joi, martie 28, 2024

Și ne mai întrebăm de ce nu ne relaxăm?

E ușor să pozezi în guvern prietenos, reducând taxele, tot așa cum e ușor să pozezi în guvern responsabil crescând taxele. Cel mai greu e să joci rolul unui guvern care să-i ajute pe oameni să privească relaxat si increzator la ziua de mâine.

Cu cât mă uit mai atent la noile măsuri de relaxare propuse în noul Codul Fiscal, cu atât mă relaxez mai puțin. Probabil că același sentiment îl aveți și mulți dintre dumneavoastră. Doar pentru cineva din altă galaxie, poate, românii ar părea acum niște masochiști: guvernul vrea să-i relaxeze și ei nu și nu! Sunt tot mai tensionați!

Zilele trecute, citeam un articol care avertiza – ”fiți pregătiți pentru un baril de 10 dolari”!  Sursa era una serioasă (Bloomberg) iar chestiunea era și mai serioasă. Acum 10 ani, avertismentele sunau cam așa – ”pregătiți-vă pentru barilul de 100 de dolari” și parcă tot nu sunau atât de apocaliptic. De ce ne speriem acum de … 10 (zece) dolari?

Credeti ca daca ne intoarcem la 10 dolari barilul, cetățeanul o sa mearga de x ori  (puneți dumneavoastră cât estimați) mai mult cu mașina, camioanele o să transporte de y ori mai mult, producția în industrie o să crească de z ori, iar toata economia incepe brusc sa duduie si sa compenseze pierderile din industria petroliera, astfel incat sa nu disponibilizeze masiv, sa nu se scada salariile si sa se plateasca cel puțin ca până acum la stat?Ce șanse sunt să se întâmple asta? Înainte de cifre exacte, mie dați-mi un interval de încredere rezonabil!

Asa e si cu reducerile de taxe. Da, am avut pe vremuri TVA de 19%, dar asta erape când consumatorul se „potcovea”rapid cu un creditpentru apartament, apoi altul pentru mașină, apoi altul pentru vacanță și tot zicea că e puțin. Franc vă zic – pe atunci erau alte vremuri! Mă gândesc doar la o cifră pe care am cules-o din statistici oficiale de ultimă oră –  din 2008, adică de la Criză încoace, 415.000 de oameni nu mai sunt cuprinși în categoria ”populație ocupată”. Ce credeți, o să dea buzna oamenii ăștia să cumpere frigidere noi, mașini noi, mobilă nouă … doar pentru că TVA-ul se întoarce la (aproape) cât era înainte de criză?

Sigur, consumatorulvarăsufla mai ușurat, la fel și firma care-șiplătește acum corect dările (cel care nu plătește va zâmbi, probabil) iar, în timp, o să știm să răsplătim bugetul statului că ne-a micșorat TVA-ul. Dar asta în timp, când vom avea încredere că economia și-a încins cazanele, că nu se mai lichidează întreprinderi, că se reiau investițiile, că se găsesc ușor locuri de muncă, că nu ne mai trezim cu alte taxe peste noapte …

Sa fim realisti. Nu putem astepta prea mult pe termen scurt de la noi, consumatorii: am trecut printr-oCriză, încă nu ne-am restabilit capitalul de încredere! Deci, până una-alta, chiar am fi mai relaxați dacă am ști că există o rezervă bugetară pe care să ne bazăm (să nu ne trezim că nu avem cu ce plăti bruma de investiții din infrastructură, că trebuie să tăiem bruma de bani de la școli, spitale etc. Atenție – unu din cinci lei încasați de stat (din toate bugetele) a venit anul trecut prin TVA.

În sine, orice reducere de taxe e un medicament extraordinar pentru o economie care a zăcut până la anchilozare. Dar dacă iei brusc un pumn de barbiturice nu înseamnă că ești ”ca înainte”. Te ia cu amețeală, încă ți-e teamă să te aventurezi departe de patul de suferință, ai nevoie chiar și de un stâlp să te sprijini.

S-a dovedit pragmatic raționamentul de anul trecut – reducerea cu 5 puncte a CAS-ului, la schimb cu taxape stâlp.Or ce aflăm acum – se scoate de tot taxa pe stâlp (impozitul  pe construcții – 1,6 mld. lei pentru 2016)! Foarte bine, scoateți-o, că numai belele le-a făcut firmelor, de toate mărimile, dar ce stâlp bugetaravem în schimb?

Da, vrem accize mai mici! Cui îi plac accizele? Dar când nu suntem încă dumiriți dacă sunt bani pentru a merge mai departe cu reducerea din 2014 a CAS-ului, renunțăm entuziast la 2,88 miliarde de lei (estimare pt 2016)?

Sau cui îi plac impozitele pe dividende? Aici e o propunere de-a dreptul emoționantă: vrem să fim mai catolici decât Papa și le tăiem cu totul. Da, impozitele pe dividende sunt dublă taxare (pentru companie și acționar)! O știm și noi, dar o știu și americanii, și englezii și polonezii și cine vreți dumneavoastră (în afara paradisurilor fiscale) … dar uite că niciunul nu elimină cu totul acest impozit. Nu-și permit. O fi dublă taxare, dar … ne trebuie banii ăștia, își spun!

Avem deja astăzi o prevedere care spune că persoanele juridice române nu plătesc impozit pentru dividendele primite din țară sau străinătate (acolo unde există convenție de evitarea dublei impuneri) dacă deținminimum 10% din titlurile de participare ale plătitorului, pe o perioadă de minimum 1 an. A fost o măsură lăudată la timpul ei. Investitorii și-au zis – ”ok, am priceput mesajul, vreți să încurajați structurile tip holding”. Dar, să fim serioși, nu am devenit, în ultimul an, un Eldorado pentru investitori și asta din cauze pe care le știm cu toții (zi-i infrastructură, zi-i facilități, zi-i perspectivă, zi-i … încredere!).

Acum se eliminăcu totul și necondiționatimpozitul pe dividende, pentru persoanele fizice și juridice (1,86 miliarde lei pierdere estimată brut pentru 2016),iar argumentele sunt, negru pe alb:

  • ”Companiile listate la Bursa de valori București (BVB) ar deveni mai atractive (deci surse alternative de împrumut de pe piața de capital, precum și creșterea interesului pentru ofertele publice inițiale ale companiilor de stat);
  • Companiile mari nu-și vor mai externaliza profitul, iar IMM-urile vor renunța la tendințele de comportament evazionist;
  • creșterea volumului de investiţii și favorizarea dezvoltării societăților de tip holding, încurajarea păstrării în ţară a capitalului românesc, dinamizarea procesului de repatriere a capitalului românesc, încurajând, totodată, restructurarea societăților comerciale în scopul adaptării lor la exigențele mediului economic și financiar, național și european, aflat în continuă schimbare;
  • Se va îmbunătăţi guvernanţa corporativă, acţionarii urmărind reflectarea reală a rezultatelor economice şi financiare”.

Nu comentez asupra acestor formulări, pe care le-aș numi cel putin ”idilice”. Nici una nu are potențialul de a fi ”monetizată” pe termen scurt. Este evident că ”renunțarea la tendințele de comportament evazionist” nu se poate peste noapte (dacă vorbim de o tendință, e clar că are mai multe cauze decât impozitul pe dividende) …

Dar nu pot să nu calculez că (pe cifrele oficiale prezentate) prin eliminarea ”stâlpului”, a ”dividendelor” și cu ”reducerea accizelor” se pierde jumătate din suma care acopera reducerea TVA-ului, cea care mi se pare de departe măsura cea mai importantă în acest moment.

In concluzie, relaxarea e buna, hai sa-i dam drumul, dar realist, responsabil, pastrand o plasa de siguranta si nu hazardandu-ne intr-o lupta pe toate fronturile.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Pai cum sa ne relaxam ca pana si promisiunile cu scaderea de taxe cu sanse extrem de mici de a deveni realitate sunt criticate ba chiar se justifica duble taxari cand toata problema e de fapt in partea cealalta, aparat bugetar supradimensionat, cheltuirea banului public nu se face transparent si eficient, absorbtia dezastruoasa a fondurilor ue etc etc si unii se plang ca birurile care ajung pana la 80% din venitul cetateanului (venit + tva + maruntisuri) nu pot fi scazute nici macar cu cateva procente amarate.

  2. „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”
    Sunteti orbiti de chestia asta cu ce punem in locul reducerilor. pai daca tot timpul punem ceva, niciodata nu reducem cu adevarat nimic… de aia nici nu putem avea ceva stabil iar regulile jocului se schimba tot timpul.
    Nu imi place deloc psd-ul cu atat pai putin pe ponta, insa face o chestie foarte cinstita cel putin la suprafata – daca face o reducere nu mai da explicatie de unde pune banii aia, chiar daca adoptand atitudinea asta s-a facut de ras de multe ori. Totusi asa e cinstit, reduci birurile si te descurci cu ce ramane, altfel nu ai redus nimic in realitate.
    Si daca reduce bugetul cu 20% si in acelasi timp mentine(sau poate creste) nivelul realizarilor cu un procent similar prin simpla administrare eficienta a banilor(stiut fiind ca toate cheltuielile/investitiile statului sunt la supra-pret sau sub-calitate) ar fi gaura-n cer? Oare nu chiar asta ar insemna o guvernare buna? sa faci km de cale ferata cu de 2 ori mai putini bani ca restul(fata de 10 ori mai scump), cel putin la fel de buna si pe cat posibil mai repede, samd. eu zic ca asa e mai sustenabil decat sa maresti sau sa mentii bugetul doar ca sa mentii sau sa cresti nivelul de risipa.

  3. Personal cred ca partea cu taxele si impozitele ar fi o chestiune ok si logica (si eu in bugetul familiei imi programez niste venituri si cheltuieli);
    Diferenta o vad insa in 2 locuri:
    1. o fac cu buna credinta si ma gandesc la binele familiei incercand permanent sa imbunatatesc nivelul de trai (asa sa ii ajute Dumnezeu si pe guvernantii Romaniei)
    2. nu ma fur pe mine insumi; altfel spus nu inchid ochii, iau bani din buzunarul drept, ii bag in cel stang si ii spun sotiei sau copiilor ca nu mai avem bani.

  4. Banii, funcțiile si BUTOANELE (nu e film ci realitate) nu vin odată cu ajungerea la Cotroceni ci odată cu ajungerea in parlament, guvern sau funcții locale. Pentru asta au nevoie de câștigarea alegerilor parlamentare sau locale.
    Pierderea prezidențialelor de către PSD a însemnat un șut în fund, dar din care vor sa învețe ceva, chiar dacă prin aceleași vechi metode. Acest șut în fund, din 2014, i-a făcut sa devina disperați pentru alegerile din 2016 sau 2019.

    Au mai constatat că doar cu o găleată, o pungă de zahar, etc. nu mai merge, nu mai ajung la ciolan. Pretențiile „prostimii” au crescut. Este și normal când vezi la TV cum curg zecile sau sutele de milioane de euro din șpăgi. Așadar sa înceapă FIESTA reducerilor, pomenilor la nivel epocal. E ultima lor șansă.

    „Cine s-a fript odată sufla și-n iaurt.” sau „Lupul își schimbă părul dar năravul ba.”
    2 proverbe valabile pentru:
    -politicieni, chiar si pentru cei din PNL
    -alegători, chiar si pentru cei care au „alte pretenții”
    -consumatori, chiar și pentru cei care nu au luat credite, fiind destui care învață din greșelile altora

    Dacă reducerea taxelor, din care este plătit tot aparatul bugetar, nu este urmata de o eficientizare a proceselor din instituțiile de stat, („degeaba” în unele locuri) atunci vor scădea 3 taxe dar vor creste alte 5. Cel putin 25% din aparatul bugetar este de prisos dar consumă resurse. Sunt locuri unde cu 1 PC si un soft se pot înlocui 20 de oameni. In sec. XXI statului ii e frica de internet, poate fiindcă nu-l poate controla. Avem smart-phone-uri dar nu putem face o programare/plata/etc. online la o instituție de stat. După 25 ani încă stam la cozi uriașe pentru orice ra*at, după care a doua zi trebuie sa revii.

    Si apoi, dacă ești relaxat, înseamnă ca vrei sa-mi faci in ciuda, mie STAT-ului.
    Cine te crezi, băi „fraiere”, pardon, alegătoru-le?

  5. 1. Reducerile de impozite anunţate de guvern sunt absurde.

    Adică guvernul taie cu barda impozitele, fără nicio explicaţie legată de ce se va pune în loc. O măsură populistă ridicolă, care vine la pachet cu decapitările diverselor grupuri oligarh… grupuri de interese prin DNA, un fel de putinism la o scară mai mică. Ţaru’ îi taie pe corupţi şi dă bani la popor. Dacă mai punem şi scandalurile legate de vaccinuri şi alte hipstăreli care au apărut în mod suspect în viaţa publică tocmai acum, seamănă din ce în ce mai bine cu metodele de guvernare ale unui anume Putin, Vladimir V.şi ale părosului său prieten Kirill. Care tocmai au produs o inflaţie de 15% în Rusia.

    2. Capitalul de încredere nu ţine de impozite şi TVA. Dacă ar fi aşa, norvegienii ar fi fost morţi de foame până acum. Însă un investitor e mai tentat să facă afaceri cu ei decât cu noi. Şi nu numai când e vorba de petrol sau navigaţie. (La noi ar fi trebuit să se rezume la petrol, fiindcă Flota…)

    3. La români, capitalul de încredere nu ţine nici de regulile obişnuite în afaceri: predictibilitatea, accesul la infrastructură etc. De astea pomenesc doar corporatiştii şcoliţi de vestici.

    Pentru un român adevărat, geto-dac-vârcolac, capitalul de încredere din perspectiva lui de salariat / consumator / mic patron ţine de un singur lucru: de respectarea oarbă a regulilor stratificării sociale. Nu s-a speriat de raţiile lui Ceaşcă, inflaţia lui Ţapu’ Constantinescu şi corupţia lui Bombonel. Cât timp „fiecare era respectuos şi stătea la locul lui”, nu-l interesa nici cum mergeau impozitele şi nici altceva.

    Un lider politic sigur pe el şi fără schelete în dulap nu ar tăia impozitele. Dimpotrivă, ar încerca să le mărească încet-încet, azi cu un leu, mâine cu 2, ca să nu facă vâlvă, ar trece la un sistem de impozitare progresivă, ar majora impozitele pe proprietăţi şi ar face mai multe chestii care să îndemne lumea la un comportament evazionist. Aşa cum a făcut Bombonel la vremea lui.

  6. Ar mai fi una care merita comentata: reducerea cotei unice de la 16 la 14. O greseala, din punctul meu de vedere.
    Nu il ajuta nici pe ala cu salariu mic, care ar primi in plus vreo 10 lei, nici pe ala cu salariu mai mare, pentru care 100 de lei in plus nu sunt mare lucru. In mod cert insa, nu ajuta nici bugetul, mai sarac cu n milioane.
    O masura mai buna ar fi fost cresterea venitului minim neimpozabil pe salariile mici, eventual cu transe mai mari functie de numarul de copii: de ex, 700 lei minim neimpozabil la cei fara persoane in intretinere, 1000 la cei cu 1 copil, 1300 la cei cu 2 copii. Aici chiar as vedea logica: stimulam oamenii sa munceasca, reducand impozitele pe salariile mici – adica exact cei care sunt dispusi sa stea acasa pe banii parintilor / ajutoare sociale / sa plece la cules capsuni, in loc sa munceasca 8-9 ore pentru 600 de lei net.

    In rest, propaganda ieftina.

  7. eu va spun o situatie concreta . am o microintreprindere si la calculul impozitului de 3% nu se scad din baza impozabila salariile , varsamintele la buget legate de salarii , utilitatile si consumabilele. ce pot sa cred eu despre asta ; institutiile statului roman au o gindire obtuza . nu doresc decit impovararea oricarei initiative . nu vad altceva in fata ochilor decit metode de a face bugetul mare pe orice cai . si uite asa ceilalti , aflati de cealalta parte a baricadei gindesc ziua si noaptea cum sa fenteze bugetul ., de la cei mai mici pina la cei mai mari .

  8. problema nu este cat de mari sunt taxele ci pe ce se duc banii. toate proiectele cu statul trebuie sa fie transparente, adica sa se stie cine e beneficiarul. Nu numele firmelor ci numele persoanelor din spatele firmelor. Astfel daca firmele nu sunt in stare (mai mult sau mai putin voit), acestea nu vor mai primi contracte, sau daca intra in insolventa persoanele care le detin sa plateasca. De asemenea daca isi fac noi fimre acestea sa nu aiba dreptul sa mai participe la licitatii..

    taxe se platesc dar degeaba daca sacul e gaurit nu se aduna nimic..

  9. Acest cod fiscal pacatuieste, ca si toate celelalte, ca si intreaga legislatie, prin mobilitate. Totul este o continua ciorna, iar intre prima si ultima varianta, cea curenta, sunt lumi. Stabilitate? Panta rei.

    Filozofia bugetara a momentului este urmatoarea: avem niste cheltuieli, hai sa vedem de unde luam venituri. Si nimanui nu i se mai pare straniu. Dar un sistem de asigurari sociale si de sanatate construit pe baze probabilistice este predestinat unor deficite de finantare. Iata o importanta sursa a haosului fiscal. Si este timpul nu pentru o discutie despre cate taxe ne trebuie pentru a acoperi asemenea deficite, ci despre reaseazarea acestor sisteme pe alte baze. Nu despre cum se compenseaza o taxa cu alta, ci despre cautarea normalitatii, iar acestea este un loc in care platesti ceea ce alegi sa consumi, acum sau alta data, nu unul al experimentelor sociale de masa.

    Cealalta cauza majora o reprezinta imensa dimensiune birocratica a unui aparat de stat care isi trateaza contributorii precum ar face-o un virus inteligent: isi sleieste gazda de resurse, dar nu o omoara, pentru ca s-ar ucide pe sine.

    Vorbim de 24% TVA, impozite pe venit si profit, contributii la fonduri de toate felurile, impozite pe proprietate, pe utilizari, daca te uiti cu atentie, de fapt muncim si mancam pentru a plati taxe! Si In ciuda convingerii ce se vrea raspandita, cum ca evaziunea fiscala reprezinta cauza taxelor mari, adevarul este taman pe dos.

  10. Domnule Luca,

    Din pacate argumentatia mentinerii unor taxe mari pentru ca avem nevoie de bani la buget este echivalenta cu cea a hotului care fura o geanta pentru ca nu are bani sau a violatorului care face ceea ce face pentru ca e … entuziasmat. Pentru ca orice taxa e o talharie legala, nu e nimic benevol in ea, si e legala doar pentru ca e facuta de stat si legiferata de parlament, dar nu are nimic moral in ea.
    Asa ca daca va doriti sa nu fiti talharit pe strada sau jefuit in lift ar trebui sa va ganditi de ce sunteti de partea talharului. As fi curios care este raspunsul.

  11. Ca veni vorba (si) de baril, eu am o nelamurire: Inteleg ca, la nivel mondial, barilul de petrol continua sa scada. Cu toate acestea, in Romania (sau cel putin in Bucuresti), preturile afisate pentru carburanti sunt cu 6-7% mai mari decat erau cu doua saptamani in urma. Stie cineva de ce?

    Cat despre economia romaneasca, avem nevoie de „economisti holistici”. Care sa vada si sa inteleaga ansamblul. Cred ca nu doar reducerea CAS, doar reducerea TVA la paine sau doar alta masura „spectaculoasa” pot porni economia. Cred ca trebuie gandit si aplicat un ansamblu de masuri coerente, „ecosistemice”. E nevoie de inteligenta, viziune, experienta si (de ce nu?) patriotism. Oare avem astfel de oameni in guvern?

  12. Nu sunt de acord. Eu unul voi fi mai relaxat daca impozitul pe dividend va fi zero. Cine are o cat de mica firma stie cat de mare este oftica dublei impozitari. Si, evident, incearca sa se „optimizeze” fiscal, avand in spate o motivatie clara: daca statul ma fura eu sunt prost daca platesc. Si atunci apare evaziunea, uneori de subzistenta.
    Da, TVA trebuie redus. Exista jde repere care se pot lua in calcul: rata de taxare, TVA mediu in UE sau in tarile cu un grad de dezvoltare apropiat de noi (Bulgaria sa zicem), indicele Gini de inegalitate a veniturilor inainte de taxare si transferuri si dupa, eficienta taxarii (daca e ineficienta se poate micsoara,nu?) etc
    In plus avem date macro: deficit de cerere de ani buni,care se poate compensa pe partea de cerere prin scaderea preturilor ( sa ne gandim ca PIB real se calculeaza la preturi de baza, nu tine cont de marimea TVA, evident ca este o masura care va creste PIB real, prin cresterea consumului gospodariilor, se va apropia momentul cand vom intra pe output gap pozitivr), fara a micsora profitul companiilor…exact prin scaderea TVA. TVA care constiutie sursa principala a evaziunii fiscale (furt din banii pe care consumatorul final ii plateste si care apoi se returneaza fraudulos celor „conectati”…nu-i mai bine sa ramana banii la noi, fraierii?) in Romania. Cu cat va fi mai mica, cu atat se va fura mai putin, una e sa avem returnare frauduloasa de 24% alta de 20%…Ca la paine…s-a redus la 9%..pac, scade si evaziunea, aritmetic, chiar daca incidentele sunt la fel de numeroase, cantitatea de „malai” disponibila” e mai mica .
    Aaaa, ca masurile produc o gaura la venituri, adevarat. Daca nu se schimba „randamentul” ANAF, inclusiv la recuperare (acel celebru 10% de care s-a legat si Iohannis) Dar ele produc si un surplus la buzunarul consumatorului final. De unde si compensarea partiala a acestor scaderi, prin cresterea consumului. O gaura mai mica. Credeti ca nu exista rezerve de eficienta pentru a compensa aceasta gaura? Ohooo, si inca cate!
    Rata implicita a TVA…poate sa se pastreze la valoara actuala(din cate imi aduc aminte e undeva la13%) chiar daca valoarea nominala a TVA scade la 20% daca se imbunteste gradul de caelctare de la 54% la 65% (nota bene, prin reducerea returnarilor frauduloase)… si chiar si asa va fi mai mic ca la bulgari, ce sa mai vorbin de estonieni.
    Cresterea varstei efective de pensionare. Avem cea mai mica varsta efectiva din UE, desi varsta „nominala”este de 64 de ani, cea efectiva este pe la 57… de unde si nevoia de subventionare grasa a bugetului de pensii. Avem 15% pensionari de boala! Un pic de ordine (colectare+dosare de pensii masluite+anularea privilegiilor diferitelor categorii care ies la varste „fragede”la pensie, de regula categorii de bugetari cu salarii si, implicit pensii babane, ) ar aduce la bugetul pensiilor de stat miliarde, si ar reduce obligatiile lunare, desigur , in timp.
    Exista nenumarate „locuri”unde o mai buna organizarea ar produce venituri in plus, fara a afecta consumatorul final, care oricum plateste de se indoaie, dupa cum exista locuri unde se pot reduce cheltuieli aiurea.
    Suntem printre cei mai ineficienti din UE in a scadea inegalitata veniturilor prin taxare si transferuri. Un studia al WB zice:
    „On average, a one point increase in income inequality as measured by the Gini Index, is estimated to lower annual growth of per capita gross domestic product (GDP) by around 0.2 percentage point in advanced countries; the effect is estimated to be somewhat smaller (in the order of 0.14) in empirical analysis for a larger set of countries”
    Ce spuneti? Daca am fi mai eficienti si am reduce indicele Gini de la 34 la 30 am avea un castig poetntial; de 4×0.14=0,56 pp pe PIB real, fara costuri suplimentare, doar printr-o mai buna adminstrare a taxelor si transferurulor. Transferuri care acum se fac aiurea ( in aceasta categorie intra si pensiile)
    Desigur toate aceste masuri tin nu doar de ce scrie intr-un cod fiscal, ci de o buna guvernare, una responsabila, a la longue. In care pilonul de baza este dinamica PIB potential, adica si sustinerea ofertei, a productiei. Dar asta nu exclude masuri pe partea de stimulare a cererii, cu atat mai mult cu cat suntem in faza in carea avem deficit de cerere, nu?
    In concluzie as fi mult mai relaxat cu un TVA mai mic, cu impozit zero pe dividend (in fond il platesc odata din profitul brut),cu un CAS mai mic, dar doar cu conditia sa se imbuntateasca „randamentul” guvernarii…ceea ce e discutabil, dar nu imposibil. Cine stie, poate vom vedea si o minune!
    De acord cu relaxarea…hai sa-i dam drumul, tot e mai bine decat sa nu facem nimic, de frica a nustiuce. Cu ochii pe deficitul structural, evident.

  13. Daca va exista CAS si CASS pentru TOATE veniturile, inseamna ca si la dividende vom avea 10.5% CAS + 5.5% CASS, deci tot 16%. Dispare impozitul de 16%, insa devin obligatorii CASS si CAS. CASS exista si pana acum, dar doar daca nu exista alta sursa de venit unde sa se plateasca deja. Acum va fi obligatoriu din ce inteleg. Diferenta se va face la cei care au venituri mari (datorita plafoanelor), insa restul vor plati tot 16% in continuare.

    • Da, sunt mai multe „soparle” pe care vor sa ni le bage pe gat:
      -nedeductibilitatea CASS la impozitul pe venit (practic creste baza de impozitare)
      -introduerea unui forfretar discriminatoriu pemtru microintreprinderile care nu au angajati. Omoara din start o categorie de start-up-uri, dar si mici firme cele care nu -si permit sa angajeze din cauza neatingerii unei anumite cifre de afaceri care sa le permita aceste costuri fixe.
      -ambiguitatea aplicarii pragurilor la CAS si CASS. Sa spunem ca ai dividend de 1 leu pe an. platesti CAS si CASS la nivelul pragurilor minime? care au ca baza salriul minim si 35% din salariul mediu brut? desi tu ai venituri de doar 1 leu? si la dobanzile bancare, sunt venituri in fond, se aplica acesta regula? dar la veniturile agro? ramne cu 1/3? dar daca ai si vennituri agro si un dividend de 1 leu? Iarasi vii cu bani de -acasa…
      Este frustrant sa vezi ca si acestui „nou” cod fiscal( in fond o carpoceala a celui vechi, si ala „innoit” de Petrescu, carpim la el de ti se facea acru, fara sa producem ceva logic, simplu) ii lipseste logica elemantara a impozitarii venitului global. Care sa aiba un prag de deductibilitate clar stabilit , tot la nivel de venituri globale.
      Asa o imbarligam cu zeci de regflematari dubioase,pe n`spe categorii de venituri, greu de aplicat si de adminstrat, care lasa loc la tot felul de portite sau impozite aberante ( sa ne adceum aminte de recentul caz cand au vrut sa taxez dobanzile din alocatia de copii neridicata…si cate altele)
      Aici ar fi discutia adevarata pe codul fiscal…si de aceea el trebuie sa ajunga musai in parlament, poate se rezolva ceva, cele 10 zile de discutii publice (expira in 28) ar trebui prelungite…asa, cu asumarea raspunderii, cum voia Ponta, trec la gramada si bazaconiile.

  14. Un bun program de guvernare nu se poate verifica decat prin implementare. Toate parerile sunt mai mult sau mai putin influentate de o pozitie de incredere sau neincredere in guvern. Cei care tin cu guvernul actual cred ca noul cod fiscal si codul de procedura fiscala este o solutie curajoasa pentru un partid social democrat. Ceilalti isi renega propriile principii liberale. Este ca in minciuna cu ciobanul si satul: vine lupul a mintit de mai multe ori ciobanul si cand a venit nimeni nu l-a mai crezut. Oamenii au dus-o rau in cei 10 ani de guvernare liberala. Intotdeauna liberalii au mers pe deficit bugetar si imprumuturi. S-au facut investitii, dar nu toate rentabile si care sa aduca un efect multiplicator in economie si trebuie spus pe spinarea celor multi, investitii de care au beneficiat doar o parte din oameni-cei care au avut contracte cu statul si o usoara crestere a angajarii pe perioada implementarii lor. Personal nu sunt de acord cu un nou acord de imprumut cu FMI pentru ca acesta face ca toti copii nostri (inclusiv noi) sa muncim mai mult pentru a plati acest imprumut. Nu mai bine muncim mai mult si veniturile rezultate se duc in investitii si politici publice-sanatate, invatamant, etc? Sunt liberala in convingeri dar trebuie sa recunosc ca tot ce a promis acest Guvern a si facut (chiar si numai pentru repararea efortului tuturor oamenilor -scaderi de salarii, pensii, nerespectare cod munca-multe hotararari judecatoresti, etc). Mi se pare o crima ce au facut ceilalti. Recunosc lipsa de performanta a aparatului de stat, dar in ultima vreme s-a incercat si se incearca o schimbare care este lovita din toate partile de ceilalti. (scaderea evaziunii fiscale-nu de tot dar cu trend bun, cresterea absobtiei fondurilor europene de la 7% la 54% precum si deblocarea programelor operationale, plata unor lucrari executate de infrastructura facute initial din fonduri bugetare, etc). Sunt de acord cu introducerea unui forfetar pentru intreprinderile care nu au angajati. Banii se scot din societate si se platesc fara sa existe un contract de munca inregistrat, fara sa existe dovezi. Cu cine face venituri acele intreprinderi? Numai cu asociatii? Mie greu sa cred. Este datorita fiscalizarii excesive pe munca. Masurile fiscalizarii pe munca scad prin noul cod fiscal. Deci eu am inceput sa cred ca ne va fi mai bine si vreau sa va spun ca pentru prima data in 25 de ani. Pacat insa ca ne taiem craca de sub picioare pe interese politice de partid si avantaje politice personale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Luca
Adrian Luca
Adrian Luca, 44 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor OCDE în materie. Este Prim-vicepresedinte al Camerei Consultantilor Fiscali si unul dintre cei cinci membri propusi de Romania in Comisia europeana de arbitraj pentru eliminarea dublei impuneri in relatia dintre partile afiliate. Mai multe detalii pe transferpricing.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro