joi, martie 28, 2024

What goes on in a private bedroom between consenting adults is no business of the state

Mergem mai departe. De data aceasta sunt curios să văd cum vă raportați la următoare fraza din http://www.politicalcompass.org/.

What goes on in a private bedroom between consenting adults is no business of the state.

  • Strongly Disagree
  • Disagree
  • Agree
  • Strongly Agree

Dar dezbaterea noastră ar fi oarecum limitată și, cred eu, răspunsurile intuitive. Așa că m-am hotărât să o complic nițel cu o întrebare adiacentă.

A same sex couple in a stable, loving relationship should not be excluded from the possibility of child adoption.

  • Strongly Disagree
  • Disagree
  • Agree
  • Strongly Agree

Și cred că e clar aici care e stânga și care e dreapta.

Și arpopo: Doi liberali vor interzicerea prin Constitutie a casatoriilor gay (Ăștia-s liberali sau conservatori?)

Distribuie acest articol

72 COMENTARII

  1. Din testul asta la care este dat si link reiese ca Margaret Thatcher este langa Hitler. Dar la „dreapta” stil contributors e posibil orice

  2. What goes on in a private bedroom between consenting adults is no business of the state.
    Strongly Agree

    A same sex couple in a stable, loving relationship should not be excluded from the possibility of child adoption.
    Strongly Disagree

    Si e simplu, ma raportez numai la natura. Cit despre interzicerea casatoriilor gay, de acord, cu mentiunea ca trebuie sa se poata rezolva aspecte legale de genul transmiterii averii etc prin alte mijloace. Nu inteleg de ce trebuie sa parodieze casatoria (de altfel un termen religios mai degraba).

    In dex: Uniune legală, liber consimțită între un bărbat și o femeie pentru întemeierea unei familii. Subliniez: un b si o f.

    • Pai daca zici ca e termen religios, cum sa parodiezi o parodie?
      Dex-ul se raporteaza tot la natura?

      Ps:

      1-strongly disagree
      2-strongly agree

      Ia sa vad domnul Ciucu , sunt dreapta sau stanga? :)

      • Nea Logos, oi fi eu ateu, dar asta nu inseamna ca trebuie sa-mi bat joc de cei care cred. Asta nu se prea intelege pe aici.

        Deci vad ca ai vrea sa-ti dea statul o lege de cite ori sa o faci pe saptamina. Interesant. Esti refuzat des? In rest, am un comentariu mai jos legat de adoptii in cuplurile homosexuale.

    • Ati expus aproape exact pozitia mea, nu avea rost să le redau si eu într-un postare separată.

      Din cate vad ma jos (poate nu am înteles?) sunteti ateu… Menționez doar pentru a preciza că eu nu sunt (i.e. ma consider / doresc să fiu demn de a purta numele de ”creștin„). Mi se pare remarcabil că suntem pe poziții comune aici, chiar dacă nu văd de ce ar fi instituția căsătoriei ceva intrinsec religios. Vă sfătuiesc să dați o raită prin antropologie.

      Cu respect

      P.S. Discutia cu privere la dreapta / stânga este relevantă doar pe ansamblul tuturor poziționărilor. Mi se pare ciudat să o văd aplicat la poziționari individuale (spețele discutate aici sau anterior). Este aproape cert că nu veți găsi persoane 100% de stanga / dreapta. Cu alte cuvinte utilitatea acestor instrumente stă tocmai în evidențierea tendințelor. De altfel, este adevărat cu privire la majoritatea instrumentelor de acest tip utilizate în psihologie și sociologie.

  3. prima, strongly agree.
    A doua, strongly disagree.

    Un copil are nevoie de o mama si un tata, e biologie, in definitiv. O mama ofera unui copil ce un tata nu poate si invers. Dreptul copilului ar trebui sa fie deasupra dreapturilor edultilor sau al statului de a face astfel de experimente.
    Apoi, homosexualitatea este comportament care se invata, ca orice altceva in viata unui copil in formare, experimente ar trebui sa faca adultii pe proprie lor piele.

    la fel cum nu are dreptul sa impuna ce face omul in dormitor.

    Asta e parerea mea f pe scurt.

  4. De acord întru totul, la amândouă afirmaţiile! Orice cuplu merită o şansă de a avea copil, atâta vreme cât are mijloace să-l întreţină. Că nu e unul tipic, nu contează. Doi părinţi capabili sunt mai buni ca unul capabil. Iarăşi, un cuplu gay poate fi mult mai capabil decât unul disfuncţional. Copilul merită toată atenţia, şi nu orientarea sexuală a părinţilor.

    Apropo, dacă unul din părinţi e bisexual, sau amândoi, copilul mai este lăsat în grija lor sau este distrusă familia?

  5. 1) Strongly Agree
    2) Agree

    O sa explic putin raspunsul 2. Ideea ca unii copii vor fi crescuti si invatati ca relatiile homosexuale sunt norma nu mi se pare catusi de putin dezirabila. Totusi, cum spunea cineva mai sus, exista si „natura” aici. Mai precis, un copil cu o heterosexualitate clar determinata genetic nu va putea fi indoctrinat oricat s-ar stradui cei doi parinti adoptivi. Exista, totusi, o destul de clara demarcare a homosexualitatii in creierul uman. E adevarat, cum spunea Bertrand Russel, „dati-mi 30 de ani de conducere absolutista a unei tari si voi convinge poporul respectiv ca doi si cu doi fac cinci”. In concluzie, sa nu subestimam nici capacitatea omului de a fi influentat.
    In al doilea rand, se intampla ca am avut ocazia sa vizitez cateva case de copii si orfelinate de la noi din tara. Pentru acei copii, din ORICE punct de vedere, sa fie crescuti intr-o familie homosexuala ar fi o imbunatatire clara. Mai ales ca, probabil, familiile homosexuale atat de stabile incat doresc sa adopte si copii ar fi, probabil, alcatuite din persoane care au atat un venit peste medie cat si o educatie peste medie. Exista in aceasta tara copii de patru ani, fara niciun handicap, care nu pot nici sa mearga, nici sa vorbeasca. Pentru ca aceste lucruri trebuie invatate si exersate. Iar ei stau pe spate si fac rani. Nu stiu altii cum sunt dar eu as prefera sa-i vad chiar si intr-o familie homosexuala. Iar in privinta casatoriei intre persoane de acelasi sex nu inteleg care e toata agitatia. E un contract. Ei isi doresc sa-l numeasca „casatorie”. E treaba lor, pot sa-i spuna cum vor.

  6. What goes on in a private bedroom between consenting adults is no business of the state.
    – Strongly Agree.

    A same sex couple in a stable, loving relationship should not be excluded from the possibility of child adoption.
    – Agree.

    Doi liberali vor interzicerea prin Constitutie a casatoriilor gay. Sunt liberali sau conservatori?

    – Din punct de vedere american si generalizand grosier cei care se opun casatoriilor gay sunt catalogati drept conservatori. E inexact. In SUA exista nuante ale conservatorismului, acest caz cei ce s-ar opune ar fi conservatorii pe probleme sociale (social conservatives). Poti fi conservator in ceea ce priveste problemele fiscale, antreprenoriale, cele de securitate nationala si in acelasi timp liberal cu privire la anumite chestiuni sociale.

  7. La fel cu Logos și Costin Andries.

    #1: Strongly Agree.
    #2: Strongly Disagree.

    Și explicații:

    #1: Adulții pot alege.
    #2: Copii nu.

  8. La prima întrebare „agree”, nu „strongly” dintr-un motiv foarte simplu: când se petrece într-un dormitor e o chestie privată în schimb când e adusă în spațiul public la modul militant aduce atingere drepturilor celorlalți.
    La a doua, evident, „strongly”, chiar „extremely strongly disagree”, oricâtă propagandă s-ar face pur și simplu nu putem vorbi de o situație normală și în acest context copilul nu poate fi expus la o anormalitate!

    • Corectă nunța aici cu privire la atingerea libertății – buduarul a ajuns să ne invadeze în ultima periodă, și mă refer la sexualizarea excesivă în general, nu doar la homosexualitatea militantă.

  9. Agree la ambele.

    La prima, imi inchipui situatii in care sunt indeplinite toate cele trei conditii si totusi
    – dormitorul nu e chiar atat de „private” cum cred adultii respectivi.
    – nu toti adultii au maturitatea corespunzatoare varstei
    – unii adulti au comportamente deviante si faptul ca-si gasesc un partener sau o partenera care accepta aceste comportamente nu inseamna ca nu pot incalca astfel reguli sociale, de moravuri etc. Au fost cazuri de sadism extrem si chiar canibalism intre „consenting adults”si totusi la tribunal aceste argumente nu au fost acceptate.

    In concluzie de acord dar cu rezerve.

    ***

    In cazul al doilea, cred ca orice cuplu stabil intr-o relatie armonioasa poate oferi unui copil un sistem de valori care sa-i fie de folos in viata, dragoste si un mediu familial net superior unei institutii de tip orfelinat. In plus, exista situatii in care un cuplu heterosexual se desparte pentru ca unul din parteneri si-a descoperit o alta orientatie sexuala, iar copiii sunt incredintati tocmai parintelui homosexual.

    Pentru ca pot exista si exceptii, din nou sunt de acord dar nu chiar in orice conditii.

    • P.S. „Consenting adults” inseamna „adulti care-si dau consimtamantul”.

      Intrebarea nu precizeaza nici genul acestor adulti, nici numarul lor.

      Se aplica in egala masura unui cuplu heterosexual, unui cuplu homosexual, unor relatii in trei sau unei orgii.

      In aceste conditii, ma intreb cum este posibil ca cineva sa se opuna casatoriilor si adoptiilor in cadrul cuplurilor de acelasi sex si in acelasi timp sa le aprobe fara rezerve activitatea din dormitor …

        • Serios? Casatoria este o chestiune publica? Adica e decisa de primarie, de guvern, de organele EU? Asa v-ati casatorit dvs?

          Decizia casatoriei apartine exclusiv partenerilor, ceremonia poate fi privata, si nu exista obligatia de a ne face publica starea civila tuturor si tot timpul.

          Daca tot ce tine de dormitor e privat, reversul nu e valabil. Nu tot ce este privat tine obligatoriu de dormitor.

            • Casatoriile intre homosexuali nu fac obiectul nici uneia din cele doua intrebari. Ele au fost incorporate artificial in raspunsuri de persoane care au interpretat intrebarile in stil propriu, de cei care nu stiu sa dezbata un subiect in mod corect, sau de trolli.

              Este un subiect de mare potential pentru cei ce vor sa adune capital politic, de aici tam-tamul.
              Probabil ca va mai apare pe-aici si sigur va genera dispute aprinse.

              Eu insa nu vreau sa ma indepartez aici de la tema principala, ce am avut de spus am spus, mai ales ca emotional ma lasa rece.

          • Spun un truism, dar poate e bine să menționez că instituția căsătoriei are un aspect atât privat cât și public.

            Aspectul privat este neîndoios (l-ați punctat bine). Mă miră că nu recunoașteți aspectul public. Altfel nu am avea (mă refer la omenire în general, în sens antropologic) ceremonii, ritualuri care implică mai mult decât cele două (sau mai multe – si asta în sens antropologic) persoane direct implicate. Sensul acestora este să valideze social o legătură privată.

  10. Strongly agree la amandoua.

    Exista o gramada de cupluri homosexuale in care unul dintre parinti are tutela unui copil biologic dintr-o relatie heterosexuala anterioara. Este absurd sa credem ca doi tati sau doua mame nu pot creste un copil intr-un mod adecvat atunci cand o persoana celibatara reuseste.

    Cat despre PNL, cu mare dezamagire o spun, partidul asta e liberal cum is eu Batman. Sigur, daca ai de ales intre PNL si Mihail Neamtu mai bine mergi la birt decat la vot.

  11. Pai eu credeam ca liberalii romani sunt „dreptaci” :D Oricum, asa nedefiniti cum ii stim, mai au de facut un drum lung pana la liberalismul american. ;) Personal sunt de acord cu observatia lupului monarhist de mai sus.

    Cat despre intrebari, problema este ca daca suntem de acord cu prima atunci trebuie sa cam fim de acord si cu a doua, nu? Sau invers, daca nu e problema statului ce fac doi adulti, atunci nici adoptia nu poate fi adusa in discutie fiindca adoptia este o problema (un act, daca vreti) care este administrata de stat. In ceea ce ma priveste nu sunt de acord cu a doua.

  12. Strongly agree, agree. Pentru cei care sustin ca un copil are nevoie de un barbat si o femeie ca parinti, sunt curios sa-mi explicati pe ce studii sau teorii psihologice va bazati. Care sunt acele lucruri pe care o femeie le poate face pt un copil, iar un barbat homosexual nu? Si viceversa. In experienta mea, folosirea argumentului ca „X este natural, iar Y nu” indica lipsa oricarui alt argument. Beneficiile adoptiilor de catre homosexuali sunt clare (vezi comentariul lui Alexandru despre orfelinate), in timp ce pericolele sunt vagi. Povara argumentarii e pe cei contra acestor adoptii.

    • Let’s put it in another light: Cred ca trebuie TU sa-mi demonstrezi ca sint ne-daunatoare. Experimentele sociale imi repugna.
      Pina una-alta:
      1/ numai 5% (sau asemanator) din relatiile gay sint stabile
      2/ Exista sau nu probleme pshihologice pentru un copil care isi pierde mama sau tatal ? De ce n-ar fi aceleasi probleme in astfel de cupluri ? Ia ia tu niste studii serioase si vezi…
      3/ In vest s-au facut studii comparate deja (hetero vs homo). Ia vezi ce zic …

      In scurt, cine sustine adoptia in astfel de cupluri, ori nu stie ce zice, ori vrea niste drepturi pe care si le refuza natural. Mosu / Tanti / Transgender / ce vrei sa fii tu … hotaraste-te.

  13. ca homosexual nu pot spune decat ca sunt dezamagit de cum evolueaza lucrurile in PNL care devine un partid din ce in ce mai conservator ( practic nu vad nicio diferenta doctrinara intre el si PC lui Voiculescu). Evident ca mi-as dori legalizarea uniunilor noastre cu drepturi si obligatii civile sub forma unui parteneriat civil. Nu cred ca ar trebui ca acest parteneriat sa se numeasca casatorie intrucat nu trebuie sa trecem peste anumite sensibilitati locale. In acelasi timp nu cred ca ne putem preface ca aceasta problema a uniunilor gay nu exista. Cat priveste problema adoptiilor, ca multi dintre gay, eu nu mi-am facut din a avea un copil o prioritate intrucat cred ca este mai usor pentru acesta sa creasca intr-o familie cu mama si tata. Pe de alta parte, cunosc persoane gay care au copii ( naturali sau adoptati) care se comporta exemplar cu acestia. Sa nu fim ipocriti, Romania are cel mai mare numar de copii aflati in orfelinate din UE. Avem cele mai multe avorturi din Europa si cele mai multe sarcini nedorite in randul adolescentelor, in acelasi timp ne panicam ca lobby LGBT ( care in Romania e cvasi inexistent) distruge familia. Atat doresc sa ii intreb pe cei cei care si-au facut din homofobie un titlu de glorie (gen Neamtu): Ce este mai moral? un copil NASCUT si dat ulterior unei familii gay sau un copil AVORTAT ? ce este mai rau? un copil adoptat de doua femei sau un copil care traieste in conditii mizere ( cum se intampla in numeroase familii din Romania rurala), abuzat de parinti sau cu parintii plecati in strainatate sau alcoolici?
    Repet personal nu sunt pentru a face o norma din adoptiile gay cum nu sunt nici pentru casatorii ( ci doar pentru parteneriate civile) dar in acelasi timp ar trebui ca societatea romaneasca sa inceteze a fi ipocrita.

  14. AGREE la ambele

    1.Ok, ca sa se impace si capra si varza ar trebui sa nu se numeasca „casatorie” ci ceva de genul „parteneriat oficial” sau „parteneriat inregistrat”, la fel ca in Germania. Astfel, cuplurile homosexuale se pot „casatori” la primarie si vor avea aceleasi drepturi si obligatii rezultate din acest tip de contract civil. La biserica oricum nu-i cununa nimeni, asa ca nu inteleg de unde atata valva pe tema asta, caci nu profaneaza institutia familiei asa cum este ea definita de dogmele religioase.
    2. Daca o ancheta sociala la domiciliul cuplului concluzioneaza ca acestia au mijloacele financiare si moral-afective necesare cresterii si educarii unui copil, nu vad nici un motiv temeinic sa le fie refuzat acest drept. Nici lor, nici copilului nefericit care rancezeste intr-un orfelinat unde angazatii ii maltrateaza si le fura mancarea.

    • Argumentul acest cu orfelinat vs. adopție în cuplu homosexual este ușor deviat. Atenție, nu spun că nu are merit.

      Care este procentul persoanelor cu orientare homosexuală clară? Câți sunt dispuși să se declare? Câți formează cupluri stabile? Câți doresc copii? Câți vor copii prin adopție? Câți se califică după criterii?

      Cu alte cuvinte proporțional la numărul de adopții efective, cu cât ar contribui potențial comunitatea LGTB (i-am inclus aici pe toți, cu toate că, mă tem că acest acronim va tot crește) al numărul de adopții?

      Apoi, modul de prezentare a scenariului presupune că orferilinatele sunt exclusiv mizere (și nu pot fi îmbunătățite, ÎN PRINCIPIU).

      În final, juriul (comunității științifice) încă deliberează referitor la impactul adopției în cuplurile homosexuale, iar despre adopții în transgender sau bi-, nu am auzit.

      Istoric vorbind, există câteva societăți în care homosexualitatea era la ea acasa – evident, mă refer la (părți din) grecia antică. Observați că chiar și acolo unde homosexualitatea era o virtute, nu veți vedea pe cineva adoptând (în sensul modern al cuvântului, de creștere efectivă, nu doar strict legal) un copil (până la vârsta adolescenței aproximativ).

      Un alt exemplu, recent de data aceasta. Îl spun din memorie, nu am timp să re-găsesc studiul original. Insule din Pacific (Hawaii?) în care homosexualitatea este acceptată și chiar onorată. Analiza sistemului social arăta că acest funcționează pentru că toată averea ”unchiului” revine copiilor surorilor sale. Și aici voiam să ajung: atât în Grecia antică, cat și în societăți moderne care au alte modele familiale, există multiple pârghii care fac ca sistemul să nu colapseze. Niciunul din aceste sisteme nu abolesc cuplurile heterosexuale și niciunul nu abolesc creșterea copiilor în familii heterosexuale. Omenirea a avut timp să experimenteze cu tot felul de societăți. Motiv pentru care studiul antropologiei ar trebui să fie inclus in curicula școlară, iar oamenii care se consideră educați ar trebui să citească și antropologie, pentru cultură generală și … ca să nu reinventeze roata.

  15. De ce se consideră ipocrizie apărarea principiilor? O demonstrație pro-gay cu travestiți care se scalambaie este ok dar una pro-familie este „ipocrită, retrogradă, conservatoare”?

  16. 1) Strongly agree
    2) Daca 1) implica „strongly agree” atunci 2) cade automat in una din variantele de „agree”.

    Apropo de liberalii in chestiune, de ce trebuie ca cineva sa apartina 100% unui cliseu ideologic? Probabil ca luati la bani marunti s-ar dovedi ca si liberalismul lor e cam subred …

    Ce urmariti insa cu chestionarul respectiv? Mie mi se pare cu totul irelevant dpdv statistic, fiindca aici aveti un segment infim al unui segment infim. Sa demonstrati ca oameni asa-zisi de dreapta sau liberali nu sint de fapt liberali? Parca n-am sti-o! Intrebati-l pe dl. Plesu, vajnicul aparator al dreptei, ce parere are!

    Si chiar daca ar fi, cu ce schimba asta majoritatea covirsitoare a romanilor – de ambele spectre politice – care de fapt ar raspunde „strongly disagree”, „strongly disagree”?

  17. What goes on in a private bedroom between consenting adults is no business of the state.
    STRONGLY AGREE

    Raspunsul e valabil atata vreme cat toti cei implicati sunt in deplinatatea facultatilor mintale, nu deranjeaza simturile vecinilor (vizuale, auditive, olfactive, etc) si nu e ilegal (fabricarea de droguri in dormitor, de ex :D)

    A same sex couple in a stable, loving relationship should not be excluded from the possibility of child adoption.
    STRONGLY DISAGREE

    Aici e nevoie de explicatii complementare de context.
    1. Legalizarea cuplurilor de acelasi sex: AGREE. In acest moment e o discriminare economica a acestor cupluri din caza lipsei unui cadru legislativ in ceea ce le priveste. 2. Legalizarea casatoriei intre cuplusri de acelasi sex: DISAGREE. Poate parea in contradictie cu ce e scris la paragraful precedent, dar nu e. Casatoria are o dimensiune istorica religioasa, intre doua persoane care in conditii normale de sanatate si la o anumita varsta ar putea (sau ar fi putut) avea copii; faptul ca s-a adaugat si o dimensiune legala laica nu ar trebui sa poata schimba fundamentul. De aceea ar trebui introdusa posibilitatea de a forma CUPLURI CONSORTE de acelasi sex sau sexe diferite (vezi punctul 1), cu aceleasi drepturi legale ca si cei casatoriti.
    3. Adoptarea de copii de catre cuplurile de acelasi sex: STRONGLY DISAGEE. Spre deosebire de prima intrebare, in ecuatie nu intra numai adulti. Practic nu se pate cere si avizul copilului, iar prin adoptie ar fi privat de POSIBILITATEA de a creste intr-un cadru familiar cu mama si tata. Barbatii si femeile sunt diferiti, iar un copil are dreptul si nevoia sa vada aceste diferente – asta o spun si in calitate de tata.

    In alta ordine de idei, barometrul de la http://www.politicalcompass.org/ are mari lacune: dupa ce am rapuns la intrebari, a rezultat ca sunt “de centru” aproape superpozabil pe Fracois Hollande, cu toate ca ii stiu opiniile politico-economice si in marea lor majoritate sunt de alta parere, daca nu chiar total contrara.

    • Sincer in afara de articolele in care se discuta strict despre religie: finantarea cultelor, predarea religiei in scoli… nu am vazut nicaieri atatea trimiteri la religie ca in dicutiiile de acest tip: „Casatoria are o dimensiune istorica religioasa”. De unde pana unde are o dimensiune religioasa? Daca nu esti casatorit religios, nu se numeste ca esti casatorit? Daca nu esti credincios nu te poti casatori? Oamenii vor sa se cunune civil (nici macar nu se numeste casatorie… cununie civila). Oricum religios se pot casatori intrucat exista culte care (in SUA de exemplu… dar cred ca si in Romania) efectueaza astfel de ceremonii religioase.
      In privinta adaoptiei, explicatiile sunt iarasi hazlii: „Practic nu se pate cere si avizul copilului……ar fi privat de POSIBILITATEA de a creste intr-un cadru familiar cu mama si tata”, Dar cand te nasti ti se cere avizul pentru parintii naturali? Dar daca esti infiat la cateva luni, ti se cere avizul pentru parintii sau parintele adoptiv? Dar daca ramai fara unul dintre parinti sau amandoi… nu esti privat de a creste intr-un cadru familiar cu „mama si tata”? Sa le luam copiii mamelor singure (de exemplu) pentru ca nu ofera copiilor si un tata? Oricum, cel putin femeile homosexuale pot avea copii destul de usor… cum sa procedam cu ele?

      • Am mentionat nu religioasa, ci ISTORICA religioasa, pentru ca pana acum mai putin de 200 Am mentionat nu religioasa, ci ISTORICA religioasa, pentru ca pana acum mai putin de 200 de ani casatoria era facuta de preot, nu de ofiterul starii civile. Statele numai au preluat conceptul, iar acum vor sa il modifice fundamental. In timpul slujbei de cununie se mentioneaza si indemnul de „a avea prunci”, dar acest fapt apare si in codul familiei in unele tari din vestul Europei.
        Explicatiile pentru adoptie nu sunt hazlii, as putea spune ca hazlii sunt intrebarile dvs:
        Dar cand te nasti ti se cere avizul pentru parintii naturali? Nasterea e finalul unui proces de creatie, nu inceputul lui.
        Dar daca esti infiat la cateva luni, ti se cere avizul pentru parintii sau parintele adoptiv? Nu, dar ti se pastreaza, ba chiar mai mult ti se da posibilitatea de a avea o mama si un tata.
        Dar daca ramai fara unul dintre parinti sau amandoi… nu esti privat de a creste intr-un cadru familiar cu “mama si tata”? Rezultatul unui accident sau divort nu inlatura posibilitatea ca pe viitor sa ai iarasi mama si tata.
        Sa le luam copiii mamelor singure (de exemplu) pentru ca nu ofera copiilor si un tata? Nu, vezi raspunsul de mai sus.
        Oricum, cel putin femeile homosexuale pot avea copii destul de usor… cum sa procedam cu ele? Ele creaza copiii respectivi, nu ii adopta – si in acest caz exista un tata, care ar putea avea un cuvant de spus (trebuie sa mentionez ca sunt de parere ca pentru fertilizarea in vitro ar trebui instituite reguli extrem de stricte).

        Discutia ar putea continua, am capacitatea sa o fac si pe avocatul diavolului, dar nu am timp sa divagam.

        • Domnule draga, noi nu traim acum 200 de ani si traim in state laice. Nu ma intereseaza argumentele religioase sau istorico religioase… astea sunt discutii care nu se termina niciodata. Repet, din punct de vedere religios astfel de cupluri se pot casatori si azi bine merci! Eu vorbeam de cununia civila si drepturile pe care le ofera acesta. Conceptul de casatorie de care vorbiti sunt de fapt concepte: in functie de epoca, religie, etc..etc.
          V-am aratat ca in general copiii nu isi aleg parintii si ca exista multe situatii cand copiii cresc fara parinti… Potential ar putea sa aiba parinti dar cu tot acest potential minunat nu vor avea niciodata. Si eu as putea sa fiu un potential milionar in euro… dar din pacate nu sunt. Sunt copii care cresc cu o mama si un tata in conditii groaznice si sunt copii care duc o viata minunata in familii cu doua mame sau doi tati!
          Ce reguli stricte ar putea sa fie instituite in privinta fertilizarii in vitro? Sa restrangem accesul anumitor categorii de persoane?

  18. STRONGLY STRONGLY AGREE la amandoua – asta pentru ca eu traiesc in secolul XXI.

    Iar cand vine vorba de ‘argumente’ legate de natura umana, principii, religie, etc….. pe acestea le consider doar justificari folosite pentru a ingradi libertatea individuala.

    Si sa va mai zi un ‘secret’: homosexualitatea nu se invata si nu este contagioasa. Nimeni nu se trezeste intr-o zi simtindu-se mai homosexual ca ieri…. Nimeni nu se imbolnaveste de homosexualitate. Nu exista un virus homosexual care apare primavara, odata cu ploile. Homosexualitatea este la fel de naturala ca si heterosexualitatea, iar daca tu nu poti accepta acest lucru, atunci cine nu are respect pentru cine?

    • sunt de aceeasi parere, dar cred ca e nevoie de o clarificare. daca se dovedeste candva ca si pedofilia este innascuta, ca nu se transmite, ca nu exista virusul pedofiliei care apare primavara odata cu ploile etc.
      eu nu ma pot angaja sa respect tot ce e innascut. nu stiu daca criteriul asta e bine sa aiba vreo valoare in astfel de argumente.

      • @ r2

        Dar spre deosebire de homosexualitate, pedofilia nu este normala. Este un abuz sexual, la fel ca si violul. Cand vorbesc de homosexuali sau heterosexuali ma refer la adulti care isi dau consimtamantul.

        • ce e normal si ce e anormal trebuie definit. tocmai despre asta e vorba. eu nu sunt de acord cu pedofilia nici daca nu e cu forta. consimtamantul intre adulti iarasi nu justifica orice, exemplul dat de obicei este Armin Meiwes

          • Una din multele diferente fundamentale intre pedofilie si homosexualitate este ca un copil nu are discernamantul necesar pentru a-si da consimtamantul. El nu stie ce este bine si rau, adesea ii este greu sa diferentieze intre joaca si realitate si nu isi da seama de consecintele pe termen lung. Un om care practica pedofilia si a obtinut un consimtamant nu este decat o persoana care profita de inocenta unei victime si o inseala. Acelasi rationament se aplica si in cazul adultilor. Exista adulti care nu au discernamant, fie din cauza unor boli, fie din cauza unei intarzieri mintale, fie, pur si simplu, din cauza abuzului de substante precum drogurile si alcoolul. In plus, ca peste tot in democratie, libertatea unui individ se opreste acolo unde incalca drepturile unui alte persoane. In cazul Meiwes, pe care l-ai mentionat, un om a murit. Or, asta nu este legal in niciun stat din lume. Chiar si acolo unde se permite eutanasierea sunt reguli bine determinate pentru a se stabili cand si in ce conditii se poate desfasura aceasta sinucidere asistata si, din cate stiu eu, trebuie sa existe motive serioase (e.g. o boala terminala, durere insuportabila, etc).
            In privinta adoptarii de copii de catre cuplurile homosexuale, asa cum mentionam mai sus, deocamdata ii lasam pe multi copii in conditii mult mai rele si nu ne mai e mila de ei. Dar nu-i asa, de ce sa aiba o casa cand pot sta in canal? Trebuie sa inteleaga si ei ca majoritatea credincioasa si pura ii doreste in canal. E pentru binele natiei.

            • Sa presupunem ca se permit adoptiile de catre cuplurile homosexuale si peste cateva zeci de ani situatia adoptiilor se inverseaza, adica vor fi mai multe cupluri doritoare sa adopte decat copiii abandonati. Ati fi de acord cu revenirea la interzicerea adoptiilor homosexuale?

            • @AT
              Ideea e ca intrebarea este pusa astazi si astazi o judecam. Nu trebuie sa incercam sa legiferam pentru eternitate (vezi Constitutia scrisa de parca urma sa dureze 10,000 de ani cel putin si revizuita deja de doua ori). Deci, deocamdata situatia este asa. Peste douazeci, treizeci de ani, vom avea informatii in plus. Ma refer la situatia copiilor adoptati de cuplurile homosexuale: vom vedea daca se integreaza bine in societate, daca familia a avut grija de ei, daca rata despartirilor intre parinti a fost mai mare decat in cazul cuplurilor clasice, etc. Daca familiile homosexuale sunt incapabile sa aiba grija bine de copii acest lucru se va vedea si va exista presiune sociala pentru interzicerea adoptiilor. Daca vor avea grija bine, iarasi se va vedea si, desigur, nu va exista niciun motiv pentru a li se lua acest drept. Dar, cum ziceam, sa mai traim pana atunci :)

            • Cu alte cuvinte, pentru dumneavoastra nu exista nici o diferenta ontologica intre a avea parinti biologici si parinti de acelasi sex (evident, cel putin unul nu poate fi cel biologic). Ce zice statul, aia e. Dar ce zice statul are pana la urma un caracter formator, nu doar normator. Asta inseamna ca revenirea nu va mai fi posibila, sau oricum, mult mai dificila. Astfel, o alternativa care pozeaza ca o solutie la o problema temporara devine o deturnare ireversibila si permanenta a unei institutii esentiale in societate.

            • Diferenta ontologica evident nu exista. In rest, desigur ca ceea ce decide statul are caracter formator. Asta ar fi o decizie care cred ca ar ajuta la formarea unei societati mai tolerante si cu mai putine prejudecati, in general, mai fericite. Cu toate astea, daca, ceea ce nu cred, se dovedeste o decizie proasta, au mai fost si alte decizii care au fost schimbate mai ales ca, asa cum spuneam, publicul va fi ferm pentru schimbare in acel moment. Stiu, sa vorbesti de public si de presiune publica in Romania e cumva penibil, din fericire exista si alte state pe lume. Referitor la decizii schimbate imi vine in minte prohibitia in SUA (nu avea caracter formator? practica demonstreaza…). Si la noi, decizii luate in Constitutia din 1991 au fost deja schimbate, e posibil sa se mai modifice cateva.

            • Diferenta e ca legea prohibitiei era restrictiva, in timp ce legea lui Hollande (sa dam exemplu concret) e permisiva. Analogia ar fi cu reintroducerea prohibitiei, sau, mai relevant zilelor noastre, interzicerea avortului.

    • Tantisor, prevalenta homosexualitatii naturale este cam de 1% (pe undeva pe acolo). Din pacate, nowadays homosexualitatea este mai ales culturala (genul tau, traiesti in secolul XXI, vai ce moderna sint, draga, dar ai vazut pantofiorii aia ?)

      Inteleg ca nu-ti pasa de copii, dar sa nu-ti pese fiindca traiesti in secolul XXI denota superficialitate.

    • Partea referitor la înnăscut și dobândit o tratați cu prea mare ușurință. Există discuții foarte serioase referitoare atât la acestă distincție generală (tratată mai ales la intersecția dintre biologie și științe sociale), cât și speța homosexualității. Unul dintre motive stă tocmai în problema serioasă pe care o au teoreticienii care se ocupă de problemele evoluției în a explica perpetuarea aceste trăsături în populația umană sau animală. În funcție de studiu, între 7 -10% din populația umană manifestă această trăsătură. Dat fiind faptul că alte studii arată cvasi-stabilitatea acestor trăsături în timp (istoric), transpare că există o componentă genetică. Ei, de aici încep discuțiile, cât anume și cum anume.

      Din ce am văzut eu (o perioadă de timp m-am învârtit prin aceste cercuri de discuții) consensul e că destul de puțin e înnăscut în sensul clasic ”genetic”, există mai multă valoare explicativă în teoriile epigenetice, iar cea mai mare trecere o au explicațiile care adaugă și dimensiuni psihologice, sociale și economice (da,da!). Pe scurt, se și ÎNVAȚĂ, indubitabil.

      Grecii antici, ne stau mărturie indirectă, pentru că discută inclusiv despre homosexualitate/heterosexualitată adoptată ca stil de viață ca urmare a diverselor presiuni sociale (regula fiind să te însori pentru copii și moștenitori și să ai relații profunde într-un cuplu homosexual, aproape exclusiv bărbați, lesbienele fiind tolerate mai puțin).

  19. 1.Strongly agree

    Cu toate drepturile care decurg de aici – mai ales oficializarea relatiilor intre cuplurile de acelasi sex, si dreptul de a fi insotiti de partener la evenimente oficiale in cazul in care au o functie administrativa.
    Nota bene pentru cei a caror imaginatie o ia razna – e vorba de adulti care consimt.

    2.Strongly agree

    Atita vreme cit familia respectiva indeplineste conditiile de adoptie si de a oferi un camin unui copil nu vad nici un impediment – cu cit este mai valida o familie sau o uniune heterosexuala in care parintii sunt complet iresponsabili?

  20. Valorile politice ale comunitatii Contributors.ro

    In ultimele articole , domnul Ciprian Ciucu a adus in discutie un subiect extrem de interesant :

    ” Vă propun deci un mic experiment: valorile politice ale comunității contributors.ro. Sunt o comunitate on-line aici? Eu cred că da, deja avem comentatori consacrați. Este un experiment și voi continua acest exercițiu doar dacă văd că există interes din partea dumneavostră, și cât va fi menținut acest interes.”

    Modul in care o face este la fel de interesant :

    ” Va asigur ca respectul meu pentru comentatorii articolelor mele este implicit, in calitatea lor de participanti la discutie. Jignirile sunt scoase din discutie.
    Nu-i respect decat pe cei care a ataca la persoana, se exprima vulgara, la adresa altor comentatori sau a mea. Acele comentarii nici nu ajung pe site.”

    Tot respectul pentru aceasta atitudine care , intentionat sau nu , atinge o problema extrem de sensibila . De cand frecventez aceasta platforma este prima data cand o astfel de pozitie este exprimata clar de catre un autor de pe Contributors.ro si la adresa cititorilor de pe aceasta platforma. Aceasta pozitie este in antiteza perfecta cu o atitudine diametral opusa prezenta pe aceeasi platforma si anume declararea unui razboi deschis cititorilor ( un fel de „liber la insulta” ) de catre domnul Dragos Paul Aligica , autor care isi imparte cititorii in pro-sustinatori ( „inteligenti”) si critici ( „prosti”) declansand impreuna cu primii o vanatoare de vrajitoare si o mineriada virtuala impotriva ultimilor (http://sergiusimion.blogspot.ro/2013/02/mineriada-virtuala-domnului-dragos-paul.html) .
    O problema in cazul acestei platforme si in cazul acestei comunitati virtuale este moderarea , discreta sa spunem , prin lipsa de formulare clara a regulilor de baza ale site-ului :

    „Contributors.ro incurajeaza dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor si cunoastere nemijlocita….
    Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului ( N.B. Care sunt acestea ?) .De la politici publice la arte si social media, varietatea subiectelor abordate tine doar de priceperea si vointa autorilor care semneaza textele gazduite aici. Diferenta vine din valoarea adaugata fiecarei opinii sau analize in parte.
    Criteriile de selectie a articolelor sunt:
    1. Autorul sa fie expert in domeniul despre care scrie sau un foarte bun cunoscator al unei situatii sau stari de lucruri
    2. Subiectul articolului sa fie cat mai de actualitate
    Alte precizari:
    – Nu publicam eseuri sau critica literara.
    – Nu publicam autori care sunt urmariti penal ”
    ( http://www.contributors.ro/despre )

    Cum ceea ce nu este interzis poate fi considerat drept permis , observam ca dezbaterea relaxata NU interzice in mod explicit insulta si limbajul trivial , ca atare exista si cazuri de aceste tip ( din fericire inca foarte putine ) .
    Dincolo de aceste probleme, comunitatea Contributors.ro ( autori & cititori-comentatori ) este una extrem de eterogena mai exact o unitate in diversitate in care avem de la lideri de opinie consacrati si pana la debutanti . Calitatea articolelor platformei este de regula foarte ridicata, exista articole si autori de exceptie care sunt o adevarata incantare pentru orice om educat si pentru orice cetatean responsabil . Totusi , ca sa pastram obiectivitatea , in unele cazuri calitatea comentariilor si a dezbaterilor depaseste calitatea unor articole care se pare ca sunt promovate tocmai pentru a mentine diversitatea de opinii si a acoperi un spectru politic si cultural cat mai larg.
    Daca trecem acum de la autori la cititori , principala problema a comunitatii Contributors.ro este lipsa ei de relevanta prin statutul incert al membrilor ei ( peste 80% sunt de fapt anonimi ) . Proportia covarsitoare a pseudonimelor la cititorii-comentatori si neasumarea clara a responsabilitatii opiniilor in cazul lor ( autorii isi asuma integral responsabilitatea pentru opiniile afirmate , exista foarte putini autori care scriu sub pseudonim ) ridica semne de intrebare cu privire la impartialitatea si obiectivitatea unor cititori-comentatori aflati sub pseudonim chiar in conditiile in care libertatea de opinie este un fapt incontestabil.
    Explicatia posibila a acestei situatii este data nu de specialistii in dezinformare de altadata sau de vreun un strateg al serviciilor de acum , ci de un ganditor de dreapta : „ în condiţiile moderne ale “războiului asimetric”, controlul opiniei publice a devenit mai decisiv decât obținerea victoriei pe teren militar.” (http://inliniedreapta.net/dereferinta/spirala-tacerii-si-banalizarea-crimei-olavo-de-carvalho/)
    Ca sa spunem lucrurilor pe nume , ipoteza ca o parte din acestia sa comenteze nu din pasiune pentru lumea ideilor imaginata de Platon , ci dintr-o sarcina de serviciu poate fi , intr-o anumita masura , plauzibila. Probabil ca cei care au experienta dialogului pe forum-uri isi mai amintesc poate cazul celebru de la ziarul „Cotidianul” ( cu ceva ani in urma acesta era un ziar democratic ) unde un forumist celebru pentru violenta limbajului a fost demascat de catre forum-istii de atunci cu ajutorul administratorilor site-ului ( asa s-a aflat ca numitul „Bibicu`” de pe forum era de fapt colonel la Serviciul de Telecomunicatii Speciale).
    Oricum ar fi , o discutie intr-o comunitate formata in proportie de 80% din pseudonime seamana de fapt cu un bal venetian in care oricine poate fi de fapt orice, iar dialogurile decurg cam tot dupa acelasi tipic, in care de sub ceva se ascunde de regula altceva. Cu aceste precizari si delimitari , putem reveni in sfarsit la problemele, dilemele si obiectivele atat de captivante formulate de catre domnul Ciucu.

    Autoevaluarea ideologic-valorică propusa membrilor comunitatii Contributors.ro ( in principal cititori/comentatori ) are scopul de afla cum se raporteaza ei :

    a) fata de tara
    b) fata de mediul de afaceri si
    c) cum percep raporturile dintre spatiul personal ( intim ) si spatiul public , respectiv pana unde pot accepta imxtiunea statului in spatiul lor privat.

    Perspectiva este una foarte atractiva ( ar fi o provocare extraordinara sa ne definim valorile noastre ca romani ) , dar in realitate deplaseaza discutia de la sistemul politic si valorile politice, la individ si la valorile lui culturale. Dar aceasta a fost de fapt problema ?
    Initial, premisa de pornire a discutiei a fost formulata in acesti termeni :

    „ Teoretic, normal ar fi ca valorile politicienilor, lucrurile în care ei cred, să se regăsească în politici publice, în măsuri concrete de guvernare.”

    In final, problema a devenit alta pentru autorul articolului si pentru cititori :

    „ De vreun an acum, îmi recaut identitatea politică ”

    Cu riscul de a afirma o opinie transanta , cred ca problema nu este de fapt la cetateni sau la comunitatea Contributors.ro , ci la politicieni , partide si sistemul politic .

    La nivel general cel mai bun exemplu il constituie acest document absolut uluitor care prin necesitatea formularii lui chiar la varf , arata prin extrapolare lipsa de structurare din intreg sistemul politic si social de la noi :

    ( http://www.evz.ro/detalii/stiri/acordul-ponta-basescu-coabitare-fara-epitete-intre-presedinte-si-premier-ce-parere-aveti-1.html#commentAddLink)

    Pe de alta parte, un caz punctual prezentat chiar de catre domnul Ciucu are un caracter de reprezentativitate atat pentru caracterul multor politicieni romani cat si pentru anormalitatea unor structuri politice care numai in virtutea inertiei sociale se mai numesc inca „ partide”.
    In acest caz avem un amirabil crochiu politic , respectiv portretul domnului Remus Cernea :

    „Remus Cernea a fost la început idealist dar i-a trecut… și-a construit cu greu o oarecare notorietate ca oengist secularist … A încercat să facă un partid dar nu a reușit … avea deja ani buni de idealism în spate și-i cam ajunsese. Cu instrumente de oengist nu schimbi mare lucru, avea nevoie de acces mai direct la inițiativă legislativă și de o tribună nouă. I-am strâmbat din nas când l-am văzut consilierul lui Victor Ponta, dar am ridicat din sprâncene când și-a reluat retorica care l-a conscrat și a venit cu inițiative legislative consonante cu propria-i viziune. Am apucat să-i reproșez în față mișcarea cu Ponta. Mi-a răspuns aproape consternat: ”Dar tu nu înțelegi ce am făcut?!? Am intrat în Parlament chiar pe voturile lor! Pe ale lor cu 60%”. Cinci zile mai târziu își anunța demisia din grupul PSD pe motiv că el, ca ecologist, nu poate susține politicile privind extracția gazelor de șist ale Guvernului Ponta. Îi împărtășesc ecologismul deși nu-s convins că-i un ecologist autentic. În fine, eu cred că ecologismul este mai degrabă tehnicalitate, politici publice deștepte și mai puțin ideologie. Nu imi e foarte clar ce politici economice susține (și dacă susține).”

    De ce acest caz punctual este unul absolut reprezentativ ? Pentru ca acesta este un model standard al ascensiunii politice si sociale de la noi in care nu conteaza de fapt in ce crede viitorul politician , nici in ce cred cei de langa el , nici in ce cred cetatenii care il voteaza . Mai simplu , acest sistem este un fel de furat reciproc al caciulilor la scara intregului sistem politic .

    Cu alte cuvinte, politicianul, colegii lui , partidul, partidele , si cetatenii votanti ( turmentati sau nu) s-au aliniat constiinciosi noului trend al „realismului politic si social”. Mai exact, isi vor schimba valorile morale si politice , colegii , sau tabara politica, la fel de des cum isi schimba o femeie lenjeria intima , pentru ca , nu-i asa, „scopul scuza mijloacele” si conform noii filozofii morale aparute dupa 1990 „numai boul e consecvent”. In aceasta efervescenta politica generala in care au disparut total „boii” si totul este permis , ce reguli se mai pot aplica in „jocul politic”( ce frumos suna ! ) adica intr-o lume fara reguli ?! Foarte interesante .
    In aceasta paruiala generala nu mai conteaza de fapt argumentele, nu mai conteaza cine are dreptate, sau cine spune adevarul. Conteaza numai atacul si desfiintarea persoanei adversarului prin toate mijloacele , deci conform unei tehnici deja validate , cine striga mai tare si isi insulta mai rau adversarul castiga „meciul”, pentru ca un politician nu trebuie doar sa inghita o singura broasca râioasă ci sa curețe toata balta de ele. Daca tehnica nu va fi foarte eficienta impotriva unui adversar din cealalta tabara dar de aceeasi teapa, ea poate fi folosita fara gres impotriva unui adversar cu adevarat onest si din alta stofa si care nu face parte din bestiar adica din nici o tabara cunoscuta :

    „ este vorba de ataca onoarea nefericitului din atâtea părți, prin atât de multe mijloace de comunicare diferite şi cu o astfel de varietate de acuzații contradictorii, de multe ori intenţionat absurde şi ridicole, încât el, simţind lipsa de viabilitate a unei dezbateri curate, să ajungă să prefere retragerea în tăcere. În acel moment, el este defunct din punct de vedere politic.”

    Aceasta logica politica si sociala extrem de pragmatica explica de ce in actualul sistemul politic de la noi ( si prin derivatie, si in cel social ) pentru multi politicieni prestigiul si credibilitatea sunt variabile SF si exprimate intr-o limba extraterestra pentru planeta politicii noastre . In sfarsit, desi toti suntem egali , legea insasi este de fapt o bariera . Aici citez cu cinism un politician, fost ministru de externe , care ne-a explicat didactic tuturor, in direct si la o ora de varf , de ce aceasta nu functioneaza la fel pentru toti :
    „ Leii sar peste ea, cateii trec pe dedesupt, iar boii se opresc in ea ” ( consecventa costa, nu ?! :))) .

    Dupa cum lesne se poate observa din aceasta expunere „didactica” , veriga lipsa in acest sistem este exact cetateanul onest si care respecta legile , adica cel care finanteaza voios tot acest ansamblu care merge ca uns , dar care nu mai are prevazut un loc in schema si pentru cei ca el. Asta este , urma scapa turma si nu trebuie sa caute solutii la cei care nu au de fapt interesul sa i le dea , pentru ca in ultima asa instanta , asa cum spunea un prieten al tarii noastre intr-o afirmatie memorabila :

    „ Romanii vor reusi singuri in politica , nu cu ajutorul politicienilor ”.

    Nu ne ramane decat sa speram acest lucru pentru ca timp de peste doua decenii , politicienii ne-au tot demonstrat si cine sunt , si ce vor ei de fapt si la ce ne putem astepta de la ei . Dupa dupa ce tot timpul au facut exact ce au vrut, acum tot ei culeg exact ce-au semanat.

    • Subscriu! Principala problema a platformei contributors.ro este aceea ca (situatie unica in spatiul virtual autohton, cel putin din cate stiu eu) permite comentariile fara inscriere. In aceste conditii, oricine poate comenta sub mai multe pseudonime, facand imposibila definirea persoanei in functie de pozitia adoptata.
      De exemplu, sa vedem ce parere are despre ideea de mai sus distinsul domn Bula…

      • Bai iosiP esti un bou ordinar, sa-ti dai cu opinia la ma-ta si la tac-tu acasa, nu pe platforme!

        QED

        P.S. Rog moderatorii sa nu cenzureze acest mesaj, sunt (evident) tot eu, numitul iosiP!

        Raspunsul moderatorului: OK, am inteles, n-am moderat acest mesaj desi acesta a fost primul impuls (C. Ciucu)

      • ” Subscriu! Principala problema a platformei contributors.ro este aceea ca (situatie unica in spatiul virtual autohton, cel putin din cate stiu eu) permite comentariile fara inscriere. ”

        Nu este de loc o situatie unica in spatiul virtual autohton ( daca furnizati un e-mail valid puteti posta mesaje la multe ziare ) , dar procentul foarte mare de pseudonime este semnificativ din punct de vedere statistic . Pe de alta parte, nu cred ca lipsa inscrierii este problema principala (prin reducere la absurd , nu poate fi conditionata postarea unui comentariu civilizat de prezentarea cartii de identitate :)) ) , ci uneori limbajul si atitudinea unor comentatori care reusesc probabil sa treaca de moderare ( ganditi-va ca un cititor citeste numai ce il intereseaza , dar moderatorii ar trebui sa citeasca toate articolele si toate comentariile ) si in loc sa discute ideile ataca emitentul opiniei.
        Pana la urma , respectul reciproc este prima conditie a oricarui dialog civilizat , dar pe de alta parte, un dialog adevarat se poarta intre doua persoane reale si nu intre doua fictiuni virtuale . Probabil ca incet-incet se vor cristaliza reguli mai clare si aici , dar pana la autoreglarea comportamentului comunitatii care intotdeauna dureaza , nu ar strica sa fie specificate pe site si alte reguli minimale .

        P.S. Si pentru ca diavolul se ascunde in detalii, profit de ocazie sa relatez un fapt foarte interesant despre comunicarea depersonalizata si efectele ei. Prin anii `90 , o persoana pe care o cunosc a mers la Ministerul Postelor si Telecomunicatiilor sa depuna o reclamatie deoarece avea telefonul defect de cativa ani. De la parter , ajunge la ghiseul „Informatii” si de acolo este trimisa la cam x , etajul y. Ajunge acolo, deschide usa si intra in camera respectiva ( era o camera – de fapt un fel de cub – vopsita complet in alb, fara nici o fereastra , mobila sau scaun ! ) si convinsa ca este o gresala cobora indignata la „Informatii” sa-i ceara explicatii functionarei. De aici incolo convorbirea devine foarte interesanta ( redau din memorie ) :

        ” – Va rog sa-mi spuneti corect numarul camerei unde trebuie sa merg , m-ati trimis la o alta camera !

        – Nu este gresit doamna , acolo trebuie sa mergeti si sa depuneti reclamatia !

        – Va bateti joc de mine ??!! M-ati trimis intr-o camera complet goala !!!!

        – Doamna, acolo trebuie sa depuneti reclamatia !

        – Cum ??!! Adica sa vorbesc singura intr-o camera goala ??!!

        – Doamna, pe peretele din stanga, exact langa tocul usii, exista un mic difuzor alb cu un buton alb. Apropiati-va de difuzor , tineti butonul apasat si acolo va spuneti reclamatia ! ”

        Nu mai retin exact reactia acelei persoane si expresia fetei cand a relatat experienta kafkiana pe care a trait-o atunci , dar sintagma „bulversata & buimacita & indignata” cred ca reda cel mai bine totul.

        Intrebarea este cum se simte orice om atunci cand trebuie sa vorbeasca „singur in fata unui perete gol”. Cam la asa ceva se reduce de fapt comunicarea depersonalizata ( prin pseudonime ) de pe Internet.

    • Multumesc pentru comentariu. Da, sunt de acord, cateodata calitatea comentariilor o depaseste pe cea a rticolelor. Mi s-a întâmplat și mie să beneficiez de astfel de comentarii.

  21. Eram și eu dator cu răspunsul meu:

    1. Strongly Agree
    2. Pur și simplu nu mă pot decide. Și vă rog să mă credeți că m-am tot gândit. Baleez între agree și disagree. Mă mai gândesc, imediat ce mă hotărăsc revin…

    • Domnul Ciucu, in legatura cu a doua chestiune si dilema alegerii raspunsului. Acum ceva ani eram in aceeasi situatie cu dvs. Intre timp, am devenit parinte, copii au mers la scoala si am avut ocazia sa cunosc prin aceasta filiera familii ‘neconventionale’, cum se numesc politic-corect peste ocean cuplurile gay care au adoptat copii (precizez ca locuiesc in sua). Nu mi-a trebuit mult timp sa imi schimb opinia din ‘disagree’ in ‘agree’. Argumentul forte este faptul ca cei mai multi dintre copii sunt adoptati. Este drept ca poate la fel de multi sunt nascuti din mame surogat. In fine, acesti copii se nasc a doua oara, cunosc ce inseamna o familie (inclusiv bunici, veri, matusi, etc), au acces la educatie de buna calitate. Eu consider ca acesta este argumentul forte. Mai ales pentru o persoana cu preferinte politice de dreapta, care crede in familie, educatie, responsabilitate. Am stat de vorba cu parintii, barbati si femei. Se comporta cu copiii ca orisice parinti parte dintr-un cuplu hetero. Au aceleasi probleme si provocari, servici, scoala, tabere, organizare vacante, activitati extra-scolare. Nimic deosebit. Ceea ce tine de intimitatea lor este problema exclusiva a lor si nimeni nu este in pozitia de a-i judeca. Mai ales ca alegeti „Strongly Agree” la prima chestiune. Pe masura ce veti avea ocazia de a socializa cu astfel de familii, cu atat mai repede va veti schimba opinia. Totul tine de cunoastere. E un proces, trebuie sa continuati sa pastrati o minte deschisa.

  22. „Same-sex marriage is an injustice, a tyrannical ploy being perpetrated upon our society, the pernicious consequences of which are simply mocked and laughed at by its supporters. Ignorance and prejudice have taken the place of knowledge and reason. Caprice and passion substituted for prudence and virtue. The happiness of society, the good of all families, and the welfare of mankind fall victim to the injustice of selfish love, which calculates every thing for itself while taking no notice of a child’s best interest or the public advantage of a government promoting ONLY the traditional family unit.
    Same-sex marriage is antithetical to the Rule of Law, for the principal object of laws in general is to correct bad inclinations, to prevent vicious habits, to hinder their effects, and to eradicate the passions; or at least to contain them within proper limits. Same-sex marriage makes an implicit statement that mothers and fathers are interchangeable, and that sex is irrelevant to parenting. Once same-sex marriage becomes legally and socially acceptable, more women will decide to raise children together. Teen aged boys without fathers are at risk for juvenile delinquency, violence, criminal activity, gang membership, and incarceration. Teen aged girls without fathers are at risk for early sexual activity, multiple sex partners, out of wedlock pregnancies, and sexually transmitted disease.
    Same-sex marriage is perfectly contrary to the principle of marriage, having more resemblance to divorce and adultery, same-sex marriage purposely separates a child from at least one biological parent, thereby creating broken homes, not as a matter of extraordinary circumstances, but as routine. Same-sex marriage proponents callously ignore a child’s Natural Right to know, and be raised by, both biological parents, and make the most preposterous and pretentious claim that marriage was instituted by civil society primarily for the benefit of any two loving adults. Take away Natural Laws, and that moral tie which supports justice and honesty in a whole nation and establishes also particular duties in families, or in other relations of life; and man becomes the most savage and ferocious of all animals,licentiousness becomes the consequence of independence.
    After what has been said, let us be satisfied with observing, that the fitness in favor of the sanction of traditional marriage, is so much stronger and more pressing, as same-sex marriage throws into the system of humanity an obscurity and confusion, which borders on very much upon the absurd, if it does not come quite close up to it. There is, certainly, no comparison between traditional marriage and same-sex marriage, in respect to beauty and fitness; the first is a work of the most perfect reason; the second is defective, and provides no manner of remedy against a great many disorders. Now even this alone points out sufficiently on which side the truth lies and to reject this thought leads us insensibly to a kind of pyrrhonism, which would also be a subversion of the Rule of Law and social order.
    Here are two truths regarding marriage: (1) A man creating a family with another man is not equal to creating a family with a woman, and (2) denying children parents of both genders at home is an objective evil. Kids need and yearn for both.
    Children are not pets one purchases from rescue shelters(adoption clinics) and puppy mills(insemination and surrogacy). Children are human beings endowed with a natural desire to be procreated from an engendered act of love between a husband and a wife. Same-sex marriage is adulterous by nature and thereby destructive to not only children, but to our civilization.
    Same-sex marriage disregards the natural order of procreatory responsibility, not only confusing the natural disposition of parental authority; but undermining the legal principle that children have a right to a relationship with their biological parents, depriving a child access to their biological parent’s genetic, cultural and social heritage, not for extraordinary circumstances, but as a matter of routine. Same-sex marriage amounts to institutionalized adultery through a hostile takeover of civil society by the State. Children will no longer be entitled to their biological parents, as the transitory wants of same-sex adults will have taken precedence over a child’s best interest.
    Same-sex marriage PURPOSELY separates a child from at least one biological parent. Non-biological parents lack the advantage of consanguineous insight leaving them all too often ill-prepared to protect the child from unforeseen hazards. Left unrecognized and unattended, vicious habits, and irregular passions, obfuscate the mind; and neglect, levity, and prejudices of the ill-equipped non-biological parents precipitate a child into the grossest of errors, rendering the child’s conduct a burden to the happiness of both society and the life of the child.
    Same-sex marriage proponents demand “Marriage Equality”, yet, in return, they offer less-than-equal protection of the child’s happiness than can be afforded through the presence of both biological parents.
    Same-sex marriage proponents profess that it is love which gives the right to join the institution of marriage, yet, in doing so, they selfishly violate the principle loving objective of this noble institution; to protect a child’s Natural Right to be raised by both biological parents.
    In fine, same-sex marriage surmounts to nothing more than an unnatural extravagance which the supporters most ignorantly claim to be a “right”.”
    “No one has a right to do that which, if everybody did it, would destroy society.” –Immanuel Kant

    JeanJacquesBurlamaqui
    http://www.alligator.org/opinion/columns/article_0bac0d04-aaf8-11e2-8b4c-001a4bcf887a.html

  23. Domnule Ciucu,

    La inceput nu am vrut să dau un răspuns la articolul ăsta, însă oamenii răspunzând mai sus mi-au dat curaj.

    Cunosc un cuplu lesbian căsătorit în SUA, care are un copil provenit dintr-o căsătorie heterosexuală.

    Cuplul respectiv este unul dintre cele mai respectabile cupluri pe care le-am cunoscut vreodată.

    Au o situație materială și socială foarte bună în S.U.A., iar fata pe care o au tocmai termină liceul și este heterosexuală. Părinții ei nu au făcut nimic ca să îi influențeze direcția sexuală.

    Recunosc că până la ele nu am mai avut de a face cu homosexuali, însă experiența lor reușită arată că poate exista o familie armonioasă chiar daca este cuplul homosexual sau lesbian și au copii.

    În consecință. pot doar fi de acord cu ambele propoziții în condițiile în care asupra cuplului sunt aceleași cerințe ca asupra oricărui cuplu heterosexual…

    • Domnule Gafencu,

      Nu am raspuns intrebarilor adresate de catre domnul Ciucu (daca vreti, juriul meu intern inca delibereaza), deci nu ma pot pronunta asupra concluziilor la care ati ajuns.
      Imi permit doar sa am indoieli privind acuratetea rationamentului: generalizarea nu a fost niciodata foarte utila, si sunt convins ca stiti acest lucru cel putin la fel de bine ca si mine!

      Dar ca sa nu ma rezum la un comentariu la comentariu: la prima intrebare raspund in mod clar „AGREE”! La cea de-a doua insa, dupa cum spuneam, mai trebuie sa meditez.
      Dar ca sa recurg si eu la un exemplu, cunosc un cuplu de homosexuali pe care ii apreciez, cu care am avut initial relatii excelente de afaceri care s-au transformat in timp in relatii de simpatie reciproca, si chiar nu ma intereseaza ce fac in intimitate.
      Analizand motivele pentru care ma simt confortabil in prezenta lor am ajuns la concluzia ca sunt legate de doua elemente: pe de o parte nu fac parada de orientarea lor sexuala, si pe de alta parte ambii au o comportare normala ca barbati (sau altfel spus, nu sufera de afectarea si comportamentul atribuit in mod tipic barbatilor gay – cel caricaturizat pana la saturatie in mass-media).

      In concluzie, fiecare este perfect liber sa faca ce vrea in dormitorul propriu, dar daca tot considera (pe buna dreptate) ca ceea ce fac ii priveste personal atunci nu vad de ce mi-ar demonstra prin atitudine ca ceea ce fac este „diferit”, si/sau mi-ar solicita (implicit, prin manifestari publice) sa fiu de acord?!

      • AT,

        Faci parada cam mult asupra conceptelor de moralitate.

        Pregatesc un material de publicat care priveste exact evolutia moralitatii.

        Bazat pe unele cercetari foarte recente, notiunea de bine si de rau nu este specific umana.

        Moralitatea transcende humanitatea si a aparut inaintea ei.

        In consecinta Biblia si alte scrieri religioase nu mai pot avea monopolul asupra moralitatii, devreme ce alte specii planetare arata ca stiu diferenta dintre bine si rau fara sa studieze religie (comportament innascut). Sunt multi atei care nu au fost niciodata credinciosi insa au valori morale extrem de ridicate, practic innascute devreme ce nu au avut suport religios in educarea lor.

        Multi zic ca este ne-natural comportamentul homesexual. Stiinta arata ca sunt multe alte specii pe planeta cu exact acelasi comportament, si ele nu pot fi acuzate de lipsa de naturalism deoarece nimeni nu le-a invatat comportamentul respectiv.

        Acum vreo cativa ani am avut privilegiul de a vizita cartierul curcubeu din San Francisco, locul unde locuiesc in majoritate LGBT (lesbian, gay, bisexual and transgender).

        M-am cam simtit aiurea inainte sa merg acolo, insa vizita a depasit asteptarile. Totul mi s-a parut decent si nu am vazut nimic care sa-mi sara in ochi sau care sa fie revoltator.

        E usor de dat cu piatra in LGBT. Insa odata ce ajungi sa ii cunosti, lumea vede ca de fapt sunt oameni foarte respectabili. Majoritatea au studii universitare si au situatie materiala peste medie. Ce fac ei in dormitor e doar problema lor si a nimanui altcineva. Mai mult, stiind ca sunt supusi la ochiul public si-au ridicat propria stacheta de comportament.

        Din cauza stachetei ridicate si a personalitatilor publice declarate LGBT avand cun comportament decent, astazi o majoritate a populatiei SUA a acceptat comunitatea si este de acord cu casatoriile gay.

        In Romania LGBT a fost si este o comunitate oprimata. De aceea poate tind sa aiba un comportament agresiv tocmai ca sa ridice nivelul de intelegere asupra comunitatii lor. La fel s-a intamplat si in comunitatile afro-americane in anii 60-80, cand si-au obtinut drepturile civile la care aspirau.

        • Am impresia ca nu ai urmarit linkul. In caz ca l-ai urmari si nu ai inteles, iti mai dau unul pentru clarificare.

          http://www.youtube.com/watch?v=s0sspv5npis

          Nicaieri in ce am scris sau in linkurile pe care le-am oferit nu este vorba de Biblie sau de religie sau de evolutia moralitatii (desi nu cred ca ar fi ceva inacceptabil).
          Apoi, confundati Legea Naturala, aceea a platonismului, cu legile naturii. Ceea ce se intampla in natura nu este intotdeauna conform cu natura lucrurilor; si in natura exista aberatii.
          Nimeni nu da cu piatra in comunitatea LGBT, Din pacate am ajuns in situatia in care daca nu esti de acord cu cineva automat esti acuzat ca urasti persoana sau comunitatea respectiva.

  24. V-ati intrebat vreodata cun s-a inventat casatoria? Sa va spun eu. In zorii umanitatii, un barbat isi facea treaba cu o femeie si la revedere. Femeia nastea si din instinct matern avea grija singura de copil ani buni, ca asa e la oameni, devenim autonomi mai tarziu. Oamenii si-au dat seama ca asta nu e cinstit, asa ca au nascocit casatoria. Regulile erau simple: vrei sa te imperechezi, iti alegi o partenera si ii ramai fidel pe viata, contribuind la cresterea odraslelor.
    Dar iata ca in era drepturilor inflationare, ceea ce s-a dorit un capastru pe impulsurile naturale nestavilite ale barbatilor a devenit subiect de revendicari sociale prin care se cere oficializarea perversiunii.

  25. Poate o legatura intre doua persoane de acelsi sex sa schimbe comportamente?
    Cum este crescut un copil de niste adulti care sunt in afara normei considerate de mine normale? Poate induce un cuplu de acelasi sex schimbari comportamentale copilului?

    Din precautie:
    1. Agree – cu pretentia/observatia ca pentru persoanele publice – cica lideri, persoane care inspira si pe altii – unde aleg Disagree – un rau necesar, in opinia mea….
    2. Disagree – nu am suficiente date pentru a judeca si din prudenta am ales aceasta optiune…

    In viziunea mea exista un singur tip de familie: cea iubitoare cu EL, EA si copilul/ copiii.
    Fata de imaginea ideala apar perturbatii, specifice realitatii – dar acestea sunt valorile mele.

    Restul sunt incercari…

    Uniunea dintre persoanele de acelasi sex cred ca merita atentie pentru ca sufera de oarece probleme care merita sa fie tratate cu consideratie si intelegere, Lor nu le refuz dreptul iubirii asa cum nu pot refuza dreptul la viata al unei persoane cu cancer sau SIDA. Relatia intre persoane de acelasi sex poate sa fie una mult mai stabila decat una cu un El si EA cu nabadai, dar apare un aspect major: cum se reflecta aceasta uniune la nivelul global al speciei noastre? Nu am gasit raspuns – si pentru ca ma tem aleg prudenta…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ciprian Ciucu
Ciprian Ciucuhttp://www.crpe.ro
Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Politici Europene

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro