcanti (vezi incapacitatea PSD-ului de a mai castiga alegeri dupa era Ion Iliescu; nici Nastase si nici Geoana nu au reusit sa faca acest lucru). Oricat ne-ar placea sa vedem in fruntea tarii niste intelectuali, majoritatea populatiei Romaniei prefera astazi alfel de modele. Nu cred ca exista astazi in societatea civila romaneasca vreun lider suficient de charismatic si experimentat incat sa castige voturile majoritatii populatiei. Majoritatea lor nu ar rezista nici macar o saptamana in campania electorala.

  8. Stefan spune:

    Lipsa de educatie politica in special si educatie elementara in general fac imposibila o alternativa politica in Romania. Acea fundatie de care vorbiti sper sa fie in gluma. Numai reprezentanti PD sa fie alternativa la ce? alti PD-isti? In alta ordine de idei presa aservita curentelor meschine si a grupurilor de interese fac imposibila aparitia unei alternative politice in Romania. Mai departe: Insusi legea partidelor politice face aparitia unei alternative politice imposibila. Numai prevederea total NEDEMOCRATICA cu cele 25.000 de semnaturi, care nu trebuie sa coincida cu numarul de membri este de-a dreptul strigatoare la cer, in conditiile in care in democratii consolidate si autentice, sa o luam drept exemplu de draga Germanie, nu exista numar minim de membri la constituire, iar ultima data cand am verificat, o formatiune a fost recunoscuta ca fiind partid politic cu 700 (sapte sute – ca sa nu fie neintelegeri) de membri. Deci despre ce vorbim aici? ca presa e aservita, la fel si ONG-urile, care ar trebui sa lupte pentru eliminarea unor asemenea aberatii dictatoriale, gen 25.000 semnaturi (care oricum nu inseamna mai nimic – decat un mare obstacol in vederea constituirii unui partid politic), iar grupurile de interese coagulate intr-o mana de partide demne urmase a PCR-ului (datorita componentei lor) vor impiedica prin orice mijloace formarea unei alternative politice, alternativa care, in lipsa unui sprijin din afara consistent, ori esueaza lamentabil ori nici nu mai incearca si emigreaza! o zi buna!

  9. [...] pe care-l sugerează Alina Mungiu-Pippidi în România Liberă, pe care-l propun direct Vlad Mixich şi Ciprian Ciucu pe Contributors.ro (HotNews) e implicarea unor lideri emergenţi provenind din [...]



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vlad Mixich


Vlad Mixich

Vlad Mixich este jurnalist la Hotnews.ro si corespondent al Deutsche Welle in Romania. Mai scrie pentru Gazeta de Sud si ocazional pentru Esquire si Dilema. Are o licenta in Medici... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)