joi, martie 28, 2024

4 scenarii ce ar putea produce „furtuna perfecta”


Saptamana aceasta in loc sa aduca calmul tipic sezonului estival dezvaluie semne timpurii, dar ingrijoratoare pentru situatia economiei mondiale. Pe aceste semne se poate construi un scenariu de cosmar pentru asa-numitul „perfect storm”. Desi are sanse mici sa se intample, el nu poate fi ignorat. Un astfel de scenariu ar consta dintr-o serie de evenimente negative succesive, care sa se desfasoare cu rapiditate si care sa ameninte serios economia globala. De exemplu, o incapacitate de plata selectiva a Statelor Unite pe 2 august, un faliment al Greciei ca urmare a neajungerii la un acord de sustinere, contaminarea Portugaliei, Spaniei si Italiei, cresterea necontrolata a inflatiei in China, samd.  Nici macar nu sunt incluse aici elemente geo-politice cum ar fi potentialele tensiuni intre India si Pakistan ca urmare a recentelor atacuri teroriste din Mumbai, un colaps al Siriei urmat de o interventie a Iranului sau o lupta pentru putere necontrolata in Venezuela ca urmare a incapacitatii sau mortii presedintelui Chavez.

Inainte sa fiu acuzat de fantezii economice „horror” mentionez ca incerc sa evit hiperbola si sa mentin analiza in domeniul posibilului, dar sansele aparitiei unei furtuni perfecte nu sunt nule.

  1. SUA intra in incapacitate de plata pe 2 August 2011. Agentia (americana) de rating Moody’s a pus astazi in mod formal sub analiza rating-ul SUA cu perspective negative. Acest lucru nu s-a mai intamplat din 1995. Rating-ul Aaa al SUA este acelasi din 1917 si mai este acordat doar inca altor 17 tari din toata lumea. Problema este cunoscuta, guvernul este blocat in continuarea finantarii deficitului bugetar de limita maxima de indatorare a tarii. Presedintele democrat si Congresul republican se cearta de pe 16 Mai cand limita a fost atinsa dar diferite masuri contabile au prelungit data limita pana la 2 August. Exista o varietate de scenarii de la incapacitate totala (neplata datoriilor suverane precum si pensiilor, salariilor si beneficiilor angajatilor publici) pana la un agreement pe termen scurt care amana problema reducerii deficitelor bugetare. Numai un agreement pe macar cativa ani care contine si ridicarea limitei de indatorare suverana poate fi considerat un rezultat pozitiv. Sansele unor scenarii altele decat cel pozitiv? In opinia mea, 20%.
  2. Grecia intra in incapacitate de plata in urmatoarele 12 luni. A curs multa cerneala pe aceasta tema dar este clar pentru orice analist lucid ca fara un suport politic co-ordonat la nivelul UE, Grecia nu este nici solventa nici lichida si poate intra in orice clipa in faliment. Acest lucru ar conduce la falimentul de facto al intregului sistem bancar grecesc cu implicatii in sistemele bancare europene inclusiv cel romanesc, tema pe care am scris luna trecuta. In ciuda pachetului de austeritate votat recent cu mari emotii cifrele publicate pe 11 Iulie arata ca in prima jumate a anului veniturile guvernului grec au scazut si cheltuielile au crescut mai mult decat asteptarile pietei. In consecinta deficitul bugetar este cu 28% mai mare decat acum un an. Pretul primei de risc al Greciei implica 90% sansa de faliment in urmatorii 5 ani. Care sunt sansele unui faliment al Greciei in 2011? Hai sa zicem 50%.
  3. Contaminarea Italiei. Pe 13 Iulie guvernul italian a vandut 5 miliarde de euro in obligatiuni pe 5 ani. Dobanda platita a fost de 4.93%, cu 1% mai mare decat cea platita la licitatia precedenta din Iunie. Italia are sanse practic nule sa intre in incapacitate de plata pe termen scurt din cauza unui deficit bugetar relatic mic de 4.6% – deficitul primar, adica inainte de costuri de finantare, este de fapt pozitiv la plus 2.3%. Un pachet de masuri de austeritate de 40 miliarde de euro (2.5% din PIB) va fi votat de parlament in aceasta saptamana si daca este implementat va reduce nevoia de finantare externa la un minim. Acestea find spuse, daca respectatul Ministru de Finante Giulio Tremonti pleaca din guvern si masurile de austeritate nu sunt adoptate se poate construi un scenariu de cosmar in care dobanzile cresc rapid si sectorul bancar italian (ale carui cotatii la bursa din Milano au scazut semnificativ in ultimele saptamani) are probleme de lichiditate serioase. Sansele unui astfel de scenariu negativ? 5% in opinia mea.
  4. Incapacitate de plata in Portugalia, Irlanda si Spania. Spre deosebire de Italia, aceste tari au deficite bugetare mari, in jur de 10% din PIB, a caror finantare depinde in exclusivitate de BCE si EU (Portugalia si Irlanda) si partial de piete (Spania). Un scenariu in care in urmatoarele 12 luni aceste trei tari nu se mai pot finanta si deci intra in incapacitate de plata are sanse de, sa zicem, 5%.

Statistica ne spune ca sansele ca o furtuna perfecta, formata din combinarea scenariilor 1 – 4, sa se intample in urmatoarele 12 luni se calculeaza prin inmultirea sanselor fiecarui scenariu in parte, adica 0.025%. Optic, aceasta cifra pare minuscula, dar sa nu uitam ca tot statistica ne invata ca impactul asteptat se masoara ca o multiplicare a sansei cu impactul economic cauzat de furtuna perfecta care, fara exagerare, ar fi enorm.

Si totusi, ce optiuni au politicienii si leaderii de afaceri europeni si americani pentru a evita furtuna perfecta? Pe scurt, gasirea rapida a unui consens politic, credibil pentru pietele financiare, care sa rezolve nu numai problemele de lichidate pe termen scurt, dar si problemele de solventa pe termen mediu si lung. In SUA, acest lucru inseamna o intelegere intre Presedinte si Congres, menita a reduce deficitul bugetar printr-o combinatie de scaderi de cheltuieli si cresteri de taxe. In cazul Greciei, si intr-o mai mica masura a celorlalte tari in dificultate, solutia ar presupune un consens politic la nivel UE de solidaritate europeana din punct de vedere financiar. In practica acest lucru ar insemna o combinatie de masuri precum emiterea de obligatiun supranationale europene, o mai mare consolidare fiscala cu un control central (vezi si https://www.contributors.ro/economie/financiar/euroministerul-de-finante/), abandonarea rating-urilor ca criteriu de eligibilitate pentru garantii la BCE, samd. O data gasit un astfel de consens politic, specialistii in finante ar trebui sa fie pregatiti sa il implementeze rapid si creativ, daca este necesar. Lipsa totala a unui consens politic insa poate duce la dezastru.

Ce poate face Romania in aceasta perioada volatila? In realitate, nu foarte mult, pentru ca nu are nici un control sau influenta asupra evenimentelor majore din UE si SUA. Cu toate acestea mentionez doua masuri obligatorii pentru a diminua impactul negativ al unei furtuni perfecte: mentinerea disciplinei bugetare cu tot ceea ce implica ea in materie de eficienta a actului de guvernare si, doi,  stabilitatea in sistemul bancar.

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. pariez pe luna septembrie, în cazul Greciei… dupa, principiul dominoului

    intra in incapacitate de plata tot PIIGS-ul (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania)

  2. Daca gasesc solutii paleativ, nu inseamna doar amanrea furtunii, care ar fi si mai nimicitoare, candva, in viitor? Dezechilibrele actuale mai pot fi corectate prin vointa decidentilor politici? personal nu cred. S-a ajuns prea deprate. Momentul interventiei salvatoare a trecut de mult.

  3. eu iau ca termen anul viitor in iarna,cu finalitate ptr cele mai multe scenarii …..poate fi asa numita apocalipsa maya……..se mai pot rostogoli datoriile pana atunci…………

  4. Ba are ce face: 1. sa evalueze datoriile totale ale statului roman, ale autoritatilor locale romane si ale cetatenilor romani in contul structurilor UE in vederea asumarii unei novatii ca urmare a unei foarte posibile suspendari a platilor catre aplicantii la proiectele europene de finantare/subventionare a agentilor economici/institutiilor locale; 2. cautarea unor surse alternative, internationale de creditare/finantare a functionarii in conditii de avarie a guvernamantului. 3. proiect de reforma radicala a structurilor birocratice ale statului cu desfiintarea tuturor agentiilor si regiilor publice ce inhiba/conditioneaza activitatea economica [pe model georgian, dar la un nivel superior]. 4. denuntarea TUE -tratatul uninunii europene- cu declansarea procesului de retragere din Uniune, cu suspendarea implicita a statutului de membru [cf prevedrilor tratatului] si cu spectrul blocajului financiar temporar cauzat de taierea creditarii institutionale europene. [costul functionarii institutiilor statului sub regim european, in virtutea tratatelor europene, este cu mult mai mare decat costul imediat al retragerii, iar acest lucru se poate observa cu usurinta din situatia statului grec falimentat de indolenta cu care organismele europene au tratat risipa birocratiei elene timp de 2 decenii, practic nicio reactie la nivel de comisie sau consiliu european desi au existat suficiente rapoarte ale unor auditori europeni care semnalau coruptia masiva, fraudarea si expandarea nerusinata a unor institutii create pe model european; a devenit evident ca socialismul de tip european genereaza structuri corupte si pe termen lun falimentul este inevitabil, mai ales in conditiile in care este aplicat unei populatii cu mentalitate de asista social formata de educatia comunista din ultimii 60 de ani]. 5. suspendarea [pe minim 2 ani] sau lichidarea tuturor ajutoarelor de stat, pensiilor de stat, si a contractelor si achizitiilor publice in afara celor ce vizeaza imbunatatirea infrastructurii rutiere si feroviare. 6. infiintarea unor mari cantine sociale cu administratie privata destinate milioanelor de birocrati disponibilizati, cu functionare contractuala [adica la cerere, cu completarea unui dosare si supervizarea lor de catre manageri privati…asta ca sa vada si oamenii cu chipiu cum e sa astepti la ghiseu cu matu gol] pe termen de maxim 2 ani. 7. infiintarea unui cabinet destinat rugaciunilor colective la nivel guvernamental…pentru ministri bisericosi, sa’i ajute sa treaca criza si foametea iminente; iar pentru functionarii atei, plimbari prin parc cu bicicletele in sedinte extrem de publice ale guvernului [de pilda in cismigiu, ca oricum nivelul polemicilor, al dezbaterilor este cam acelasi]

  5. nu sunt de acord nicicum. SUA nu vor intra in incapacitate de plata. problema nu este ca nu isi vor plati datoriile, ci ce fel de intelegere for face – pe termen scurt sau lung.

    Grecia de asemenea nu intra in incapacitate. datoriile ei vor fi reesalonate si se pare ca in Germania (creditor important) deja se formeaza un consens in acest sens.

    Italienii tocmai iau masuri.

    Economia Irlandei merge bine, randamentul imprumuturilor a fost bun.

    Nu, drobul de sare nu va cadea de pe horn impins de pisica.

  6. Semnele timpurii era bine sa fi fost ingrijoratoare de vreo 20 de ani incoace…

    Altfel, bine ca mi-ati spus. O sa stau cu ochii pe ceas in 2 august. Despre data asta nu stim nimic nici de la Nostradamus, nici din calendarul mayas… Scapa cine poate.

    Scria cineva zilele trecute pe un forum ca de fapt, garantiile oferite de stat, precum si executarea silita a unui stat, sau falimentul, sau ce vreti dvs., sint abstractiuni nerelevante daca nu ne uitam la ce se intimpla de fapt. Ce e statul daca nu o suma de institutii SI CETATENI. Toarte discutiile se refera la cetateni. Garantiile oferite de stat inseamna garantarea sumelor provenite din contributiile viitoare ale cetatenilor. Executarea silita si plata unor datorii de catre un stat inseamna ducerea pe copca a contributiilor cetatenilor, a eforturilor cetatenilor, in favoarea altora si in beneficiul unor putini.

    Consens politic, credibilitate pe pietele financiare, agentii de rating, povesti… O lume condusa de contabili bine inchisi pe dinauntru, care de dragul ciorii care va fi pe gard si a ursului care va fi in padure in viitorii 40 de ani este in stare sa-si vinda copiii astazi.

    O discutie mai concreta se poate? Pe mine unul traficul asta de influenta globalizat al agentiilor de rating ma cam deprima. Ok, niste prosti au trait peste posibilitati. Sa plateasca. Alti prosti au mizat pe prostii de mai inaite. Sa-si plateasca prostia. Niste bancheri au mintit, si in loc de puscarie au luat bailout. Dvs. chiar credeti ca eu mai cred ca e vreo logica in toate astea, alta decit jaful? Credeti ca eu cred ca furtunile astea care vor veni sint din intimplare? Eu cred ca unii au stiut perfect ce fac, si toti ceilalti au cazut si vor cadea de prosti ce sint. Prosti la cel mai inalt nivel. Si inainte sa fiu acuzat ca am vazut prea multe filme, poate va ginditi ca aia care au intimplat intimplarea sint si aia care profita de ea. Si nu sint state, sint grupuri de persoane.

  7. Articolul de mai sus si ideile expuse au sens doar pornind de la premiza ca mai exista democratie . Democratie functionala , nu povesti . Personal ma indoiesc profund de lucrul asta . Si asta in lume in general , nu doar aici . Nu cred ca omul de rand mai are vreun control . Nu cred ca mai poate avea opinii pertinente , nu cred ca mai poate participa la decizii . Asta se vede si in destrabalarea neoliberala care a cuprins lumea . Privatizarea castigurilor i socializarea pierderilor e regula de aur a vremurilor de azi . Cu alte cuvinte , daca e profit e al nostru daca sint pierderi dati-le saracilor ! Asta inseamna in traducere libera „bailout” . In rest , povesti multe .

    • Corect, bancile ar trebui obligate sa participe la bailout, ba chiar si agentiile de rating si marii speculatori si bancile din paradisuri fiscale trebuie sa contribuie. Ar trebui sa puna bani toti expertii aia care au dat AAA Statelor Unite pana deunazi si toti profesorii de economie care au sustinut deregularizarea. Iar Grecia ar trebui sa lanseze niste obligatii garantate cu falimentul bancilor care au ajutat-o sa ii “coafeze” datele economice acum cativa ani (adica GS), eventual denominate in dolari ca tot se da drumu la tiparnita din nou. In plus sa se explice inca o data ca orice de produs pe care scrie “made in China” inseamna un rau dublu: ajutor direct dat PCC si sabotarea economiei nationale!

  8. Bun articolul, insa nu tine cont de factorii psihologici-perceptia- si politici. In lume au loc niste reasezari semnificative de ‘forte’ si mie nu mi-e inca clar daca sunt un efect sau o cauza a crizei economice.

  9. Poate cel mai bun scenariu ar fi ca sa se linisteasca apele cu SUA si cu Portugalia, Irlanda, Italia si apoi sa intre Grecia in default, cu supervizare europeana pentru replata unei parti a datoriilor ca sa se rupa pisica.

    @ berenger: Le-a crescut deficitul bugetar grecilor, pentru ca masurile de crestere a taxelor si riscul de default, au facut ca economia sa o ia la vale si cresterile de taxe nu s-au materializat in cresterea colectarii (probabil in scaderea ei), iar populatia, firmele si investitorii si-au redus activitatea, afectand afacerile viabile care plateau taxe. In acelasi timp datoria si deficitul este atat de mare, incat suma imprumutata creste de la o luna la alta, ceea ce duce la dobanzi suplimentare si cresterea deficitului, care duce la cresterea imprumuturilor.

    Daca Grecia ar fi o companie privata, fie creditorii i-ar retrage sprijinul, fie s-ar declara singura in faliment.

  10. Oameni buni , incercati sa mergeti dincolo de de scrie in ziare . Puneti-va intrebari . Cui sint datoare aceste state ? Unde se termina lantul datoriilor ? …
    Odata create aceste mari entitati financiare care sint „too big to fail” ele isi vor continua expansiunea preluand ceea ce mai era in proprietatea publica . Cum ? Simplu , prin faliment . Managementul prost a unor economii nationale e in interesul marilor finante . Ele sint impinse usor cu ajutorul unor politicieni corupti in faliment dupa care , din postura de creditor , vin si le executa .

    FMI ofera imprumuturi conditionate de politici dovedit (nu o data!) falimenre . Odata falimentate , ele nu au unde sa fuga decat in bratele hidoase ale marilor finante .

    Ceea ce s-a intamplat in ultimii 20 de ani in economia mondiala nu e diferit de camataria clasica decat prin scara lucrurilor .

    In acest moment lucrurile au mers atat de departe incat nu mai exista solutii rezonabile . Dupa mine singura solutie e rasturnarea actualei ordini din temelii . Personal nu mai cred in capitalism , cel putin nu aceasta forma de capitalism . A nu se intelege ca mi-e drag comunismul . L-am trait , multumesc , nu mai vreau !

    Iata si o scurta si cristalina przentare a situatiei actuale :

    http://www.youtube.com/watch?v=qOP2V_np2c0&feature=player_embedded

    si un film documentar foarte bun , chiar daca vadit de stanga :

    http://www.youtube.com/movie?v=pktOXJr1vOQ&feature=mv_sr

  11. Austeritatea va comprima economiile și statele iar nu vor avea bani să-și plătească datoriile. Vor avea în schimb niște populații puse pe răscoale.

    Mai bine se etatizează creanțele respective (ceea ce înseamnă în fond declararea falimentului unui stat) și ne vedem de drum.

    S-a ajuns aici pentru că bogătanii nu au găsit alte plasamente. Dacă statele nu absorbeau banii în exces, criza era clasică și mai timpurie. Statele nu au perceput suficiente impozite, când profiturile au fost prea mari, în S.U.A. îndeosebi pe seama investițiilor în China, și acuma sunt nevoite să treacă la „naționalizare”. S-a terminat și cu neoliberalismul impozitelor excesiv de mici. Au vrut capitalism sălbatic și au deschis ușa unor măsuri cvasicomuniste.

    Raporturile dintre salarii, profituri, dobânzi, impozite pot fi dezechilibrate în contextul cerințelor unui sistem tehnologic dat (care impune și existența bunurilor publice, acelea care nu pot fi măsurate pentru a trece prin tranzacții de piață obișnuite). Nu există echilibre naturale, obiective pentru că e vorba de societate. A invoca naturalul în acest domeniu este un tertip al unor minorități dictatoriale (precum marxiștii). Cauzele acestor dezechilibre sunt în raporturile sociale nepotrivite, mentalități, cu un cuvânt, în substratul social al economiei. Este un bun studiu de caz șubrezirea capitalismului din România de către mentalitățile care vin de la otomanii fanarioți, neiobagii din Vechiul Regat, țiganii promovați de comunism. Lumea va rezolva și actuala criză și va merge înainte.

  12. „Statistica ne spune ca sansele ca o furtuna perfecta, formata din combinarea scenariilor 1 – 4, sa se intample in urmatoarele 12 luni se calculeaza prin inmultirea sanselor fiecarui scenariu in parte, adica 0.025%. ”

    Tot statistica (mai precis teoria probabilitatilor) ne spune ca o astfel de metoda de calcul e valabila numai daca evenimentele sunt independente. Ceea ce in cazul de fata evident nu e cazul. Mai degraba poate avea loc aici un efect domino pornit de la oricare din piese, ceea ce inseamna ca probabilitatea unui colaps este mult, mult mai mare.

  13. Să ne întoarcem nițel la păcătoasele contracte de credite ale statelor cu instituțiile financiare private. E clar că proporțiile lor sunt anormale. Dar cei care le-au încheiat erau într-o armonie de interese, ca instituție fiannciară era foarte greu să găsești alte plasamente bune și sigure, ca stat serviciile publice pentru societate și economie îți păreau necesare. E vorba totuși de o alocare normală a banilor, mai ales între Sudul european și băncile Nordului european, sau chiar în interiorul statului (cum e în Italia și Belgia, gata de separare). Mult mai bine era dacă echilibrul era obținut fără intervenționismul statului (dacă erau salarii îndestulătoare, dacă erau impozite suficiente ca să nu se amâne proiecte de infrastructură etc., dacă nu mai apărea excesul de bani „infecți”). Sau, dacă această etapă a fost nefericit sărită, să nu se fie amânat rezolvarea problemei prin respectivele credite, statul să fi crescut impozitele în perioade de creștere, să se fi împrumutat temporar numai în crize. Criticarea neoliberală keynesismului nu a fost completă, nici nu putea fi, pentru că pericolul dezechilibrelor este mereu prezent. S-au amânat problemele prin credite. Și acum se impun alte credite (prelungiri de scadențe). Se așteaptă momentul când state puternice vor lua taurul de coarne. Cu cât mai târziu – cu atât mai rău.

    Austeritatea ar readuce momentul zero, fără cheltuieli publice și cu exces de bani în bănci. Și apoi ce facem, credităm iarăși statele? Iau un credit din bancă, a a doua zi îl restitui, a treia zi iar îl cer și tot așa. E clar că nu asta e calea.

  14. Și solutia de ieșire din belea e clasică: un „mititel” război mare care să ne facă să suspinăm după „vremurile bune” ?! :mrgreen:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de mai mult de 2 miliarde de euro. De-a lungul timpului Mihnea a fost in mod constant implicat in Europa de Est si Romania si in continuare acorda selectiv servicii de consultanta strategica si financiara pentru mari companii romanesti in situatii complexe sau dificile. Mihnea are un MBA de la Harvard Business School si a absolvit cursurile de Matematica si Economie ale Wesleyan University, SUA. Este un mandru absolvent al Colegiului National Sf Sava din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro