joi, martie 28, 2024

Hai să schimbăm sistemul de vot pentru europarlamentare (1)

Peste un an și trei luni (în luna mai 2014) vor avea loc noi alegeri pentru Parlamentul European. Actualul sistem de vot este anchilozat și necompetitiv. Acum, la începutul anului 2013, este cel mai bun moment pentru a discuta despre schimbarea sistemului de vot pentru alegerile europarlamentare. Discuția anterioară a fost expediată rapid, partidele au decis un sistem care le avantajează pe cele mari și care ține toată puterea cât mai aproape de vârful partidului.

Deși este membră a UE de peste cinci ani, România nu reușește să-și promoveze credibil interesele în Uniune. Cu câteva excepții notabile, europarlamentarii români nu s-au remarcat printr-o activitate susținută, relevantă nevoilor de adaptare a politicilor naționale la cele europene. Activitatea acestora este puțin cunoscută în țară și cu atât mai puțin cunoscută în alte state membre, impresia pe care o lasă fiind mai degrabă a unor funcționari prinși într-un angrenaj asupra cărora nu-și manifestă propria voință.

Fiecare Stat Membru este liber să-și aleagă propriul sistem electoral pentru alegerile europarlamentare în limita următoarelor constrângeri:

  • Să fie un sistem proporțional (în care numărul de locuri câștigate de un partid politic să fie proporțional cu numărul de voturi primite);
  • Să fie organizat sub formă de listă de partid sau sub forma de vot unic transferabil;
  • Pot fi organizate mai multe circumscripții pe țară dacă această împărțire nu va afecta proporționalitatea rezultatelor alegerilor;
  • Pragul electoral nu poate fi mai mare de 5 procente.

Constrângerile de mai sus decurg din necesitatea PE de a concilia două exigențe parțial divergente: (1) reprezentarea minorităților (recomandă un sistem de vot proporțional) și (2) funcționarea pe bază de familii politice orientate ideologic (trebuie evitată fragmentarea excesivă). Al doilea deziderat poate fi atins prin impunerea unor bariere/filtre în momentul depunerii candidaturilor.

Sistemele de vot acceptate sunt următoarele sunt lista de partid si votul unic transferabil.

Sistemul de vot proporțional bazat pe lista de partid presupune alegerea unui număr multiplu de candidați de pe o singură listă electorală. Lista de partid poate fi închisă, semideschisă sau deschisă.

Lista închisă (și blocată) presupune că partidul fixează ordinea candidațior pe listă iar aceștia sunt aleși în funcție de scorul electoral al partidului în ordinea în care au fost puși pe lista electorală. Este sistemul pe care-l practicăm acum.

Lista semi-deschisă (vot preferențial opțional)

  • Ordine pe listă propusă de partid
  • Alegatorii pot vota doar lista fără a indica vreo preferință pentru candicați (îi lasă în ordinea propusă de partid)
  • Alegatorii isi pot manifesta preferinta pentru un candidat
  • Dacă un candidat atinge un anumit barem el poate ”strica” ordinea listei

Lista deschisă (preferențial obligatoriu)

  • Ordine aleatorie pe lista
  • Voturile (si lista) sunt validate doar dacă alegătorii își exprimă preferința
  • Nr. de voturi pe care-l poate avea la dispozitie un alegator depinde de magnitudinea circumscriptiei

Votul unic transferabil

  • Alegătorii clasează cadidații din întreaga circumscripție în ordinea preferinței;
  • Alegatorul trebuie să aibă minim o preferință;
  • Alegatorul poate vota candidați de pe listele mai multor partide;
  • Toți candidații care au îndeplinit coeficientul electoral sunt declarați câștigători, în ordinea numărului de voturi obținute;
  • Voturile candidaților care n-au atins coeficientul electoral sunt redistrbuite de la ultimul loc către restul.

Sistemul meu preferat de vot este Votul Unic Transferabil dar știu că e prea revoluționar pentru România, nu suntem atât de pregătiți încât să facem un astfel de transfer de putere de la partide către cetățeni.

În Uniunea Europeană 12 State Membre nu practică un sistemul de vot preferențial (și competitiv) în timp ce 15  îl practică. Deci mai multe state oferă mai multă libertate de alegere cetățenilor lor.

Prezența la alegerile europarlamentare este a fost scăzută în 2009. Unul dintre motive este acela că cetățenii știu că nu pot decide pe cine anume să trimită în Parlamentul European iar candidații nu se omoară cu campania electorală. În general se știe dinainte cine va fi membru al PE, din sondajele de opinie. Efort electoral fac îndeosebi cei care sunt pe locurile incerte.

Plecăm deci de la prezumția că lista de partid blocată va scădea interesul cetățenilor pentru alegerile Europarlamentare din 2014, va goli de sens dezbaterile pre-electorale și va descuraja o competiție deschisă și transparentă în interiorul partidelor pentru a selecta cei mai buni reprezentanți.

Timpul pe care-l avem la dispoziție este suficient pentru ca dezbaterea să fie temeinică dar nu este nici prea mult pentru și decizia nu trebuie să întârzie: candidații au nevoie de predictibilitate pentru a-și gândi strategiile electorale.

Dacă este să alegem un sistem de vot competitiv va trebui să împărțim țara în mai multe circumscripții electorale pentru ca acesta să fie funcțional și eficient, dar, parafrazând redactorii Telecicopediei, despre asta în articolul următor.

P.S. Îi încurajez pe cititori să se implice în acestă dezbatere și promit răspunsuri detaliate fiecărui comentariu adresat.

Centrul Roman de Politici Europene a publicat un raport cuprinzator si o situatie comparativa a sistemelor de vot folosite in UE. Raportul ”România are nevoie de sistem electoral competitiv pentru europarlamentare” poate fi descăract de aici.

Distribuie acest articol

52 COMENTARII

  1. „Sistemul meu preferat de vot este Votul Unic Transferabil dar știu că e prea revoluționar pentru România, nu suntem atât de pregătiți încât să facem un astfel de transfer de putere de la partide către cetățeni.” ei, hai. de ce anume nu am fi pregătiți? Chestia asta cu pregătirea prealabilă a electoratului e cam enervantă și fără sens și denotă doar o atitudine nejustificat superioară din partea celor care o afișează. Și nu este altceva decât un motiv pentru a nu schimba lucrurile. eu zic că suntem perfect de pregătiți și, mai mult, ar trebui introdus sistemul acesta și la restul tipurilor de alegeri pentru că, împreună cu eliminarea pragului electoral, ar permite oamenilor să trimită în parlament/consiliu local/consiliul județean pe cei pe care îi doresc și ar duce, șa modul ideal, la o mai largă acceptare a deciziilor ălora de sunt la putere pentru că ar forța negocierilor, evitând majoritățile aberante, cum este cazul în actualul parlament.

  2. „Cu câteva excepții notabile, europarlamentarii români nu s-au remarcat printr-o activitate susținută” – sper ca la exceptii sa-l treceti si pe dl Adrian Severin…

      • Pai s-a remarcat. Ca s-a remarcat in sens negativ ii alta poveste. Dar s-a remarcat. Din pacate, mult prea tare. Putea sa faca ca si becali: zero absolut in PE. Nu s-a auzit despre el nimic. Si cred ca este mai bine asa.

  3. @ Andrei
    In primul rand partidele nu sunt pregatite, ar fi prea mult pentru ele.

    Electoratul ar fi usor confuz, nu e invatat cu o asemenea libertate de alegere.Se poate face dar trebuie o campanie de informare foarte buna, sustinuta de CNA, prin care toate posturile sa prezinte filmulete explicative despre cum se voteaza.

    Autoritatile ar trebui sa munceasca nitel mai mult la centralizarea voturilor si la distributia madatelor.

    Un sistem mai complicat este mai usor de fraudat si trebuie sa ne asiguram si in acest aspect.

    Plus ca ar trebui sa impartim tara in mai multe circumscriptii. Gasiti niste mulari in raport.

    Ar fi excelent si am avea cel mai democratic sistem electoral din lume daca l-am generaliza pentru toate alegerile. In contextul in care toata lumea este nemultumita de actualul… este o idee!

    • Partidele se vor pregăti. Nu are rost să le plângem de milă. Ba chiar cred că va fi un stimulent pentru profesionalizarea lor. În ceea ce privește greutatea centralizării da, la prima vedere așa este. Doar că centralizarea se presupune că o vor face niște oameni care știu să facă un calcul, asistați de un program de calculator. Iar posibilitatea fraudării, teoretic, există oricum doar că există și mijloace ce o pot preveni sau, în cazul în care a avut loc, identifica.
      Necesitatea împărțirii în mai multe circumscripții recunosc că nu o înțeleg. De ce nu pot funcționa cele de acum? Plus că, iar, nu vâd de ce ar fi un obstacol așa greu de depășit.

      • Cand spuneti ”cele de acum” va referiti la faptul ca acum avem o singura circumscriptie electorala, presupun. Daca ramanem cu o singura circumscriptie, votul competitiv este f. deficil pentru ca oamenii au de ales din prea multe variante (29 de locuri – cat vom avea pe viitor – puls vreo 10 rezerve).

    • Desi al 4-lea ar fi intr-adevar un imens pas inainte,
      1. Nu vad cum ar putea functiona acest sistem fara vot electronic. Altfel cum centralizezi datele? Il lasi pe gigelul care numara voturi sa transfere cu propria manutza preferintele alegatorului pe un centralizator, apoi alt gigel sa adune punctaje? Ar trebui sa angajam numai sahisti pentru asa ceva. Plus riscul fraudei…
      2. Daca ii dai alegatorului posibilitatea sa aiba o singura preferinta, nu te intorci la al 3-lea sistem, ba chiar mai rau… ca nu tii cont de marimea circumscriptiei.

      Cum rezolvi problema super-candidatului care strange mult prea multe voturi in sistemele 2 si 3? Imagineaza-ti ca ar candida Basescu sau Diaconescu (asta sigur candideaza) pe listele astea in 2014.

      • Da, numaratoare este mai dicila, dar nu imposibil. Si da, posibilitatea de fraua este nitel mai crescuta.

        Intr-un sistem de vor preferential voturile se redistribuie. In ceea ce privest votul unic transferabil, ele se pierd daca votantul nu indica mai mult de o optiune.

  4. dle. Ciucu, frumoasa intentia dvs. de dezbatere, insa as fi dorit sa mai aflu si daca sistemele de vot prezentate de dvs. schimba dramatic profilul candidatilor eventual castigator. Am fi in pericol ca la un vot preferential obligatoriu sau optional sa aiba de castigat politicienii egolatri in dauna celor de echipa sau macar dornici sa se integreze intr-un sistem de reguli? Ne dorim genul de politician european care, sa zicem, pe o tema arzatoare, sa vorbeasca mai mult pentru publicul intern (asa cum s-a intamplat asta-vara si de-atunci inca de cateva ori) decat pentru gasirea faimosului compromis european?

    • Nu pot sa va dau un raspuns direct. Conform lui Cristian Parvulescu (idee exprimata din pacate doar oral) se pare ca votantii nu schimba prea mult lista partidelor intr-un sistem cu lista semi-deschisa.

      Un sistem competitiv cred ca i-ar face mai mult pe oameni sa se intebe ce cine sa voteze. Nu pe toti, dar macar pe o parte dintre noi. Ar fi un castig.

      In ceea ce priveste profilul acelora pe car îi dorim prin parlamente nu stiu ce sa zic. O sa public in curand un paper (as vrea sa gasesc un cuvant mai bun in ro: studiu suna prea pretentios, raport – prea formal) despre cum functioneaza PE si care este profilul parlamentarilor cu influență. Cei care sunte eficienti si impun decizii in PE).

      Dar in general oamenii vor lucruri diferite. Avem nevoie si de spirite libere si de oameni de echipa.

      • Multumesc pentru raspuns. Va spun sincer insa ca teama mea este ca mediul public la noi este structurat astfel incat sa-i favorizeze pe egocentrici si histrioni. Cel putin in cazul europarlamentarelor, pare ca a functionat un fel de autocenzura la cateva partide si au fost propusi niste oameni cat de cat buni (peste media interna). E adevarat, avem semne ca autocenzura asta poate sa si dispara.

        Alta intrebare legitima ar fi daca nu cumva gandul dvs. secund ar fi sa folositi europarlamentarele drept trambulina pentru dezbaterea sistemului electoral al parlamentarelor. As fi gata sa recunosc utilitatea preferintelor dvs. pentru alegerile noastre, dar nu sunt deloc sigur ca alegerile europarlamentare reprezinta un inceput potrivit pentru dezbatere.

      • Un posibil test pentru sistemul electoral preferential, care sa fie acceptat si de partide, ar putea fi constituit de alegerile pentru posturile de consilieri locali si judeteni. Acolo s-ar putea vedea daca se schimba dramatic ierarhiile si daca partidele pot trai cu eventualele consecinte ale propriilor decizii contrazise de electorat.

  5. La populaţia României nu e nevoie de prag electoral mai sus de cel natural (2,8-3%) egal cu cel pentru promovarea unei persoane naturale.

    Aş milita pentru sistemul proporţional, dar nu pe listă (închisă sau deschisă) ci pe tabel. Mai exact, neg dreptul partidelor de a ordona candidaţii pe o listă, dar am în acelaşi timp îndoieli asupra discernămîntului alegătorului.
    Soluţia pe care o propun este tragerea la sorţi din tabelul de candidaţi, în funcţie de numărul de locuri ce îi revin fiecărui partid. Asta face posibilă şi reprezentarea proporţională a independenţilor asociaţi în entităţi efemere cu scop electoral.

    • Un avantaj al tabelului e că uniformizează şpaga pentru un loc pe buletin. Pentru a descuraja jocul demisiilor şi al supleanţilor, la o eventuală demisie, supleantul se alege printr-o nouă tragere la sorţi din căzături.

      • Ce nu se intelege: problema noastra nu e de sistem. Problema e de oameni.

        Poti face mama sistemului, daca il umpli cu oameni de calitate slaba, se duce dracului totul. Cred ca mai degraba trebuie sedusi oamenii ca d-voastra sa intre in politica.

        Ca sa fac si o analogie: iti iei o masina de facut cirnati. Face 1000 cirnati pe minut si ii si impacheteaza. O sa ziceti ce minunat. Daca insa conectezi conducta de umplutura la canalizare, nu o sa produci cirnati ci kkt ambalat.

    • De ce „indoieli asupra discernamantului alegatorului”?

      Intreb pentru ca, in cazul tabelului, nimeni nu poate obliga partidul sa puna numarul maxim de candidati in tabel, ci exact atatia candidati cat locuri ar putea obtine dupa scrutin (plus 1-2 de rezerva). Si atunci intra cam toti din tabelul respectiv.

      • Ăsta ar fi, dimpotrivă, un avantaj pentru democraţie. În condiţiile ajustării numărului de candidaţi după speranţa electorală, partidele vor face o selecţie internă mai bună. În orice caz, vor arunca mai puţini candidaţi sclipitori dar fără şanse, ci vor avea de ales între a băga secături, cu care şi-ar dinamita şansele de succes electoral, sau vor băga mai mulţi candidaţi sclipitori, însă cu şanse reale.

        • De ce ar face o selectie mai buna? Atat vreme cat va indoiti de discernamantul alegatorului, partidul, prin sefii sai, ramane cel care stabileste cine castiga. Alegatorul voteaza lista sau tabelul, adica alege intre cosul de mere si cel de pere. Dar vanzatorul ramane cel care decide ce fructe pune deasupra (locurile eligibile de pe lista) sau cate lasa in cos (tabelul). Si intr-un caz si in celalalt criteriile sale sunt aceleasi.

          Si, pana la urma, la ce ne-ar folosi? Autorul spune clar care e unul din motivele unui astfel de vot: „funcționarea pe bază de familii politice orientate ideologic”. Rezulta ca alesii vor vota oricum asa cum vrea cel care a stabilit componenta cosului electoral. Singurul avantaj ar fi influenta pe care o pot avea unii din europarlamentarii romani in plen. Am avut trei cu ceva atuuri din acest pdv: Severin, Macovei si Weber. Primul a cazut in capcana intinsa tocmai pentru ca avea un cuvant greu, al doilea s-a cam facut de ras prin incapatanare, iar ultimul urmeaza …

  6. Hai sa schimbam sistemul, corect.
    1/ Ii alininiem frumos, in ordinea preferintelor
    2/ Ii votam pe fiecare cu un glont.
    3/ Ala care scapa il bagam in parlament

  7. Si eu sustin Votul Unic Transferabil si cred ca poate fi introdus in Romania. Evident ca pardidele nu vor. Dar ele nu vor multe. Daca mergem pe principiul asta ar trebui sa renuntam la discutii. Iar daca are mai multe sanse pot sa sustin si votul pe lista deschisa.
    Nu am vazut in enumerarea dumneavoastra un sistem de lista deschisa in care alegatorul sa aiba doar un vot la dispozitie, iar candidatii sa primeasca mandate in functie de ponderea voturilor listei de partid (partidul ar un nr. de mandate proportional cu nr. voturilor acordate listei sale) si in ordinea rezultata din voturilor obtinute de fiecare candidat de pe lista. Adica sistemul de pana in 2008 doar ca lista e deschisa.

    • Da, discutia trebuie sa aiba loc si aveti dreptate, partidele trebuie convinse, de aceea am si deschis discutia.

      Pai cea ce spuneti dvs. este ceea ce eu am numit lista semi-deschisa (vot preferențial opțional). Alegatorul poate avea unul sau mai multe voturi. Aici trebuie discutat in plus. Poate avea un nr. mai mare (nu prea mare) de voturi sau un singur voturi

      Daca ramanem cu tara ca circumscripie unica trebuie sa limitam nr. de voturi pe care le poate exprima un cetatean pentru că nu este fezabil ca sa aleaga dintr-o lista de 29 +10 oameni (ca acum).

      Apropo, la urmatoarele alegeri vom aveam maxim 29 de europarlamentari in loc de 33..

      • Una este varianta in care alegatorul are mai multe voturi (cate mandate sunt in circumscriptie) si alta e varianta cu un singur vot. Cele doua sunt esential diferite. Lista semi-deschisa, asa cum ati descris-o dumneavoastra (nu am studiat sistemele electorale) presupune un vot optional fie pentru lista asa cum e, fie pentru anumite persoane de pe lista. O varianta foarte proasta fiindca sunt putini care vor face efortul de a alege. Eu va intrebam de un sistem de liste deschise in care alegatorul are un singur vot, indiferent cate mandate sunt puse in joc. Asa cum am spus, vechiul sistem de liste de partid in care esti obligat sa votezi o persoana din lista, ordinea urmand a fi stabilita in functie de nr. de voturi. Partidul va obtine atatea mandate cate voturi au primit candidatii de pe lista sa. Practic se schimba doar ordinea de pe lista care este data de alegator. In rest e ca inainte. Aici intervine o problema: partidele sa-dsi puna pe liste un numar de candidati aproximativ corespunzator cu nr. de locuri eligibile astfel incat indiferent de votul alegatorilot cam tot aia sa iasa. Dar cred ca un sistem care obliga la alegere si care poate asigura o buna reprezentare a alegatorului ramane Votul Unic Transferabil. Totusi, fiindca nu am timp sa studiez sistemul as dori cateva precizari.
        Ce inseamna: alegătorii clasează cadidații din întreaga circumscripție în ordinea preferinței? Scriu alegatorii numele candidatilor dupa preferinte? Apoi spuneti ca alegatorul poate vota candidați de pe listele mai multor partide. deci fiecare partid depune o lista. Sincer, cred ca explicatiile sunt insuficiente.

        • Cuvantul ”claseaza” nu este bine ales. Ii claseaza prin vot. Nu ii numeroteaza, 1, 2, 3…

          Da, la VUT, alegatorul voteaza candidatii de pe diferitle liste ale partidelor. Poate vota doar de pe o lista sau de pe mai multe liste.

  8. Votul unic transferabil este extrem de complicat, in conditiile votului pe hartie, si are si dezavantajul ca este (aproape) la fel de greu de inteles pentru cetateni ca cel practicat acum la parlamentare.
    Lista inchisa o avem acum, are dezavantajele cunoscute.
    Ar ramane de optat intre lista deschisa si cea semi-deschisa. Ultima varianta are cele mai multe sanse de a fi acceptata de partide (conditie esentiala, altfel vorbim degeaba), pentru ca lasa o parte din decizie la nivelul conducerii partidului. Lista deschisa genereaza de fapt o competitie intre candidatii aceluiasi partid, cu consecinte imprevizibile.

    • Absolut de acord, partidele nu vor accepta un sistem impredictibil, deja au avut mare bataie de cap cu cel de la generale. Lista semi-deschisa pare cea mai buna optiune.

        • Buna in sensul comentariului lui Mircea Kivu. Acceptabila de catre partidele politice si net superioara formulei actuale. Totusi, personal, nu cred ca se va schimba sistemul actual pentru urmatoarele alegeri.

  9. Ok, nu sunt sigur ca am inteles cum se transpun in realitate sistemele de care vorbiti. Prin urmare intrebarea mea este urmatoarea: stiind ca avem electoratul pe care il avem dar si ca in acelasi timp partidele sunt acaparate de lideri care-si trimit in PE nevestele (Ponta si Antonescu) sau fiicele (Basescu), ce sistem ne poate asigura ca asta nu se mai intampla si putem trimite acolo oameni precum Cristi Preda, Monica Macovei, Renate Weber?

    • Ce fel de oameni trimtiem acolo, comptetenti sau imbecili, depinde de cine ii trimite.

      Intr-un sistem ca cel actual ii trimite seful de partid. Intr-un sistem mai democratic ca cum ar fi votul preferential obligatoriu (lista deschisa) sau Vot UNIC Transferabil (VUT) ii trimitem noi, pe baza listelor partidelor.

      Intr-un sistem de vot preferential optional (lista semi-deschisa) ii trimit in principiu sefii de partide, dar noi le putem ”strica” ordinea.

  10. Sunt de acord ca lista semi-deschisa are cele mai multe sanse de a fi acceptata de partide. Dar ma intreb foarte practic cum poate fi un astfel de sistem implementat, pentru ca nu cred ca putem scapa de sfanta stampila ca instrument de vot. Asadar, pe buletinul de vot, va trebui sa avem un dreptunghi pentru stampila pentru fiecare candidat de pe lista, adica cam 30+ de dreptunghiuri pt fiecare partid (pentru ca se voteaza si supleanti, din cate imi amintesc). Plus un loc de stampila „generic” pe partid, pentru cei ce vor sa voteze doar lista, fara preferinte individuale. Asta inseamna cam 3 pagini pe partid.. cam complicat pentru multi alegatori, cred eu, si vom avea multe voturi invalidate. Again, idea de a schimba sistemul electoral e buna si o sustin, dar cum o implementam practic ? Solutia ar fi sa inlocuim stampila cu creionul, dar asta ar fi intr-adevar o revolutie electorala !

    • Pentru a putea aplica un sistem preferential, oricare ar fi acesta, este obligatorie constituirea mai multor circumscriptii electorale si implicit micsorarea numarului de candidati de pe lista.

      Raportul CRPE prezinta 3 variante in care s-ar putea face acest lucru, construind circumscriptii electorale cu 3-4 respectiv 7-8 mandate per circumscriptie.

      Pentru alegator, utilizarea unui sistem de lista semi-deschisa nu implica o modificare semnificativa a „procedurii” de vot – intra in cabina cu buletinul de vot si stampila si are doua optiuni:

      a) valideaza ordonarea listei facuta de catre partid aplicand stampila pe „antetul” casetei sau pe capul de lista

      b) aplica stampila in casuta candidatului favorit, urmand ca, in cazul in care acest candidat va intruni un anumit barem de voturi sa castige un mandat indiferent de pozitia sa pe lista.

  11. Dreptul de a alege si a fi ales in Parlamentul European este tratat diferit in Constitutia Romaniei – se poate modifica prin lege organica. Daca am putea ajusta un pic legea? dreptul de a candida sa fie conditionat de trecerea unui examen de cunostinte economice, sociale, culturale, juridice etc si un test de logica asemantor cu ala de la magistratura. Pentru a evita orice dubii, testul sa fie gandit de Academia Romana…
    Daca tot se vorbeste de modificarea constitutiei, poate am putea baga conditii asemanatoare si pentru candidatii la parlamentul Romaniei…

    • E he he … mai e mult pana departe. Sau pana in urma. Ar fi interesant dar improbabil. Nu stiu vreo democratie in lume care sa fi introdus astfel de filtre. Si nu stiu daca mai e democratie.

      Ar fi o forma de vot cenzitar. In secolul XIX mai multi ganditori liberali era pentru o astfel de formula.

  12. Ajung mai tarziu la „petrecerea” asta, dar a fost o zi lunga si complexa. Am comentat si atunci cand CRPE a publicat raportul si as vrea sa revin putin, mai ales ca ai anuntat ca raspunzi la comentarii.

    Sunt curios daca un sistem de vot mai liber ar genera ceva mai mult interes si din partea partidelor si din partea electoratului. Mi-e teama ca deocamdata miza alegerilor europene e doar redistribuirea celor din partide care nu au prins loc in parlament acasa, si sunt dupa caz fie suficient de plictisiti cat sa renunte la ambitii dambovitene fie suficient de deranjanti la nivelul partidului cat sa fie „exilati” la Bruxelles. Exista si exceptii notabile, si nu e locul sa incepem sa dezbatem cine si de ce – asta cand isi termina mandatele – tragem linie si facem socoteala.

    Dar pana la a schimba sistemul de vot, se cuvine o intrebare – isi doresc romanii, in afara celor 10-15% la curent cu problematica europeana (si sunt maxim de optimist aici) o schimbare in sistemul de vot? Ii preocupa Parlamentul European? sunt curios si de o estimare de prezenta la vot, acum cu un an inainte, dar cum nu detin institut de sondare a opiniei publie, probabil o sa raman cu curiozitatea.

    Voi cand ati pregatit raportul, excelent pe de alta parte, ati intampinat problema asta?

    • Sincer, si eu sunt curios. Eu cred (si e doar o credinta, o ipoteza, nu am date) ca un sistem de vot in care candidatii concureaza real ar atrage mai mult atentia si ca prezenta, in timp, dupa vreo 2-3 ciclulri va fi mai buna. E greu de demonstrat cu siguranta, sunt si alte variabile care influenteaza participarea la vot. Printe ele sunt unele obiective cum ar fi, de exemplu, starea vremii.

      O sa scriu un paper despre profilul candidatului eficient la Bruxelles.

      Nu stiu daca romanii isi doresc schimbarea sistemului de vot. Subiectul pare in general arid si complicat (cum ar fi matematica sau statistica) si nu cunosc prea multe despre sisteme electorale.

      Cred ca Parlamentul European este prea de parte de romani. Haber nu au cine-l populeaza, cine e presedinte, care sunt mizele si cum le influențeaza viata.

      Uite, fac o destainuire. Eu imi doresc foarte mult un sistem de vot in care candadatii sa se intreaca pe bune tocmai pentru ca vreu ca in Romania sa se vorbeasca mai mult despre UE si temele europene importante. Este o mica contributie la procesul de europenizare care la noi este greoi.

      • Problema distantei PE fata de cetateni se manifesta la nivelul tuturor statelor membre. Leo Klinkers face aceeasi observatie vizavis de PE in nr. 11 al Federalist Papers – http://bit.ly/YoegQW. Trecand dincolo de agenda federala, pregnanta acolo, observatiile sunt corecte, iar faptul ca aceeasi concluzie apare in zone diferite din UE, nu face decat sa intareasca corectitudinea ei.

        Subscriu la dorinta ta!

  13. Buna ziua,
    Articolul prezinta imbunatiri ale actualului sistem, este, cred, parte a unei politici a pasilor mici.
    Cum ar fi daca ar fi abordat intreg sistemul, cu decizia in ce-i priveste pe alesi trecand la alegatori. Asta ar presupune alegeri primare, eventuala posibilitate de a revoca un ales in timpul mandatului (o data pe mandat si nu in primul an).
    In Romania au mai existat incercari de pasi mici, unele reusite altele nu. Vezi votul asa zis ‘uninominal’ (scrutin majoritar) la care asteptarile au fost mari dar, in opinia mea, gresite: nu a schimbat relatia alegatori-alesi.
    Nici aceste propuneri de schimbare a sistemului de vot pentru europarlamnetare nu vor schimba relatia alegatori-alesi existenta astazi: cine vrea sa devina ‘un ales’ va face cam ce s-a facut si pana acum.
    Daca argumentul ca este greu sa schimbi intreg sistemul prin solutii de sistem (si astfel este mai bine sa faci pasi mici) devine concluzie orice discutie este terminata! Eu vreau sa extind aceasta discutie de la pasi mici la solutii care privesc intregul sistem. Este cineva dispus la un astfel de dialog?

    Astazi, pentru a deveni ‘un ales’ cineva trebuie sa teaca prin Filiale de partid care nu sunt entitati democratice. Este iluzoriu sa gandesti ca noi alegatorii decidem in cea mai mare parte in ceea ce-i priveste pe alesi, un sistem de vot sau altul se refera strict la alegerile propriu-zise. Nu adreseaza parte dinainte de a alegeri (candidaturile) si nici perioada de dupa (mandatul alesului).
    Desigur daca dorim sa avem alesi mai buni trebui sa avem competitie intre acestia, cum bine a amintit dl. Ciucu. Aceasta se realizeaza cand ai un sistem, nu doar un sistem anume de vot.
    Este normal ca in cadrul unui articol sa adresezi doar o fateta a unei probleme, sa ai articolul de max. 800-1000 cuvinte. Totusi se pot aminti si alte elemente ale sistemului precum si ideea (daca este imbratisata) de a nu rezolva prin pasi mici.
    Argumentul ca nu sunt conditii pentru reusita schimbari sitemului in ansamblu ar trebui sa fie doar argument si caute caile prin care se indeplinesc conditiile … parerea mea.

  14. Dar ce parere aveti de urmatorul sistem de vot ?

    1/ Nu se poate vota decit cu cartea de alegator.
    2/ Cartea de alegator nu se obtine decit in urma unui examen de civism / cunostinte politice. Numarul de puncte obtinut la examen arata cit de”greu” e votul.
    3/ Cartea de alegator e electronica. Te duci la automatul de votare, bagi cartela, selectezi pe touch-screen cu cine vrei sa votezi, gata.

    M-am saturat ca toate voturile sa fie egale, ce mama dracului e asta ?!?

    • De cheama democratie. Unii ii spun anarhie. Si mie mie se pare ca la nivel de jos al societatii, este multa anarhie. Politia nu-si mai face treaba si e plina de derbedei. Pe srazile noastre domneste anarhia, in constructii, in trafic, in sistemul de invatament si sanitar. Cred ca traim o forma viciata a democratiei, dar asta este doar perceptia mea.

      Ceea ce descrieti dvs. mai sus se cheama vot cenzitar educat si informatizat … cred. Nu exista. Si eu mi l-as dori da nu este democratic.

  15. Dupa cum se pare nici un sistem nu este perfect si deci ce sa aleg atunci?

    Avem trei grupuri de interese: partidul, care este in toate, candidatul si cetateanul.

    Partidul stim ce vrea, candidatul cam la fel. Chestiunea cu spalarea rufelor in public nu ma intereseaza, si oricum nu se intelege pana la capat daca membrul de partid face altceva decat ce ii dicteaza partidul, are sau nu are putere de influenta in partid, si cat de mare, si, pana la urma, totul este subiect de mare manipulare.

    Mai ramane o singura necunoscuta: cum vrea cetateanul
    1. sa decida asupra reprezentantului sau si
    2. care sunt parghiile prin care poate controla/influenta numirea, comportarea in functia aleasa si
    3. in final, daca este cazul si in cazuri extreme – exact definite – demiterea acestui reprezentant.

    La pct. 1 raspund – sistem cu lista semi-deschisa, un pas mic pentru inceput.

    Cetateanul nu numai il imputerniceste sa il reprezinte ar trebui sa aiba puterea de a dialoga si a controla activitatea alesului.

    As vrea sa stiu de exemplu ce spun cei care l-au desemnat in Parlamentul European pe Adrian Severin, sau cei care au trimis-o pe Monica Macovei.

    Si mai adaug o intrebare: este clar in mintea cetateanului pentru ce voteaza cand se duca la alegerile LOCALE, sau la cele pentru PARLAMENTARUL NATIONAL sau la cel EUROPEAN?

    Un sistem democratic incepe doar cu alegerile, dar nu se incheie cu acestea, este mult mai mult si ar trebui reflectat mai indelung.

  16. După ce am citit articolul, comentariile și studiul CRPE întrevăd o mică mare problemă în propunerile dumneavoastră… Pentru candidații independenți, degeaba s-ar reduce numărul de semnături necesare înscrierii, pentru că împărțirea țării în mai multe circumscripții electorale ar face mult mai dificilă accederea unui independent în Parlamentul European.

    În 2009 coeficientul electoral a fost de aproximativ 120.000 de voturi, reprezentând vreo 3%, ceea ce a făcut posibil ca un candidat independent să intre în PE. E vorba de Elena Băsescu, e adevărat, dar în 2014 ar putea fi un Nicușor Dan. Asta cu condiția să nu fie nevoit acest ipotetic candidat independent să candideze într-o anumită circumscripție electorală cu doar 6 fotolii de europarlamentar arondate…

    Bariera de trecut pentru un candidat independent ar urca de la aproximativ 3% undeva spre 15%!

    • Asa este!

      Pe de alta parte, independentii sunt ineficienti in PE. Acolo familiile politice conteaza.

      Dar daca ne dorim permeabilitate in viata politica, alegerile europene sunt cele mai facil de ”atacat” pentru un independent de calitate, daca are o singura circumscriptie electorala.

      • Un drum de o mie de li începe cu primul pas… Independenții îs prea puțin influenți în PE pentru că-s prea puțini. Păi hai să le sporim rândurile atunci! Și, până la urmă, dacă cei doi europarlamentari ai Partidului Piraților ce reprezintă Suedia reușesc să miște PE împotriva unor chestii neplăcute precum ACTA și legea „three-strikes”, de ce nu ar putea și un independent mai înfipt?

        În plus, e de necrezut că în ultimele două decenii niciun candidat independent n-a reușit să câștige un loc de parlamentar ori europarlamentar în România. Cred că acest lanț de slăbiciuni trebuie rupt unde e veriga cea mai slabă, la europarlamentare. N-am pus-o la socoteală pe Elena Băsescu, nu era un candidat independent veritabil.

        Mulțumesc pentru răspuns.

  17. Discutia este: persoana fizica, sau persoana juridica?
    Competitia are loc intre persoanele juridice. Votul proportional inseamna ca e promovata persoana juridica.
    Persoanele juridice ofera produse standardizate. Daca punga de faina are 1Kg, nu poti livra pungi de 1Kg decit in tolerantele standardului. Asa cum faina de 1 Kg trebuie sa cintareasca 1Kg, fie ca e deasupra in cutie, fie dedesubt, si ti-e indiferent pe care dintre pungi o alegi, tot asa, „tabelacii” trebuie sa promoveze in parlament strict in baza sortilor, pentru ca electorul alege persoana juridica, nu persoana fizica. Firma de morarit, nu o anume punga. Pungile trebuie sa fie la fel.

  18. Imi pare rau, dar cred ca este ca in RO – sunt gasti care se formeaza si acolo… Plec de la cazul Greciei si aventura acelei tari…Iertare pentru duritatea mesajului.

    Independent sau nU totusi un europarlamentar ar trebuie sa se intoarca catre cei care l-au ales. Cati europarlamentari explica sau dau raportul celor i-au trimis in Parlamentul European?

    Cati romani inteleg exact cuvintele, notiunile utilizate lejer in discutiile de la Bruxelles?

    Birocratia lor este mult rea mare si departarea de electorat, in toate tarile din UE fata de cetateni, este maxima. On long term, cred ca mai trebuie lucrat la ceea ce face si mai ales cum face Parlamentul la Bruxelles si apoi restart alegere europarlamentar, Reforma aparatului de la Bruxelles este doar la inceput si ma astept ca odata cu criza ceva/cineva sa spuna ca mai trebuie rarita multimea de functionari si aparat birocratic.

  19. Competitia ar fi intre persoanele juridice. A lasa competitia cantitativa (sub forma listei ordonate) intre persoanele fizice, in interiorul persoanei juridice, nu duce decit la contraselectie. Practica a aratat-o. Intotdeauna ticalosii vor fi in frunte. Inlocuind lista cu tabelul, sansele ca, atit ticalosii, cit si oamenii cinstiti sa promoveze in legislativ se egalizeaza.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ciprian Ciucu
Ciprian Ciucuhttp://www.crpe.ro
Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Politici Europene

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro