Home » Dezbatere »Economie »Macro »Reactie rapida » Citesti:

Standardul aur: de la Banca Mondiala la Rosia Montana

Dragos Paul Aligica noiembrie 8, 2010 Dezbatere, Economie, Macro, Reactie rapida
15 comentarii 3,646 Vizualizari

O scurta si rapida reactie la interventia publica recenta a Presedintelui Bancii Mondiale, Robert Zoellick. Acesta, este de acum stiut, tocmai a dat o lovitura surprinzatoare  si bulversanta unui tabu de mult inradacinat in elita economistilor si marilor actori din lumea bancar-financiara. Sa vorbesti despre rolul aurului ca « stabilizator » al sistemului financiar international, era pana nu de mult o erezie. Cei ce o faceau, erau imediat catalogati drept paseisti, naivi sau mai rau, rudimentari in intelegerea complexitatilor sistemului monetar-financiar international. Aurul era considerat o relicva a unui sistem de mult depasit. Un barbarism.

Iata insa ca vine o vreme cand complexitatea sistemului ajunge atat de complexa ca pana si creierele complexe care se laudau mai ieri ca pot  intelege si calibra sistemul monetar-financiar la milimetru, trebuie sa ia o pauza complexa de gandire. Aurul se pare ca totusi are un rol in sistem. Vrei nu vrei, ca si in chestia datoriei publice, realitatea economica te obliga sa iei act de ea: Nu poti consuma la infinit mai mult decat produci. Dai aurul afara pe usa, reintra pe geam. samd

Interventia lui Zoellick este probabil una istorica. Comentariile si reactiile la ea vor curge in zilele si saptamanile urmatoare. Vom avea timp sa ne ocupam pe indelete de presupozitiile, fundalul istoric, implicatiile si semnificatiile problemei. Acum, la cald, sa ne concentram pe ceva mai urgent.

Vedem in jurul nostru ca sistemul financiar-monetar a intrat intr-o faza de turbulenta. Nu stim incotro merg lucrurile. Stim doar ca stabilitatea actualului aranjament institutional global este sub semnul intrebarii. Ideea de razboi valutar – de neimaginat doar cu putina vreme in urma – pluteste in aer. Multe etaloanele de valoare par daca nu bulversate, atunci erodate. Nu e o chestiune conjuncturala. E una structurala.

Ce se intampla pe acest fundal? Aurul se intareste. Aurul devine un refugiu ultim. Functiile sale de etalon de valoare si de instrument de conservare de valoare stralucesc mai puternic si mai vizibil ca niciodata. Ce inseamna asta? Inseamna ca pretul aurului creste.

Va continua sa creasca? Nu stim. Dar ce stim este ca atat timp cat conditiile de turbulenta si incertitudine se mentin, conditiile care fac ca valoarea aurului sa se mentina sau sa creasca, vor fi si ele acolo.

Cele de mai sus inseamna, evident, ceva foarte important pentru cei ce se intampla sa aiba un zacamant de aur in fundul gradinii. Inseamna ca averea lor a crescut in ultima perioada substantial. Turbulentele prezente si viitoare fac ca groapa cu minereu din fundul curtii sa devina chiar mai importanta decat credeau.  Mai ales daca este cea mai mare groapa din comuna sau chiar din zona. Pare un moment bun ca sa negociezi in jurul aurului pe care il ai, daca il ai.

Acestea fiind spuse, cineva, precum autorul de fata, un om simplu, care nu pretinde o mare expertiza in privinta pietei metalelor pretioase, sau a negocierilor internationale legate de investii straine directe si care nici macar nu pretinde ca ar avea cine stie ce stiinta a complexitatilor sistemelor finaciare globale, nu poate sa nu se intrebe naiv: Iata ca Dumnezeu da Romaniei o carte mare. Stiu guvernantii Romaniei sa o joace?

In naivitatea sa, el recunoaste ca statul a intrat cu multa vreme in urma in aceasta afacere. Dar observa in acelasi timp cum conditiile s-au schimbat intre timp. Poate, isi zice el, si negocierile trebuie sa se ajusteze un pic la noile conditii. De aia sunt negocieri, sa evolueze conform parametrilor in schimbare.

Sigur, poate ca nu pragmatismul ci naivitatea ne sugereaza ca ar fi intelept sa ne tragem un pic sufletul si sa reevaluam ce se intampla in jurul nostru. Ca poate ca ar fi bine sa ridicam piciorul de pe accelaratie si sa punem o delicata si amiabila frana pe acest proiect. O scurta pauza de reflectie -si pentru partea romana si pentru partenerul ei – nu poate fi asa de rea. Poate ca nu e bine pentru niciuna dintre cele doua parti sa mearga inainte fara a intelege mai bine care sunt directiile pricipalelor forte ce afecteaza valoarea de piata a proiectului in discutie. Etalonul aur de care vorbea implicit Zoellick poate ca nu inseamna nimic. Sau poate ca inseamna multe. Foarte multe.

In plus, ar merita sa putem vedea si noi, public larg, in mod transparent, pe unde mai sunt aceste discutii intre statul roman si diligentul si investitor strain. Poate ca in naivitatea noastra, noi publicul, am putea ajuta un pic partea romana. Poate i-am da sansa  sa aiba o pozitie mai buna in negociere, fie si daca spunem prostii cum sunt cele de mai sus. Negociatorul roman, ar putea folosi pretextul acestor prostii pentru a obtine un contract mai bun pentru Romania.

Pragmatism sau naivitate, e de reflectat daca merita sa ne gandim la aceste lucruri. Oricum, la sfasit, cand se va trage linia, cineva trebuie sa iasa in fata Romaniei si sa-si asume responsabilitatea. Sa ne raporteze ca a negociat inteligent si sa ne demonstreze ca a obtinut cel mai bun contractposibil pentru tara.

Ca sa fie credibil, acest cineva, oricine ar fi el, trebuie sa ne dea sansa si noua, celor naivi si neinformati, sa intelegem din cand in cand, cum si in ce directie evolueaza aceste negocieri. Si mai ales sa ne ajute sa intelegem daca negociatorul roman vede vreo legatura intre evolutiile recente din sistemul monetar-financiar international si maruntele noastre preocupari din fundul gradinii, de pe langa groapa cu minereu.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , ,



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. Relu spune:

    Ca jurnalist de investigatii ….. ar trebui sa analizezi .. rezerva de aur a romaniei care teoretic este de 103 tone… dar practic marea ei majoritate este instrainata unor banci contra unul hirtii… hirtii care nu au nici o valoare atunci cind banca respectiva da faliment…. iar aurul care mai e in tara.. putinul care a mai ramas.. se zvoneste ca e amanetat… deci.. de fapt daca sistemul financiar actual global da faliment… si totul trece pe aur… romania NU ARE AUR… iar romania… importa 60-70% din mincarea ce o consuma….. in ziua cin care bani nu ar mai valora nimic.. si in ziua in care nu ai nici un pic de aur… pe care sa il poti liber cheltuii… ce faci…? Moare populatia de foame… si de ce nu.. de frig fara bani de a plati energia de import? Poate pare simplist.. dar nu este… aurtul trebuia tinut in tara bine ascuns.. neamanentat.. neimprumutat unor terti… care la faza de criza ar da chix tocmai atunci cind ai avea nevoie de aur mai ,mult si mai mult…. ca sa nu mai mentioez.. ca .. daa la nivel international se decide ca aurul e singurul ban de vlaore… peste noapte.. nimeni nu ar mai avea incredere in hirtie….. si fara aur… cum stabilesti o moneda interna.. un mediu de schimb?

    • victor L spune:

      @Relu,
      la Dan Selaru gasesti ceva lamuriri despre aurul de la BNR “instrainat”.
      Nu e chiar contra unor hirtii.
      Citeste.

      • RELU spune:

        LMBA e falimentar…. are emisa hirtie fara acoperire in fizic….. daca se trece pe etalon aur… atunci cu singuranta nu vedem inapoi aurul de la londra… nici de cel din elvetia nu as baga mina…… problema este.. ca el nu este doar depozitat .. el este imprumutat…. iar daca aurul creste in pret cel care l-a imprumutat nu va putea sa il restituie.. de aici si falimentul….

        mecanismul prin care pretul aurului a fost tinut jos.. pentru mult timp si pentru ascunderea inflatiei a fost prin agenti de influenta in bancile centrale ale tarilor papagal asa ca romania.. care contra unor puncte de buna purtare si sustinere pentru mentierea functiei pe termen lung.. au imprumutat aurul….. .. sauchiar vindu.. la preturi de nimic.. lasindusi populatia fara acoperire….

        vedeti clauze comex.. LMBA care in caz ca nu poate sa iti onoreze cerere fizia la un imprumut care l-ai facut te poate remunere cu actiuni la un ETF… adica tot aur pe hirtie.. sau cu bani.. bani care au doar valoarea calorica la incinerare…

        daca hirtia fiat intra in colaps….. fara aur fizic i tara neamanentat… si fara cinestie ce contracte cu obligatie de predare aur fizic… vai de noi…. nu m-as mira ca pe linga aurul imprumutat pe burse BNR sa fi vindut in lipsa.. si mai mult aur.. asa ca sa sustina de sanchi… un pret scazut al aurului .. pentru aceleasi puncte de buna purtare… atunci sa vezi tu naspa… sa ne trezim ca nu numai nu avem aur dar ca suntem datopr nu stiu cite zeci sute de tone. care in caz de colaps al fiatului ar creste exponential in valoare si ne-ar inrobi ca tara pe vecie….

  2. victor L spune:

    Aaa, am uitat de link:
    http://romaniadeieri.blogspot.com/

  3. [...] Un articol pe acest subiect publica Dragos Paul Aligica pe Contributors.ro [...]

  4. Clovis spune:

    “Etalonul aur de care vorbea implicit Zoellick poate ca nu inseamna nimic. Sau poate ca inseamna multe. Foarte multe.”

    Eu as fi putin mai indraznet… Sigur ca aceasta veste inseamna foarte mult. In lumea afacerilor se spune, ca daca ceva, aparent secret si important, a aparut deja in media, decizia a fost luata deja… Deci, e posibil sa ne intoarcem la Bretton Woods, intr-o alta forma, sofisticata da, astfel incat s-o inteleaga doar unii…

    In ceea ce priveste Rosia Montana. Domnilor, este inadmisibil ca o tara care minereste de 2000 si ceva de ani sa dea aceste zacaminte altei tari (corporatie ce-o fi) pentru a le exploata. Mai intai, nu avem nevoie de nici o investitie straina. Orice business plan bine pus la punct atrage si finantarea imediata. Ma intreb de ce BCR nu poate finanta acest proiect.

    In al doilea rand, nu cred nici in maretele planuri propuse de Gabriel Resources. Cred ca un plan facut in tara, adica de noi care ne cunoastem cel mai bine subsolul (avem o asa de lunga traditie in minerit) si prioritatile nationale trebuie sa exploatam acel aur… Daca vom face altfel va fi rusinos… Cum sa nu ne deaprin cap a-l crede pe Ceausescu, cand spunea ca cineva face jocurile “agenturilor straine”???

  5. camil spune:

    și uite așa cercul se închide. cei care se vor pricepe să administreze cum trebuie noile realități ale sistemului economic și financiar global o vor duce bine și se vor dezvolta, mai ales dacă au și ceva rezervă de „valori reale/imuabile = metale prețioase” în grădina proprie. dar mă îndoiesc că România face parte din această categorie. n-am știut niciodată să vindem ceea ce aveam (și încă avem).

  6. neamtu tiganu spune:

    Prin novembrie 2009 actiunile lui Gabriel Resources, erau cam la 1 Euroi, am cumparat si am vindut, dupa realegerea lui Basescu ajunsesera la 3,5, acum se afla la 5 Euroi, in zece luni crestere de 500%!?
    Aici sunt banii dumneavoastra!

    Restu-i gargare, banii scosi din Rosia Montana nu vor ajunge niciodata acolo unde trebe, ii vor lua baietii dastapti.

    P.S Nu stiu ce sa fac, sa mai cumpar sau nu? Voi ce ziceti?

    PPS Din gunoaie electronice, computere, aparate, TV, se scoate, procentual, mult mai mult aur decit din Rosia Montana.

  7. marius spune:

    Imi cer scuze, dar dupa aceasta ‘bijuterie’ (a se citi: perla) de analiza a d-lui Aligica, nu pot decat sa va sugerez inlocuirea denumirii site-ului dumneavoastra cu mult mai potrivita: agitators.ro…. Daca nu va este familiara expresia: “merg pe burta, ca-i apa mica”, voi incerca sa o portretizez cat mai scurt. Inchipuiti-va ca va aflati intr-un razboi de guerilla, in care combatantii sunt insasi statele de drept, pe care il vom numi ‘razboi valutar’. Intr-un asemenea conflict, fiecare il urmareste pe fiecare, pentru a-l putea depista cat mai repede pe cel care are surplus de munitie. Cel depistat va fi atacat de cel mai puternic oponent posibil, indiferent de aliantele prestabilite anterior acestui atac. Solutie de supravietuire pentru cei mai firavi este, pe langa declararea non-combatului, si gasirea unui luciu de apa intins ca suprafata, pentru a asigura un spatiu de manevra cat mai larg, permanenta deplasare fiind vitala, dar si suficient de adanc pentru a lasa descoperite cat mai putine componente de echipament care ar putea fi identificate ca munitie de posibilii adversari, adversari mult mai puternici. In cazul unui nivel scazut al apei se va adopta ‘mersul pe burta’. Cam asta ar fi metafora. Am convingerea ca realitatea poate deveni chiar mai cruda daca ar exista printre noi, cei firavi, acei indivizi suficient de rau-intentionati sau inconstienti pentru a-i convinge pe cei puternici ca noi, cei firavi, putem fi exploatati ca sursa de ‘munitie’. Sa speram ca acesti indivizi nu exista sau, mai realist, ca nu vor fi bagati in seama.

  8. RELU spune:

    MARIUS:

    Nu sunt de acord cu prima ta propozitie, dar aprecieze ca interesanta fraza ce o urmeaza.

    Solutia nu este sa mergi pe burta cand apa este mica… ci sa iesi complet din ea.. altfel ramii pe vecie.. ud….

  9. STRAJNIK spune:

    Va semnalez aparitia unui articol de Mircea Pentia in vox publica.
    Aparent, fara vreo legatura cu subiectul in cestiune.
    Dar daca privim cu atentie TABLOUL PERIODIC AL ELEMENTELOR al lui Mendeleev
    si “vecinatatea dintre aur (AU) si plumb( PB) combinata cu activitatile LHC, s-ar putea ca propunerea domnului Zoellick sa ramina “fara obiect” si alchimistii Evului Mediut sa nu fi sperat degeaba….

    “Conform ultimelor comunicate de la CERN http://press.web.cern.ch/press/PressReleases/Releases2010/PR20.10E.html performanțele preconizate a fi atinse în anul 2010 de către acceleratorul cu fascicule încrucișate proton-proton Large Hadron Collider (LHC) http://public.web.cern.ch/public/en/LHC/LHC-en.html au fost atinse și s-a trecut la o nouă fază a dezvoltărilor. După repunerea în funcțiune a LHC, începând cu luna martie din acest an, când s-au produs primele ciocniri proton-proton la energia totală în centrul de masă de 7 TeV, și pâna acum s-au atins obiectivele experimentale propuse. Cea mai importantă realizare este atingerea unei luminozități – măsoară densitatea ciocnirilor – care a ajuns la valoarea de 1032 ciocniri proton-proton pe cm2 și secundă. Această valoare s-a obținut pe data de 13 Octombrie 2010 http://user.web.cern.ch/user/news/2010/101014.html.

    Incepând cu data de 4 Noiembrie 2010 s-a trecut la un nou regim de accelerare prin folosirea ionilor de plumb http://twitter.com/cern/. Prin aceasta este vizat un alt obiectiv al programului LHC, anume cel de creare a materiei sub forma și în condițiile existente în primele momente ale existenței Universului (Big-Bang). Este vorba de materia aflată într-o stare deosebit de fierbinte și densă, plasma quark-gluonică, care va putea fi urmărită în evoluția acesteia, conducând la materia ce alcatuiește Universul actual. Aceste studii vor putea releva printre altele proprietățile interacțiilor tari, cele care răspund de confinarea quarci-lor și formarea de structuri mai complexe, cum sunt protonii și neutronii.

    Primele ciocniri plumb-plumb de la LHC au fost observate de experimentele ALICE, ATLAS și CMS în noaptea trecută (6 Noiembrie 2010). In acest regim LHC-ul va funcționa până pe 6 Decembrie 2010, după care se va opri pentru operațiuni de mentenanță, pâna în februarie 2011, când se vor relua lucrările și experimentele de fizică.”

  10. Francesco spune:

    Astazi aurul a atins un nou record: 1422.3 dolari/uncie.
    Alexander Zumpfe de la Heraeus Metals aspus ca sunt mai multi factori care au contribuit la atingerea acestei cifre: “frica de inflatie, incertitudinile pietei valutare, teama cu privire la puterea financiara reala a numitor state.”

    Zumpfe a adaugat ca ideea lui presedintelui Bancii Mondiale Zoellick de a reintroduce aurul ca punct de referinta international a facut ca sa creasca pretul metalului galben.

  11. fLoreign spune:

    O alta tranzitie ar fi de la limba de lemn la cea de aur.
    Iata un articol care spune ca in termeni reali, pretul maxim al aurului a fost atins acum treizeci de ani, si a fost cu 65% mai mare.

    http://economix.blogs.nytimes.com/2010/11/09/the-myth-of-record-high-gold/?partner=rss&emc=rss&src=ig

  12. Bogdan spune:

    Mda. Transparenta. Buna idee, sa vedem si noi, prostimea, care e baza contractuala a relatiei dintre statul roman si marele, “providentialul” investitor canadian. Usor de zis, greu de facut. Pentru ca de mai bine de un deceniu incoace, oarece contracte sunt secretizate si aparate cu strashnicie de onor Agentia Nationala a Resurselor Minerale si Ministerul Economiei. Cum ar veni:
    1. Licenta acordata companiei de stat Minvest Deva de catre ANRM.
    2. Contractul de asociere dintre falimentara Minvest Deva si Gabriel Resources, prin care se formeaza RMGC S.A.
    3. Actul prin care Minvest Deva, titulara licentei de la Rosia Montana, transfera nou-formatei RMGC S.A. respectiva licenta.

    In ciuda intoxicarilor aruncate in eter de PR-istii RMGC, foarte sensibil dealtfel la argumentul transparentei, aceste contracte sunt inca secretizate. Publicarea doar a unor parti de contract nu inseamna transparenta, inseamna intentie de a ascunde ceva. Baietii destepti din minerit, mai nou ajutati de “seniorul” B. Baltazar, considera ca prostimea “n-are nivel” sa inteleaga considerentele “dă biznăs minier”.

    Desecretizarea totala a documentatiei legate de acest “proiect” este singura solutie pentru a incepe o discutie cu adevarat rationala si informata despre optiunile pe care le avem in cazul Rosia Montana. Altfel, n-avem decat lobby-ul sulfuros si publicitatea mincinoasa, demna de lumea a 3-a, a RMGC, in lupta cu ecologisme naive si indignari individuale. Frank Timis, multumim, bine ai mai gandit-o !

  13. Odyo spune:

    aur din zacamant sau … altfel de aur? poate raspunsul e mai simplu, si mai “verde” precum noul tip de energie. Try “Cold Nuclear Fusion”.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dragos Aligica


Dragos Paul Aligica

Dragos Paul Aligica este publicist al Revistei 22, cerceteaza si preda sisteme economice comparate si analiza institutionala la George Mason University si este membru fondator al C... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)