joi, martie 28, 2024

A Stairway to (low carbon) Heaven

There’s a lady who’s sure all that glitters is gold
And she’s buying a stairway to heaven.
When she gets there she knows, if the stores are all closed
With a word she can get what she came for.
There’s a sign on the wall but she wants to be sure
‘Cause you know sometimes words have two meanings

Led Zeppelin, 1971

Doamna din balada lui Jimmy Page și Robert Plant este sigură că tot ce strălucește e aur și, în consecință, decide să-și cumpere o scară către cer.

Alte doamne și alți domni (aproape 50.000, din 196 de țări), adunați la Paris în cadrul Conferinței ONU COP21, sunt de părere că tot ce produce actuala încălzire globală este dioxid de carbon și, în consecință, au decis să construiască o scară către un cer cu puțin carbon.

Doamna din cântec știe că, dacă magazinele cu piese de scări sunt închise, ea le poate deschide cu un singur cuvânt. Dar este, totuși, o problemă cu acel cuvânt magic, pentru că, știți dumneavoastră, cuvintele au uneori două înțelesuri.

Doamnele și domnii adunați la Paris s-au lovit și ele/ei de problema cuvântului magic, cel care ar putea deschide ușile birourilor guvernamentale unde se decide construirea scării către cerul cu puțin carbon. La Paris, cele mai aprige discuții, care au provocat dezacorduri majore între participanți, s-au purtat în jurul lui „shall” și „should”. De ce? Pentru că în documentele legale internaționale, există o diferență netă între cele două cuvinte: „Shall” are un înțeles obligatoriu din punct de vedere juridic, în timp ce „should” este mai mult consultativ.

Țările mai puțin dezvoltate au dorit să introducă de multe ori „shall” în acea parte a documentului final care se referă la obligația țărilor mai bogate de a plăti țărilor mai sărace un ajutor pentru adaptarea la schimbările climatice și trecerea la o energie mai curată. La început, Statele Unite și alte țări dezvoltate au preferat folosirea lui „should” în acea porțiune a textului negociat. Dar după aceea, ele au căutat să introducă numeroși „shall” în altă parte – secțiunea documentului dedicată implementării reducerilor de emisii de CO2 pentru toate țările semnatare.

Ca exercițiu, am numărat de câte ori apar shall și should în două versiuni ale acordului final. Pe 9 decembrie, existau 182 shall și 47 should. Versiunea din 12 decembrie (probabil, finală) conține doar 143 shall și 40 should.

În ceea ce privește forța sa juridică, unele elemente ale acordului vor fi voluntare (40 should), în timp ce alte elemente vor fi obligatorii în temeiul legislației internaționale (143 shall). Această structura hibridă a fost special concepută pentru a asigura sprijinul Statelor Unite: Un acord care ar fi necesitat obligații juridice de reducere a emisiilor ar fi interpretat în mod legal ca un nou tratat și, astfel, ar fi fost obligatoriu să fie discutat și ratificat de Senat. Ori, după experiența amară cu Protocolul Kyoto[1], țările participante au dorit să evite o soartă similară a tratatului negociat anul acesta la Paris.

În consecință, acordul de la Paris folosește un limbaj care obligă (prin folosirea lui shall) țările semnatare să monitorizeze, să verifice și să publice rapoarte despre nivelurile lor de emisii. Dar reducerea emisiilor de carbon este practic voluntară (folosirea lui should). Limbajul folosit în document nu atribuie obiective concrete nici unei țări în ceea ce privește reducerea emisiilor. În schimb, fiecare guvern a conceput un plan care detaliază modul de reducere domestică a emisiilor, pe baza a ceea ce fiecare stat consideră că este posibil, având în vedere situația politică și economică internă a țării.

La ora la care scriu aceste rânduri, documentul final nu a fost încă semnat. De aceea, comentariile mele se referă numai la versiuni de lucru (drafts). Dacă vor apărea alte aspecte interesante, voi fi bucuros să le prezint. Până atunci, doar câteva opinii personale pe marginea Conferinței ONU COP21.

  1. Încălzirea globală actuală este reală. Începută natural acum 21.000 de ani, odată cu culminația ultimei glaciații, a continuat până astăzi cu episoade mai lungi sau mai scurte de răciri globale (e.g., Younger Dryas, între 10.000 – 10.800, Little Ice Age, între 1300 – 1850) și încălziri globale (e.g., Medieval Warm Period, între 1.000 – 1.300, actuala perioadă, 1850 – ?). Actualul episod de încălzire globală are în mod cert și o componentă umană, coincidentă cu debutul revoluției industriale și arderea combustibililor fosili (detalii, aici).
  2. Declarații despre consecințele catastrofice, amenințătoare și imediate ale încălzirii globale sunt adesea exagerate și, de aceea, nu vor conduce la adoptarea unor politici bune. Cine seamănă vânt, va culege furtună. Să sperăm că acordul de la Paris va fi o benefică excepție.
  3. Avem nevoie de soluții mai simple, mai inteligente și mai eficiente pentru încălzirea globală în loc de unele scumpe, chiar dacă bine intenționate. În prezent, reduceri masive și foarte scumpe ale emisiilor de CO2 vor avea doar un impact destul de mic și nesemnificativ pentru viitorul apropiat. Parturient montes; nascetur ridiculus mus.
  4. Multe alte probleme sunt mai importante decât încălzirea globală. Într-un alt articol, am citat analizele experte făcute anul acest în cadrul Consens Center de la Copenhaga. Din cele 169 de obiective prioritare ale omenirii, stabilite de ONU, experții adunați în capitala Danemarcei au considerat că numai 19 reprezintă cu adevărat probleme cu care se confruntă majoritatea oamenilor și care ar trebui rezolvate imediat: foametea, sărăcia, bolile sau apa curată. Încălzirea globală nu figurează pe lista priorităților. Rezolvând mai întâi cele 19 probleme, putem să ajutăm mai mulți oameni, cu costuri mai mici și cu o șansă mai mare de succes decât continuarea unor politice climatice drastice care costă mii de miliarde dolari.
  5. Oamenii sunt vulnerabili la schimbările climatice pentru că sunt săraci; ei nu sunt săraci din cauza schimbărilor climatice. Nu emisiile excesive de carbon fac ca unui miliard de oameni să li lipsească apa potabilă sau cei mai săraci locuitori ai planetei să fie condamnați să depindă numai de agricultura de subzistență. Mai degrabă este fatalismul verde – man-made – care respinge orice posibilitate de dezvoltare, pentru că costurile ar fi prohibitiv de mari (o aplicare perversă a așa-numitului precautionary principle).
  6. Trebuie să ne amintim mereu că scopul nostru final nu este reducerea emisiilor de dioxid de carbon sau încălzirea globală în sine, ci îmbunătățirea calității vieții și a mediului înconjurător. Să ne amintim că cel mai mare risc pentru umanitate este, de fapt, ne-folosirea combustibililor fosili și că arderea lor este incredibil de virtuoasă. Să ne amintim că azi construim o civilizație pe care o vom folosi și în viitor, că producem cunoaștere și resurse, care pot îmbogăți pe oricine din lume. Să ne amintim că unii oameni cred că viața umană nu contează și că scopul lor nu este să ne ajute pe noi să triumfăm asupra obstacolelor naturale, ci să ne îndepărteze pe noi ca un obstacol din restul naturii. Combustibilii fosili sunt cauza morală, chiar dacă nepopulară, a vremurilor noastre. Combustibilii fosili pot fi lesne demonizați și neînțeleși, dar folosirea lor este absolut meritorie.
  7. Toți vrem să lăsăm copiilor noștri o planetă în stare decentă. Reducerea radicală a emisiilor de carbon nu este în mod necesar cea mai bună cale de atingere a acestui scop.[2]

P.S. La Paris au început deja demonstrațiile contra acordului ce va fi semnat.

DISCLAIMER: Am ales A Stairway to Heaven pentru că, în opinia mea,

  1. Este cea mai emoționantă baladă pe care am auzit-o vreodată.
  2. Ca vocalist rock, Robert Plant este primus inter pares.

note_______________________________________


[1] Protocolul Kyoto a fost semnat de administrația Clinton în 1998, dar niciodată trimis Senatului spre ratificare, deoarece o rezoluție anterioară (din 1997) respinsese în unanimitate orice document internațional care nu ar fi obligat și țările în curs de dezvoltare – China, India ș.a. – să-și reducă emisiile de carbon.

[2] Bjorn Lomborg, Cool  It – The Skeptical Environmentalist’s Guide to Global Warming, Alfred A. Knopf, New York , 2007.

Distribuie acest articol

64 COMENTARII

  1. „Să ne amintim că cel mai mare risc pentru umanitate este, de fapt, ne-folosirea combustibililor fosili și că arderea lor este incredibil de virtuoasă.”
    Cel mai mare risc pentru umanitate este, de fapt, ne-folosirea combustibililor fosili??
    Ce cauta acest articol pe hotnews? Ar trebui sa fie in Nature sau in Science!

  2. Nu va cunosc. E prima data cand parcurg randuri scrise de dvs. Apreciez echilibrul din ele, dar am si o mica adaugare.
    Sper sa fie bine inteleasa. Nu sunt genul care critica neconstructiv, bai mai mult, chiar, prefer sa las deoparte orice formulare care sa il contina pe „critic/a”, folosind „adaugare” :)
    Este vorba de numere. Citez „Declarații despre consecințele catastrofice, amenințătoare și imediate ale încălzirii globale sunt adesea exagerate” . Din punctul meu de vedere, ceea ce se intampla deja, este o catastrofa. Daca exista mari orase in care copiii respira un aer superpoluat, dincolo de orice norme acceptate, daca exista ape din care viata a disparut aproape cu totul, daca se intampla atatea si atatea pe intreaga suprafata a Terrei, parerea mea este ca traim o catastrofa.
    Doar ca noi numaram mortii. Si nu sunt suficient de multi, inca. Gandim statistic, de la nivelul creierului. Uitam sa fim intregi . Compasiunea ne-ar ajuta sa intelegem lucrurile mai aproape de esenta.

    • ”mari orase in care copiii respira un aer superpoluat” e una, iar strigătele isterice ”planeta se află în pericol” sunt cu totul altceva. Jungla aceea de blocuri din București e opera ”marelui cârmaci” și a urmașilor săi politici, iar arderea combustibililor fosili la scară planetară nu are nimic de-a face cu asta.

  3. Nu am de adaugat nimic esential la articol, caci nu sint in masura.
    Dar este suparator si pentru un muritor de rind sa crezi ca poti opri evolutia Pamintului; adica, cele 196 (195 dupa alte surse) state semnatare au declarat razboi Pamintului printr-un „acord istoric”? Si pun o conditie: sa nu te incalzesti cu mai mult de doo grade, că sintem cu ochii pe tine :P
    Stiu ca ma repet: in anii `70 ai secolului trecut isteria era pentru „racirea globala”.
    NB,
    ma intreb: ţinuta participantilor a fost de doliu sau totul a fost un bairam?

  4. Felicitări pentru gusturile în materie de muzică, dar mai departe…

    1. După creșterea bruscă de la sfârșitul ultimei glaciațiuni, în ultimii 8000 de ani temperatura a fost relativ stabilă, chiar în ușoară scădere, nu în creștere, așa cum afirmați:

    http://i.imgur.com/rqJfmK2.png

    Și variația a fost foarte lentă, în jur de 0.5 grade scădere in 8000 ani. Asta înseamnă în jur de 0.006 grade la fiecare suta de ani.

    Desigur au fost tot timpul și mici oscilații în acel interval de 8000 ani, ca așa numita Medieval Warm Period, unde temperatura a crescut cu 0.2 grade in 300 de ani. Adică 0.06 grade in 100 ani.

    Problema este ca in ultimii 100 ani, 1916-2015, temperatura a crescut cu 1.11 grade.

    Deci încălzirea din ultimii 100 ani este de 20 (douăzeci) de ori mai rapidă decât cea care a cauzat Medieval Warm Period. Despre asta vorbim.

    2. Hai să lăsăm declarațiile. Să vedem realitatea, cum ar fi ce se întâmplă în India în ultimele două luni: „Persistent flooding in southern India is expected to result in an economic loss to the country of around $3 billion.” Clima scăpată de sub control costă bani. Mulți bani.

    3. Bravo. Avem nevoie și de un perpetuum mobile. Nu toate lucrurile de care avem nevoie sunt posibile. Reducerea emisiilor de dioxid de carbon este sigur posibilă. Și o groază de oameni mult mai inteligenți decât noi și care au studiat ani de zile problema nu au găsit o soluție mai bună.

    4. Așa. Foametea, sărăcia, bolile sunt cu siguranță importante. Nu poți să le compari cu încălzirea globala, pentru că acestea sunt efecte. Schimbările climatice sunt o cauză pentru aceste probleme.

    Nu are nici un sens să compari cauza cu efectele. E ca și cum ai spune o absurditate de genul „e mai important să reducem numărul de decese, nu să vindecăm bolnavii” .

    Vrei să elimini efectele, și eliminarea cauzelor este evident soluția cea mai simpla. Seceta în unele regiuni cauzează foamete. Inundațiile în alte regiuni cauzează decese, distrugeri și sărăcie.

    5. Complet greșit. Și cei din SUA sunt afectați, a se vedea New Orleans. Au trecut ani de atunci, și regiunea tot nu și-a revenit. Costurile cauzate de astfel de catastrofe sunt enorme. Nu putem elimina sărăcia daca aruncăm banii pe remedierea efectelor climei, în loc să lucrăm la cauze, ceea ce ne va costa mai puțin pe termen lung.

    6. Aici sunt de acord. Cel puțin parțial. Folosirea combustibililor fosili este pozitivă. Până la un punct. Acel punct a fost atins si depășit de ceva vreme. Acum beneficiile sunt depășite de problemele cauzate. Și soluția este să reducem utilizarea până se ajunge iar la un echilibru. Începând cu acei combustibili care cauzează cele mai multe probleme, cum ar fi cărbunele.

    7. Poate nu este. Dar calculele respective trebuie făcute de oameni de știință și economiști. Și până acum n-au găsit altă soluție.

    • @ Vlad – stimate domn, clima nu a fost niciodată sub control. Asta așa, ca să știm cum stăm. E o tentativă absolut jalnică de manipulare să deplângi inundațiile din India cu formule gen ”clima scăpată de sub control”. Cu credința scăpată de sub control cum e? :P

  5. Recomand spre lectură State of Fear a lui Michael Crichton (tradusă la noi sub titlul Frica) – din cîte știu este singura carte SF cu grafice și citate din lucrări științifice. Dacă din Jurassic Park ați reținut doar teribilele fălci de T Rex și escrocheriile senzaționaliste ale lui Spielberg N-O CITIȚI ! Fiindcă de data asta Crichton nu mai bagă sos thriller ca să ne explice ce ”s-ar putea întîmpla”, ci ne lămurește CE SE ÎNTÎMPLĂ: subiectul ”încălzire globală” a fost acaparat de un fel de teroriști soft (”la Paris au început deja demonstrațiile CONTRA acordului ce va fi semnat”).

    La fel ca pe vremea cînd Led Zeppelin înnobilau mișcarea hippie cu piese cvasi-simfonice, iar masele isterice de ascultători (the populace) se entuziasmau mai degrabă pentru steagul britanic de pe șlițul lui Robert Plant decît pătrunzînd subtilele sale vocalize, ”tineretul bubalin” (sintagmă STAS comunistă) actual își consumă energiile juvenile ”luptînd” – nu contra războiului din Vietnam (care s-a terminat de mult), ci contra-pentru CEVA – indiferent CE. Totul e să găsească un ideal simplist de genul ”2+2 nu mai fac ce credeau părinții noștri ci CU TOTUL ALTCEVA”.

    Ca întotdeauna povestea folosește CUIVA (qui prodest). Vă las să decideți singuri.

    „Începînd cu acest capitol apar desene de Eufrosin(i)a Kersnovskaia (1908-1994) – originară din Odessa, născută într-o familie aristocrată. O dată cu revoluţia bolşevică şi războiul civil toată familia s-a refugiat în Basarabia, devenind fermieri. În 1940, după reocupare, puterea sovietica a exilat-o împreună cu mama ei în Siberia la exploatarea lemnului, deoarece era proprietară de pămînt (adică chiabur – Kulak). Încercînd să evadeze a fost prinsă şi condamnată la moarte. Pedeapsa fiindu-i comutată în zece ani de muncă silnică, a petrecut această perioadă în minele lagărului Norilsk, dincolo de cercul polar. Şi-a scris memoriile pe 12 caiete însoţite de 680 de desene.
    La ora actuală Combinatul Norilsk, care produce nichel, este unul din cei mai mari poluatori de pe glob, adică: 1% din emisiile întregii PLANETE la bioxid de sulf, cantităţi uriaşe de pulberi metalice, repectiv Stronţiu-90, Cesiu-137 (radioactive), Nichel, Cupru, Cobalt, Plumb, Seleniu (4 milioane de tone anual). Nu mai există nici un copac pe o rază de 48 de km, iar pătura de pulberi depusă face deja rentabilă exploatarea metalelor direct din stratul superior al solului ! (vezi Wikipedia)”

    • O traducere personală din Michael Crichton, „State of Fear„, New York: HarperCollins, 2004:

      Appendix I
      De ce știința politizată este periculoasă

      Imaginați-vă că există o nouă teorie științifică, avertizând lumea despre o criză iminentă pentru care indică o cale de rezolvare.

      Această teorie atrage imediat suport din partea unor cercetători renumiți, politicieni și celebrități din întreaga lume. Cercetarea este finanțată de organizații filatrantopice distinse și este efectuată în universități prestigioase. Criza este raportată frecvent în mass-media. Știința respectivă este predată în colegii și licee.

      Nu am în vedere încălzirea globală. Vorbesc despre o altă teorie, care a devenit proeminentă cu un secol în urmă.

      Suporterii ei includ președinții americani Theodore Roosvelt, Woodrow Wilson și primul ministru britanic Winston Churchill. A fost aprobată de judecătorii Curții Supreme a SUA, Oliver Wendell Holmes și Louis Brandeis. Alte nume faimoase, care au sprijinit teoria, includ pe Alexander Bell, inventatorul telefonului; activista Margaret Snager; botanistul Luther Burbank; Leland Stanford, fondatorul Universității Stanford; dramaturgul George Bernard Shaw și multe alte sute de suportori. Laureați Nobel și-au oferit sprijinul. Cercetarea a fost finanțată de Fundațiile Carnegie și Rockfeller. Institutul Cold Springs Harbor a fost construit special pentru a efectua cercetările, dar contribuții importante au adus și cercetătorii de la Harvard, Yale, Princeton, Stanford și Johns Hopkins. Numeroase state, din New York până în California, au adoptat legislații menite să rezolve criza iminentă.

      Aceste eforturi au fost de asemenea sprijinite de Acadamia Națională de Științe, Aociația Medicală Americană și Consiliul Național al Cercetării. S-a spus că dacă Iisus mai trăia, și el ar fi sprijinit aceste eforturi.

      Cu totul, cercetarea, legislația și modelarea opiniei publice în jurul teorie au continuat aproape o jumătate de secol. Cei care s-au opus teoriei au fost ostracizați și numiți reacționari, orbi în fața realității, sau pur simplu ignoranți. Ceea ce este foarte surprinzător, totuși, este că foarte puțini oameni au obiectat contra teoriei.

      Astăzi, știm că faimoasa teorie, care a câștigat așa de mult suport, a fost de fapt o pseudo-știință. Criza, pe care a pretins că a descoperit-o, nu a existat. Și acțiunile înfăptuite în numele acestei teorii au fost eșecuri morale și criminale. În cele din urmă, acele acțiuni au condus la moartea a milioande de oameni.

      Teoria a fost Eugenia, și istoria ei este așa de înspăimântătoare – iar pentru cei care au sprijinit-o, atât de jenantă, încât este foarte rar discutată acum. Dar este o întîmplare care ar trebui să fie cunoscută de fiecare cetățean, pentru ca ororile ei să nu se mai repete.[…]

      După Al Doilea Război Mondial, nimeni nu a fost un eugenist, și nimeni nu a fost vreodată un eugenist. Eugenia a încetat să mai fie obiect de studiu în universități, deși unii afirmă că ideile sale continuă să aibă valoare într-o formă deghizată.

      Dar privind retrospectiv, trei aspecte se evidențiază.

      1. În ciuda construirii Laboratorului Cold Springs Harbor, în ciuda eforturilor universităților și a pledoariilor avocaților, nu a existat nico bază științifică pentru eugenie. De fapt, la vremea aceea nimeni nu știa exact ce este o genă. Mișcarea a putut să avanseze pentru că folosea termeni vagi, care nu fost definiți riguros niciodată („slabi de minte”, „degenerați” sau „nepotriviți”).

      2. Mișcarea eugenică a fost de fapt un program social transformat într-o mascaradă științifică. Ceea ce a atras a fost îngrijorarea produsă de imigrație și rasism și oamenii nedoriți, mutându-se în alt cartier sau altă țară.

      3. Cel mai dureros aspect l-a reprezentat faptul că mediile științifice din Statele Unite și Germania nu au organizat niciun protest public. Ba, din contra, în Germania, oamenii de știință s-au aliniat imediat la programul nazist [de eugenizare]… Cercetătorii germani și-au ajustat interesele lor științifice la noile directive politice. iar cei care n-au făcut-o, au dispărut…

      Acum suntem angajați într-o nouă mare teorie, care, încă o dată, a atras suportul politicienilor, oamenilor de știință și celebrităților de pe mapamond. În o dată, teoria este promovată de fundații importante. Încă o dată, cercetări au loc în universități prestigioase. Încă o dată, se adoptă legislații și programe sociale în numele ei. Încă o dată, criticii sunt puțini și puși imediat la respect.

      Încă o dată, măsurile luate au puțin suport factual sau științific. Încă o dată, grupuri cu alte agende se ascund în spatele unei mișcări care pare a fi nobilă. Încă o dată, pretenții de superioritate morală sunt folosite pentru a justific acțiuni extreme. Încă o dată, faptul că unii oameni suferă este ascuns sub covor, datorită unei cauze abstracte considerate a fi mai grandioasă decât orice consecință umană. Încă o dată, termeni vagi, precum sustenanță și justiție generațională – termeni care nu au o definiție aprobată – sunt utilizați în serviciul noii crize.

      Nu afirm că încălzirea globală este la fel ca eugenia. Dar similaritățile sunt profunde. Și afirm că cererea pentru o discuție deschisă și francă a datelor folosite și a altor chestiune este suprimată. Reviste științifice de vârf au adoptat poziții editoriale dure de partea încălzirii globale. În aceste condiții, orice om de știință care are dubii înțelege clar că ar trebui să-și țină gura închisă.

      O dovadă a acestei suprimări este faptul că mulți critici reprezentativi ai încălzirii globale sunt profesori universitari pensionari. Acești indivizi nu mai caută contracte și nu mai se confruntă cu colegi ale căror aplicații de granturi și avansări în carieră ar putea fi periclitat de criticile lor…

      Acesta este pericolul cu care ne confruntăm. Și el se datorezaă amestecului de știință cu politică, ceea ce reprezintă o combinație proastă, cu o istorie proastă. Trebuie să ne aducem aminte istoria și să fim siguri că ceea ce prezentăm lumii drept cunoaștere este dezinteresată și onestă.

      ==================================================================

      A bon entendeur, salut!…

      • ….”Nu afirm că încălzirea globală este la fel ca eugenia. Dar similaritățile sunt profunde”

        Expunerea despre eugenie e remarcabila, insa asemanarea cu incalzirea globala (fie doar si prin prisma abordarii social-politice) este extrem de superficiala si nu face cinste unui asemenea intelect. Eugenia promova eliminarea fizica a indivizilor „necorespunzatori” etnic si social si a fost una din ideile promovate de Marx si puse in aplicare de Stalin si Hitler.
        Incalzirea globala curenta, cauzata de arderea combustibililor fosili si foarte probabil cauzatoare de fenomene climatice extreme, este un lucru dovedit factual si stiintific si negat cu vehementa de acele interese care au de profitat in continuare de pe urma utilizarii combustibililor fosili in dauna tuturor. Este clar ca acesti combustibili au avut rol decisiv in dezvoltarea industriala si vor fi utilizati in continuare, insa procentul lor in generarea de energie este in scadere si in nici un caz nu trebuie transformata producerea si arderea gazului dintr-un rau mai mult sau mai putin necesar intr-o virtute.
        Legat de „ostracizarea” oamenilor de stiinta dupa exprimarea unor opinii care nu sunt majoritare, e bine de stiut cati din ei o fac din convingere si cu argumente factuale si stiintifice si cati sunt platiti sau santajati sa faca asta.
        In alt registru, in anii ’90 erau „oameni de stiinta” in America Latina si Africa care negau realitatea infectiei HIV spunand ca este doar o nascocire a omului alb menita sa accentueze discriminarea rasiala; astfel de „oameni de stiinta’ si-au pierdut pe drept finantarea si credibilitatea. Au fost insa si victime cu adevarat nedreptatite, cum este inventatorul vaccinului poliomelitei, care a fost acuzat pe nedrept ca a cauzat epidemia SIDA prin utilizarea tesuturilor maimutelor posibil infectate pentru producerea vaccinului. Cum poate fi reabilitat acel om?

      • Mii de scuze ! Din primul paragraf ar rezulta că sfaturile mele cu cărțile lui Crichton VI se adresează. NU asta a fost intenția mea – îi ținteam pe CEILALȚI. Sînt absolut convins că Dvs. știți TOT ce am am scris – problema ar fi RESTUL.

        Încă o dată scuze !

        • Am înțeles răspunsul dumneavoastră. Am vrut doar să îl completez cu o parte a cărții care explică foarte clar poziția autorului.

          Desigur, cititorii cărții vor remarca faptul că nu am inclus în traducere al doilea exemplu de politizare a științei descris de Michael Crichton – „geniala” metodă a vernalizării, propusă și introdusă în Uniunea Sovietică de un țăran, Trofim Denisovici Lîsenko. Unii dintre noi își mai aduc, poate, aminte, că Lîsenko, împreună cu Miciurin, au dominat biologia sovietică și pe cea românească imediat după cel de-al doilea război mondial.

          Rezultatele introducerii metodei lui Lîsenko în agricultura sovietică au fost foametea, care a omorât milioane de oameni, și trimiterea în Gulag-uri sau în fața plutoanelor de execuții a sute de oameni de știință care s-au opus lîsenkoismului.

          Lînsekoismul s-a terminat în anii 1960, dar biologia sovietică încă nu și-a revenit complet după dezastrul suferit în acea perioadă.

      • Dincolo de speculatii si teorii ale conspiratiei se poate calcula asa cum ati relatat si dumnevoastra daca suntem intr-un trend de racire sau incalzire al Pamantului. Asta ar fi baza de pornire pentru oricine doreste sa inteleaga exact ce se intampla. La asta se adauga evident activitatea solara, efectele gazelor de sera asupra radiatiei in spectru infrarosu, efectele despaduririlor asupra absorbtiei si refractiei de unde in spectru infrarosu, efectele pe care le au cantitatile de gheata existente pe Pamant in circuitul climatic si pozitia geografica specifica a celui care face calculele pentru a afla ce se intampla specific in partea sau partile in care planuieste sa-si duca existenta. Caclulele nu sunt foarte facile si necesita cunostinte temeinice de astronomie, geografie, matematica, fizica.

        Sigur o proba facila este sa te uiti la schimbarile climatice care se petrec in timpul vietii tale. Spre exemplu eu m-am nascut in Suceava si cand eram in liceu in jurul datei de 10 Octombrie puteam sa joc baschet afara in pantaloni scurti. Astea erau ultimele bucurii ale verii acum 19-20 de ani. Anul acesta pe 8 sau 9 Octombrie, nu mai tin minte exact, in Suceava a nins. Sigur ca a durat doar o zi … dar eu nu tin minte sa fi nins vreodata la vremea respectiva. Evident ca poate exista o oarecare decalare in timp a anotimpurilor totusi intuitiv nu cred ca 20 de ani poate genera niste decalaje de mai mult de cateva zile sa zicem saptamani. Deci iarna ar putea incepe sa zicem ori cu doua saptamani mai devreme ori cu doua saptamani mai tarziu.

        Concluzia mea personala, luand iin calcul decat o parte din considerentele mai sus mentionate si avand in vedere observatiile personale si logica este ca ce se intampla este mai degraba o uniformizare climatica in care verile devin mai scurte si mai racoroase si iernile mai blande. Cred ca orice ansamblu tinde spre un echilibru termic deci faptul ca verile sunt mai racoroase si iernile mai blande cred ca poate semnifica o anumita incalzire. Tendinta de schimbare climatica tinde sa aiba un caracter uniform pe suprafata pamantului dar ale carei efecte sunt diferite de la zona la zona in functie de conditiile specifice.

        Parerea mea ca in zona noastra vremea tinde sa se uniformizeze spre un fel de primavara-toamna.

        • mie nu mi se pare deloc ca verile acum sunt mai racoroase, iar perceptia temperaturii este oricum relativa, depinzand de ambianta proximitatii (padure, asfalt) si adaptare (de la aer conditionat la expunere solara), in schimb, tot din nord fiind, imi amintesc ca nu aveam nici o problema, toata mahalaua de baietandri, sa ne prajim toata ziulica pe malul baltii, negri ca dracii, singura protectie fiind doar racoarea apei cand pielea incepea sa usture; pe cand in verile actuale radiatiile solare in mod frecvent si nu neaparat in anii de maxima intensitate solare, par sa actioneze cu efecte mai violente asupra pielii, decat in urma cu vreo 30ani, in ciuda stratului de crema protectoare si a efectului brizei marii

      • la prima vedere ar parea ca comparatia eugenie-incalzire globala este un sofism usor deplasat.Din nefericire este mult mai mult decat atat:un atac deghizat ,sub centura, la ceace nu mai este o teorie stiintifica ci se intampla sub ochii nostri:incalzirea globala.Topirea gheturilor regiunii arctice vizibila pentru origine cu exceptia celor platiti sa nu o vada, insotita de amenintarea drastica asupra speciei dependenta de ele-ursii albi;disparitia progresiva sub ape a insulelor joase din pacificul vestic;cresterea incontestabila a poluantilor industriali atmosferici;cresterea cu peste un grad celsius a temperaturii medii a planerei comprata cu era preindustriala,foarte aproape de fatidicile 2 grade.Acestea sunt FAPTE,nu teorii, confirmate in laboratoarele prestigioase ale lumii,si care au obligat oamenii politici sa vina la conferinta mamut de la Paris.Nota bene:adversarii cei mai indarjiti ai ajungerii la un document final la conferinta au fost Arabia Saudita si marii exportatori de petrol,bransa in care lucreaza si distinsul autor al acestui articol.Recent,ziaristii de la Guardian,sub acoperire,au depistat doi oameni de stiinta americani,cu credentiale excelente,gata sa scrie oricand contra remunerare articule impotriva incalzirii globale.Inca odata,astea sunt fapte,nu acuzatii. Cit despre „demonstratii contra”,se vor gasi totdeauna oameni care sa demonstreze pentru ceva.Nu m-as mira sa fi fost si stegarul dac pe acolo.

        • Eugenia a reprezentat aplicarea proasta de catre politicieni a foarte realului si stiintificului fenomen al ereditatii .Nimic nu a fost discreditat , se dau sfaturi si azi ( cupluri ce sufera de anumite defecte sa se abtina de ex de la a face copii daca exista risc major de a transmite boli genetice acestora). Bineinteles sfaturile sunt ignorate in majoritatea cazurilor . Pus in gluma dar foarte grafic cam asta ne asteapta si din punctul asta de vedere : ( idiocracy intro )
          https://www.youtube.com/watch?v=icmRCixQrx8
          La fel si cu incalzirea globala – ce hotarari iau politicienii nu are nimic de-a face cu fenomenul stiintific in sine. la fel ma mir cum nu detecteaza nimeni pericolul ascuns in simplul fapt ca poate am reusit sa inversam un trend natural de racire . Ia ghiciti ce o sa fie cand trendul natural o sa revina pe incalzire . Probabil i-am aranjat pe viata pe descendentii nostri dar deh , cui ii pasa de cei de peste 2000 de ani . Noi suntem superatenti sa nu cumva sa lezam dreptul oricarui cretin sa procreeze indiferent daca are sau nu mijloace de a asigura progeniturii un trai decent .

  6. Cred ca in ultima parte a articolului ignorati un fapt mai putin evident: majoritatea omenirii locuieste pe tarmuri de oceane si mari; iar schimbarea climei, pe langa fenomene meteorologice neobisnuite si nedorite(inundatii/seceta) produce si cresterea nivelului marii la nivel planetar. Adica miliarde de oameni vor fi siliti sa isi caute alte locuri pentru a trai. Cu consecintele de rigoare – adica una este sa traiesti in New York si alta sa iti cauti de munca undeva in centrul SUA. Sau sa te muti de la Constanta la Harsova, dupa ce te-ai invatat cu confortul si oportunitatile unui mare oras.

    • „miliarde de oameni vor fi siliti sa isi caute alte locuri pentru a trai” e o exagerare cam mare. Dacă în răstimp de 200 de ani întreg teritoriul actual al orașului New York ajunge sub ape, asta nu depășește rata normală de reînnoire a unei așezări, adică migrația spre zone mai înalte va fi un fenomen cât se poate de lent, la fel cum migrația spre New York nu s-a produs într-un singur deceniu.

      Pentru comparație, Anglia de astăzi e victima propriului succes din perioada 1850-1914. E mai simplu și mai ieftin să construiești totul de la zero, cum s-a întâmplat în Germania de după război, decât să instalezi apă curentă, canalizare, toalete, energie electrică și gaz metan în clădiri construite în urmă cu 150 de ani, la vremea când asemenea utilități nu erau avute în vedere. Plus traficul auto, ca bonus. Iar în Anglia nu sunt nici cutremure care să mai dea câte un restart, ca în România :)

      Fiecare teritoriu care va trebui abandonat va reprezenta oportunitatea de a crea condiții moderne și civilizate în noi teritorii. Însă un asemenea proces durează mii de ani, iar Veneția reprezintă cea mai bună dovadă. Cei 200 de ani menționați mai sus pentru New York reprezintă o exagerare intenționată, doar pemtru a sublinia că și un asemenea ritm accelerat ar reprezenta de fapt un motor de dezvoltare, nu o cauză de regres. Statele Unite au ajuns unde au ajuns în ultimii 200 de ani tocmai pentru că sunt o țară nouă, în timp ce vechea Europă și-a pierdut demult vitalitatea, datorită traiului mult prea confortabil.

  7. Este un understatement sa spui ca publicarea acestui articol in Hot News este un paradox.Autorul este fireste indreptatit sa aiba propriile opinii.Dar publicarea lor,(ca singur comentariu)in ziua inchiderii cu succes a celei mai mari conferinte de stavilire a incalzirii globale(fie ea si plina de defecte in planul de actiune)este o palma , nu o acolada data acestui urias efort international,de ultima sansa,pentru combaterea incalzirii globale.Declaratii caldute de felul „incazirea globala este reala”sunt anulate de afirmatia aiuritoare ca folosirea combustibililor fosili „este meritorie”!Dezastrele naturale pe termen mediu(50 de ani)daca incazirea nu va putea fi stabilizata sub 2 grade celsius nu sunt catastrofism pentru sperietura natiunulor ci calcule stiintifica coroborate de mai multe centre mondiale.Imbunatatirea calitatii vieti nu are sens si nu se va produce daca nu putem opri degradarea accelerata a planetei.Foamea,saracia,bolile,apa ,sunt si ele probleme globale cu advarat importante dar rezolvarea lor ar fi futila intr-o planeta desertificata
    si cu toate asezarile de coasta disparute sub ape. De fapt a ruga un specialist in industria de petrol si gaze sa scrie un articol despre incalzirea globala este ca si cum ai ruga lupul sa tina o conferinta despre securitatea oilor.Bizar…

    • Dacă pe alea bolnave sau tarate nu le-ar mai mânca lupul din când în când, toată turma degenerează în doar câteva generații. Exemplul de mai sus, cu Statele Unite și vechea Europă, tocmai la asta se referă.

  8. E frumos sa onorati printr-un articol extraordinarele momente politice care s-au petrecut la Paris, si care in mod simbolic sunt cel mai potrivit raspuns la atentatele teroriste care asa cum ati aratat intr-un articol anterior au in subsol ceva petrol si gaze (scriu asta cu simpatie pentru un intelectual cu sete de adevar).
    Dincolo de asta, reducerea emisiilor de carbon deja se petrece de facto, iar de jure a devenit posibil dupa ce energiile regenerabile au devenit o alternativa economic viabila la combustibilii fosili. Este acest lucru probabil cea mai mare legatie istorica a administratiei Obama, iar pe plan mondial contributiile Germaniei si Chinei la producerea de echipamente de energie regenerabila competitive au fost alti factori la fel de importanti in revolutia energetica inceputa la inceput de mileniu III.
    Traim intr-adevar momente istorice, Slava Domnului!

    • Reducerea emisiilor de carbon nu este în niciun caz un lucru rău. Însă această reducere trebuie să se producă în mod firesc, urmare a progresului tehnologic, nu forțat și cu prețul reducerii nivelului de trai. Când ecologia devine ideologie, ea nu este cu nimic mai bună decât celelalte ideologii sinistre care au marcat omenirea în ultima sută de ani.

      Pentru politicieni, afacerea este însă excelentă: au demonstrat alegătorilor că se implică și că îi preocupă soarta planetei, iar dacă noi creșteri de taxe vor determina reducerea nivelului de trai., scuza luptei împotriva încălzirii globale este perfectă :)

  9. LE BOURGET, France — After the stomping and cheering died down, and the hugs and toasts ended, a question hung in the air as the climate conference came to a close: What does the new deal really mean for the future of the Earth?

    Scientists who closely monitored the talks here said it was not the agreement that humanity really needed. By itself, it will not save the planet.[s.m.]

    http://www.nytimes.com/2015/12/13/science/earth/climate-accord-is-a-healing-step-if-not-a-cure.html

    • Dacă-mi este permisă o sugestie: ce-ați zice despre un articol pe care să-l dedicați Space Act, lege promulgată de Barack Obama pe 25 noiembrie 2015? Poate așa ar mai înțelege și românii care e de fapt faza de dezvoltare în care se află omenirea.

  10. Traiul ușor vine cu costuri mari. Și cu amprentă mare de gaz eșapat în atmosferă. Per capita, țările dezvoltate din vestul Europei și nordul Americii sînt cei mai mari poluatori din lume. Și nu neapărat pentru că e mai frig la latitudini mai mari ( și Australia e căpitan la poluare fără să punem la socoteală tot cărbunele pe care-l vinde Chinei).
    Căci nu doar consumul nostru din boiler și centrală face diferența pe mapamond ci și ( sau mai ales) producția industrială. De aceea și țări care au împînzit marea cu centrale eoliene ca Danemarca, Germania sau Olanda tot campioni la emisii CO2 per capita au ramas. Și producerea energiei din surse regenerabile vine cu costuri ( și m-ar interesa foarte mult să văd ce amprentă de CO2 lasă producerea unui vehicul electric, plus consumul de energie electrică din surse regenerabile-panouri solare-turbine eoliene-maintenanta-reformarea gridului electric)
    Cei mai mici poluatori per capita: Mali, Swaziland, Niger etc. Dar cine vrea să trăiască în Mali?
    Pentru că industria vine cu locuri de muncă și cu bunăstare și ca să te apuci de mîine să faci un duș la lună, să arunci teveul și laptopul și celularul, să dormi cu geaca pe tine și să mănînci cartofi cultivați în ghivece la etajul 60 în inima Tokyo-ului e puțin cam mult pentru ideea de humanism-humanity. Astfel, picăm între două probleme: una e cea a bunăstării și implicit a ”umanismului” care implică viață ușoară, locuri de muncă, servicii medicale de top, educație bună pentru generațiile viitoare etc și cealaltă, a impactului uriaș pe care-l are acest trai bun asupra climei, iar prin aceasta, direct asupra populației sărace a globului și a generațiilor viitoare.
    Spre exemplu un om din Germania sau Danemarca ( țări spre care visăm cu toții-modele cum ar veni) poluează de 5-6 ori mai mult decît unul din India, și el, omul din Germania, va plăti, prin taxe care îi vor fi impuse, bani care vor pleca spre India, pentru ca indienii să polueze mai puțin. Ideea e bună deși e aiuritoare, paradoxală și anti-umanistă. Ca să nu mai vorbim de țări care poluează per capita de 10-15 ori mai mult decît indienii: USA, Canada, Australia, Finlanda, Olanda…
    Personal, cred că dacă s-ar fi băgat banii în scoaterea cărbunelui de pe piață și înlocuirea de gaz natural, deasemenea și petrolul poate fi înlocuit de gaz (http://www.eia.gov/tools/faqs/faq.cfm?id=73&t=11) și/sau nuclear și investiții generoase în tehnologia captării și înmagazinării dioxidului de carbon în locul din care a fost chiar scos gazul ar fi fost mai adecvată. Pentru că noi nu mai avem cum să avem o Terra cu condițiile de la anul 1800 sau 1800BC după ce am defrișat, cultivat, pășunat, vînat și schimbat fața pămîntului în proporție de 90% iar populația crește.

    • Ai facut slalomuri , mai mult ori mai putin inspirate, printre marii poluatori, dar, ca un facut, tocmai de China ai uitat :P
      Ce a fost zilele trecute prin citeva orase ai vazut tu in Germania, UK ori SUA?
      Da, nu mai avem „o Terra cu condițiile de la anul 1800 sau 1800BC”, dar avem si China. Mare poluatoare.

      • Mulțumesc de averisment. Nu, n-am uitat de China. M-am referit la India pentru că ei au fost mult mai reticenți în preambulul Summitului de la Paris. China își recunoaște, sau au început să admită că au probleme. Sînt cel mai mare poluator din lume, e adevărat, dar per capita, cu 8.3 tone de CO2 pe locuitor(în 2013), poluează pe jumătate față de un cetățean american, care se duce la peste 17 tone pe an. ( desigur nu e de bucurat și nici de lăudat). Dar China e cel mai mare producător industrial – și produce bunuri de larg consum pentru tot globul. India în schimb, care e mult în spatele Chinei ca producție industrială, cu aceeași populație, vrea să deschidă cîte o nouă exploatare de cărbune în fiecare lună pînă în 2020 pentru a acoperi nevoile lor energetice și de dezvoltare. Cîți ani le vor trebui indienilor să ajungă la nivelul de poluare al Chinei? 20?

        • Așa e, dăm vina pe China pentru că tot ce se produce pe glob, de la agrafe la Calculatoare și de la hîrtie igienică la mobilă și brăduți de Crăciun se produce la ei pentru că e forța de muncă ieftină. Companiile tot americane și europene sînt.

          • Da și nu. Companiile americane și europene folosesc un anumit nivel de tehnologie în China, însă chinezii copiază acea tehnologie și o mai folosesc încă 20 de ani in the middle of nowhere, pentru uz intern, după ce respectiva tehnologie a fost abandonată de americani sau europeni. Exemplu din aviație: compania Xian produce modele de avioane rusești vechi de 40 de ani. Are cineva impresia că tehnologia din uzinele respective e una americană recentă? :)

    • De ce este aiuritor ca cei care zeci de ani au poluat fara limite sa contribuie la limitarea celor care azi au ajuns si ei in situatia sa repete ce au facut astia in trecut ? Si mai ales in ce consta antiumanismul acestei idei, ea fiind mai ales echitabila si deci umanista?

  11. Experiența umană legată de climă eliberează puternice emoții, care pot fi benigne sau amenințătoare. Diverse studii au arătat corelații între fluctuațiile climatice și, de exemplu, activitatea sexuală sau ratele de sinucideri. Într-adevăr, de-a lungul întregii experiențe umane legate de climă și a antipărilor noastre despre viitoarele schimbările climatice, străbate un fir roșu de anxietate și teamă:

    Istoria umanității este caracterizată de o anxietate endemică…este ca și cum ceva sau cineva încearcă fără milă să saboteze forța motrice a lumii – și în particluar, clima ei.

    Lucian Boia, 2005, The weather in the imagination, Reaktion Books: London, p. 149

  12. Istoria umanitatii este cel mult o relatare de fapte filtrate de capacitatea de intelegere a celui care o reda si privind diverse aspecte ale ei. Nu vad o corelatie intre o relatare de fapte si anxietate. Anxietatea inseamna o atitudine incordata cu privire la ce se va intampla si nicidecum legata de trecut. Privind retrospectiv putem intelege ce s-a intamplat. Asta nu are cum sa creeze anxietate decat poate pentru un istoric care poate se gandeste ca nu va avea suficient timp la dispozitie sa inteleaga toate aspectele istoriei.

    Cred ca nu putem privi cu spaima la schimbarile climatice pentru ca intelegem intr-o oarecare masura ce genereaza si cauzeaza aceste schimbari climatice. Daca omul primitiv avea toate motivele sa fie speriat cred ca am depasit intr-o oarecare masura acest stadiu. Sigur faptul ca intelegem cat de cat cum stau lucrurile nu anuleaza efectele pe care le produc schimbarile climatice asupra oamenilor si care cred, din observatii personale, ca pot fi cauza unor frustrari … totusi nu cred ca organismul uman nu are capacitatea de a se adapta avand totusi o istorie considerabila de schimbari climatice … care au inclus inclusiv galciatiuni. Oamenii au reusit sa le supravietuiasca mamutilor … Sigur ca e neceasr sa ne punem intrebarile de rigoare privind efectele climatice asupra recoltelor si al concentratiei de dioxid de carbon din atmosfera asupra oamenilor.

    Panouri in orase care sa masoare concentratia de dioxid de carbon … precum si niste informatii cu nivelele de dioxid de carbon din spatii inchise sau deschise de la care oamenii resimt efecte adverse ar fi utile pentru a aduce in constiinta publica aceste aspecte.

  13. Ce spuneau oamenii de știință și mass media despre fostele schimbările climatice:

    1912 – „A cincea glaciație vine peste noi: Rasa umană va trebui să lupte pentru supraviețuire sa contra frigului”, Los Angeles Times

    1923 – „Oamenii de știință spun că gheața arctică va îngropa Canada” împreună cu porțiuni uriașe ale Asiei și Europei, Chicago Tribune

    1952 – „Lumea a început să se încălzească în ultima jumătate de secol”, The New York Times

    1940 – 1970: Temperaturile medii globale au început să scadă, deși economia mondială post-război duduia din plin, iar emisiile de CO2 creșteau corespunzător.

    1959 – Ghețarii se topesc în Alaska și „gheața din Oceanul Arctic are o grosime aproape înjumătățită față de cea avută la sfîrșitul secolului al XIX-lea”, The New York Times

    1969 – „Gheața arctică se subțiază și oceanul de la Polul Nord ar putea deveni o mare deschisă într-un deceniu sau două”, The New York Times

    1973 – „În acest moment, climatologii din întreaga lume au căzut de acord numai asupra a două lucruri: că nu mai avem distanța confortabilă de zeci de mii de ani ca să ne pregătim pentru noua glaciație și că modul de monitorizare a poluării atmospferice de către oameni va avea consecințe directe asupra sosirii și naturii acestei crize meteorologice. Cu cât mai devreme omul va confrunta aceste fapte, spun oamenii de știință, cu atât mai siguri vom fi. O dată ce se pornește înghețul, va fi pre târziu”, Science Digest

    1975 – Pe coperta reputatei reviste Science News apare o pictură a New York-ului înconjurat de ghețari, împreună cu cuvintele: „Noua Glaciație Sosește”. Apoi, apar următoarele fraze: „Încă o dată, această tranziție ar implica doar o mică schimbare în temperatura globală – 2 sau 3 grade – dar impactul asupra civilizației va fi catastrofic”, Science News

    1975 – „Oamenii de știință se întreabă de ce se schimbă clima terestră; O răcire majoră este larg acceptată ca fiind inevitabilă”, The New York Times

    1976 – „Între 1880 și 1950 clima Pământului a fost cea mai caldă din ultimii cinci mii de ani…A fost o perioadă de optimism…Optimismul a dispărut cu primul val de răcire.. Începând din 1940, iernile au devenit mai lungi, ploile s-au rărit, furtunile s-au înmulțit în întreaga lume…Avansul rapid al unor ghețari a amenințat așezările umane din Alaska, Islanda, Canada, China și Uniunea Sovietică…S-a estimat că răcirea a omorît deja sute de mii de oameni în țările sărace…[Dacă nu vor fi luate măsurile necesare, se va ajunge la] „foamete mondială, haos mondial și probabil război mondial, și acestea ar putea să apară până în anul 2000”,

    Lowell Ponte, 1976, The Cooling. Prentice-Hall. Englewood Cliffs, NY. 306 p.

    • Azi suntem in 2015 . Care din aceste predictii sau evaluari prezentate de dvs ar fi azi considerata mai reala caci asa cum a spus cineva si despre eugenie baze stiintifice despre ereditate exista in continuare si se dezvolta si unele poate ca se trag din lucruri interpretate „corect politic” in epoca lui Hitler si Churchill ele nefiiind nocive in sine(adevarul stiintific nu este nociv , folosirea lui imorala si politicianista este inumana). Adica incercati sa discutti in niste parametrii ceva mai stiintifici si mai exacti, temperaturi, efecte climatice etc.

  14. Precizez încă o dată poziția mea: Încălzirea globală este reală și oamenii sunt parțial responabili pentru ea.

    Dar cuvinte precum „catastrofic”, propoziții precum „schimbările climatice sunt mai rele decît s-a crezut” și pretenții precum „ne apropiem de un punct de cotitură ireversibil în clima terestră” sau „suntem într-o fundătură” (a point fo no return) sunt, după părerea mea, utilizate ca niște arme neghidate cu care autorii lor încearcă să amenințe și să forțeze societatea umană să-și schimbe comportamentul.

    Actuala retorică din jurul schimbărilor climatice este axată pe frică, teroare și dezastru. Această matrice lingvistică polarizează dezbaterea politică despre încălzirea globală, ajungând până la un punct unde incapacitează orice dialog sensibil.

    Un exemplu elocvent îl reprezintă creșterea folosirii sintagmei „climate change deniers”. Căutând pe Google, am găsit +25.000.000 rezultate. Această sintagmă este tipic folosită ca o etichetă pentru toți oamenii care nu acceptă interpretarea standard că umanitatea trebuie blamată exclusiv pentru încălzirea globală și că noi, de aceea, trebuie să reducem dramatic emisiile de CO2. Invocarea semantică a celor care neagă Holocaustul (Holocaust deniers) este adesea explicită și, desigur, reprezintă un puternic curent simbolic subteran în mass media.

    Îmbarcarea pe platforma catastrofică, spoirea cu ramificații ale încălzirii globale și exploatarea fricii de dezastru pot fi bune pentru vânzările de tabloide, captarea audienței și creșterea ratingului. Dar sperieturile dure și nefondate retează șansele unui dialog sensibil asupra argumentelor politice și economice pentru acțiunile climatice propuse acum – și pentru multe alte probleme cu care ne confruntăm în prezent și ne vom confrunta în viitor.

  15. Din nou, Revista Presei:

    GLOBAL COOLING: 1890s-1930s

    The Times, February 24, 1895
    „Geologists Think the World May Be Frozen Up Again”
    Fears of a „second glacial period” brought on by increases in northern glaciers and the severity of Scandinavia’s climate.

    New York Times, October 7, 1912
    „Prof. Schmidt Warns Us of an Encroaching Ice Age”

    Los Angeles Times, June 28, 1923
    „The possibility of another Ice Age already having started … is admitted by men of first rank in the scientific world, men specially qualified to speak.”

    Chicago Tribune, August 9, 1923
    „Scientist says Arctic ice will wipe out Canada.”

    Time Magazine, September 10, 1923
    „The discoveries of changes in the sun’s heat and the southward advance of glaciers in recent years have given rise to conjectures of the possible advent of a new ice age.”

    New York Times, September 18, 1924
    „MacMillan Reports Signs of New Ice Age”

    GLOBAL WARMING: 1930s-1960s

    New York Times, March 27, 1933
    „America in Longest Warm Spell Since 1776; Temperature Line Records a 25-Year Rise”

    Time Magazine, January 2, 1939
    „Gaffers who claim that winters were harder when they were boys are quite right…. weather men have no doubt that the world at least for the time being is growing warmer.”

    Time Magazine, 1951
    Noted that permafrost in Russia was receding northward at 100 yards per year.

    New York Times, 1952
    Reported global warming studies citing the „trump card” as melting glaciers. All the great ice sheets stated to be in retreat.

    U.S. News and World Report, January 18, 1954
    „[W]inters are getting milder, summers drier. Glaciers are receding, deserts growing.”

    GLOBAL COOLING: 1970s

    Time Magazine, June 24, 1974
    „Climatological Cassandras are becoming increasingly apprehensive, for the weather aberrations they are studying may be the harbinger of another ice age.”

    Christian Science Monitor, August 27, 1974
    „Warning: Earth’s Climate is Changing Faster than Even Experts Expect”
    Reported that „glaciers have begun to advance”; „growing seasons in England and Scandinavia are getting shorter”; and „the North Atlantic is cooling down about as fast as an ocean can cool”.

    Science News, March 1, 1975
    „The cooling since 1940 has been large enough and consistent enough that it will not soon be reversed, and we are unlikely to quickly regain the ‘very extraordinary period of warmth’ that preceded it.”

    Newsweek, April 28, 1975
    „The Cooling World”
    „There are ominous signs that the Earth’s weather patterns have begun to change dramatically and that these changes may portend a drastic decline in food production – with serious political implications for just about every nation on Earth. The drop in food output could begin quite soon, perhaps only 10 years from now.”

    International Wildlife, July-August, 1975
    „But the sense of the discoveries is that there is no reason why the ice age should not start in earnest in our lifetime.”

    New York Times, May 21, 1975
    „Scientists Ponder Why World’s Climate is Changing; A Major Cooling Widely Considered to Be Inevitable”

    GLOBAL WARMING: 1990s-?

    Earth in the Balance, Al Gore, 1992
    „About 10 million residents of Bangladesh will lose their homes and means of sustenance because of the rising sea level due to global warming, in the next few decades.”

    Time Magazine, April 19, 2001
    „[S]cientists no longer doubt that global warming is happening, and almost nobody questions the fact that humans are at least partly responsible.”

    New York Times, December 27, 2005
    „Past Hot Times Hold Few Reasons to Relax About New Warming”

    The Daily Telegraph, February 2, 2006
    „Billions will die, says Lovelock, who tells us that he is not usually a gloomy type. Human civilization will be reduced to a ‘broken rabble ruled by brutal warlords,’ and the plague-ridden remainder of the species will flee the cracked and broken earth to the Arctic, the last temperate spot where a few breeding couples will survive.”

    ?????: 2020s?

    RIA Novisty(Russian News & Information Agency), February 8, 2007
    „Instead of professed global warming, the Earth will be facing a slow decrease in temperatures in 2012-2015. The gradually falling amounts of solar energy, expected to reach their bottom level by 2040, will inevitably lead to a deep freeze around 2055-2060,” he said, adding that this period of global freeze will last some 50 years, after which the temperatures will go up again.”

    Quoting Habibullo Abdusamatov, head of the space research laboratory at the St. Petersburg-based Pulkovo Observatory. Full article at http://en.rian.ru/russia/20070115/59078992.html

    Meteorology and Atmospheric Physics 95, 115-121 (2007)
    „Multi-scale analysis of global temperature changes and trend of a drop in temperature in the next 20 years”
    Lin Zhen-Shan and Sun Xian. The School of Geographic Sciences, Nanjing Normal University, Nanjing, P. R. China

    Full article at http://www.springerlink.com/content/g28u12g2617j5021/fulltext.pdf

  16. Citate din Time Magazin

    1923, 10 septembrie: „Descoperirile schimbărilor în energia solară și avansarea către sud a ghețarilor din ultimii ani a dat naștere conjecturilor despre o posibilă instaurare a unei noi glaciații”

    1939, 2 ianuarie: „Bătrânii care spun că iernile erau mai grele când erau ei copii au multă dreptate…meteorologii nu au nicio îndoială că lumea, cel puțin în momentul de față, se încălzește”

    1974, 24 iunie: „Casandrele climatologice devin din ce în ce mai speriate, pentru că aberațiile despre vreme pe care le studiază pot să fie precursorul unei noi glaciații”

    2001, 9 aprilie: „Oamenii de știință nu mai au demult dubii că încălzirea globală are loc acum și că aproape nimeni nu mai pune la îndoială faptul că oamenii sunt cel puțin parțial responsabili.

    2015, 13 decembrie: „Omenirea intră în „Dieta de carbon” după ce aproape 200 națiuni în Paris au aprobat primul acord universal pentru a înțărca Pământul de la combustibilii fosili și încălzirea globală lentă. Nu va fi ușor sau ieftin”

  17. Ministra română a Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, a fost desemnată să reprezinte Uniunea Europeană la negocierile pentru adaptarea la schimbările climatice din cadrul Conferinței ONU COP21 de la Paris.

    Ministra a acordat un interviu publicației Cotidian.ro, din care reiese ceva foarte interesant (pentru mine):

    Ce se va schimba pentru România, dupa COP21?

    Eu îmi doresc, în primul rând, ca în România să se schimbe percepția și să crească interesul pentru astfel de subiecte. Vorbim despre un subiect transversal, care are impact direct asupra tuturor sectoarelor economice, fără exepție.[s.m.]

    Cred că participanții la negocierile prezidate de doamna ministru vor cere să li se mai traducă o dată chestia cu „subiectul transversal”, după care vor conchide, ca jupân Dumitrache: „E scris adânc…”

    • Spusele dnei ministru din paragraful citat, au nevoie de traducere din limba tehnocrata in limba romana.
      Desi, limba tehnocrata a dnei ministru seamana a naibii de bine cu exprimarile multor politicieni.

    • subiectul ăsta ” transversal” m-a teleportat vreo 20 de ani inapoi în timp, cand eram cu toții mesmerizați de „meandrele concretului” emanat de tovarășul Ilici.
      Cred că politicienii români sunt campioni mondiali la vorbit nimic.
      Conferința asta de la Paris a izbit transversal meandrele concretului emisiilor de GHG.
      E un pas înainte …. Cred.
      … Sper.
      …Adică nu știu sigur.
      … Cred că și anul ăsta Maple Leafs va juca în play-offs. Sper.

  18. Ipingescu: Ba nu-i adânc de loc. Nu pricepi?

    Probabil că „impactul subiectului transversal” are legătură cu tăierea dramatică a fondurilor Ministerului patronat de doamna Pașca Palmer:

    The ministry of environment, waters and forests will receive with 1.33 billion less (-65.4%) 704.2 million respectively, from 2.04 billion lei, the share in the GDP reaching 0.09% from 0.29%. (Sursa)

  19. In cateva decade o sa inceapa o noua era glaciara. Pana atunci insa plebeii or sa plateasca bani grei in Carbon Tax….hehe, e big business.
    Cine mai scoate capul din propaganda media, si mai cauta si alte surse, legat de activitatea vulcanica si miscarile curentilor oceanici poate sa vada limpede „hoax”-ul Incalzirii Globale. OOOps, nu mai e trendy….au schimbat placa pe Climate Change, pt ca in ultimile doua decenii temperaturile nu au mai crescut asa de mult pe cat a crescut CO2-ul. Ceva e fishy si le periclita afacerile la baietii cu bani.
    Asa ca, dragi concetateni ai acestui Pamant, pregatiti-va sa platiti si mai mult pt un fenomen natural si ciclic, Schimbarile Climatice. Ohhh the horror.

  20. Jenant articol, penibil de superficiala demonstratie. Sunt deceptionat de dl Cranganu pe care l-am citit pana acum cu interes. Aceasta este ultima data.
    A nega din cateva fraze evidenta de sub ochii fiecaruia dintre noi precum si raportari din reviste de specialitate prestigioase este nepotrivit pentru un om educat. De ce as crede ca acele nenumarabile raportari sunt manipulate? doar pentru ca asta s-a mai intamplat (foarte rar)? ma refer, evident, la zilele mai apropiate de noi, nu la perioade indepartate cand barierele stiintifice erau mai putin riguroase. De aceea cred ca acesta este un articol propagandistic si ma intreb cui serveste? Celor numiti de autor la ultimul punct in niciun caz.
    Da, au fost si cateva manipulari in sensul supraaprecierii incalzirii globale. Anuleaza acest fapt realitatea?
    Singurul suport al tezelor dvs sunt articolele din cateva ziare / reviste nespecializate?

  21. Deci, Scara se sprijina totusi pe CeVa!
    Inteligenta noastra specifica ne spune ca toate se vor putea rezolva de la sine, daca ne gandim la ceilalti semeni mai mult decat cum ne-am gandit la proprii nostri compatrioti dupa 1945, si victoria comunismului in lume, ca cetateni ai statelor dezv, demo si prospere la Scara GLobala.
    (iata la ce e bun un rival systemic la scara GLobala -> ne obliga sa nu ne pierdem timpul cu prostii si sa ne concentram doar pe cele care conteaza si ne definesc.

    • Deși la partea cu ”fraud” sunt de-acord cu James Jensen, majoritatea oamenilor au totuși bunul simț natural de a folosi resursele mai ieftine. Probabil că la nivel planetar sunt câteva sute de oameni care și-ar dori să vadă străzile pustii ca în 1973, însă așa cum spuneam cu altă ocazie, problema lor e practic treabă de psihiatri :)

  22. Un foarte interesant articol explică posibilele modalități de a constrânge creșterea temperaturii globale sub 1,5°C – un ideal conținut în recentul document COP21.

    Autorul argumentează că circa 10 miliarde tone CO2 ar trebui îndepărtate anual din atmosferă și stocate până la sfârșitul secolului, fie prin bio-energie cuplată cu captură și stocare, fie prin captarea directă a CO2 din aer, urmată de stocare. Re-împăduriri masive vor fi, de asemenea, necesare. Dacă infrastructura va fi disponibilă, secolul al 22-lea ar putea fi oferi posibilitatea de a scade nivelul de CO2 sub un nivel care ar corespunde cu 1,5°C.

    Pe lângă dependența masivă de captarea și sechestrarea CO2 pentru atingerea nivelului ideal de creștere a temperaturii, un astfel de plan va necesita o reconstrucție totală a sistemului energetic în doar 40 de ani. Aceasta va include întreg sistemul industrial, întreg sistemul de trasnport și întreg sistemul de producere a energiei. Vor trebui găsite soluții alternative pentru multe produse actuale bazate pe petrol și o nouă industrie, pe scară largă, a hidrocarburilor sintetice va fi necesară pentru aviație și transporturi marine. Aviația va fi partea dificială.

    Deoarece agricultura este în cea mai mare parte un sistem bazat pe emisii bio, va trebui, fără îndoială, găsită o soluție pentru emisiile de metan. Miliardele de vaci, oi, cămile și cai, precum și toate orezăriile din Asia și alte țări, vor trebuie „adaptate” :-)

    În timp ce cazul celor 1,5°C are relevanță dintr-o perspectivă climatică, el mai trebuie și demonstrat dintr-o perspectivă a implementării, fezabilității și costurilor.

    • Siemens s-a oferit deja să capteze carbonul din atrimosferă și să-l îngroape în pământ. Tehnologia e disponibilă, dacă se vor găsi guverne dispuse să plătească pentru asta :)

      Însă lucrurile nu așa se rezolvă. Mai multe reactoare nucleare (peste câteva zeci de ani poate inclusiv unele bazate pe fuziune) vor produce destulă energie electrică pentru a mai da o pauză termocentralelor pe cărbune. Iar automobilele electrice, cu baterii mai eficiente decât cele de azi, vor renunța și ele să mai emită CO2 în atmosferă, funcționând pe baza aceleiași energii electrice.

      Chiar și jet-fuel se poate fabrica din apă de mare dacă e disponibilă suficientă energie electrică. Am mai vorbit despre acea tanti care se ocupă de asta pentru portavioanele americane din Pacific, ea a încercat să capteze și CO2 din atmosferă, însă nu e destul de mult :)

      Cererea globală de petrol poate crește liniștit, dacă o parte din ce în ce mai mare din el e obținut din apa de mare. Se va recircula astfel dioxidul de carbon deja existent, fără a mai arde milioane de tone de cărbune și reducând cantitățile de petrol natural extrase. Toate astea sunt perfect realizabile dpdv tehnologic, însă eliminarea a 10 miliarde de tone de CO2 din atmosferă cu instalații de captare construite ca scop în sine reprezintă pur și simplu o aberație.

    • Ei da asta este o cheste concreta caci se stie foarte bine ca productia principala de CH4 este data de biosfera.
      PS. Dar pana una alta, cred ca solutia solutiilor in acord si cu Malthus este cresterea controlata si foarte foarte lenta (ideal stopata si chiar inceputa a fi scazuta in mod lent , natural) a acelui termen P .

      • „Teoria” lui Malthus e o prostie fără nicio bază, omenirea n-ar fi ajuns în veci la 7 miliarde dacă Malthus ar fi avut dreptate. Mai în zilele noastre, există ”legea lui Moore”, invocată de asemenea în totală necunoștință de cauză. Dar Moore e miliardar pentru că a creat Intel și și-a îndeplinit propria profeție, în timp ce Malthus bătea câmpii și atât :)

      • @ ion adrian – Malthus nici n-ar fi visat la o producție de 8.500 kg de grâu la hectar, de aceea bătea câmpii cu foametea. Astăzi e jenant să-l mai invocăm pe Malthus: o economistă daneză din secolul XX, Ester Boserup, a arătat clar că numărul populației determină metodele folosite în agricultură, nu metodele din agricultură determină numărul populației, cum pretindea (și probabil chiar credea sincer) Malthus.

        Iar realitatea i-a dat dreptate doamnei: mecanizarea agriculturii a făcut minuni, procentul populației ocupate în agricultură este extrem de redus în lumea civilizată, iar terenurile necultivate, lăsate să se odihnească, însumează suprafețe foarte mari. Nimeni nu e nebun să cultive 2.000 de hectare, dacă îi ajunge producția de pe 800

        • Harald tu stii ce spune Malthus ca in rest te vad ca iti inchipui ca stii cate ceva?De fapt pari a fi una din subrasele dincare se prasesc talibanii de toate soiurile. Din pacate nu esti singur pe aici.

  23. Fundamentul Acordului de la Paris sunt așa-numitele Contribuții Intenționate Determinate Național (Intended Nationally Determined Contributions) de către fiecare țară semnatară. Pe baza acestor intenții – nu obligații ! – se speră că, în următorii 15 ani, va avea loc o reducere a emisiilor CO2 generate de arderea combustibililor fosili. Va fi posibilă această reducere? Să analizăm niște cifre recente.

    International Energy Agency (IEA) a publicat un Raport Special – Energie și Schimbări Climatice -, dedicat Conferinței de la Paris. Raportul afirmă că:

    Cererea globală de petrol va atinge 99 milioane barili pe zi în 2030, reprezentând o creștere de circa 9% față de prezent.

    Cererea globală de gaz natural va crește în 2030 cu circa 30%.

    Emisiile de CO2 din sectorul energetic vor crește cu 8%, ajungând la 34,8 Gt.

    Contribuția combustibililor fosili în sectorul energetic va scădea, dar în 2030 va fi, totuși, de circa 75%.

  24. @ Dl Constantin Cranganu, dl Vlad si dl Felician

    Vad ca articolul a starnit multe discutii si este si normal fiind un subiect important si avand in subtext efecte economice foarte mari precum si interese banesti de asemenea foarte mari si cum nimeni nu este exonerat ab initio de banuiala de a fi in serviciu comandat si legat de ce spuneti despre “ostracizarea” oamenilor de stiinta dupa exprimarea unor opinii care nu sunt majoritare va intreb alaturi de Felician daca se stie cati din ei o fac din convingere si cu argumente factuale si stiintifice si cati sunt platiti sau santajati sa faca asta?
    In ce masura traim o isterie de tipul celei perioadei acreditarii teoriei rasiste a eugeniei sau doar unora li se pare ca ar fi astfel? In acest context reluand cele spuse de Felician, „ incalzirea globala curenta, cauzata de arderea combustibililor fosili si foarte probabil cauzatoare de fenomene climatice extreme, este un lucru dovedit factual si stiintific si negat cu vehementa de acele interese care au de profitat in continuare de pe urma utilizarii combustibililor fosili in dauna tuturor”, cat adevar este in aceasta asertiune si de ce?
    Intrucat in asemenea zone de interes asa trebuie sa se puna problema, adica asemeni unui procuror pentru care prin natura meseriei primeaza suspiciunea cred ca trebuie sa incercam sa separam cele cateva posibilitati care impart participantii comentatori sau cercetatori in persoane interesate si deci subiective sau in orisice caz nonobiective si cei de buna credinta care deasemeni sunt din cei care pot participa cu rigoare sau sunt doar chibiti(uneori si chibitul o nimereste) cat si adepti al scenariilor conspirationiste de fapt politice in ambele sensuri cum ar fi o multime din cei care fara argumente stiintifice sau macar pragmatice de tipul „asta am patit-o si eu”, isi dau cu parerea pro sau contra unor idei exprimate de dvs sau altii care incearca o discutie argumentata cat de cat.
    Exista si teorii cum a fost eugenia(un soi de rasism al ereditatii, de care azi ne este rusine, dar care erau cotate cu valoare de adevar din cauza unor mari erori stiintifice sau mai degraba unei mari ignorante de acest fel (se pot produce si din astea, adica nu suntem aprioric scutiti de asa ceva) dar nu numai asta dar si de ex geocentrismul … Problema care este cu astfel de teorii se refera la efectul lor social, de ex. geocentrismul nu a fost atat de important pe vremea lui caci la fel traia omenirea si daca pamantul se invartea in jurul soarelui sau soarele in jurul pamantului si oricum stiinta a evoluat astfel incat sa nu fie respectiva teorie eronata o frana efectiva.
    Dar o teorie sociala eronata si care afecteaza direct fiinta umana si sistemul socio-economic. precum socialismul stiintific adica marxism-leninismul aplicat, produce ceea ce stim ca a produs chiar si in stiinta(vezi lasenkoismul deja referit aici)
    Aici insa este vorba de stiintele naturii de fizica, chimie, biologie, de geostiinte si deci discutia are totusi coordonatele stiintelor exacte in care criteriul falsificabilitatii teoriei este mult mai usor de aplicat.
    Este insa posibil ca, comparatia pe care o face dl Cranganu intre corectitudinea politica eugenica(care actiona intr-un singur sens) si cea a incalzirii globale(care poate actiona nociv fetisizand oricare din sensuri) sa nu fie lipsita de substanta
    De aceea si indiferent de toate colateralele, credem ca peste toate criteriul adevarului primeaza si o propozitie este fie adevarata fie falsa indiferent de emitent si de scopurile cu care acesta o emite.
    In acet sens voi incerca sa-mi dau si eu cu parerea acum dupa ce atatea opinii s-au exprimat ceea ce desigur ca ma ajuta foarte mult.
    Voi folosi metoda aplicata de Vlad cu care intr-o anume masura sunt de acord, adica sa iau cele 7 puncte abordate de dl Cranganu intrebandu-l atat pe dlui cat si pe oricare din cititori.

    Asadar:
    1) Dle Cranganu. intreb daca au dreptate cei care aici referindu-se la perioada contemporana noua, in care si dvs spuneti ca actualul episod de încălzire globală are în mod cert și o componentă umană, actionand odata cu debutul revoluției industriale și arderea combustibililor fosili , indica anume valori ale incalzirii global precum cele indicate de dl Vlad, care sunt mult peste cele date de cauzele obiective si independente de vointa omului si activitatile acestuia pe planeta?
    Are dreptate Felician cand spune ca incalzirea globala curenta, cauzata de arderea combustibililor fosili este foarte probabil cauzatoare de fenomene climatice extreme ca fiind un lucru dovedit cu claritate?
    Oricum asa cum spun si altii personal si fara sa cunosc pe atunic termenul de efect de sera, acum vre-o treizeci de ani vara, fiind in Bucuresti , am spus ca ma simt ca intr-o sera, asadar nu asistam la o egalizare a temperaturilor intre anotimpuri cel putin la noi ci la varfuri de vemperatura(canicula) si seceta vara cu seceta prelungita si in celelalte anotimpuri unde se pare ca se egalizeaza intr-o anume masura temperaturile(si de atunci lucrurile continua similar) dar ce spun eu nu este stiinta ci impresie personala subiectiva, dar care este in acelasi sens cu fenomenul incalzii globale si nu invers.
    Repet ce am mai spus intr-o postare mai veche, cum ca ce facem noi se poate suprapune peste ce face natura, ca o picatura intr-un pahar desi daca datele date de Vlad sunt reale atunci lucrurile par sa stea invers, adica ce facem noi a umplut paharul, iar ce vine de la natura chiar daca in mod inexorabil si continuu are o rata de crestere mult mai mica decat ce producem noi, va actiona ca picatura care il da mereu peste margine.
    Mai exista si faptul ca unii susin ca actualmente trendul natural momentan este de racire . Asa o fi?
    Desigur ca trebuie anticipat ritmul si magnitudinea efectelor, de ex in cat timp New-York ar fi inundat, sau ghetarii topiti si cu ce efecte si ce se intampla cu biosfera in timp, ritm si specii etc?
    Dar asta inseamna sa faci stiinta si nu politica, nu-i asa?

    2) De acord cu dvs ca exagerarile nu sunt bune, desi uneori „paza buna trece primejdia rea”, dar ce spuneti este prea vag si interpretabil ceea ce s-a si intamplat in discutiile ce au avut loc. Este nevoie de dovezi privind aceste exagerari.
    Desigur trebuie sa separam efectele punctuale sau zonale care se rezolva punctual sau zonal prin reducerea poluarii punctuale sau zonale, dar raman efectele nocive globale sau astea nu exista?Atunci exemplele ce se dau sunt eronate? Nu se topesc ghetarii? Nu sunt inundatii neobisnuite? Este o exagerare sa spui ca fenomenele climatice par a fi scapat de sub control cum spune Vlad?
    La toate astea trebuie raspuns, dar nu doar cu opinii ci cu argumente solide, caci subiectul merita si dvs sunteti specialist?
    Si daca intre incalzirea locala si clima este o legatura cauzala atunci ce concluzie putem trage?
    Cu propozitia proverb: cine seamana vant culege furtuna nu rezolvam nimic :)

    3) Desigur „vara nu-i ca iarna” ca sa citez din cei clasicizati inca din viata :)
    Si care sunt solutiile alea ieftine si simple? Nu trebuie oare sa facem, ce putem face azi dezvoltandu-ne cat putem de repede ca sa putem face mai mult si mai bine in viitor?
    Oare si simple economii la deplasari inutile ale unora care parca s-ar fi nascut in masina sau au sase picioare, patru fiind rotile nu ar fi si asta o cale. Sau economisirea apei sau…sau…?E greu dar nu imposibil si sunt metode economice de reglaj.

    4)Or fi si alte probleme importante sau poate mai importante(apa cu certitudine este una, dar si aerul si astea sunt Slava Domnului poluate cat cuprinde) dar unele nici macar nu sunt independente in lantul cauzal de incalzirea globala. Aici este intru adevar Vlad si chiar in totalitate. Astept un exemplu din cele 19 care sa nu fie corelabil si cu schimbarile climatice.

    5) Si aici are dreptate Vlad chiar daca desigur trebuie avuta in vedere si scaderea pe toate caile a nivelului de saracie inclusiv prin scaderea ritmului de crestere al populatiei caci Malthus a gresit doar in tremeni cantitativi si nu din punct de vedere principial, calitativ.

    6) De discutat problema si sunt in acord cu ce scrie Vlad. Sa nu ramana simple loznci spusele dvs.

    7) Nu sunt categoric in aceasta chetiune si deci sunt deaemenea in acord total cu ce scrie Vlad

    Dle Cranganu.
    Acum daca ati dori o discutie corecta si fundamentata cat de cat stiintific ati porni de la acestea si ati sctie un nou articol in care sa va detaliati cele 7 puncte tinand cont si de acestea aparute pe blog. Daca nu sunteti de acord le contraziceti dar simpla ignorare este neprofesionista.

    Numai bine

  25. OFF-TOPIC

    Polonia cumpără gaz natural lichefiat în încercarea de a-și diversifica portfoliul energetic și a reduce importurile din Rusia

    După ce exploatarea gazelor de șist nu a produs rezultatele scontate, Polonia a decis să importe gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar.

    Primul tanc gazeifer – gigantul Al Nuaman, cu circa 200.0000 metri cubi GNL, a sosit vineri, 11 decembrie, în portul polonez Swinoujscie. Gazul va fi utilizat pentru începerea operațiunilor de la terminalul Swinoujscie, care va fi complet funcțional la mijlocul anului 2016. Este cel mai mare terminal GNL din Marea Baltică și unul dintre cele mai importante din Europa.

    Polonia, care în prezent depinde de Rusia pentru circa 60% din nevoile sale de gaz natural, a semnat un contract pe 20 de ani cu Qatarul pentru importul de GNL.

    Polonia intenționează să livreze o parte din GNL într-un gazoduct pe care îl dezvoltă cu alte țări din regiune, lovite și ele de politica de export a Rusiei.

    Ministrul Afacerilor Maritime, Marek Grobarczyk, a spus că terminalul este important pentru diversificarea surselor de energie ale Poloniei și va ajuta negocirea prețurilor gazului cu Rusia.

    În prezent, Polonia plătește Gazprom-ului unul dintre cele mai mari prețuri de import din Europa.

  26. doamna ajunge in rai, magazinele sint inchise iar cheia este un cuvint magic
    nu stiu ce sa zic, resursele nu sint infinite iar habitatul uman limitat. protozoarele nu tin cont de cit de intinsa este baltoaca, vor descoperi (prea tirziu) abia cind se va termina apa. creierul lui arhimede era mai putin dezvoltat decit al lui hawking ? si ar mai fi ceva , cantitatea nu inseamna calitate, iar in situatiile limita se reactiveaza instinctele primare. harald (the king) sa iasa din lumea paralela, nu va alerga in veacul urmator suta de metri intr o secunda si nici inchis intr o capsula va trai vesnic in andromeda :)

    • Exista de fapt o singura resursa: energia. Iar ea este practic infinita, in raport cu specia umana. Pentru a afirma „resursele nu sunt infinite” e neaparata nevoie de cineva care nu constientizeaza ce cantitati imense de energie sunt disponibile pe planeta, in sistemul solar sau in galaxie. E ca si cum furnicile dintr-un musuroi ar crede ca tot teritoriul existent e cel pe care l-au explorat ele :)

  27. DE CE ȘTIINȚA POLITIZATĂ ESTE PERICULOASĂ? PARTEA A II-A

    EPA A ÎNCĂLCAT LEGEA, FĂCÂND PROPAGANDĂ PE REȚELELE DE SOCIALIZARE
    UNEI LEGI CONTROVERSATE, PROPUSE DE PREȘEDINTELE OBAMA

    Agenția federală pentru protecția mediului (EPA) din SUA s-a angajat într-o „propagandă mascată” atunci când a intoxicat rețele de socializare cu mesaje prin care solicita suportul public pentru legea controversială a Președintelui Obama, prin care acesta intenționa să protejeze mai bine rîurile și lacurile naționale – au conchis inspectorii de audit din Congres.

    Hotărârea aparține Oficiului de Control al Guvernului (the Government Accountability Office – G.A.O.), care a deschis o anchetă după un raport publicat în The New York Times.

    Agenția EPA a violat de asemenea și legea anti-lobby când unul din ofițerii ei pentru afaceri publice a postat un mesaj pe un blog, spunând că el este un cititor obișnuit, care nu vrea „să se îmbolnăvească din cauza poluării” și a inclus un link către un grup de activiști, care cer publicului „să spună Congresului să-și oprească amestecul în dreptul nostru la apă curată”.

    G.A.O. a cerut EPA să afle câți bani a cheltuit staff-ul Agenției, implicat în aceste violări, și să raporteze inspectorilor de audit. EPA nu a comentat încă raportul G.A.O. pulbicat azi dimineață.

    „Aspectele descoperite de G.A.O. confirmă ceea ce am suspectat de multă vreme, că EPA va recurge la măsuri extreme și chiar va viola legea, ca să promoveze agenda activiștilor de mediu” a declarat astăzi Sen. Jim Inhofe (R-OK), președintele Comitetului Senatorial pentru Mediu și Lucrări Publice.
    ==========================================================

    Dacă nici în EPA nu mai putem avea încredere, e rău de tot…

  28. Todd Stern, Trimisul Special și Negociatorul Șef al Statelor Unite pentru Schimbări Climatice la COP21 a declarat acum 2 minute într-un interviu pe NPR că cel mai dramatic moment al întregii Conferințe de la Paris s-a petrecut sîmbătă dimineața, cu doar câteva minute de semnăturile finale: a descoperit o propoziție conținând cuvântul „shall” pe care a insistat enorm, și a reușit, să-l schimbe în „should”. După care, a semnat documentul.

    Doamna din balada lui Led Zeppelin știa ea ce știa când spunea că, uneori, cuvintele au două înțelesuri.

    Personal, sunt încântat că, cu modestele mele puteri, am intuit că jocul celor două cuvinte este de o importanță vitală pentru Acordul COP21.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro