Home » Dezbatere »Economie » Citesti:

Sa masuram unde ne aflam, comparativ cu teoria economica pe timp de criza

Ioan Mircea Pascu august 19, 2011 Dezbatere, Economie
9 comentarii 1,787 Vizualizari

In “Financial Times” de ieri, 18 august, reputatul economist american Jeffrey Sachs publica un articol “The Great Failure of Globalisation”, in care, dupa ce face o fotografie a actualei crize, lanseaza cateva recomandari privind actiunea economica – inevitabil si politica – a statelor occidentale. Eu imi propun sa le trec in revista si sa le compar cu actiunile intreprinse de noi, aici, acasa.

“Am urmarit de aproape duzine de crize financiare – spune autorul – si stiu ca succesul depinde de capacitatea de a demonstra publicului o iesire curajoasa din acestea, care sa fie corecta din punct de vedere tehnic si bazata pe valori sociale. Leadership-ul transatlantic nu raspunde la niciuna din aceste cerinte. Nici SUA, nici Europa nu au reusit macar sa determine care este problema fundamentala, si anume ca ambele regiuni sunt supuse simultan la fortele opuse declansate de globalizare”.

Daca lasam la o parte faptul ca, la sfarsitul acestei crize, Occidentul va fi deposedat de initiativa din sistemul international, pe care o detine de o jumatate de mileniu, lucru care se va face in favoarea Asiei, ceea ce in sine reprezinta un fapt urias pentru lumea viitorului, ramane sa intram putin in amanuntele economice.

Jeffrey Sachs spune: “Vreau sa fie foarte clar: o buna politica sociala nu echivaleaza cu sustinerea unor mari deficite. Datoria publica este déjà prea mare atat in Europa, cat si in SUA. Dar – accentueaza el – aceasta inseamna un echilibru complet diferit intre taierile de sercivii sociale si cresterea taxelor pentru cei bogati (s.n.) Simplul adevar este ca globalizarea a lovit greu munca necalificata, dar s-a dovedit in acelasi timp si o adevarata ‘bonanza’ pentru superbogatii lumii. Acestia au fost capabili sa investeasca in proiecte noi si inalt profitabile in economiile emergente …” In final, conchide Jeffrey Sachs, “saracii au fost loviti de doua ori, prima data de fortele pietei, apoi de abilitatea bogatilor de a-si depozita banii in ascunzatori cu taxe scazute in jurul lumii.”

Daca privim la situatia de la noi, din Romania, aceasta regula a fost respectata deplin: greul crizei il duce marea majoritate a populatiei, in timp ce “bogatii” (inclusiv politicienii) nu numai ca nu au saracit, ci au continuat sa se imbogateasca, dar nu atat ca urmare a exploatarii functionarii pietei, cum au facut-o superbogatii de afara, ci mai mult ca urmare a avantajelor create prin rasplata loialitatii politice. Cine sprijina coalitia de la guvernare, primeste acces la contractele publice, care aduc profit, urmand ca o parte din acesta sa se reintoarca apoi in pusculita partidului care le-a facilitat accesul la contractele respective. (O alta diferenta este si ca Warren Buffett nu isi etaleaza bogatia in slumsurile sarace din Statele Unite, ca sa ii racaie si mai mult pe cei nevoiasi, cum se intampla la noi, ci are atat decenta, cat si prevederea sa se invarta exclusiv in cercurile celor ca el…)

“O politica fiscala imbunatatita in economiile transatlantice – arata Jeffrey Sachs – trebuie sa se bazeze pe trei realitati. Prima, va trebui sa extinda investitia in capitalul uman si in infrastructura.” Daca tinem seama ca la noi, exact acestea sunt domeniile care sufera cel mai mult de pe urma neglijentei guvernamentale, vom vedea ca ne situatm la ani lumina de aceasta recomandare. La noi scolile mai degraba se inchid, iar nivelul invatamantului scade vazand cu ochii, poate si ca urmare ca s-a decretat ca aveam nevoie mai mult de tinichigii si frizeri, decat de ingineri si oameni de litere (care au si dezavantajul politic ca nu pot fi manipulati atat de usor cand vin alegerile …).

“A doua [realitate] – spune Jeffrey Sachs – o reprezinta taierea cheltuielilor inutile, de pilda, angajamentele militare gresite din locuri ca Irak, Afganistan si Yemen”. Sigur, la nivelul nostru, nu avem asemenea angajamente (iar acolo unde le avem, si acelea minore, facem bine ca le pastram), insa nu numai ca taiem la greu din cheltuielile utile, dar ne-am lansat intr-un adevarat “festival” de cheltuieli inutile (telegondole intre nimic si nimic, parcuri in sate uitate de lume, bazine inchise imediat dupa inaugurare, din lipsa de personal pentru exploatare etc. etc), campionul fiind de departe Ministerul Dezvoltarii. (Sigur, toate fac sens atunci cand vine vorba de recompensarea clientelei politice, insa or’s’cat ….)

“A treia [realitate] – conchide Jeffrey Sachs – este echilibrarea bugetelor pe termen mediu, indeosebi prin cresterea taxelor pentru cei cu venituri personale ridicate si corporatiile internationale care isi strecoara banii prin lacunele legilor si si-i tin in paradisuri fiscale in strainatate.” La noi, doar a pune problema asa inseamna sa fii crucificat in piata publica, dar sa te mai si bati pentru implementarea unor asemenea masuri.

In suma, fiecare cititor poate sa masoare singur unde ne aflam noi cu masurile anti-criza, comparativ cu aceste recomandari, pe care nu le face oricine, ci unul dintre cei mai mari economisti contemporani. Din pacate, realitatea din Romania este ca, in timp de cetateanul este tot mai impovarat de taxe, atat suma, cat si calitatea serviciilor puse la dispozitie de stat in schimbul acestor bani este tot mai mica si mai scazuta!? Cu alte cuvinte, astazi dai tot mai mult pentru tot mai putin… Ori, in atari conditii, “contractul social” care sta la baza oricarui stat, deci si al nostru, este practic rupt de una din parti, respectiv de statul insusi!

PS. Ma bucur ca postarea “colegului de site”, dl. Dragos Paul Aligica intitulata “Dreapta contra Stanga in dezbatere publica, fara menajamente. Si o intrebare pentru cititori” a starnit atata interes (6.340 de vizualizari la momentul la care scriu aceste randuri). Asta infirma teza ca cetateanul roman nu este interesat de dezbaterea cu caracter idelogic. In acelasi timp, insa, respectand pozitia autorului, nu pot sa nu remarc ca, daca dupa citirea postarii, aflam care sunt elementele care caracterizeaza discursul “de stanga”, cel “de dreapta” este subinteles, fara a fi explicitat in mod egal … Mai degraba, pozitile de “dreapta” sunt cele care apara autori subintelesi de “dreapta” de reactiile celor considerati de “stanga”, numai si numai pentru ca nu accepta fara rezerve opiniile autorilor respectivi!? De ce nu sunt prezentate clar si raspicat valorile de “dreapta” in sine, ca sa le stie toata lumea? Caci nu pot accepta ca cineva s-ar teme sa declare pe fata, sub privirile tuturor, ce inseamna a fi de “dreapta” in conditiile Romaniei de azi, confruntata cu o criza atat de profunda si masuri de austeritate care au prabusit practic ratingul celor care guverneaza vremelnic tara  …

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "9 comments" on this Article:

  1. Marcu spune:

    Interesanta analiza. Globalizarea a scos la iveala (si nu a terminat inca) toate problemele umanitatii, a caror importanta a fost minimizata pana acum, deoarece statele reusau sa tina izolate aceste probleme (in interiorul anumitor tari). De exemplu, problema tiganilor de la noi, atata timp cat a fost una locala, nu a preocupat pe nimeni prea mult. Acum, ca s-au deschis granitele, aceasta a devenit automat o problema a Europei. Alta: problema exploatarii fortei de munca ieftine in China – a fost o problema locala pana cand au fost deschise granitele. Si acum toate marile companii folosesc forta de munca ieftina din China, in detrimentul muncitorilor din tarile “bogate”. Alta: discrepanta majora intre saraci si bogati, in special din tarile sarace. Pana la deschiderea granitelor, in tarile bogate clasa de mijloc era protejata (prin sindicate, politici fiscale, legi, protectie sociala, etc…). Acum, odata cu globalizarea, ce sindicat poate sa se opuna inchiderii unei fabrici in Germania si mutarea ei in India, de exemplu?

    Exemplele sunt nesfarsite, este suficiet sa te uiti in jur si sa iti amintesti cum arata lumea acum 10-15 ani.

    Solutii nu sunt, deoarece omenirea a trait pana nu demult in minciuna. Cateva state imbogatite dupa al doilea razboi mondial (SUA, Europa Occidentala si Japonia), avand granitele inchise, traiau decent, in timp ce majoritatea celorlalte state se zbateau in saracie, coruptie, lupte, framantari sociale, etc… Globalizarea nu mai permite acestor state sa se ascunda dupa deget. Degeaba trimit francezii tiganii inapoi in Romania, ca se vor intoarce la ei curand. Degeaba Spania inchide piata muncii pentru Romania, vor veni si din alte parti si nu se pot opune dorintei angajatorilor de forta de munca ieftina. Degeaba SUA se zbate sa iasa din recesiune, stilul lor de viata mult peste media omenirii nu este sustenabil acum. Degeaba Grecia incearca sa iasa din criza datoriilor – vor trebui sa munceasca ani multi pe bani foarte putini ca sa se revanseze pentru dezmatul pe credit din ultimii ani. Degeaba Elvetia incearca sa ramana neutra – nimeni un poate sa ramana deoparte. Supraevaluarea CHFului ii baga in recesiune si pe ei curand – nu mai pot trai boiereste fara sa se implice in rezolvarea problemelor omenirii.

    As indrazni sa il contrazic pe autorul articolului din FT, Globalizarea nu a esuat, ba din contra: ea trezeste Occidentul din minciuna, ea pune pe tapet probleme pana nu demult izolate si ignorate. Criza se va termina atunci cand omenirea va intelege ca nu se mai poate ascunde dupa deget.

  2. pehash spune:

    Pertinente propunerile. Totusi nu inteleg PS-ul cu dreapta/stanga. Faptul ca milionarii nostri isi castiga si apoi isi ascund averile prin paradisuri fiscale nu are nici o legatura cu ‘dreapta’ dlui Aligica. Daca ne mai si uitam cine sunt acesti milionari autohtoni si cand si-au facut averile, devine evident. Apoi, povara impozitelor, contrar a ceea ce pare sa razbata din text, este astazi in Romania pe un singur segment al populatiei, care resimte puternic inechitatea ‘contractului social’ cand vede cate milioane de romani, pierduti undeva intre comunism si economia de piata, traiesc doar pentru ca altcineva munceste, dar fiind majoritari, voteaza de fiecare data aceiasi conducatori. China ofera cel mai bun exemplu. Cu cei mai multi milionari din lume.. si totusi sute de milioane de chinezi au inca un nivel de trai mai scazut decat asistatii nostri (desi ai lor muncesc pe branci). Stanga sau dreapta, dezechilibrele raman. Dezbaterea nici macar nu a inceput, pentru ca de data asta ati ocolit subiectul.

  3. Ursu spune:

    Valori de dreapta:
    1. Individul (viata) si actiunea individuala;
    2. Proprietatea;
    3. Libertatea de optiune si actiune;
    4. Libertatea de gandire (lipsa constrangerilor socio-culturale) si de exprimare a acesteia;
    5. Identitatea proprie si afirmarea acesteia conform optiunilor individuale (e in regula ca un individ sa-si afirme identitatea ca parte a unui grup cata vreme nu incearca sa extinda aceasta identitate asupra altora in mod abuziv);
    6. Minimizarea (ca optimizare si nu ca disparitie a contractului social) statului tradusa prin:
    a. Minimizarea distantei fata de putere a individului (distanta pusa de birocratie si sistemul administrativ multistratificat);
    b. Minimizarea anvergurii statului prin abandonarea si/sau incorporarea initiativei private in cazul acelor domenii in care servicii private pot fi contractate de pe piata (in mod transparent) – opinia mea personala este ca tot ce inseamna executie poate si ar trebui sa fie privatizat, autoritatea statului fiind necesara exclusiv pentru nivelele conceptuale de legiferare, decizie si control (inclusiv judecatoresc);
    c. Deschiderea catre exterior si transparenta interna (vezi Popper), conditii indispensabile pentru functionarea reala a mecanismelor de autoreglare a oricarui sistem, inclusiv a celor sociale – intr-un cuvant onestitate.
    Pentru inceput…

  4. Bogdan spune:

    Problema cu articolul dumneavoastra e ca luati niste idei bune si faceti niste comparatii indoielnice. Daca ne-ati fi dat niste cifre din executia bugetara ar mai fi fost o baza de discutie, dar asa sunt doar lozinci.

    De exemplu, referitor la taxarea bogatilor banuiesc ca aveti in vedere cota unica de impozitare. Dupa filosofia partidului din care faceti parte un venit de peste 2-3 mii de lei obtinut din salariu e deja un semn de mare bogatie. De ce nu va uitati mai degraba la impozitarea proprietatilor (domeniu care apare si in strategia fiscala si in rapoarte ale unor organizatii precum SAR), cresterea redeventelor platite catre stat (exemplul Petrom e de notorietate) sau la reducerea evaziunii fiscale (care cere ceva gandire si analize de risc, nu doar vorbe in vant). Daca la o cota de 16% veniturile dim impozitul pe profit si dividende (in SUA impozitul pe “capital gains” e 0%, la asta poate se refera cel pe care il citati) sunt mult mai mici decat cele din impozitul pe venit atunci inseamna ca sarmanii de patroni saracesc, sau doar ca nu isi platesc taxele? Credeti sincer ca o crestere a impozitului pe profit ar rezolva problema?

    Din pacate multe dintre aceste probleme nu au decat o rezolvare internationala, atata timp cat exista locuri ca Monaco unde isi muta toti rezidenta cum incep sa castige bani in mod substantial (vezi sportivii si vedetele) si spre care companiile isi direjeaza profiturile pentru a nu fi impozitate. Un bun inceput ar fi ca cei bogati sa inceapa sa plateasca si taxele existente inainte sa ne gandim sa le marim. Sau cum ar zice fanii U2 de la un concert recent: U pay your taxes 2!

  5. euNuke spune:

    Domnule profesor, indraznesc sa incerc sa va lamuresc asupra valorilor ‘dreptei’, parlamentare si civile, caci cele 2 ‘drepte’ nu se identifica ideologic. Nu pot face acest lucru inainte de a invedere cititorilor aspectul dezechilibrului ideologic al asa-zisei dezbateri din presa noastra: ceea ce numim stanga domina numeric peisajul media si parlamentar, asa ca nu trebuie sa ne miram ca oamenii moderati ai stangii au inceput sa faca figura de dreapta, de unde probabil si confuzia actuala cu privire la cele 2 tabere. Ca dovada, pozitia d-stra ca parlamentar de centru stanga este acum aproape identica cu cea de centru-dreapta, iar micile muscaturi din text abia de pot acoperi disparitia contrastului ideologic in ceea ce priveste marile actiuni politice: toti oamenii puterii doresc astazi o mai puternica omogenizare a guvernantei economice europene. Atat dumneavoastra, cat si presedintele Baescu operati aceeasi propaganda [si hai sa nu mai ferim de acest cuvant] in directia globalizarii [institutionale, nu si economice] afisand o doza sanatoasa de europenism dramatizat. Ceea ce este ok. Trebuie sa marturisesc ca am savurat spectacolul. Dar haideti sa trecem la o chestiune punctuala de politici publice care ar trebui sa faca diferenta si sa imparta esichierul politic in tabere: limitele proprietatii private; dreapta, teoretic, ar trebui sa apere exercitarea libera a dispozitiei si libertatea contractuala ce deriva din regimul proprietatii private, stanga ar trebui sa justifice interventia permanentizata, institutionalizata a statului in aria traditionala a contractelor comerciale si civile; stanga se acopere de sarcina, cateodata cu brio, insa dreapta parlamentara a esuat si a sfarsit prin a adopta un discurs si politici asimilate stangii.
    Orice om de dreapta care pune ‘contractul social’ la baza statului va fi observat de multa vreme ca partidele de guvernamant au incalcat grosolan si deseori principiile fundamentale ale statului de drept dar s’au abtinut sa rupa contractul [santem inca cetateni ai Romaniei, parca], obligand in schimb cetateanul sa accepte tot soiul de inovatii juridice ce creau noi obligatii in sarcina indivizilor. Contractul social a devenit astfel tot mai impovarator atat pentru cetatean cat si pentru statul de drept care isi asuma inca obligatii corelative. Desigur, oamenii de stanga au tendinta ca, sub spectrul iminentei falimentului acestui stat social, sa adopte o pozitie mai radicala, anti-stat [si nu neaparat anarhista, caci se preconizeaza un transfer de suveranitate catre o entitate statala cu un prestigiu si autoritate mai mari] din moment ce simt ca nu isi mai pot indeplini promisiunile, o parte din ele deja transformate in clauze ale contractului social din moment ce au fost inscrise in legi. In aceste noi conditii politicienii de dreapta ar trebui sa riposteze ferm printr’un program axat pe revenirea la ordinea proprietatii private distrusa de angrenajele defectuoase si de multitudinea de obligatii scadente ale statului-social, si, cum reactia parlamentarilor intitulati de dreapta intarzie sa apara, in loc de o revigorare a dreptei avem o asimilare definitiva in tabara stangii [oricum ea insasi in degringolada ideatica]. Inghesuiala asta de pe esichierul parlamentar ne ajuta pe noi, publicul neinregimentat dar cu opinii de dreapta, sa distingem mai clar intre marionete si oameni politici. Deocamdata, mai nimeni nu sustine eliberarea contractelor eminamente civile de sub dominatia fals-justitiara a statului-social, ca atare nu avem o dreapta veritabila. Cand cetatenii o sa redobandeasca calitatea de parti libere la incheierea contractelor de asigurari sociale si de sanatate atunci o sa putem vorbi de restaurarea ordinii proprietatii private, iar pana atunci a discuta despre contractul-social si presupusa reziliere unilaterala este cinism, mai ales cand replicile se succed in tastatura unor fosti guvernanti care au acceptat si ei ca scolile sa se inchida, drumurile sa se imprastie, iar domeniul public sa intre in paragina doar pentru ca mai tarziu sa poata acuza pe “celalalt” de toate relele si hibele sistemului si a convinge astfel publicul ca exista un partid cu un mai mare atasament fata de stat, societate si contractul-social, desi acest atasament se exprima indeosebi pe banii altuia, ai antreprenorului gonit din Occident de politicile socialiste ce au condus la supraevaluarea fortei de munca, si nu de ‘urgia’ globalizatoare [fenomen banal, stravechi, exacerbat peiorativ insa de corifeii aceleiasi stangi dreptace dar si de partidele comuniste din Europa]. Se uita astazi prea usor ca stanga democratica din Europa a fost principalul promotor al globalizarii, al institutionalizarii supranationale, al impulsionarii schimburilor internationale [culturale, dar si economice, in special cu tarile din lumea a treia], si ca efectul colateral al globalizarii politice, anume relocarea industriilor occidentale, ce nu convine astazi putea fi stopat la timp macar prin abandonarea politicilor ecologiste daca nu si prin reducerea programelor sociale. Daca bogatia se plimba astazi nestigherita prin lume, acest lucru nu se datoreaza unor politici de dreapta, ori permisivitatii exagerate a unor asa-zise partide de dreapta, ci ingaduintei tipice stangii internationaliste care, aflata indelung la guvernare in Europa, a ridicat bariere importante in calea capitalului industrial inlesnind schimburile cu state inca totalitare, din Asia, in special. Concurenta neloiala [in special pe piata fortelor de munca] ce carecteriza aceste regimuri post-comuniste a accentuat scurgerea de capitaluri destinate investitiilor, nu neaparat din cauza lacomiei antreprenorilor [oricand si oriunde ar fi acestia vor cauta resursele cele mai ieftine], ci datorita delasarii in planul politicii externe, a tolerarii practicilor neloiale, abuzive, discretionare ale guvernelor din tarile de destinatie pentru capitalul globalizat. Dreapta a cam lipsit de la negocierile comerciale in ultimele 2 decenii, iar exceptiile sint prea putine ca sa franeze procesul, ca atare astazi cedam precipitat terenul in fata puternicilor dictaturi asiatice, si facem asta -ironia sortii- chiar prin emisarii politici si guvernamentali ai unei drepte dezideologizate, asimilate complet stangii internationaliste.

  6. Viorel spune:

    Articol bine scris cu exemple de greseli ale actualilor guvernanti extrem de elocvente. Sa speram ca la anul sa nu mai auzim deloc de partidul hotilor. Ultima fraza intr-adevar demonstreaza cat de slab este statul nostru dupa 20 de ani si care este interesul in fapt al celor care ne guverneaza: sa poata directiona banii catre propria clientela politica. Este un fel de “care pe care” iar noi ce vom vota la anul vom avea o ocazie unica de a scapa de 50% din clasa politica votand in corpore cu cei din opozitie astfel incat sa decuplam de la banii publici clica instalata acum la putere si sa revenim in sfarsit la democratie si stat de drept. Daca si opozitia actuala este de 2 bani vor suferi ingrozitor la urmatoarele alegeri dar pana atunci sa ne ocupam de cei de acum si sa ne vedem scapati de ei. Unii ar trebui sa plateasca pentru tot raul adus si sa le fie controlate averile la sange. Care sunt corupti la puscarie!!! Care vor mai fura la puscarie!!!!

    • mosh spune:

      Dragul meu , ai la indemina atitea articole din hotnewz sa-ti arunci framintarile. Aici este un articol tehnic care se vede bine, te depaseste. Ramiii la stadiul de lipitor de afise, este mai sanatos.

  7. Constantin spune:

    In legatura cu “politica” de eliminare a “statului social” promovata de regimul Basescu si sustinuta de “intelectualii de dreapta”, va supun atentiei un pasaj din una dintre cele mai bune 10 carti scrise vreodata si anume: “Man’s Search for Meaning” de Viktor E. Frankl:
    “Today’s society is characterized by achievement orientation, and consequently it adores people who are successful and happy and, in particular, it adores the young. It virtually ignores the values of all those who are otherwise, and in so doing blurs the decisive difference between being valuable in the sense of dignity and being valuable in the sense of usefulness.
    If one is not cognizant of this difference and holds that an individual’s value stems only from his present usefulness, then, believe me, one owes it only to personal inconsistency not to plead for euthanasia along the lines of Hitler’s program, that is to say, “mercy” killing of all those who have lost their social usefulness, be it because of old age, incurable illness, mental deterioration, or whatever handicap they may suffer.”

  8. Pareristul spune:

    Globalizarea a fost si ESTE mina de aur pentru plutocratia americana care viseaza non-stop la cresterea exponentiala a bogatiei proprii si la saracirea tuturor celorlalti. O sa spuneti ca sunt un odios propagandist “de stanga”. Sincer, ma indoiesc…Pentru ca aceasta tendinta TOTAL contraproductiva a fost semnalata de un politician “de dreapta”, republicanul Bernie SANDERS.

    Detalii aici:

    http://www.youtube.com/watch?v=Tq1zpHF0J04

    Globalizarea este visul de aur al plutocratiei americane care viseaza zilnic la ieftinirea fortei de munca si la reinventarea sclaviei, in formele ei moderne si extrem de parsive. Outsurcing-ul, lobby-ul fantastic pentru facilitati fiscale pentru bogati, raptul financiar care a dus la prabusirea a numeroase banci….sunt doar cateva elemente ale acestei crize care, iata, intra intr-o noua faza…

    Solutii politice spuneti??? Oh da, ele se afla in buzunarul lobby-stilor care cumpara LA PROPRIU politicieni americani (btw…Obama este cel mai penibil puppet pe care l-a dat politica americana in ultimii 50 de ani).

    Detalii aici:

    http://www.youtube.com/watch?v=eAaQNACwaLw

    Enjoy!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Mircea Pascu


Ioan Mircea Pascu

Om politic, membru PSD, profesor la SNSPA, europarlamentar, fost ministru al Apararii Nationale, expert in relatii internationale. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)