vineri, martie 29, 2024

Proiect simplu de reforma a sistemului judiciar

Precedentul judiciar este mai stabil decit legea si este mai flexibil, intrucit se bazeaza pe bunul simt comun si pe constiinta morala si legala a publicului justitiabil. Legea (dreptul pozitiv), in shimb, este diferita in succesiune temporala si in raspindire teritoriala, este glisanta si impredictibila, depinzind in totalitate de o clasa politica ce tine captive un stat si un sistem judiciar in care cetatenii nu mai au incredere. Pentru impunerea precedentului judiciar ca norma legala, noi toti ar trebui sa promovam procesele colective de tip class action. Pina in prezent, instantele din Bucuresti s-au aratat foarte ostile ideii de proces colectiv, pentru ca le da mult de munca si, in plus, se tem de precedentul judiciar. Obiectiv vorbind, este mai complicat si sa aduni, si sa studiezi, si sa asiguri consecventa cazuisticii pronuntate de alti judecatori, iar din punct de vedere subiectiv, orgoliul judecatorilor scoliti in Institutul National de Magistratura le “impune” acestora sa se simta independenti. Dar independenta nu inseamna impredictibilitatea actului de justitie. Indendenta este o stare de spirit, o conditie a libertatii, dar nu se confunda cu liberul arbitru. Iar consecventa cazuisticii, singura care poate readuce oamenilor increderea in sistemul lor judiciar, este un obiectiv pentru care merita nu numai sa muncesti mai mult si mai atent, ci si sa lupti. Reunirea unor dosare identice sau similare intr-unul singur ar fi redus in proportie geometrica numarul dosarelor de pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia litigii de munca (ma refer la aceasta sectie pentru ca aici sunt situatiile cele mai aberante posibile), oamenii nu ar mai fi tinuti in fata portii tribunalului timp de 18 luni pina la primul termen de judecata, nu ar mai fi primit atitea solutii cite tribunale sunt in tara si nu si-ar fi pierdut bruma de incredere in justitie pe care o recapatasera anul trecut. Judecatorii sectiei de litigii de munca nu ar mai fi avut “ocazia” sa se lamenteze ca sunt covirsiti de dosare. Eu zic ca este tot atit de grav sa pretinzi judecatorilor sa emita titluri executorii contra statului doar in masura in care se probeaza existenta fondurilor bugetare necesare, pe cit este de grav sa aplici dispozitiile imperative ale legii relative la celeritate si predictibilitate, pe motiv ca nu exista suficienti judecatori. Legea ori este obligatorie, ori este un indicativ orchestral pe care daca il respecti, cinti corect o partitura, iar daca nu il respecti, gresesti piese ori falsezi.

Pe de alta parte, clasa politica si bancile au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a evita sau tergiversa aceste procese. Este binecunoscuta odiseea ordonantei creditelor care, la interventia FMI, a fost practic desfiintata. Ma intreb daca bancile, aceleasi care au reusit neutralizarea ordonantei creditelor, vor putea sa se opuna la masura guvernului maghiar de a le obliga sa accepte rambursarea anticipata a creditelor in CHF la o valoare fixa, protectiva pentru consumatori. Probabil ca nu. Sau, cine stie, probabil ca dl Orban va fi si el obligat sa demisioneze, urmind a fi inlocuit cu tehnocrati de genul dlui Monti si al dlui Papademos.

Toata lumea “buna” se teme de aceste procese, pentru ca ele arata nu doar cautarea dreptatii de catre mase mari de oameni, ci si implicarea cetatenilor in facerea dreptatii. Noi toti, cei care inca mai avem puterea de a protesta sau motivatia de a lupta, trebuie sa fim promotorii acestui tip de actiune, inclusiv prin promovarea unui proiect de lege care sa permita expres astfel de actiuni in Romania.

La judecarea acestor procese, principalii actori vor fi juratii. Judecatorul va fi doar un arbitru, asa cum acest acest rol ii este rezervat in procesele din America. Mai mult, acesti judecatori nu vor mai fi numiti de CSM si de presedintele Romaniei, ci vor fi alesi de populatie. Procesele colective de tip class action vor avea efecte erga omnes, fiind obligatorii ca si legea; vor fi judecate de curti cu juri, judecatorul fiind doar arbitru.

Judecatorii din procesele colective, precum si judecatorii de la Curtile de apel si de la ICCJ ar trebui sa fie alesi de cetateni; prin cumularea primelor doua actiuni de reforma judiciara, cetatenii vor fi partasi la facerea legilor si a justitiei, vor introduce bunul simt in lege si in jurisprudenta, vor da predictibilitate justitiei si vor capata incredere in justitie, ca intr-un sistem al lor, pentru care merita sa lupte.

Procurorul ar trebui sa redevina avocat al statului (al acuzarii); in aceasta postura, va fi independent profesional si va culege doar probe in acuzare, fiind pe pozitii de egalitate de arme cu inculpatii si avocatii lor. In acest fel, CEDO va putea considera inchis capitolul procurorului roman lipsit de independenta si de impartialitate, iar principiul subordonarii ierarhice a procurorilor va intra in istorie, permitind neutralizarea dubiilor societatii civile relative la procuror si recapatarea increderii justitiabililor in aceasta institutie a statului de drept.

Aceasta proiect simplu este solutia pentru eliminarea coruptiei sistemului judiciar si pentru recapatarea increderii populatiei in acest sistem, caci oamenii vor participa in trei moduri la facerea dreptatii : (i) prin alianta procesuala, dind in judecata detinatorii puterii care abuzeaza de ea, (ii) prin participarea la juriu, in calitate de jurati, si (iii) prin alegerea unor judecatori.

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. De cind astept ca cineva sa ridice problema precedentului judiciar. Din pacate nu cred ca discutia va continua.

    • da, sigur, e ideal in Romania, unde judecatorii inca mai pot fi cumparati cu sticle de whisky. in plus, dl Piperea este in continuare interesat sa isi faca publicitate cabinetului sau, de unde a castigat, spun ziarele si forumurile, mai mult de 100.000 de euro pentru fiecare proces colectiv (de ex, 500 de reclamanti platind 300 de euro fiecare; basca onorariul de succes, care nu e inclus in suma asta)
      @Hotnews, macar marcati articolul cu (P)… si cereti niste bani, e pacat de voi, va tepuieste ca orice avocat (si nici macar nu e dintre cei destepti :-))

      • @dan, de preferat era sa aduci contra-argmunte la solutiile propuse, nu sa carcotesti cum isi face banii. daca nu spuneai ca are birou de avocatura, eu chiar nu stiam. pana la urma, tu i-ai facut reclama :)
        invatati sa vorbiti la obiect ca se aduc solutii, nu deviati discutia in alte zone de dragu de a distrage atentia.

    • Cred ca daca printr-o minune am fi reusit sa dobindim o justitie centrata pe ideea de precedent imediat dupa revolutie, procesul comunismului ar fi avut loc in primii ani de dupa 1989, Iliescu ar fi fost deja judecat si condamnat inca pe timpul primului sau mandat, Miron Cozma ar fi infundat inca puscaria, iar Adrian Nastase, Miron Mitrea, Radu Mazare, Paul Pacuraru, Dan Pasat, Tudor Chiuariu, Nicolae Mischie, George Becali, Dinu Patriciu, Codrut Seres, Serban Mihailescu, Zsolt Nagy, Monica Iacob Ridzi, Gheroghe Falca, Ionel Mantog, Cristian Poteras, Decebal Traian Remes, Marian Oprisan, Dan Voiculescu, Dumitru Dragomir, Serban Bradisteanu, Antonie Solomon, Marinica Cazacu, Catalin Voicu, George Copos, Mihai Necolaiciuc, toti acestia ar fi fost deja judecati.

      Probabil ca la Bruxelles, condamnarea comunismului nu a fost posibila tocmai din cauza sistemului de justitie continental care privilegiaza politicianul, persoana sus-pusa, vedeta. Cazurile R. Polanski si D.S. Kahn ne demostreaza destul de clar ca asa stau lucrurile. In America D.S. Kahn a avut mai intii „privilegiul” unei walk of shame, a trecut apoi printr-un proces dificil si a trebuit in cele din urma sa plateasca la propriu pentru faptele sale cu ceea ce a cistigat din greu, prin munca – mai mult, viitorul sau ca politician, candidatura sa la prezidentiale au fost puse sub semnul intrebarii: retinem ca toate astea n-au fost posibile in Europa.
      Sistemul european de justitie este in mod evident malformat de vreme ce nu are inca nici azi o baza pentru a condamna irevocabil o grozavie cum a fost comunismul. Problemele economice de azi sint, pe de alta parte, rezultatul unui populismul dominant de stinga ramas peste decenii neamendat, nepedepsit. Iar de platit, vom plati cu totii.
      Admit ca toti oamenii astia politici avizi de putere mai degraba decit de infaptuirea binelui comun sint incapabili sa-si gestioneze propriile frustrari, iar asta tine mai degraba de lipsa de educatie si in definitiv, mai degraba de patologic decit de justitie, insa mi-e clar si ca oamenii astia n-ar trebui sa mai aiba acces la putere: acesta este si motivul pentru care un sistem de justitie care privilegiaza politicianul cu apucaturile sale este rau pentru toata lumea.

      Problema cea mare este insa cum sa schimbi un sistem de justitie intr-o tara in care politicianul este un privilegiat: si-apoi, cum faci asta contra unui curent de integrare europeana care privilegiaza la rindul sau politicianul? Oare nu ar trebui adusa problema direct in parlamentul european? Si oare nu ar trebui sa ne batem acolo pentru ea riscindu-ne la o adica pozitia cu greu obtinuta? (Pentru asta ne-am putea alia cu Marea Britanie si fostele tari comuniste, nu insa cu Rusia lui Putin, caci Putin, ca oricare alt politician comunist sau securist impertinent si impenitent are nu doar de prezentat scuze intregii societati civile europene si mai ales est-europene, dar are chiar de dat socoteala) Caci in Romania, fara o condamnare in justitie a comunismului, startul va fi mereu furat, iar politica, statul, justitia vor ramine primitive si fundamental corupte. Dreptatea se va infaptui intotdeauna cu intirziere, adica ineficace, iar dezvoltarea mediului privat, reabilitarea civismului, recuperarea civilitatii precum si dezvoltarea statului vor fi mereu frinate de privilegiati.

      Din punctul meu de vedere, justita romaneasca, de la grefier la ministru este o rusine nationala si chiar internationala: lipsa unui proces al comunismului va fi mereu o povara iar memoria victimelor comunismului va ramine pentru totdeauna intinata, si asta indiferent daca nivelul nostru de trai il va ajunge, prin absurd, din urma, pe cel american, norvegian sau neo-zeelandez. Caci bunastarea sau bogatia aduc dreptatea, onoarea sau demnitatea doar celor cu minte putina.

      In fine, inca n-am auzit de vreun absolvent de Stefan Gheorghiu notoriu care sa faca un pas inapoi si sa prezinte scuze natiunii. Inca n-am auzit de vreun politician care a crezut sincer in comunism si care sa prezinte public scuze pentru felul in care a gindit, pentru deciziile pe care le-a luat in trecut, pentru faptul ca a contribuit direct nu atit la aducerea unei intregi natiuni la sapa de lemn, dar la coborirea fara precedent a demnitatii semenilor sai, la pulverizarea moralitatii sau civismului: nu, fostii comunisti cred in continuare in ideea comunista, gindesc doar ca a fost gresit aplicata. Cu totii sint impertinenti si impenitenti, cu totii au facut in vremurile din urma pasi in fata, vor cu totii la cirma, ne dau cu totii lectii, vor cu totii la vinuri si bucate, pentru toti acestia politica e o masa plina de bunatati, unde doar privilegiatii au acces si unde e musai sa ajungi pentru a-ti face relatii cu alti privilegiati. Dar pentru ei institutia e haita, iar legea nu e cea naturala, de drept, ci e aceea a celui mai puternic.
      De aceea lucrurile trebuie schimbate din temelii: caci temelia actuala este una complet nesigura si fara viitor. Desi economia nu mai este una centralizata – sa ne amintim insa cit de greu am ajuns aici si ce presiuni au fost facute din afara –, admitem totusi ca temelia statului roman este una comunista fiindca justitia a ramas una de tip comunist: justitia este arbitrara, centralizata, manipulabila politic.
      Fiindca n-am facut dreptate mortilor, victimelor comunismului, iata ca nu sintem in stare sa ne facem nici noua: de aceea meritam ceea ce ni se intimpla. Dreptul natural si poate divin functioneaza insa peste capetele noastre: nu ne vom primi dreptatea pina cind nu vom infaptui dreptatea pentru cei care au murit pina la urma si pentru noi. Caci comunismul a ratat pentru ca a fost criminal de la bun inceput si mai ales pentru ca a fost aplicat ca la carte aproape peste tot. Ar trebui sa mai observam ca daca in Europa ar fi existat justitie autentica iar politicienii nu s-ar fi rezumat la emiterea de pasapoarte (tip) Nansen – acestea au fost inventate de celebrul explorator tocmai pentru refugiatii rusi, impresionat fiind de drama rusa –, experimentul sovietic din Rusia anilor 20 s-ar fi terminat cu un imens scandal in jurul crimei prin infometare in masa produse de regimurile cvasi-leniniste ce calareau fara nerusinare poporul rus. Nu s-a facut dreptate atunci, iata ca dreptul natural sau divin a lucrat din nou in chip nestiut peste intreaga Europa divizind-o timp de decenii; mai rau, a permis raspindirea comunismului celui mai primitiv in intreaga portiune estica cu indoctrinarea pina in maduva a noi generatii de saraci frustrati. Comunismul a devenit intre tip o doctrina otravitoare ce hranea de-acum resentimentele saracimii din est: in fata acesteia din urma, nu regimurile care o calareau erau de vina, ci ceilalti, adica vestul. Nu comunistii erau cei degenerati, ci cei care aveau o mica afacere in vest, caci, nu se stie cum , aceia sugeau singele popoarelor din est.
      Lectia este aceasta: dreptatea nu e ceva ce sufera aminare, asa cum sufera aminare o datorie in bani. Dreptatea trebuie infaptuita incepind de azi: sistemul romanesc de justitie trebuie reformat din temelii, chiar de azi, daca e nevoie, dind la o parte politicienii si oamenii din justitie incompetenti sau de rea-credinta. Cum s-ar putea face asta? Probabil, asa cum sugereaza si autorul, prin alegerea judecatorilor direct de catre cetateni si prin recursul la procesele cu jurati. Am vazut ce-a facut celalalt sistem pina acum, si e clar ca daca vrem alte rezultate, trebuie sa schimbam in mod fundamental ceva. Daca vom continua cu cirpeli la vechiul sistem, vom ramine in cele din urma fara memorie – nu putem cirpi memoria mortilor nostri –, cirpit ne va fi insa viitorul. Asta vrem?

    • Observatie. Am mentionat totusi Rusia lui Putin care nu este parte a Uniunii Europene, deci nu este reprezentata ca atare in Parlamentul European, pentru ca ea ramine o forta in ansamblul politic european: din pacate, asa cum arata ea azi, Rusia, cu nostalgiile sale dar mai ales cu cele ale liderilor sai mai mult sau mai putin legitimi, ne trage inspre trecut, nu spre viitor.

  2. Ar trebui sa fie obligatorie si publicarea online a tuturor deciziilor judecatoresti impreuna ca numele celor care formeaza completul de judecata.

    Legile pe baza carora judecatorii iau decizii sunt publice, ei sunt platiti din banii nostri si avem tot dreptul sa stim ce decizii iau si mai ales cum le justifica.

    Poate asa isi mai spala din imaginea de judecatori corupti si demonstreaza ca deciziile judecatoresti sunt in spiritul legii si al dreptatii.

  3. Buna ziua.
    Cu tot respectul, domnule Gheorghe Piperea, dar proiectul este departe de a fi simplu, asa cum sugerati in titlu.
    Dumneavoastra practic propuneti trecerea la sistemul juridic insular (specific US si UK), ceea ce presupune schimbarea filosofiei intregului drept romanesc (inclusiv codurile). A spune despre un asemenea demers ca „ar fi simplu”, este o gluma.
    La noi in 20 de ani nu s-a reusit trecerea de la filosofia dreptului comunist (daca ar exista un asemenea tip de justitie – s-ar rezuma la „justitia este unealta a partidului pentru desavarsirea noii oranduiri” ) la justitia normala (aia cu supunerea doar fata de lege). Deci in 20 de ani nu s-a reusit nici macar trecerea la sistemul continental.
    Mentionez ca desi ambele sisteme (continental si insular) au puncte tari si puncte slabe, si eu as inclina spre sistemul insular. Dar lucrurile nu sunt deloc simple.
    Cu stima.

  4. Domnule Piperea, chapeau!
    Chiar ma intrebam daca in lumea asta a justitiei plina de orgolii si personalitati in(ter)dependente, mai exista si oameni.
    Cred ca solutia pe care o expuneti – indiferent cat de grea – e singura care mai poate reda oamenilor sentimentul de mult pierdut al justitiei.
    Din cate stiu jus valachorum era un astfel de sistem. Mare pacat cu toate revolutiile astea „civilizatoare”.

  5. Din cate inteleg dvs propuneti trecerea de la dreptul statutar (zis si roman) in care toate legile sunt emise de stat (parlament) la dreptul comunelor (”Common Law”) in care hotararile judecatoriesti (jurisprudenta) luate de juratii alesi de popor au valoare de lege.
    Si eu cred ca dreptul comunelor e mai bun decat dreptul statutar (roman) chiar as vrea sa stiu in ce ar consta o astfel de schimbare.
    Poate cineva sa spuna?

    Multumesc.

  6. Impecabil!
    Chiar daca nu sunt jurist, o spun ca justitiabil, care in 6 ani de tribunale a inceput sa mai priceapa cate ceva din hatisurile justitiei romane.

  7. „Judecatorii din procesele colective, precum si judecatorii de la Curtile de apel si de la ICCJ ar trebui sa fie alesi de cetateni; prin cumularea primelor doua actiuni de reforma judiciara, cetatenii vor fi partasi la facerea legilor si a justitiei, vor introduce bunul simt in lege si in jurisprudenta, vor da predictibilitate justitiei si vor capata incredere in justitie, ca intr-un sistem al lor, pentru care merita sa lupte.”
    *
    Alo, domnu’! A venit vremea să ne trezim. Dacă mai visăm așa încă 25 de ani, nu mai apucăm să le povestim nepoților de ce am dormit atât timp.
    Nu ați auzit că abia am ajuns la stadiul proaspeților aspiranți și membri ai CSM, supradotați cu platforme electorale interne, impresioniste, prin care pretind dreptul de inițiativă legislativă? Cu ei și rezistența lor vreți să ne măcinăm timpul și-n somn?
    Ei au deja dificultăți de mestecare la nivel primar, darămite să digere idei periculoase pentru independența lor, cum ar fi una enunțată acum: „Dar independenta nu inseamna impredictibilitatea actului de justitie”.
    În concepția de ultimă adormire judiciară, independența nu înseamnă multe, doar elixir și lătrător universal.

    • Faceti si dumneavoastra confuzia pe care o fac si cei implicati in actul de justitie. Ei doar trebuie sa verifice daca faptele unor persoane (fizice sau juridice) sau ale statului sunt conforme sau nu cu legislatia facuta de altii. Nu sa faca ei legi. ei lucreaza OBLIGATORIU cu materialul clientului.
      Daca legislativul, adica reprezentantii constitutionali ai poporului suveran, conform Constitutiei, sau chiar poporul suveran, prin referendum, hotaraste ca de la anul se trece la draptul anglo-saxon, atunci se trece. Nu trebuie sa aprobe asta judecatorii ci doar sa ia act de schimbare.

  8. Domnule Piperea, de la un profesor universitar doctor ma asteptam la mai mult, de exemplu la a propune o varianta (un model) de text legal pe chestiunea precedentului judiciar! Asa, dupa cum va cunosc, vorbim discutii fara nicio finalitate!
    Si, spuneti-mi si mie, ce legatura exista intre precedentul judiciar si ultimele dvs doua propuneri sau sugestii!
    Precedentul judiciar este o chestiune extrem de simpla si ar putea fi rezolvata daca ar exista vointa politica si nu am mai avea atatea orgolii in justitie! Dar una este precedentul si alta este alegerea juratilor si a judecatorilor de catre popor! Amestecati lucruri si notiuni total diferite intr-o mare ciorba (sau varza) in stilul dezlanat care va caracterizeaza!
    Oricum, daca este sa vorbim despre profesionism, instantele bucurestene sunt de departe cele mai bune din tara, chiar daca nu sunt perfecte! Si, daca tot va permiteti sa va luati de judecatorii din Bucuresti, ar fi bine sa stiti si ce parere au acestia despre valoarea dvs profesionala! Va asigur ca nu va e deloc favorabila! Altii sunt considerati avocati buni, in niciun caz dvs! Asa incat nu vad ce va recomanda sa faceti astfel de propuneri!

    Hasta la vista!

    • Juristii adevarati nu pun mare pret pe multe dintre opiniile lui Ghita Piperea; totusi el se straduieste. Am citit multe bazaconii ale sale, dar asta le intrece pe toate. Pentru corectitudine, multe dintre scriiturile sale de stricta specialitate, mai ales in comercial, sunt in regula, numai ca vrea cu tot dinadinsul sa-si depaseasca conditia si o ia din ce in ce mai rau pe aratura. Este ceva ciudat la el; de multe ori ai impresia ca este in regula, profesional vorbind, si dintr-o data te trezesti ca a luat-o pe camp! In ultimul timp mai des! Grav este ca e profesor universitar si doctor in stiinte juridice!

  9. Asa numita ”propunere” este intr-adevar simpla.
    ////
    Sa nu creada cineva ca este intamplator ca ideile de de jurati si de forta a precedentului ar trebui sa fie valabile doar in cazul proceselor colective – dl.avocat-profesor Piperea este urmarit de clientii ale caror cauze nu a fost in stare sa le castige si trebuie sa gaseasca o modalitate in care sa ii rezolve dintr-o data pe miile de fraieri care, dupa ce au fost pagubiti de banci, au mai fost pagubiti si de dl avocat-profesor.
    Procesele colective nu sunt posibile deoarece nu sunt prevazute de codul de procedura civila, nu fiindca judecatorii sunt ostili sau nu ar vrea de munca. De fapt, ar putea avea mai putin de munca in termeni de numar de procese !
    Judecatorii romani nu pot crea insa proceduri noi, cu de la sine putere. Astfel de procese nu exista nicaieri in Europa, cu exceptia Italiei, unde au aparut in 2010 printr-o lege speciala si pentru anumite cauze. Actiunile colective ar fi de dorit, intr-adevar, in anumite cauze, unde sunt pagubiti consumatorii iar Comisia Europeana a inceput recent demersuri de promovare a acestui tip de actiune in legislatia statelor membre.
    In rest, ideile promovate de dl. Piperea sunt pur si simplu aberante si inaplicabile iar pe mine ma duc cu gandul la justitia ”populara”. Nu exista absolut nicio garantie ca juratii, lipsiti de orice cultura juridica si bombardati de campanii de presa partizane, vor lua decizii bune. Doamne fereste si ca deciziile lor sa aiba forta de lege (a propos, dl Profesor Piperea – efecte erga omnes nu inseamna ”ca si legea” !).
    Nici in SUA, locul unde exista curtile cu juri, sistemul nu este fara defecte si nici nu este folosit in orice cauze. Mai mult, decizia nu este luata de catre jurati ci de catre judecator, care nu este un simplu ”arbitru”, asa cum eronat declara dl.Profesor Piperea. Juratii nu stabilesc, intr-un cadru foarte strict si sub controlul judecatorului si al partilor, doar daca exista sau nu vinovatie. Sanctiunile le aplica intotdeauna judecatorul ca de aceea se numeste justitie.
    Imi este mila de studentii care sunt educati de catre domnia sa. Vor intelege ca justitia se face ca in filmele de capa si spada, cu vorbarie lunga si pretentioasa, nu cu gandire analitica si argumente logice si pertinente.
    Consider ca site-ul ”Contributors” se descalifica atunci cand publica un astfel de pseudo-articol stiintific, care ar fi gasit insa un loc de cinste la OTV sau in vreun tabloid.

    • Foarte corect! Ma intreb totusi de ce oare pe acest site, si in media in general, nu gasim si opinii ale unor juristi de elita. Avem parte doar de mediocritati infatuate!

  10. Lasati judecatorii sa decida ce este mai bun pentru justitie nu stiu de ce sunteti ata de pasionati de ceea ce nu ati practicat niciodata.
    este necesara o cultura a legalitatii si un cult pentru,lege pe care fff puti o au ex profundis.
    Aceasta este si explicatia pentru care toti cei care nu au sustinut in viata un concurs adevarat imputa nereusitele justitiei dar cand se dovedesac a fi clienti ai justitiei proclama > „am incrdere in justitie”
    verificati ca alte state in care s-a judecat pe precedent tind la adoptarea sistemului dreptului pozitiv .
    pe de alta parte, de unde sa aiba Romania precedent judiciar daca de sute de ani are drept pozitiv???? iar timp de peste 50 de ani comunism (cu parintii unora care azi sunt mari legiuitori???
    Este important sa devenim maturi si mai ales jurisiti …SERIOS!!!si …sine ira et studio!

    • @ eugenia

      Nu stiu daca sunteti judecator sau ba, presupun ca da, sau aveti apropiati in functie.

      Trecand peste ideile dubioase si evident foarte personal interesate ale dlui. Piperea, comentariul dumneavoastra dovedeste ce fauna periculoasa propaseste prin scaunele de judecator. „lasati judecatorii sa hotarasca ce emai bun pentru justitie”. Nu, nu judecatorii hotarasc ce e mai bun pentru justitie, ci cetatenii, ca de aia suntem, sau pretindem a fi, o democratie, si nu Imperiul chinez. Comentariul dovedeste ce idei monstruoase propasesc prin capetele incinse de judecator: „Noi suntem o casta peste toti, mai destepti decat toti, etc, etc., si facem ce ne taie capul, si nu raspundem in fata nimanui”

      Asta dovedeste ca problema nu e ce tip sistem de drept avem, ci cum vom reusi sa selectionam cu adevarat judecatori. Orice sistem de drept vom avea, cu material uman de asa slaba calitate, in justitie lucrurile vor merge la fel de prost ca si pina acum.

      • Asa este! Cum vom reusi sa selectionam cu adevarat judecatori?! Problema este cine ii selecteaza atat pe cei ce intra in sistem cat si pe cei care nu corespund?!

  11. @no name(instantele bucurestene sunt de departe cele mai bune din tara, chiar daca nu sunt perfecte!)
    @Vali(” Nu exista absolut nicio garantie ca juratii, lipsiti de orice cultura juridica si bombardati de campanii de presa partizane, vor lua decizii bune. Doamne fereste si ca deciziile lor sa aiba forta de lege (a propos, dl Profesor Piperea – efecte erga omnes nu inseamna ”ca si legea” !)”)
    @Eugenia(„Lasati judecatorii sa decida ce este mai bun pentru justitie”)
    Poate ca domniile voastre aveti dreptate.
    Poate ca autorul articolului este lamentabil in profesia sa.
    Poate ca sistemul juridic descris de dumnealui este imperfect.
    Din cate deduc faceti parte din sistem. Sunteti multumiti de el?
    Credeti ca e un sistem perfectibil? Eu unul nu.
    Credeti ca poate acoperi nevoia de justitie a celor „lipsiti de orice cultura juridica”?
    Trebuie sa fii neaparat „plin” de cultura juridica ca sa-ti dai seama ca un sistem e profund corupt?
    Chiar daca nu am studii de designer vestimentar eu ma hazardez sa spun ca „Imparatul e gol!”
    Societatea actuala se indreapta inexorabil spre catastrofa economica.
    Societatea romaneasca va fi si ea tarata in haos.
    Ultima structura ce ar trebui sa reziste in fata haosului este justitia. Ea nu poate rezista decat in masura in care inspira incredere, in masura in care oamenii cred ca pune intreresele societatii mai presus de interesele materiale, politice sau de clan.
    Cum calificati dvs actualul sistem din aceasta privinta?

    • Dl. Gabi, nu fac parte din sistem dar il cunosc.
      Justitia este plina de bube dar ceea ce propune dl.Piperea, nu este o solutie ci este o foarte posibila tragedie. Nu poti schimba ceva rau cu ceva care poate fi si mai rau – fiti optimist, se poate si mai rau iar ”justitia” socialista, de tip ”popular”, este un exemplu suficient de recent !
      Cand citesc de exemplul ”asesorilor populari”, mi se zbarleste pielea pe spinare. Asesorii populari au distrus o justitie care functiona in Romania si in care erau profesionisti de mare calitate profesionala. Poate vreti sa renuntam si la economia de piata, la democratie si la statul de drept, ca si acestea au mari neajunsuri.
      Faptul ca un sistem sau un concept este aplicat gresit sau defectuos, nu inseamna ca trebuie sa schimbi sistemul, decat daca, eventual, ai ce pune in loc.
      Justitia are marele dezavantaj ca nu va putea niciodata sa adune mai mult de 50% din sufragii la vreun vot popular. De ce ? In mod logic, in orice proces cineva castiga si cineva pierde. Dintre cei care pierd, putini vor recunoaste vreodata ca de fapt nu aveau dreptate.
      Dupa mine o justitie eficienta si cat de cat apreciata se bazeaza pe o solutie si mai simpla decat cea mentionata de dl.avocat-profesor Piperea: judecatori foarte bine pregatiti (in SUA, de pilda, nu poti ajunge judecator decat la finalul unei cariere juridice marcata de realizari profesionale), bine platiti si zdravan sanctionati atunci cand gresesc !
      Din pacate judecatorii se protejeaza intre ei si nu fac decat prea putin curatenie in propria ograda. Dar nu sunt numai ei asa – si ziaristii procedeaza la fel, in detrimentul celor onesti si al imaginii profesiei.
      Chiar si daca am fi de acord cu propuneri ca cea de la care a plecat aceasta discutie, ea ar necesita modificarea drastica a Constitutiei iar in anumite privinte nici macar acest lucru nu este posibil.
      Asa ca, in loc de idei exaltate ca cea prezentata, sa presam decidentii sa faca in asa fel incat justitia sa capete si raspundere. Independenta fara raspundere poate crea monstri. Este o anomalie care, daca va fi indreptata, va indrepta si cursul justitiei si, cat de cat, si imaginea acesteia.
      Sa nu uitam ce spuneau romanii, din care se trage poporul roman si care au inventat cel mai bun sistem juridic din istorie: mai bine sa scape 100 de vinovati decat sa fie pedepsit 1 nevinovat. In realitate, aceasta e justitie ! Ganditi-va intotdeauna ca puteti fi in locul acelui nevinovat.
      Restul sunt vorbe.

      • Foarte corecte observatiile!
        Totusi daca ar exista un sistem eficient de aplicare unitara a legii, eu cred ca vor fi destui dintre cei care pierd care vor accepta ca nu aveau dreptate fiindca in toate cazurile similare s-ar da aceleasi solutii.
        De acord cu raspunderea, dar sa nu ne amagim. Sunt multi judecatori care spun ca si in prezent exista raspundere disciplinara. Iar daca presiunea pentru introducerea unei raspunderi profesionale (nu disciplinare) reale va continua ne vom putea trezi cu un fel de simulacru de raspundere care va exista pe hartie, iar in practica vor raspunde tot cei care deranjeaza. Problema nu este numai de a introduce o raspundere profesionala reala, ci mai ales de alegere a persoanelor si a structurilor care ii trag la raspundere pe judecatori, fiindca daca se vor judeca intre ei nu cred ca se vor schimba lucrurile.
        Din pacate principiul penal conform caruia o persoana poate fi condamnata daca vinovatia sa este dovedita mai presus de orice dubiu, este considerat desuet in zilele noastre. El este relativizat considerandu-se ca vinovatia trebuie stabilita dincolo de o indoiala rezonabila. Intelege de aici fiecare ce vrea. In practica principiul roman s-a inversat; decat sa scape unii vinovati mai bine ii condamnam si pe unii nevinovati! Si in plus, au inceput sa amestece criteriile juridice de stabilire a vinovatiei cu cele morale, ca sa dea bine la popor!
        Da, sistemul judiciar romanesc nu ar avea nevoie de modificari majore de conceptie, ci de o reforma majora profesionala si morala, dar nu imi fac iluzii.

  12. „Judecatorii din procesele colective, precum si judecatorii de la Curtile de apel si de la ICCJ ar trebui sa fie alesi de cetateni; prin cumularea primelor doua actiuni de reforma judiciara, cetatenii vor fi partasi la facerea legilor si a justitiei, vor introduce bunul simt in lege si in jurisprudenta, vor da predictibilitate justitiei si vor capata incredere in justitie, ca intr-un sistem al lor, pentru care merita sa lupte.”

    Siii-guuuuur! Ca in Parlamentul ales de populatie exista foarte mult bun simt si cu totii avem incredere in el. Si mai ales e un sistem al nostru pentru care merita sa luptam. Pe bune, vorbiti serios?!

  13. rf. la ‘precedentul judiciar’….. dupa 1948, cand s-a schimbat definitiv puterea in Romania, una dintre oposantele acestei noi oranduiri comuniste a fost vechea magistratura. Pentru ca nu putea s-o lichideze fizic in totalitate, comunistii au introdus in completul de judecata ‘asesorul popular’ menit a turna la Secu si Partid pe acei judecatori care nu dadeau sentinte favorabile celor ‘saraci proveniti din randurile clasei muncitoare etc’… Trucul a reusit si in scurt timp toti judecatorii dansau cum li se canta.
    Deoarece situatia actuala are un schelet asemanator [tot o justitie care lucreaza contra intereselor noastre actuale] este cazul ca in completul de judecata sa fie introdusi ‘asesorii sociali’[?], alesi dintre cele mai oneste si cinstite persoane ale societatii civile, care sa sesizeze imediat opinia publica si organele statului ds. orice abatere de la deotologia actului judiciar. Asta este singura solutie – o revolutie in magistratura !!!!

  14. Iata proiectul meu asupra justitiei. who cares….

    1. Desfiintarea sistemului de justitie, anularea legilor, lichidarea borfasilor din judecatorii, avocati procurori etc. Ca sa-ti castigi dreptatea trebuie sa ai bani. Ce justitie e aia ca te face praf unul beat si nebun cu masina lui luxoasa si apoi tu trebuie sa cauti bani si avocati buni ca sa obtii despagubiri. Nu mai vorbesc de pedepsirea individului si masuri de prevenire ca sa nu mai accidenteze pe altii.

    2. Sa se dea NUMAI urmatoarele pedepse, pentru orice rau facut.

    – pedeapsa zero: amenzi, bataie cu biciul sau nuiaua, munca in folosul comuniitatii. Astea pentru rele mai mici. La alegerea judecatorilor.

    – pedeapsa unu: 1 an de inchisoare, dar singur intr-o celula de unde sa nu iesi decat dupa un an. Si acolo numai filme educative sa vezi, legate de raul facut de tine. Poate un pic sa lase soarele sa intre pe undeva.

    – pedeapsa doi: trei ani de inchisoare singur in celula, filme educative, muzica educativa etc. Un pic soare poate dar singur.

    – Pedeapsa trei: 5 ani de inchisoare in aceleasi conditii.

    – Pedepsa patru: inchisoare pe viata. Daca cinev arecidiveaza si face lucruri grave, intentionat sau nu, treba lui, e un pericol si nu merita ca societatea sa sufere din cauza lui.

    – Eventual, pedeapsa cinci, deprtare intr-o zona izolata de pe glob, gen Siberia, pentru indivizi care recidiveaza si fac rele mici, dar nu crime, batai, violente, sau furturi mari. Poate oameni prea instabili care sa poata fi lasati liberi. Dar nu merita, ca eficienta, poate doar din omenie… Si nebunii periculosi ar trebui izolati, pedeapsa patru ar fi bun apt. ei, nu merita pierdut timpul sau resurse cu ei.

    – Iar in procesul de justitie ar trebui implicati jurati, oameni simpli dar educati, cu experienta de viata, cu famiilii. Ce naiba e asa greu sa judeci pe unul ca Cocoana din timisoara care a omorat un om pe trotuar cu ferarriul intr-o cursa de masini? Si a fugit de la locul accidentului. De 4 ani il tot judeca, va dati seama ce bataie de joc e justitia. Asta trebuia pe loc judecat. Martorii uita, sunt amenintati, cumparati etc.

    – Dar cum intrega clasa politica e corupta iar populatia indolenta, nu va fi asa.

    – Pedeapsa cu moartea nu, pt ca se pot face erori, cum in Romania s-au facut. si in Franta la fel.

    – Si sa se stabileasca precis ce despagubiri sa primeasca oamenii daca justitia le face nedreptati. Iar la problema circulatiei rutiere trebuie urgent luat masuri, e inadmisibil ca sa le dea din nou voie sa circule la criminali pe strazi.

  15. Tot cu dedicatie
    @no name(instantele bucurestene sunt de departe cele mai bune din tara, chiar daca nu sunt perfecte!)
    @Vali(” Nu exista absolut nicio garantie ca juratii, lipsiti de orice cultura juridica si bombardati de campanii de presa partizane, vor lua decizii bune. Doamne fereste si ca deciziile lor sa aiba forta de lege (a propos, dl Profesor Piperea – efecte erga omnes nu inseamna ”ca si legea” !)”)
    @Eugenia(“Lasati judecatorii sa decida ce este mai bun pentru justitie”)
    Ca tot vorbim de justitia romana si sisteme:
    „Îmi pare rău că justiţia română nu funcţionează, precum cea americană, pe bază de precedente. Pentru că judecătorii români fie ar fi fost concediaţi în masă, fie toţi şoferii care au dat peste oameni pe trecerea de pietoni ar fi scăpat cu cheltuielile de judecată. Sincer, mi-e scîrbă. Şi, la fel de sincer, vreau să emigrez.”
    http://subiectiv.ro/fragmente/halal-justitie-cornel-nistorescu-a-scapat-de-puscarie-vatamare-corporala-aia-i-pentru-prosti/

  16. Dl. avocat si profesor Piperea vrea, ca de obicei, sa creeze valva prin pozitii insuficient si deci superficial fundamentate.
    Coruptia este o problema reala a societatii romanesti, care nu se rezolva mutand-o dintr-o parte in alta. Asa cum unii (putini) judecatori pot fi mituiti, se poate concepe mita ori influenta ilicita de alta natura si asupra juratilor. Ba chiar poate mai abitir.
    Pe de alta parte, in procesele civile dezbaterile sunt foarte tehnice, se invoca chestiuni de drept complicate, inclusiv in actiunile colective la care viseaza dl. Piperea – si care intr-adevar, ar trebui reglementate, dar procedurile similare din alte state sunt foarte complicate si reclama multa competenta juridica din partea avocatilor si a judecatorilor, exclus ca decizia sa fie luata de persoane fara pregatire juridica.
    La bunul simt, toti suntem debitori bancari si nu ne plac comisioanele, dar nu as lasa un juriu sa decida daca o clauza este abuziva sau nu (dupa criteriile destul de sofisticate impuse de o directiva europeana preluata imperfect in legislatia romana).
    In ce priveste alegerea magistratilor, da, ea ar putea fi practicata intr-un sistem constitutional si politic asezat, care stie pana unde alegerea se face dupa criterii de partid si de unde incep deciziile de competenta.
    In Elvetia, bunaoara, judecatorii sunt alesi de parlamentele cantonale, ori de popor direct (in functie de legislatia cantonului respectiv), dar unicul motiv pentru care acest sistem nu degenereaza intr-o jalnica subordonare a justitiei de catre politic este inalta cultura democratica a acestei tari care, sa nu uitam, nu a trecut, precum restul Europei, prin traumatizante experiente autoritare si totalitare. Despre Estul Europei si bolile grave ale societatii, mostenite din comunism, nu mai vorbesc!…Democratia (mai ales directa) presupune moralitate si un nivel inalt de virtute al cetatii, de la Montesquieu citire, dar noi nu ne incurcam cu fleacuri de-astea…
    In Romania actuala, un asemenea sistem ar fi un fiasco! Spre deosebire de administratie, magistratura este independenta de influente politice, recrutarea se face pe criteriul de merit, promovarea, la fel. Decizia nu mai este in niciun fel in mana clasei politice. Ca asta deranjeaza, se vede din diferitele tendinte de restauratie a controlului politic existent inainte de 2004, sub cuvant de eficienta si responsabilitate. Vorbe mari, dar inauntrul este leopardul. Pacat ca cei care vor asta nu se gandesc ca maine nu ei, ci ceilalti vor fi la putere si atunci brusc nu o sa ne mai convina ca ei sa detina noile instrumente pe care noi le pregatim abitir, cu inconstienta.
    Nu intamplator magistratura este tinuta intr-o stare cronica de subfinantare, de umilire prin conditii de munca precare si de supraaglomerare, pentru ca numai aceste stari ii limiteaza faptic independenta acum foarte extinsa, o obliga sa greseasca si deci sa se simta vulnerabila.
    Daca vreti justitie de bun-simt, asigurati spatii demne de sec XXI, autonomie financiara instantelor, dar, mai ales, asigurati pregatirea profesionala solida in facultati. Asigurati etica si standarde profesionale inalte in avocatura, devenita, din pacate, un fel de lada de gunoi pentru tot felul de personaje corupte si compromise, un adevarat bastion de privilegii, nereformat, sub pretextul autonomiei profesiei – si cele spuse se pot extinde cu privire la notari, executori etc.

    Iar ideea ca prin alegerea judecatorilor de la instantele superioare s-ar instaura domnia bunului-simt „in lege si jurisprudenta” (desi legea o face Parlamentul, ma rog, mai des Guvernul, prin ordonante) ma face sa rad amar. Uitati-va la alesii locali ai poporului! Si cu asta am zis tot – „bunul simt” din administratie este sublim!

    Si inca ceva, daca chiar ne intereseaza subiectul si nu vrem sa elucubram: jurii am avut pana la regimul autoritar al lui Carol II, in materie penala, pentru crime. Dar cei 12 jurati nu erau lasati de capul lor si deliberau impreuna cu cei trei judecatori de profesie, dupa un instructaj foarte strict, ce chestiuni sunt chemati sa decida si ce nu.
    Mi-e teama ca avocatii nostri pledanti care abia mai stiu sa scrie romaneste si sa articuleze trei fraze coerente in sala, cerand oricum judecatorului sa le faca toata munca si le administreze toate probele, ar avea mari probleme de acomodare cu sistemul tehnic si pretentios al juriului.
    Care, contrar filmelor de trei lei, este foarte complicat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gheorghe Piperea
Gheorghe Piperea
Avocat, profesor universitar, vicepresedinte UNPIR si membru al INSOL Europe

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro