Home » Economie »Macro »Opinie »Sinteze » Citesti:

Pandemia si economia – atât cât știm la momentul actual

Claudiu Vuta aprilie 9, 2020 Economie, Macro, Opinie, Sinteze
5 comentarii 963 Vizualizari

Covid-19, un cuvânt folosit tot mai des, atât cu referire la pandemia globală, dar și în legătura cu evoluția economiei.

Primul val de îmbolnăviri cu Covid-19 s-a ridicat în China, la începutul anului, apoi a urmat un al doilea val, ce a afectat Italia și Uniunea Europeană. Cel de-al treilea val de îmbolnăviri a urmat în Statele Unite.

În prezent, în Europa sunt raportate peste 700.000 de cazuri de infectare cu Covid-19, iar în Statele Unite – 400.000 de persoane. Numărul peroanelor infectate, raportat de către China, a rămas constant în ultimele două săptămâni și se ridică, la ora scrierii acestui articol, la 82.740 persoane. Alte puncte roșii pe harta infectării cu Covid-19 sunt Africa, la nivelul întregului continent au fost raportate 10.487 cazuri. În India au fost raportate 5356 cazuri. În Pakistan sunt raportate 4072 cazuri, iar în Bangladesh – 164 cazuri.

În America de Sud au fost raportate 34682 cazuri.

Populația cumulată a Africii, Americii de Sud, a Indiei, Pakistanului și a statului Bangladesh, depășește 3,5 miliarde de locuitori. Numărul celor declarați a fi infectați cu Covid-19, în aceste regiuni, este de doar 54.761 persoane, o cifră a fi susceptibilă a nu fi reală. În aceste regiuni, ce însumează o populație de peste 3,5 miliarde de locuitori, a fost raportat un număr de cazuri similar cu cel înregistrat în Marea Britanie, a cărei populație este de 68 de milioane de locuitori.

Gradul de testare este principala cauză a numărul de îmbolnăviri, raportate în diferite regiuni. Practic, cine nu testează, nu raportează.

De aceea, mai multe valuri de infectare cu Covid-19 sunt susceptibile a urma, afectând regiuni vaste. Regiunile cele mai expuse sunt India, Pakistan, Bangladesh, Africa și America de Sud.

Efectele asupra economiei mondiale sunt majore, dar este posibil să devină și mai grave în viitorul apropiat.

Cauzele principale ale scăderii economice sunt reprezentate de restricțiile prin care s-a impus izolarea la domiciliu a populației, astfel fiind afectată cererea de bunuri. Privind cealaltă fațetă a monedei, sistarea operațiunilor facilităților de producție a afectat oferta de bunuri, din China, până în vestul Europei, dar și în Statele Unite.

Ca o consecință a celor de mai sus, Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere economică mondială, pentru anul în curs, la 2,5%, față de cea publicată în luna ianuarie a anului curent, care estima o creștere economică globală de 3,3%. Creșterea economică mondială va fi influențată de capacitatea statelor de a stopa răspândirea Covid-19. Suntem puși în fața unei crize de sănătate, ce produce daune economice, transformându-se astfel într-o criză economică și este imposibil, la momentul actual, de a prognoza unde se va opri căderea.

Însă cifra de 2,5% a FMI este una optimistă, o analiză a Reuters semnalează o creștere de cel mult 1%, în timp ce prognozele cele mai pesimiste indică o scădere de până la 6% a PIB-ului global pentru 2020.

Suntem în fața unei recesiuni globale dure, care este dificil de prognozat când și cum se va opri.

În fața crizei declanșată de coronavirus, băncile centrale au acționat inițial prudent, însă pe măsură ce aceasta s-a propagat, atât Banca Centrală a Statelor Unite, FED, dar și Banca Centrală Europeană au demarat programe masive de stimulare.

În Statele Unite, FED a lansat un program de stimulare economică în valoare de 2 trilioane de dolari, echivalent a 9% din PIB-ul SUA. Acest pachet de stimulare are drept scop menținerea în funcțiune a companiilor, păstrarea locurilor de muncă, astfel încât lucrătorii să poată susțină economia. Cu toate acestea, numărul șomerilor din Statele Unite a depășit 10 milioane de persoane în cursul lunilor martie și aprilie 2020. O mare parte din cetățenii Statelor Unite au primit ordin să rămână izolați cel puțin trei săptămâni pentru a ajuta la combaterea răspândirii coronavirusului. Acest lucru a forțat majoritatea întreprinderilor să își reducă activitatea sau să se închidă, din această cauză milioane de oameni și-au pierdut locul de muncă.

În Europa, Banca Centrală Europeană desfășoară un masiv program de achiziție de active, ce totalizează 750 de miliarde de euro. Achizițiile vor fi efectuate până la sfârșitul anului 2020.

Deciziile FED și BCE, de a iniția ample programe de stimulare monetară, pot fi considerate într-o anumită măsură mișcări de imagine, având în vedere că cererea pentru bunuri la nivel global este una redusă. Aceste mișcări sunt denumite “helicopter money”, o politică monetară neconvențională propusă, uneori sugerată ca o alternativă la relaxarea cantitativă (QE), atunci când economia se confruntă cu o scădere a lichidității. Această politică urmărește a da un impuls economiei pe termen mediu, însă în lipsa creșterii producției de bunuri și servicii, se va crea un efect inflaționar.

În ceea ce privește economia României, prognoza de creștere era la începutul lunii ianuarie, conform guvernului României, de 3,5%, față de 2019. ING Bank a revizuit negativ prognoza de creștere pentru economia României estimând o contracție economică de 0,9% pentru anul acesta.

Dacă Statele Unite își vor tipări ieșirea din criză, prin pachete de stimulare monetară fără precedent, țările precum România se vor confrunta cu dificultăți majore, dacă repornirea motoarelor economiei va întârzia.

În prezent, peste 1 milion de contracte de muncă au fost suspendate de către companiile ce activează pe teritoriul României.

Ministerul de Finanțe al României a venit cu un pachet de sprijin cuprinzător prin care statul român va acoperi 75% din șomajul tehnic, va majora cu 5 miliarde de lei plafon de creditare pentru IMM-uri, iar TVA-ul datorat firmelor va fi rambursat. Trebuie menționat că orice derapaj populist, precum legea pentru acordarea unor facilități fiscale contribuabililor persoane fizice și juridice sau legea pentru amânarea ratelor bancare au un potențial distrugător populist și pot afecta grav economia României.

Diferența față de criza financiară, declanșată în 2008, este că actuala criză este atât una financiară, dar și de sănătate. Nu populismul va salva economia globală, ci măsurile economice punctual aplicate.

Rezolvarea acestei crize necesită un răspuns unitar, global.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. dragos spune:

    2%? Glumiti. In unele medii se vorbeste de depresiune: 35% scadere. Pai ia ganditi-va, daca toata lumea sta in casa, totul e inchis? Daca mai este si un an secetos, cred ca ne mancam intre noi.

  2. ion adrian spune:

    De fapt ce se poate intampla? Scade cresterea economica si deci posibilitatea cresterii nivelului de trai judecat in mod global si asta se realizeaza pe baza unei inexorabile inflatii oricum ai piti-o dupa diversi termeni savanti si neinteligibili pentru omul obisnuit. Doar asa dar depinde in ce marja se va intampla asta si spre cine va fi prioritar directionata si asta depinde de intelepciunea guvernelor si a celor cu punga la chimir. smile

  3. Robert spune:

    Desigur ca suntem in fața unei probabile recesiuni, cu potentialul de a deveni foarte serioasa.
    Ce cred ca ar trebui subliniat, cateva aspecte carora vad nu li se da mare importanta, dar daca nu vor fi intelese si corectate la radacina, ne vor mentine in acceasi stare de mediocritate economica in care ne complacem de 30 ani:

    1. Ca si la criza din 2008 , marja de manevra a Romaniei este mult redusa de politica fiscala pro-ciclica iresponsabila din ultimii ani. E revoltator ca noi am terminat 2019 cu deficit de 4% din PIB, in conditiile in cate nu aveam de rezolvat nici o criza. Sigur ca pentru un economist obiectiv, e evident ca situatia asta e profund gresita, dar mare majoritate a votantilor nu inteleg nici macar niste concepte economice simple. Si asta inseamna ca probabil iarasi nu vom invata nimic din criza asta, si vom repeta situatia asta peste 10 ani , la urmatoarea criza.

    2. Reactia guvernului (asa zis)liberal si pro european dovedeste o mentalitate etatista , nationalista si populista care mi se pare de prost augur pentru viitorul economic al Romaniei. Ca sa lupte cu criza primul instinct al liberalior a fost sa blocheze preturile utilitatilor, desi nu era nici o problema, sa suspende plata ratelor la banci pt practic toata lumea, sa suspende practic Romania din uniunea europeana pentru produse “strategice” sau mai putin strategice cum ar fi biscuitii cu cacao.

    Nu am aici spatiu sa detalieze de ce o astfel de abordare e profund gresita, dar un guvern care intelege cat de cat niste principii economice simple ar cauta solutii care se foloseasca de, si sa incurajeze, piata libera si spiritul antreprenorial, si nu sa le puna pumnul in gura.

    Dar asta nu se va intampla in Romania atat timp cat marea masa a populatiei si respectiv votantilor, opereza în continuare cu niste prejudecati economice fundamentate in comunism, si care, daca nu sunt corectate, pe termen lung vor impiedeca dezvoltarea unei economii sanatoare si competitive in Romania.

  4. dinu b spune:

    In ultimul paragraf afirmati ca “masa a populatiei si respectiv votantilor, opereza în continuare cu niste prejudecati economice fundamentate in comunism, si care, daca nu sunt corectate, pe termen lung vor impiedeca dezvoltarea unei economii sanatoare si competitive in Romania.”

    Eu zic ca cei care decid ” dezvoltarea unei economii sanatoare si competitive in Romania” este decisa de “conducatori” nu-i asa?

    Aruncati o privire cine sunt acestia si ce au fost in comunism incepeti cu guvernatorul BNR (exemplu de Cartea Recordurilor) + consilierul sau si continuati cu alti lideri (la alegere) aflati acum la putere. Asta nu insemana ca cei care au facut greseli in trecut nu trebuie judecati si pedepsiti.

    Dar cine s-o faca, cand in orice moment “ai nostri” sunt mai buni ca “ai lor” si de fapt ambii au legaturi subterane si restul este doar “gargara” politicianista.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Claudiu Vuta


Claudiu Vuta

Claudiu Vuță este absolvent al Facultății de Științe Economice a Universității din Craiova și a unui masterat în "Administrarea Afacerilor în Comerț, Turism și Servici... Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Domnule Teodorescu, calculul scorului relativ de influenţă (SRI) e destul de simplu. Pentru fiecar...

de: Alexandru Babes

la "Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

iunie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)