joi, martie 28, 2024

5 argumente pentru a reporni majoritatea sectoarelor economice pe parcursul lunii mai

A trecut mai bine de o lună de când s-au impus restricții de carantină în România, iar ce știm până acum este că până la data 15 mai 2020 vom avea Stare de Urgență. Ce nu știm deloc până acum de la nivel oficial, este când și în ce ritm vor fi ridicate restricțiile în zonele economice și sociale unde acest lucru poate fi făcut. Există un plan guvernamental în acest sens? Vom afla ceva în zilele următoare sau doar vom bâjbâi și vom presupune fiecare dintre noi? Sunt cel puțin cinci argumente pentru a avea cât mai rapid un astfel de plan care să arate că pe parcursul lunii mai pot fi ridicate o parte din restricții:

1) Sistemul medical poate face față la nivel general, cu toate presiunile existente în câteva puncte ale sale.

Criteriul relevant care se urmărește în gestiunea crizei medicale nu este doar cel al numărului total de cazuri de îmbolnăviri cu Covid-19. Ni se spune că vom ajunge la 20.000 de cazuri în perioada următoare, dar dacă e să facem o proiecție pe 12 luni, nu exclud să avem chiar și 100.000 de cazuri de îmbolnăviri, pe fondul unor testări mai extinse decât până acum. Nu doar numărul de cazuri reprezintă elementul cheie, ci câte dintre aceste cazuri vor fi grave, cu nevoie de terapie intensivă și/sau ventilație mecanică și în ce ritm vin ele către sistemul medical românesc. Acesta este criteriul cheie de stabilitate, anume ca numărul de cazuri grave de la un anumit moment să se mențină sub numărul de paturi ATI disponibile.

Conform informațiilor oficiale, în România sunt circa 2.600 de paturi de terapie intensivă (ATI), iar aproximativ 1.300 au ventilație mecanică. Cazurile critice la acest moment sunt mai puțin de 300, așadar presiunea asupra acestui număr potențial de paturi de ATI din întregul sistem este undeva la până în 15%. Este adevărat că spitalele desemnate pentru a trata strict pacienți Covid încep să fie presate la acest moment, iar unele sectii de terapie intensivă încep să se umple, însă sistemul are resurse de adaptare și de creștere a capacității. Chiar și într-un scenariu de creștere graduală, nu una bruscă, a numărului de cazuri severe în câteva săptămâni, sectorul medical se poate poziționa mai bine acum față de acest risc.

Învățăm sau vom învăța din ce în ce mai mult să îi protejăm mai bine pe cei vulnerabili. Dacă se manifestă riscul unui caz grav, important este ca orice cetățean din România să știe că sistemul medical are capacitatea de preluare, iar din ce vedem la acest moment, lucrurile sunt controlabile. Ele pot rămâne controlabile și dacă ar crește gradual numărul de cazuri în perioada următoare.

2) Câteva borne psihologice sunt pe cale a fi depășite: venirea românilor din diaspora, aglomerația de la cumpărăturile de Florii și de Paște.

A trebuit să vedem cum ne comportăm, ca societate și la nivel instituțional, în fața riscurilor enunțate în spațiul public în ultima lună. Afluxul de români reveniți din diaspora a fost unul diminuat față de ceilalți ani, semn că majoritatea conaționalilor noștri au înțeles să nu amplifice acest risc. Aglomerația din piețe din weekend-ul Floriilor nu a produs un șoc la 7-10 zile după aceea. De asemenea, am văzut că ne putem adapta comportamentul și în timpul Sărbătorilor Pascale. Într-un cuvânt, învățăm cu toții să gestionăm astfel de riscuri.

Faptul că avem până în 10 comunități în care au fost necesare măsuri drastice de carantină reprezintă un lucru care nu trebuie generalizat, ca percepție, la nivelul întregii țări. Nu avem o întreagă Românie cu un număr necontrolat de focare de infecție.

Odată văzut faptul că evoluția fenomenului a fost bine controlată până acum, urmează automat întrebarea dacă noi, odată iesiți parțial din regimul actual de restricții, nu am pune la risc tot ceea ce s-a reușit până acum. Iar aici apar celelalte argumente:

3) Am început să ne însușim unele comportamente, iar multe business-uri își organizează procesele pentru a reporni activitatea.

Nu am devenit suedezi peste noapte, acolo fiind preferat un alt model de abordare și acela discutabil până la un punct. Dar este clar că mulți dintre noi ne-am însușit din acele comportamente de distanțare socială. Ne obișnuim cu ideea că nu vom mai fi curând în mari aglomerații de oameni, lucrăm online unde e posibil, iar unde nu este posibil, multe dintre firme și-au luat măsuri de adaptare la punctele de lucru. Fabricile care se pregătesc să înceapă producția în săptămânile următoare se alimentează cu resurse, măști, biocide, își adaptează fluxurile astfel încât să se lucreze în schimburi și să diminueze riscul de infectare a angajaților.

Față de cele de mai sus există și excepții negative. Fiecare cunoaștem comunități în care sunt ignorate aceste reguli, dar până acum s-a reușit izolarea lor.

După trecerea primului vârf de cazuri în săptămânile viitoare, suntem mai pregătiți cu toții pentru situația în care ar reaparea valuri noi de epidemie anul acesta sau anul viitor.

4) Sunt firme care în toată perioada aceasta au lucrat la foc continuu și nu s-a întâmplat vreun dezastru.

În timp ce multe afaceri au fost închise prin decizie administrativă, sunt business-uri care au funcționat aproape la fel ca înaintea acestor măsuri. Firme de curierat, unele spații logistice, companii din agricultură, companii din industria alimentară – pentru a da doar câteva exemple – ne arată că se poate funcționa și în noua realitate. Dacă ele pot, înseamnă că multe alte business-uri vor putea, cu măsurile adecvate de igienă și protecție a angajaților. Riscurile nu vor putea fi complet eliminate, probabil că odată dat drumul la lucru vor exista cazuri de infectare și închideri temporare în unele unități.

5) Vom învăța din experiența țărilor care acum deschid gradual unele activități.

Polonia, Cehia, Germania, Danemarca, Austria sunt țări care au un calendar al deschiderii activităților. Inclusiv Statele Unite ale Americii, care se află mai în spate pe curba evoluției pandemiei, au câteva linii de ghidaj privind momentele de redeschidere. Pașii sunt la câte două săptămâni distanță, pentru a vedea eficiența lor, așa încât unele termene mai pot fi decalate. Câteva țări reiau producția în fabrici, altele încep deschiderea magazinelor mici.

Cei care sunt în urma acestui trend vor învăța și din practica celor care restartează acum activitățile închise.

Revenind către România, știm despre companii precum Dacia și Ford că doresc să își reia producția la capacitate începând cu 4 mai. Sunt companii antreprenoriale din horeca adaptate pentru livrare „to go” și care au anunțat că își vor deschide toate locațiile în prima săptămână a lunii mai. Practic, business-ul privat este încă într-un stadiu de tipul „văzând și făcând”, fără un orizont general foarte clar.

S-a avansat la nivel public data de 15 mai drept dată estimativă în jurul căreia unele restricții să fie ridicate, iar apoi treptat să fie flexibilizate alte restrictii începând cu luna iunie. Dar foarte multe detalii încă nu cunoaștem. E important să existe acest plan comunicat de către autorități, pentru că unele business-uri își fac acum calcule de supraviețuire. A nu avea niciun calendar, înseamnă să nu știi cum să negociezi cu băncile, cu furnizorii, cu cei care îți cer plata chiriei.

O criza nu poate fi gestionată doar cu somaj tehnic și cu amânări la plată. Odată ce Guvernul ar comunica bornele de timp pentru reluarea principalelor activități în luna mai și ulterior în iunie, toate business-urile îsi vor recapacita resursele, atâtea câte mai sunt.

Nu ne așteptăm ca în câteva luni să avem concerte cu zeci de mii de oameni, nu ne așteptăm să ne aglomeram în parcuri peste câteva săptămâni, dar este așteptat să se reia majoritatea activităților de business înainte de a fi prea târziu pentru ele.

Cristian Tudorescu

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

    • Sunt lucruri practice care se pot aface imdediat. Reparatiile la școli, licee și universități se pot face acum când sunt închise. Instalarea de apă și corpuri sanitare cu WCuri în școli unde nu există până acum ar trebuie să primească prioritate. Mulți lucrători degajați din construcții sunt în țară, nu pot trece peste granițe în vest. Sunt deci meseriași și necesități imediate la îndemână. De la UE se pot atrage acum fondurile nerambursabile pentru renovarea î n învătământ și pentru digitalizare.
      Teorii se pot asterne pe hârtie multe și bune. Mai avantajos acum e rezolvarea necesităților acute din țară.
      Idei mai sunt.

  1. „…argumente pentru a reporni majoritatea sectoarelor economice pe parcursul lunii mai”

    În data de 16 aprilie, autoritățile române au raportat 491 de noi cazuri de îmbolnăvire SARS-CoV-2, pe17 aprilie, au fost raportate 360 de noi cazuri, pe 18 aprilie, 351, pe 19 aprilie, 328, pe 20 aprilie, 190 de noi cazuri de îmbolnăvire… Sunt 4 (patru) zile de raportare a unui număr de noi cazuri mai mic decât în ziua precedentă.

    Oricum, rata de îmbolnăvire din România, de 0,046% din populație, este infim în raport cu alte state și cu alte boli. Numărul de paturi la terapie intensivă din spitale este, conform declarațiilor autorităților, mult peste 2000. Numărul de bolnavi care au nevoie în România de terapie intensivă este de numai 261.

    • Oricum, rata de îmbolnăvire din România, de 0,046% din populație, este infim în raport cu alte state și cu alte boli.

      Anglia-şi are faliţii săi, Franţa-şi are faliţii săi, până şi chiar Austria-şi are faliţii săi,

      • @neamtu tiganu _ „Anglia-şi are faliţii săi…”

        Păi, nu despre „argumente pentru a reporni majoritatea sectoarelor economice…” era vorba?! Contraargumentele sunt bine cunoscute, televiziunile doar despre ele vorbesc, în mod deprimant.

        :-)

    • Nu va tot ambalati, ca n-o sa ne tina nimeni mai mult decat trebuie in carantina. Din doua motive principale: primul ar fi ca stautul este cel care plateste milionul de someri tehnici si al doilea ca urmeaza alegeri in care actualilor guvernanti foarte usor li se pot sparge toate oalele in cap daca nu sunt atenti la evolutia starii de spirit a populatiei. Am trecut cu bine peste aceste sarbatori, nu cred ca vom avea un varf de imbolnaviri in urmatoarele cateva zile ( mare minune!…), va trebui sa fim atenti la ce se va intampla in Austria si in Germania dupa relaxarea masurilor de carantina, daca vor aparea sau ba, noi pusee de imbolnaviri.
      Cat inca avem telefoane, internet, cunoscuti in strainatate si suntem la curent cu ce fac celelalte neamuri, va fi aproape imposibil ca cineva sa ne tina in carantina mai mult decat pe restul europenilor.
      Ne putem face totusi o imagine despre ce s-ar fi putut intampla cu noi analizand nenumaratele focare de COVID-19 care tot continua sa apara in judetul Suceava. Iata ce impact durabil a avut degringolada din primele zile de epidemie si cat de greu se poate pune frana raspandirii virusului, oadata scapat in populatie. Daca teoria imunizarii ar fi fost valabila, in jud. Suceava ar fi trebuit sa se stinga mai inati primul val de epidemie, dar cum numarul de noi imbolnaviri nu scade, ci creste, putem trage concluzia ca numarul redus de imbolnaviri pe tara se datoreaza mai mult eficientei masurilor de carantina decat faptului ca ne-am imunizat.

      • @Ioan _ „…doua motive principale: primul ar fi ca stautul este cel care plateste milionul de someri tehnici si al doilea ca urmeaza alegeri…”

        Despre iresponsabilitatea autorităților române scrieți chiar dumneavoastră. În Suceava, spre exemplu, se adoptă în continuare o atitudine irațională, iar noi focare apar. Focarele noi sunt – în mod absolut irațional – în locurile care teoretic sunt cele mai protejate, unitățile sanitare, cel mai recent la Pașcani.

        Numărul foarte mic de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2 în România (relativ la alte state, din Occident) nu se datorează atitudinii grijulii a autorităților, ci o explică „Domnul Lăzărescu”.

        Numeroși oameni cu care am vorbit în această perioadă mi-au spus că se păzesc de orice fel de boală (inclusiv covidu’, „y compris”) pentru că dacă ajungi la spital cu un picior luxat există un mare risc să ieși în coșciug, omorât de un stafilococ.

        Altfel, plata statului degeaba se face de către UE, iar alegerile au fost amânate și ar putea fi din nou. Pentru asta, în vederea achizițiilor „ce nu vor fi vreodată cercetate”, precum zice „eroul” Raed Arafat, toate forțele politice parlamentare care au puterea deciziei (PSD, ProRomânia, ALDE, UDMR) își dau cu voioșie mâna, pentru că au doar de câștigat.

  2. Chiar ma intrebam cat mai dureaza pana apar articolele „hai mai nene, lasa-ne si pe noi sa lucram” sau „Fratilor! am invins! La munca!”, nu ca mi-ar displace, sunt chiar perfect de acord cu ele!

  3. 1300 de paturi e ff putin. Daca era sa insemne ceva erau transferati pacienti de la SV unde clar au fost depasiti la ATI in alte parti. N-au fost decat o asistenta acum ceva timp si inca o persoana ieri care poate nici nu era transferata daca nu trebuia sa ajunga Pimen la Bals. Restul „vesnica pomenire” pentru rudele lor, pentru restul eh, oricum erau bolnavi si mureau.
    Deci asta va fi regula, nu sunt paturi suficiente local, ghinion. Iar 1300 deodata nu mai pare asa mult.
    La Motru nu a fost inchisa pana zilele trecute fabrica unde a decedat o femeie care a contaminat multe alte persoane. Acum este inchisa. La fel, Sibiu.
    Deci fabricile astea nici macar nu erau inchise. Macar stiti ce sectoare sunt inchise? Sau va deranjeaza ca e inchis la mall?
    Dam drumul ca sa ce? Sa umplem cele 1300 de locuri in 2 saptamani?
    Banul sa traiasca, nu conteaza cata lumea va da coltul. Ca fapt divers, daca mor prea multi, nici economia noastra de consum n-o s-o duca prea roz, ca nu mai sunt clienti.

  4. Nemtii se conduc dupa asa numitul Reproduktionszahl, adica citi pot fi infectati de un infectat. Acest numar ar trebui sa fie subunitar, respectiv 10 infectati infecteaza mai putin de zece, cu cit mai putini cu atit mai bine. Ei fac media pe ultimele cinci zile.
    Pt a folosi asemenea formule e nevoie desigur, de cifre cit mai exacte, cifre obtinute prin testari.
    Are Romania aceste posibilitati? Poate Ro sa se bazeze pe un nr suficient de teste astfel incit sa existe o oglindire a realitatii cit de cit?

    Nu cred ca nr de paturi cu ventilatie mecanica e asa de important, se pare ca 2/3 din cei care ajung acolo nu rezista si se duc.
    Ramine protejarea celor cu risc. Mi se pare absurda limitarea circulatiei persoanelor peste 65 de ani. In mod normal ar trebui incercata evitarea aglomeratiei, deci daca limitezi iesirea unui grup destul de numeros la doua ore pe zi, deci ii obligi sa iasa TOTI ODATA, de abia ca provoci aglomerare. Din contra as zice, as permite largirea intervalului in care pot circula, eventual deschiderea magazinelor si noaptea, pt a evita, cum spuneam, aglomeratia!

    In plus asemenea restrictii trebuiesc gindite pe zone, in marile aglomerari urbane probabilitatea de a intilni un infectat e mult mai mare, decit intr-un sat, sau un orasel, uitat de lume, unde trece o capra odata la doua ore.

    • Asta presupune capacitate organizatorica si decizii pe plan local, nemtii find experti, cum va fi la altii vom vedea iar de romani ce s-ar putea spune ? ei care asteapta decizii de sus, de la centru evitand pe cat se poate propria initiativa in luarea unor masuri bune pe plan local in functie de circumstante.

  5. Recomand celor interesati sa citeasca in Ziarul Financiarul, articolul scris de Cristian Hostiuc-Cum intra Romania in cea mai violenta criza din istorie. Foarte bine justificata.

    • Recomand celor interesati sa citeasca in Ziarul Financiarul, articolul scris de Cristian Hostiuc-Cum intra Romania in cea mai violenta criza din istorie.

      Titlul este suficient cât să-mi ia orice interes. Până la urmă, pot citi Click sau Cancan, și au grafică superioară.

    • Si ?? criza ne va lovi pe toti, depinde cum o vom gestiona si care vor fi masurile inteligente care ar putea fi luate, un lucru sa fie clar, nu poate fi multumita toata lumea insa cu cat mai multi cu atat mai bine. Cred ca este nevoie de optimism si obiective, mai putin scenarii de sfarsit de lume.

  6. Subscriu referitor la interdictia pentru cei pestre 65 de a iesi din case mai mult de 2 ore. Chiar sa fie majoritatea celor trecuti de 65 de ani iresponsabili, senili, si sa nu stie ca trebuie sa se protejeze? Ca in baancul cu batrina trecuta strada de un binevoitor.
    Intradevar, in aceste doua ore chiar se produce aglomeratie. Si-apoi, nu toata lumea are aproape buticul de la colt, ori un Profi sau Lidl.
    Regulile astea draconice sint venite de la unii care nu au solutii sa nu incalce drepturile cetatenesti, ci se bazeaza pe „ordinul se exexcuta, nu se discuta” Scurt.
    Dece militarizam unele spitale cu probleme? ca sa dovedim ca civilii nu se pot conduce? pai sa militarizam Tara.
    Sa traiti, am inteles.

    • Dece militarizam unele spitale cu probleme? ca sa dovedim ca civilii nu se pot conduce?

      Pt. rezolvarea URGENTĂ a unor situații punctuale. Simplu.

      pai sa militarizam Tara.

      Nu, este imposibil tehnic și nejustificat operațional.

      • „Pt. rezolvarea URGENTĂ a unor situații punctuale. Simplu.”
        Nu ar fi mai simplu, ca sa nu avem „situatii punctuale”, sa nu mai subordonam armata politicului, ci sa lasam armata sa conduca?
        „Nu, este imposibil tehnic și nejustificat operațional.”
        Adica? daca sit atit de eficienti, dece sa fie „imposibil tehnic și nejustificat operațional.”
        Nu cumva voiai sa spui ca armata alunga democratia?

    • La noi, fiind tara lui „merge si asa”, sunt locuri si momente cand trebuie data jos din pod militaria,degeaba ne suparam pt.asta…

  7. Desi nu am aceasta varsts, subscriu ideii ca timpul alocat cumparaturilor pentru cei mai in etate sa fie de 3 ore sau in doua etape, 11-13 si 17-19. Pentru ca se face aglomeratie si se sta la coada mai bine de jumatate de ora, in strada. Ar trebui toti sa scriem la Cotroceni sau la Avocatul poporului cat mai multi.

  8. Aveti vreo baza stiintifica pentru a va sustine teoria sau doar analogii si lucruri incomplete:

    1. Sistemul medical poate face față la nivel general, cu toate presiunile existente în câteva puncte ale sale.
    -Sistemul ATI e aproape de limita superioara in multe judete. Nu ne permitem mai mult de 20.000 de persoane infectate in toata tara, altfel medicii vor alege cine traieste. Poate garanta cineva ca o relaxare nu ne va aduce in zona aceasta, tinand cont ca in cateva zile vom fi la 10.000 de infectati si probabil vom ajunte chiar la 15.000 ?

    2. Câteva borne psihologice sunt pe cale a fi depășite: venirea românilor din diaspora, aglomerația de la cumpărăturile de Florii și de Paște.
    – Inca nu au trecut 10 zile de la Paste, cat e perioada medie de incubatie a virusului. Eu zic ca mai trebuie cateva saptamani pana cand vom vedea cum stam. Momentan eu cred ca orice scenariu e inca posibil. Scaderea neta va fi cand numarul zilnic de vindecati va fi mai mare ca numarul zilnic de diagnosticati. Momentan cei vindecati sunt undeva la jumatate din cei diagnosticati deci numarul de cazuri active e in crestere neta cu vreo 200 de persoane / zi.

    3. Am început să ne însușim unele comportamente, iar multe business-uri își organizează procesele pentru a reporni activitatea.
    – Am inceput, dar inca mai avem nevoie de timp. Inca avem lipsuri, inca avem nevoie de echipamente medicale si forte de ordine pentru a-i disciplina pe unii, sa zicem 10% care nu respecta eforturile celorlalti. Situatia unor spitale e inca incerta. Focare pot sa apara oricunde. Nemultumirea va creste in zonele sarace, tocmai cele pentru care solutiile economice sunt foarte limitate.

    4) Sunt firme care în toată perioada aceasta au lucrat la foc continuu și nu s-a întâmplat vreun dezastru.
    – Cine a vrut sa lucreze, cu anumite costuri suplimentare, a lucrat. Romania nu a fost inchisa. Iti iei adeverinta si poti sa mergi la munca. De aceea nu sunt de acord cu sintagma „redeschiderea Romaniei”. Multe din precautiile curente vor ramane inca multa vreme. Hotelurile, mall-urile si restaurantele nu se vor deschide prea curand si vor inregistra pierderi. Ar trebui sa fim solidari si sa le ajutam cum putem, comandand mancare online de ex… Va trebui o reorganizare masiva in anumite cazuri. De exemplu eu as trece mall-urile catre un program non-stop si as limita numarul de persoane ce pot fi prezente simultan in mall. Poate si o platforma online in care sa iti programezi vizita la mall. In cazurile de genul acesta, tehnologia poate ajuta.

    5) Vom învăța din experiența țărilor care acum deschid gradual unele activități.
    – Da, esta un avantaj, dar trebuie sa ne concentram pe diferente mai mult decat pe asemanarile cu aceste tari. Nu avem nici disciplina si nici infrastructura Germaniei. Cum ziceam, pentru operatorii economici vor fi costuri suplimentare. Vor mai fi competitive companiile low cost de la noi daca vor trebui sa se organizeze pentru evitarea raspandirii coronavirusului, aceste masuri impunand costuri suplimentare? O masca, un dus la serviciu, un dezinfectant. La o fabrica de confectii, unde femeile acelea stau inghesuite intr-o hala, la o fabrica unde muncitorii sunt adusi inghesuiti intr-un microbuz, s-ar putea ca aceste costuri sa le faca neperformante. La o firma de IT, s-a lucrat de acasa si se va mai lucra, asta pentru ca s-a investit din timp in infrastructura necesara iar aceste firme au marjele necesare pentru a suporta costurile acestea.

    Pe scurt, eu nu cred in solutii miracol si aplicabile tuturir, vom iesi din criza treptat si cumva agentii economici mai instariti vor iesi mai repede si mai putin sifonati. Asta inseamna o epidemie, loveste tot in cei mai saraci. Sa nu uitam ca in Evul Mediu mureau in general tot cei mai saraci, mai putin hraniti, care aveau o igiena mai proasta, in timp ce nobilimea, care de ex. bea apa din vase de argint, scapa de obicei de boala. As face o analogie cu sistemul economic, se intampla in mare acelasi lucru.

  9. “On 26 March, 2020, the G20 members held an emergency summit via video conference, maintaining social distancing amid coronavirus crisis, in order to plan a coordinated global response against the COVID-19 pandemic. Chaired by Saudi King Salman, who is presiding the G20 Summit for 2020, the meeting aimed at finding ways to tackle the economic implications of the virus on global economy, with people losing their jobs and incomes due to lockdowns and curfews imposed across globe.” Sunt experti care cred in scenarii probabile:
    Primul dintre scenarii presupune că ţările vor lua măsuri ferme atât în domeniul sanitar, cât şi în cel economic, aşa încât numărul de cazuri de îmbolnăvire va creşte abrupt, iar apoi virusul va fi combătut la fel de rapid. Economia mondială va marcată de o recesiune puternică în prima jumătate a anului, ca apoi pieţele să îşi revină în forţă.
    În cel de-al doilea scenariu recesiunea va continua până în septembrie, se vor înregistra multe decese şi multe firme vor falimenta. Economiile se vor resimţi o perioadă îndelungată de pe urma pandemiei, în ciuda stimulentelor puse la dispoziţie de autorităţi. Produsul Intern Brut şi-ar putea reveni spre finalul anului, dar va fi vorba de o revenire timidă.
    În cel de-al treilea scenariu, virusul va fi extrem de greu de controlat. Chiar după ce, aparent, va fi fost combătut, va exista un al doilea val de îmbolnăviri. Astfel, perioada de criză va continua până în 2021, iar impactul pandemiei asupra economiei va fi mai puternic decât cel al crizei din 2008.
    În opinia expertului, probabilitatea primului scenariu este de circa 30%, iar a celui de-al doilea de 60%. Posibilitatea ca scenariul trei să devină realitate este de 10%. Sunt tari care mentin sectoare din economie in functiune (sectoare strategice), sunt tari care mentin toate sectoarele economice in functiune si altele au izolat numai focarul pandemiei. Si totul este decizie politica „locala”.

  10. Inceperea discutiei de cum va putea arata viata personala si activitatile socio-economice dupa data de 15 mai este binevenita.
    Vietile personale pe o perioada destul de indelungata nu vor fi ca inaintea crizei, orizontul fiind undeva la sfarsitul anului 2020.
    Vor lipsi evenimente cu multi oameni gen concerte, activitati sportive, meciuri si multe altele cu care am fost obisnuiti.
    Daca tot suntem invitati sa privim ce fac altii, intocmai de asta se pregatesc.
    De pe acum au fost sistate evenimente cu mari aglomerari de oameni care au loc in toamna !!! unul pe care si romanii il cunosc foarte bine „Oktoberfestul” bavarez, o catastrofa economica daca ne gandim ca in perioada de 2 saptamani volumul afacerilor se ridica la peste 1 miliard de euro.
    Vom fi obligati sa purtam masti in spatii publice, magazine si trasportul in comun si nici nu-mi pot inca inchipui in ce conditii se vor putea ridica iar avionale in aer. Vom fi testati inainte de check-in, va fi nevoie de adeverinte valabile care se na ateste starea de sanatate, ni se va masura temperatura, in aceste conditii cine va mai avea increderea necesara de a se urca intr-un avion in care stewardesele vor arata ca martienii.
    Care va putea fi situatia la granitele dintre statele europene. state intre care nu exista nici cea mai mica pozitie comuna la nivelul comunitatii europene, pozitia Bruxelul fiind inexistenta fata de circulatia libera a cetatenilor in cadrul uniunii.
    Cum va arata concediul pe anul 2020 ? va fi pe balcon, in parc, in familie la tara si mai putin pe plajele aglomerate din intreaga lume si cum va putea functione intrega industrie Horeca, lovita cumplt de criza.
    Cum vom gestiona invatamantul primar, gimnazial, liceal cu si cum vor functiona facultatile ?
    si vom fi in masura sa reducem vacantele, sa trecem la un invatamant combinat scoala/online, vom putea debarasa programa scolara astfel incat sa ne putem rezuma doar le problemele esentiale ?
    Pana acum n-am auzit ca invatamntul sa incepa sa-si faca planuri concrete organizatorice si vom incepe ca de obicei in ultimul minut sa cautam sapun, dezinfectanti, masti si incropi din mers un program de functionare.
    Economia n-a stat, a functionat in regim de avarie in unele ramuri, in altele am avut perioade de varf precum in fabricarea si vanzarea alimentelor.
    Cum vom putea proteja in continuare varstnicii si cei cu probleme medicale insa fara ai fereca in casele lor supunandu-i la masuri draconice, la acest capitol presedintele Johannis a fost foarte transant, nu se va intampla.
    Va fi nevoie de multa munca organizatorica, de regandire a multor lucruri pana in amanunt, lucruri la care pana cum nu s-a gandit nimeni.
    Homeofficeul ar trebui sa ramana prima optiune pt cei care pot sa lucreze de acasa, din proprie experienta pot spune, sunt incantat de aceasta varinta si acum imi dau seama cat de „nociva” poate fi munca la birou.
    Ma pot odihni dupa munca mult mai bine, nu stau in trafic daca am ghinion cu orele, nu ma enerveaza colegii si nu-mi rapesc timpul de lucru cu treburi inutile, nu mai sunt stresat de zgomotul de fond din birou, de sefi optuzi nu are rost sa discutam si aduc acel oport de care se tot discuta inca nimeni n-a facut mare lucru pana acum, protejarea mediului circuland mai putin.
    In schimb am mai mult timp liber pt mine si familie fara sa afectez propria productivitate a munci, varianta homeoffice la scara larga in opinia una dintre cele mai benefice urmari ale virusului.
    Ar mai fi multe de discutat si astept ca si altii sa se altature constructiv discutiei cu idei si experiente.

  11. Exista o mare editura ce gazduieste majoritatea revistelor de anvergura stiintifica majora. Se cheama Elsevier. Site-ul asociat, unde gasesti fiecare articol din fiecare jurnal gazduit de Elsevier, este sciencedirect.com. Cititi cate ceva de pe acolo ca sa va lamuriti ce inseamna o pandemie si care sunt riscurile pe termen scurt, mediu si lung in a nu o trata asa cum trebuie.
    Da, poate moare economia timp de cateva luni, cu consecinte poate pentru cativa ani. Dar daca ne grabim in a ignora efectele posibile ale pandemiei COVID 19, s-ar putea ca peste cativa ani economia sa nu mai existe mai deloc!
    Cand numarul de imbolnaviri va creste necontrolat nu va mai avea cine sa desfasoare activitati economice! Nu fiti inconstienti!

  12. Fabricile (cu mici exceptii) au functionat in toata aceasta perioada, autobuzele cu care angajatii sunt transportati la locul de munca au circulat normal, au fost dezinfectate si nu s-a intamplat nicio drama. Santierele de constructii au lucrat la foc continuu (la 200 de metri de unde stau e un bloc in constructie si s-a lucrat in draci in perioada asta de carantina, inclusiv sambata). Supermarket-urile si pietele agroalimentare au avut aflux mare de oameni in perioada sarbatorilor de Florii si Pasti. Si cu toate astea, extrem de izolat a aparut cate un caz de infectare si atunci a fost o forma usoara a bolii.

    Practic, IMM-urile sunt cele care trebuie repornite pana mai este timp si nu intra in faliment. Adica sectorul de servicii si sectorul Horeca. Apoi urmeaza scolile (anul scolar se va prelungi probabil pana spre sfarsitul lui iulie), tribunalele (sunt dosare pe rol care asteapta solutionarea) si celelalte institutii de stat esentiale (finante, impozite si taxe, evidenta populatiei, pasapoarte, examinarea pentru permisul de conducere). Trebuie pornit inainte cu incredere, sunt lucruri care nu mai pot fi amanate la infinit.

    • Complet de acord. Insa, trebuie ca acele persoane care nu respecta izolarea, nu poarta masca, din toate categoriile sociale, trebuie „corectate” ca sa zic asa.
      Degeaba 90% poarta masca daca vine unul care vorbeste la telefon in magazin, fara masca si te infecteaza. Este vorba de minime chestii de bun simt care, trebuie aplicate cu fermitate. Nu merge logica „nu imi e frica de CoVid” ci trebuie sa gandim „trebuie sa fac tot ce pot eu, ca individ, ca sa opresc propagarea acestui virus, chiar daca eu personal nu voi avea probabil de suferit”. Sa lasam teribilismele pentru mai tarziu.

      Referitor la HORECA, vor mai fi pierderi, din pacate. Mai putin fotbal, turism, concerte si lucruri de genul acesta.

  13. In turism vor pierde marile unitati de cazare si restaurante, cu sute de locuri. Cele mici cu pana la 20-30 de locuri pot functiona. Mai usor de igienizat si de a pastra distantarea. Exista restaurante, terase si cofetarii care aveau mesele la 30-40 cm unele de altele. Vor castiga mai putin dar isi vor duce afacerea. Probleme vor fi pentru stranduri, parcuri acvatice, de aventura, plaje, city breakuri, etc. Turismul de sejur se va reduce si la fel si turismul in destinatii la distante mari. Va castiga cel in natura si cel montan, axat pe drumetii si cicloturism, pe calea ferata, dar in vagoane compartimentate nu ca cele de acum ca niste hangare.

  14. Autorul are perfecta dreptate cind spune ca ,,o criza nu poate fi gestionata doar cu somaj tehnic si aminare la plata”.
    Ea are nevoie de un proiect de criza, odata cu banii pierduti de antreprenoriat, asa cum am aratat in comentariul la articolul d-lui Valentin Mircea, ,,Cine plateste pretul Crizei?”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Tudorescu
Cristian Tudorescu
Cristian Tudorescu este Managing Partner al companiei de consultanță Explore Asset Management, cu activitate de peste 15 ani în piața de capital locală și internațională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro