joi, martie 28, 2024

…Sfanta tinerete legionara si Curtea Suprema a SUA (II)

…Sa recapitulam : Cazul de la manastirea Petru Voda – unde maicutele i-au cantat parintelui Iustin Parvu « Sfanta tinerete legionara » – poate si merita comparat cu un caz relativ asemanator din Statele Unite, judecat in 2003 de catre Curtea Suprema a US, si asta fara a forta paralele intre Miscarea Legionara si Ku Klux Klan.

O lege din statul Virginia incadra drept Class 6 felony orice aprindere a unei cruci, asumata prima facie drept evidenta intentie de a intimida o persoana sau un grup (in « virtutea » traditiilor mai degraba recente ale KKK). Curtea Suprema i-a dat dreptate lui Barry Black (organizatorul adunarii KKK si cel care a aprins crucea), delcarand legea din Virginia neconstitutionala, in virtutea Primului Amendament al Constitutiei Americane (care include “libertatea cuvantului”). [Nota: cazul e ceva mai complicat, fiind cuplat cu un altul – Elliott si O’Mara – dar acesta nu schimba radical fondul problemei.]

Rationamentul Curtii mi se pare fascinant. Din pacate, din motive de spatiu voi fi nevoit sa-l rezum.

–          Accepta « argumentul Virginiei », conform caruia arderea unei cruci este un simbol al urii. Mai mult, ca amenintarea sau intimidarea pe care ‘simbolul’ e menit sa-l transmita de cele mai multe ori e cat se poata de reala. Considerand istoria violenta a Klanului, posibilitatea agresiunii sau chiar a mortii e mai mult decat ipotetica.

–          Pe de alta parte, accepta si ca, in conditii normale, Primul Amendament le refuza statelor dreptul de  a interzice « diseminarea unei doctrine sociale, economice sau politice despre care majoritatea cetatenilor cred ca e falsa si incarcata de consecinte rele ».

–          Cu toate acestea, protectia oferita de Primul Amendament « nu este absoluta ». Guvernul are voie sa cenzureze libertatea cuvantului in situatiile in care potentialul beneficiu al libertatii este contrabalansat cu varf si-ndesat (« clearly outweighed ») de catre interesul societatii in pastrarea ordinii si moralitatii.

(Exemplele sunt numeroase : hate-speech/discursul care incita la ura, materialele obscene/pornografice, si-n general toate cazurile in care exista “a clear and present danger” – un pericol clar si iminent. Nu poti striga, bunaoara, « foc » intr-un cinematograf plin de oameni. Vei crea panica, oamenii se vor imbulzi spre iesire si se vor calca in picioare. O « gluma » de felul asta te duce direct la puscarie.)

Pana la acest moment al argumentatiei, asadar, « Virginia » sta binisor. Prima parte a legii prevede ca e ilegal pentru « orice persoana sau grup de persoane sa arda, sau sa determine incendierea, unei cruci pe proprietatea altcuiva, un drum, sau altfel de spatiu public. » Vine insa acum ultima parte : « Orice incendiere a unei cruci va fi evidenta prima facie a intentiei de intimida o persoana sau un grup de persoane ». In acest prima facie se rasuceste, in fapt, intregul caz.

Rationamentul Curtii se desfasoara in continuare asa :

–          Garantiile constitutionale NU ingaduie unui stat sa interzica promovarea sau incitarea la utilizarea fortei sau a violarii legilor, cu exceptia cazurilor in care  este directionata in asa fel incat sa produca o imediata incalcare a legilor sau trecerea la actiune. [Nota : rezumatul e aproximativ.] Pot asadar sa declar public ca as vrea sa impusc presedintele, sa omor toti arabii sau toti ochelaristii, pot sa chem lumea la neplata taxelor si alte incalcari ale legilor. Atata vreme cat nu exista un « clear and present danger » ma aflu protejat de Primul Amendament.

–          Virginia NU a incalcat Primul Amendament cand a condamnat aprinderea unei cruci cu scopul intimidarii sau amenintarii cuiva. L-a incalcat, insa, in momentul in care a introdus clauza prima facie, asumand automat ca orice incendiere a unei cruci reprezinta o asemenea amenintare imediata.

–          Procedand astfel, statul Virginia a creat « un risc inaccetabil pentru suprimarea ideilor », intimidand, practic, discursul si manifestarea politica. In consecinta, legea statului Virginia este neconstitutionala. Ergo, arestarea lui Barry Black (si cea a lui Elliott si O’Mara) e lovita de nulitate.

Inseamna aceasta decizie o aprobare tacita a gestului lui Black sau o sustinere a KKK ? Nicidecum. Curtea il mai citeaza, in incheierea argumentatiei, pe Gerald Gunther: “Lectia pe care am invatat-o din copilaria mea in Germania Nazista si din viata mea fericita in aceasta tara [Statele Unite] este necesitatea de a umbla pe cararea adeseori dificila in care sa condamn cu toata puterea ideile de ura ale bigotului, interzicand in acelasi timp comunitatii orice incercare de interzice asemenea idei prin forta legii”.

Vorba englezului : « Domnule, sunt total impotriva a ceea ce sustii, dar pentru dreptul dumitale de a nu avea dreptate sunt gata sa mor ! »

La fel de bine, Curtea l-ar fi putut cita si pe John Stuart Mill – un personaj fascinant din toate punctele de vedere, a carui poveste isi mai asteapta inca romancierul si ecranizarea. Liberal usurel socialist, promotor al reprezentarii proportionale intr-o tara care a inventat de facto sistemul majoritar, copil minune crescut ca un experiment al tatalui sau (James Mill) si al maestrului tatalui, utilitarianistul Bentham, suicidal pe la douazeci de ani, promotor al drepturilor femeilor si adulter, Mill a trait, printre altele, si o poveste de dragoste interzisa ce l-ar face sa paleasca de invidie pe Marquez cu a sa carte « In vremea ciumei » [Nota : Am mai spus povestea, pe scurt, in alte ocazii, dar ‘la cererea publicului’ as mai face-o inca o data. Merita.]

In faimosul sau eseu Despre Libertate (On Liberty), Mill aduce o serie de argumente pentru a nu cenzura nici macar opiniile total gresite. Nu le mai enumar aci. De departe, insa, cel mai convingator argument mi se pare acesta : orice adevar, pentru a nu deveni litera moarta (« dead dogma ») trebuie confruntat la rastimpuri cu opusul sau. Trebuie, cu alte cuvinte, dezmortit din cand in cand.

Concluziile le poate trage fiecare.

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. Un exemplu de gandire impartiala, nepartinitoare si echitabila; un exemplu de judecator si de justie neintinata de coruptie si subiectivism.
    Noi mai avem de asteptat si sperat pentru a vedea asa ceva si la noi.

  2. Corect si admirabil rationamentul dar… e doar o problema (scurta) de timp pina cind intr-o situatie similara se va constata ca o asa intimplare este pas/parte a unui proces care va rezulta intr-un “a clear and present danger”. De fapt tot in asa de imprejurari s-a definit “a clear and present danger” nu?

    Dar daca tot pomenesti de Bentham de ce nu scrii ceva si despre ultima evolutie/extindere a notiunii de „Panopticon ” adica despre van-rile alea de „surveillance” care circula deja in SUA ( sau nu ai (inca)niciunul parcat permanent sub fereastra)? ;-)

  3. Daca suntem o tara libera de ce nu am voie sa fiu legionar, de ce nu putem folosi simbolurile interzise?!! parca se spunea ca suntem liberi sa ne exprimam!!
    Ciudat dar unii au imunitate in fata legii iar altii sunt furati si nu sunt protejati de nicio lege.

  4. Mda, da, da, interesant articolul.

    Acum cine are ochi sa citeasca si minte sa priceapa nu se plictiseste, cine nu, asta este…
    Mai des cu articole atat de incitante, parca m-am mai dezmortit un pic.

    Multumesc!

  5. Pentru a intelege mai bine contextul culturii juridice anglo saxone, va recomand sa vizionati seria de episoade Justice, sustinuta de profesorul Mihael Sandel de la Harvard, aici:
    http://www.justiceharvard.org/

    Dupa 140 de ani de studiu intens si integrare a ideilor lui Mill in cultura juridica, iata ca regasim frecvent in jurisprudenta si in scoala de drept americane contemporane referinte la ideile sale. Comparatia cu scoala noatra de drept nu se poate face pentru ca noi inca nu studiem Mill [dar nu doar Mill ci si Bentham, care are un pozitivism usor diferit de cel european, pana la Rawls, Dworkin – cu a sa recenta „justitie pentru arici :)”, sau Finnis]. Asadar de la momentul in care se vor studia sistematic si practic marile idei juridice ale ultimelor doua secole (uff, ce mult ne-a scapat, nu-i asa?) pana la momentul in care ele vor fi aplicate efectiv in jurisprudenta instantelor vor trece cel putin cateva decenii.

    • @ DanStoica.ro – Asa e – din motive istorice (mai cu seama, dar nu numai common law) diferenta dintre intelgerea anglo-americana si cea continentala e ca de la cer la pamant. Asta nu inseamna insa intotdeauna ca sistemul anglo-american e de preferat. Ajunge si el uneori la rezultate cel putin ciudate… Dar asta ar fi o alta discutie. Si, a propos, JS Mill, spre deosebire de tatl sau, era un englez atipic („mai degraba francez” :) , cum il caracteriza John Morley).

      • Preferintele, prioritatile si evaluarile calitative ale rezultatului aplicarii ideilor fac parte dintr-o alta discutie. Sa se deschida mai intai mintea juristilor nostri catre fundamentele principalelor teorii juridice vehiculate in ultimele doua secole si dupa aceea putem sa discutam in voie si despre preferinte. Deocamdata nu prea avem cu cine.

    • exista o diferenta de nuanta aici pe care doar cineva familiarizat cu instrumentele gandirii juridice si politice o poate sesiza. Nu orice simbol sau afisare de simbol, sau alta modalitate de exprimare poate fi interzisa ci doar cele „directionate in asa fel incat sa produca o imediata incalcare a legilor sau trecerea la actiune.” – ca sa citez din jurisprudenta americana. Aici este limita, care se apreciaza de la caz la caz de catre judecator, care are sarcina de a explica foarte bine in hotararea sa de ce a inteles sa retina ori sa inlature discutia despre limita. Daca judecatorii germani ar fi dezvoltat in cultura lor jurisprudentiala modul de aplicare a acestei limite (si nu doar germanii, ci si alte culturi europene) cu siguranta nu am mai fi avut ororile nazismului.

    • @ Ciprian Cucu – :) …a inceput inainte chiar de 1990, la Napoca Universitara, partial din intamplare, mai apoi programatic. Imi pare ca nici un text nu „incepe” ceva, ci e parte dintr-o „poveste” la care mai adauga un capitol sau cateva randuri. Si-apoi a devenit si-un soi de „semnatura” :)

  6. America este o tara speciala si… foarte diferita de Romania. Pe de alta parte, majoritatea statelor europene au interzis in mod direct si complet un numar de teme si modalitati de exprimare. Hate speech, limbaj rasist, negationism, apologia nazismului etc. Prima facie sau nu. Pentru ca, in fond, mare parte din eforturile statelor europene de dupa 1945 au fost indreptate intr-o singura directie: never again. Sa nu mai avem niciodata un razboi intre noi. Sa eliminam la baza orice risc. Sa institutim reguli comune si mecanisme de cooperare.

    Prin urmare, poti cumpara si afisa simboluri naziste in America, dar nu si in Europa. Poti fi negationist in America, in ciuda lobby-ului evreu, dar nu in (cea mai mare parte din) Europa. Avantajul acestei solutii este ca nu da unui biet judecator sarcina daca un act de acest fel este prima facie sau nu. Dezavantajul, evident.

    Ramane ca romanii sa stabileasca ce fel de model vor. Eu cred ca il vor prefera cumva pe cel american.

    • As spune ca nuantele sunt atat de importante, mai ales cand operam cu notiuni sensibile…
      Dar pentru asta trebuie un pic de rabdare, rafinament si intelegere si nu stiu daca chiar toata lumea este dispusa sa le incerce.

      Cred ca sistemul american este net superior celui european prin viteza de reactie, abordare, prin intelegere si mai ales prin deciziile si modalitatile concrete de punere in executie. Parca simti mai bine libertatea, dar si de responsabilitate!

  7. aici avem o mica problema: ce inseamna „legionar” si „miscare legionara” in termeni juridici? din propaganda comunista eu stiu ca legionarii au omorit evrei (acuzatie clara de genocid….) si ca s-au dedat la crime si faradelegi (iorga,….). dar toti legionarii si in toate timpurile au facut asta? a fi legionar inseamna automat ca esti criminal in sensul descris mai sus?…. acelasi rationament pentru comunisti. partidul comunist a facut mult mai mult rau poporului roman decit legionarii si inca zeci de ani dar asta inseamna ca toti comunistii sint criminali?

    paralela cu kkk nu este chiar corecta. kkk a fost o miscare omogena de exterminare a negrilor si nu cred ca au fost si kkk-isti moderati sau inocenti asa cum se pare ca au existat si intre legionari si intre comunisti…..

    oarecum fara legatura directa cu problema, intreb, nu dau cu parul, s-ar sesiza cineva daca vre-un cor i-ar cinta vre-unui fost nomenclaturist comunist cintecul „partidul, ceausescu, romania”??? autorul versurilor poate fi acuzat de ceva?

  8. Intr-un comentariu facut la partea I a articolului spuneam ca in astfel de probleme dreptul american nu poate fi un exemplu si ca modul de abordare al jurisdictiilor continentale este diferit. In Franta sau in Germania intonarea imnului in public se sanctioneaza. La fel in multe state europene. Am spus si o repet, tragedia Shoah-ului apartine in primul rand istoriei europene si modul in care Europa se raporteaza la astfel de manifestari este diferit de cel al Americii. Ceea ce trebuie insa sa primeze este aspectul moral. Miscarea Legionara este purtatoarea celei mai monstruase doctrine nascuta pe plaiuri mioritice: un amestec sangeros de etno-nationalism tribal si fanatism religios. De aici incepe dezbaterea juridica, si imi place sa cred ca orice articol sanatos de aici incepe. Imnul respectiv este ragetul unor jivine, esenta sa transcende si muzica si versurile. Ura care a impins romanii la savarsirea pogromorilor exista inca, si biserica ortodoxa [sic], vectorul care a contribuit la propagarea ei in anii 30 continua sa faca parte din ecuatie.

    • margicu-le, poti sa faci o analiza la fel de fina si despre comunisti. ai repere: pitesti, canal, deportari, confiscari…..efectele dezastruoase persiata inca si vor mai persista….

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro