Home » Economie »Financiar »Societate/Life » Citesti:

Aberatia economica a momentului: salvarea de rate a romanilor

Cristian Paun februarie 5, 2014 Economie, Financiar, Societate/Life
27 comentarii 2,318 Vizualizari

Romanii, ca multi altii, au iubit si iubesc traiul pe credit. Invata cu greu o lectie economica de baza, cum ca inainte de a cumpara un bun de folosinta indelungata e bine sa pui bani deoparte, sa economisesti adica. Orice roman de rand si-a utilat casa cu plasme sau mobila in rate, si-a luat masina pe care sa o tina cuminte langa bloc cu care sa mearga la final de saptamana dup provizii la rude la tara si, daca nu a apucat un apartament cadou de la stat, si-a luat chiar apartament dupa posibilitati (incluzand aici si Prima Casa de la stat).

Creditul nu e neaparat ceva rau sau ceva irational sau imoral. A lua ceva pe credit inseamna ca iti asumi constient faptul ca vei sacrifica consumuri viitoare pentru un consum prezent. Este mecanismul de baza al oricarei operatiuni de creditare. Iti asumi faptul ca in viitor vei avea probleme cu consumul viitor de la care va trebui sa te abtii. Este un lucru normal care face parte din procesul de creditare. Iti asumi inclusiv riscul de a nu putea rambursa creditul fata de banca. Toate aceste lucruri trebuie percepute corect de catre cel care doreste sa duca o viata pe credit. Creditul nu vine la pachet doar cu placerea de a avea plasma ta, masina ta sau casa ta. Vine la pachet si cu neplacerea ratelor platite la banca (principal si dobanda deopotriva).

Guvernul, in foame de voturi si intr-o evidenta prabusire de popularitate, s-a gandit (inclin sa cred ca nu prea mult) sa vina chipurile in sprijinul consumului din piata. Este evident de ce: la buget e foame de bani iar TVA este cea mai importanta taxa. Ori daca nu consuma romanii, nici guvernul nu are ce TVA sa incaseze, un TVA nesimtit de 24% printre altele. Ce frumos ar fi ca romanii nu numai sa inceapa sa consume dar sa reinceapa sa consume pe credit de la banca. Problema e ca ei au deja credite pentru care sunt mult prea saraci sa le mai ramburseze. Saraci pentru ca, fie si-au pierdut locurile de munca, fie li s-a taiat dramatic din salariu ca urmare a prabusirii pietei interne pe fondul unor masuri economice dezastruase patronate din umbra de un guru al falimentelor nationale – Fondul Monetar International.

Romania are cea mai mare rata a creditelor neperformante din Uniunea Europeana in momentul de fata, depasind Grecia (21% in medie dar sunt banci care trec de 30%, si nu banci mici). Credite pe care bancile trebuie sa le dubleze cu provizioane blocate care ar afecta lichiditatea lor. Nu e neaparat o problema acest lucru pentru ca BNR  a tot redus dobanda la care aceste banci se adapa cu lichiditate mirosind a cerneala proaspata.

Deci ce si-au spus guvernantii, bancherii si bancherii centrali tutelati de FMI: sa vina cu o masura nastrusnica ce impusca mai multi iepuri deodata. Iertarea de rate va face ca bancile sa isi mai revina din blocajul in care se gasesc. Iertarea de rate va aduce voturi in plus de la cei cu rate. Si iertarea de rate va lansa, chipurile consumul si, de ce nu, consumul pe credit de la banca. Niste calcule meschine care nu duc la nimic bun.

De ce?

1. Pentru ca daca banii vin din iertarea de la plata a impozitului pe venit datorat statului ea e posibila doar mentinand alte taxe mari (TVA la 24%) sau introducand taxe noi (supra-acciza la carburanti). Deci unii (cei care au masini de exemplu) vor consuma mai putin ca statul sa faca un cadou gratuit altora iertandu-i de taxe. Per total consumul nu va creste semnificativ, doar isi va modifica structura.

2. Ce nu observa guvernantii (desi m-as fi asteptat de la unii economisti cu staif din guvern) e ca vorbim nu de consum ci de o potentiala cerere de consum care ar putea creste. Daca creste cererea dar nu exista productia suficienta consecinta va fi nu un consum mai mare ci o inflatie mai mare (bunurile sunt mai rare). Mie nu mi se pare ca Romania e tara unde mediul de afaceri e unul foarte prietenos (mai ales cu ultimele taxe pe stalpi). Tocmai de aceea e periculos sa sustii cererea de consum si nu productia locala.

3. O consecinta legata de a doua observatie este cresterea importurilor si adancirea deficitelor comerciale. De ce? Pai daca cererea de consum creste (si nu consumul cum spunea Premierul si unii din ministri) si productia nu creste atunci vor creste bunurile oferite din import pe fondul cresterii preturilor. De aici apar alte probleme: deficit comercial, cerere mai mare de valuta si, implicit, deprecierea cursului de schimb.

4. Daca presupunem ca exista fonduri pentru o astfel de masura si bugetul nu s-ar dezechilibra masiv prin iertarea de rate a unor romani nu inteleg de ce nu s-a introdus de la inceputul anului reducerea de CAS sau de ce nu s-a redus cu cateva puncte procentuale TVA. Mi se pare mult mai logic si mult mai normal, daca vrem sa stimulam consumul (pentru unii romani) sau plata ratelor (pentru altii) sa reducem fiscalitatea. Adica statul sa fie preocupat sa ne reduca datoria fata de el nu datoria unora fata de banci.

5. Nu stiu de unde a presupus cel ce a propus o astfel de aberatie ca daca statul imi pune pe noptiera niste bani (banii de rata) eu voi folosi banii cu care raman din salariu pentru consum. Poate ca ii voi economisi pentru ca am vazut ce rau e sa traiesti pe credit. Sau poate ii voi specula la bursa. Nimeni nu poate cunoaste dinainte care va fi comportamentul indivizilor cadorisiti cu niste bani aparent gratuiti.

6. Ramane problema tiparirii acestor bani. Nu e clar daca scutirea de impozit provine din bani deja proiectati in buget sau statul se va imprumuta la randul sau prin sistemul titlurilor de stat de la banca centrala. Ieftin si rapid. Daca da atunci tiparnita va juca un rol fundamental in preluarea la buget (temporar) a ratelor romanilor. De aici nu mai e decat un pas pana la inflatie. O piata pe care o inunzi cu bani creati din nimic nu o va duce foarte bine.

7. Evident ca sunt si alte probleme aditionale. Chiar trebuia iertat oricine de rata la banca? Oare nu se pune problema si pentru ce a luat credit cineva? De cate credite poate fi iertata o persoana? Ce facem cu cei care acum au salariu mediu cu cateva sute de lei peste pragul anuntat si care se duc si cer angajatorilor o reducere de salariu, o plata a diferentei la negru si incasarea ratei de la stat? Ce facem cu cei care au si alte venituri in afara de salarii? Oare normele metodologice vor acoperi toate aceste spete la care guvernantii sunt sigur ca nu s-au gandit.

In concluzie, nu cred nici in ruptul capului ca aceasta masura are vreo treaba cu consumul nostru. Grija guvernantilor pentru consumul nostru e clar una disimulata. De fapt ei sunt ingrijorati pentru ca nu incaseaza la buget taxele aferente consumului nostru si nu au ce sa cheltuiasca mai apoi cu prietenii lor, intru profitul si bunastarea lor. Evident ca exista si frica ca romanii nu ii mai vor vota pentru ca nu mai au ce sa le promita. Si iaca aberatia de care vorbim.

Ar trebui sa ne trezim din letargie si sa nu mai dam crezare acestor guvernanti care au uitat de promisiunile din campanie si care acum vin cu smecherii ieftine de duzina care se vad din avion ce damf electoral au. Avem motive suficiente sa nu ii credem ca ne vor binele: autostrazi nu avem, TVA nu a scazut, CAS nu a scazut, economia nu a crescut suficient ca sa se vada si in buzunarele noastre.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "27 comments" on this Article:

  1. Harald spune:

    Degeaba căutați argumente raționale de dreapta împotriva unei măsuri electorale de stânga :P

    Situația creditelor nu trebuia să ajungă deloc aici, iar dacă tot a ajuns, băncile ar fi trebuit să se comporte ele rațional, nu să inventeze noi comisioane pentru eliminarea cărora să fie nevoie de acțiuni în justiție. În România, băncile fac cămătărie legală, nu creditare, așa că o astfel de măsură arbitrară din partea guvernului face ca băncile să primească exact ceea ce merită.

    Chiar dacă scopurile guvernului sunt electorale.

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Adevarul e ca m-am gândit si eu ca sa ii las in pace. Dar auzind argumentele aberante de cealaltă parte nu m-am putut abtine. Oamenii astia cred ca daca fiecare dintre noi ne trezim cu un pachet de bani pe noptieră cadou suntem mai bogați. Bogăția si sursa ei sta in alta parte. Banul ar trebui sa fie doar un mijloc de facilitare al schimbului nu un instrument de manipulare ieftină electorală. Ce s-au gândit: daca punga electorală e interzisă de lege hai sa inventam altceva. Plătim noi rata la plasma lui X si a lui Y ca sa mai poată sa își i-a inca una tot pe credit de preferat. E ca si cum i-am aduce o plasma cadou in preajma alegerilor nu.

      Aici nu mai e vorba de stânga sau de dreapta. E mai mult de atât…

      Păcat de incultura economică a celor care votează. Si ei si noi știm ca ne racim gura de pomana. Altfel nu ar veni cu astfel de smecherii. Lupta ideologica a fost pierdută demult. Iar in România nu a avut loc niciodată cu adevărat.

      • Harald spune:

        Realitatea e mai nuanțată, totuși. Revoluția Islamică din Iran nu a apărut din senin și nici datorită carismei lui Khomeini, ci datorită modului cum trăiau cei mai săraci oameni pe vremea șahului. Iar asta e foarte valabil astăzi în România, așa a apărut suportul popular incontestabil pentru USL.

        Pentru o persoană educată, sunt foarte simplu de sesizat mistificările USL, dar pentru aceeași persoană educată, ar fi trebuit să fi fost la fel de simplu de sesizat inadecvarea politicilor promovate de Emil Boc. O guvernare de dreapta (atât cât înseamnă ”dreapta” în România) nu înseamnă să lași băncile să spolieze populația în numele profitului propriu. Și nu e vorba numai de bănci, companiile de telefonie sau de utilități publice se comportă într-un mod în care orice judecător din Germania sau din UK i-ar trimite la plimbare, dar în România executarea silită se încuviințează cu cea mai mare larghețe.

        Astfel că în prezent, muniția electorală i-a fost oferită USL-ului exact de către precedenta guvernare. Cam asta-i.

    • iosiP spune:

      @Harald, problema este ca nu bancile vor avea de suferit: ele isi vor primi banii in continuare, doar ca nu de la debitori ci de la bugetul statului (adica din banii tuturor).
      Cel mult, statul va putea negocia pentru a nu plati comisionul de risc, in conditiile in care bonitatea sa nu poate fi pusa la indoiala.

      Prin urmare, vorbim de o masura prin care intreaga populatie platitoare de taxe va achita (indirect, prin bugetul statului) o parte din datoriile beneficiarilor acestei legi. Consecintele? Cresterea taxelor (sau introducerea unora noi) si/sau reducerea sumelor disponibile pentru alte domenii (invatamant, sanatate, infrastructura etc.).

      Sau mai pe romaneste, unii vor muri prin spitale din lipsa de medicamente ca sa-i plateasca lui ‘nea Gogu plasma si masina!

      • Harald spune:

        Eu cred că povestea asta cu plasma e mai degrabă genul de propagandă demnă de Antena 3. Am prieteni în RO care plătesc rate în neștire, dar nu știu pe niciunul care să mai aibă ceva de plătit în 2014 fiindcă și-ar fi luat plasmă în 2007.

        Înțeleg că e frustrant să-ți plătești la timp ratele și să vezi că alții primesc facilități, dar hai să nu punem pe seama plasmelor toate creditele bancare. Încercați să discutați cu persoane reale, vedeți cum au folosit banii din acele credite de nevoi personale luate pe 10 ani și s-ar putea să aveți unele surprize, ca să zic așa.

        • Un prieten spune:

          Nu este relevant ce au facut beneficiarii de credite cu banii, problematica este aprecierea eronata a posibilitatilor de rambursare. In multe situatii cauzele constau in caderea economiei, masurile de ajutor trebuie sa vizeze revigorarea acesteia cu efecte benefice intregii societati.

          • Harald spune:

            Continui să cred că băncile se aflau într-o poziție mult mai bună de competență pentru a aprecia dacă solicitantul poate sau nu rambursa creditele. Așa cum spune cam vulgar o vorbă românească, ”prost e cine dă, nu cine cere”. Cu excepția cazurilor penale (adeverințe false de venit și alte alea) e de înțeles ca solicitantul să-și supraevalueze posibilitățile de a returna creditul, că dacă ar fi mai competent și responsabil, ar fi deponent la bancă, nu ar fi în postura de a solicita credite.

            După părerea mea, creditele astea de nevoi personale ar fi trebuit să fie excepții pentru situații speciale, nu o modalitate de a trăi 3 sau 6 luni peste posibilitățile reale. Dar băncile erau cele care ar fi trebuit să ofere credite cu mai multă reținere, iar statul ar fi trebuit să împiedice abuzurile ulteriore ale respectivelor bănci. Cele mai multe contracte de creditare din RO ar fi inacceptabile în Germania sau în UK datorită prevederilor legale și agențiilor de supraveghere, nu datorită faptului că ar fi solicitanții mai responsabili (deși și asta e valabil într-o oarecare măsură).

    • Prostu' satului spune:

      “o astfel de măsură arbitrară din partea guvernului face ca băncile să primească exact ceea ce merită. ”
      Nu-nteleg ce vreti sa spuneti. S-ar spune ca sugerati ca bancile sunt cumva pedepsite prin aceasta masura.
      Mie, dimpotriva, mi se pare ca asta e o masura pe care bancile au toate motivele s-o aplaude cu toate membrele din dotare – in loc sa alerge dupa X si Y cu multe si mici credite neperformante, sa se complice cu executari silite etc., etc., etc., acum vine statul si le da dintr-o intorsatura de condei jumatate din bani inapoi. Exact situatia in care, fara sa generalizam, bancile din Romania se complac de-un sfert de secol – ce sa ne batem noi capul cu clienti, riscuri etc., mai bine imprumutam statul.
      Dar e adevarat ca n-am fost prea atent la detalii, deci e posibil sa nu fi inteles mecanismul.
      Asadar, gresesc?

      • Prostu' satului spune:

        P.S. Nu mai e nevoie de raspuns; am facut ce trebuia sa fi facut inainte de-a posta – m-am lamurit cat de cat cu privire la mecanismul electoratei.

      • Harald spune:

        O să vedem forma exactă în care se va aplica, dar impresia mea este că băncile vor primi doar jumătate din ratele curente în primii 2 ani, deci nu văd ce motive ar avea să se bucure. Băncile nu aleargă după micile credite restante, vând portofoliul de credite neperformante de-obicei, iar executările silite și celelalte măsuri le aplică de fapt cumpărătorii acelui portofoliu neperformant. Am rămas cu impresia că la fel stau lucrurile și în RO., doar la creditele ipotecare par să se ocupe de neplata lor direct băncile.

  2. Red spune:

    Poate n-am inteles eu bine dar propunerea guvernului echivaleaza cu o re-esalonare. Nu inteleg de unde ideea ca ar stimula consumul sau ca altii platesc in locul celor favorizati. Daca dobanda ramane aceeasi dar rata de plata se injumatateste pe 2 ani asta inseamna prelungirea perioadei de rambursare. Pe termen scurt bancile pierd niste incasari dar teoretic reduc riscul pierderilor legate de insolvabilitatea celor creditati. Nu mi-e clar daca bancile sunt obigate sau nu sa aplice masura. Oricum e doar un balon de oxigen oferit celor cu apa la gura. Nu e o masura proasta dar e foarte riscanta si economic si politic. Daca beneficiarii nu gasesc alte surse de oxigen se vor sufoca in 2 ani adica tocmai in anul alegerilor parlamentare care conteaza mai mult decat cele europene.

    • Cristian Paun Păun Cristian spune:

      Oricum e doar un balon de oxigen oferit celor cu apa la gura. Nu e o masura proasta dar e foarte riscanta si economic si politic.

      Păi cum celor cu apă la gură. Că doar e vorba de oameni care își plătesc ratele. Nu de oameni cu întârzieri la rate. Deci oameni care nu aveau sau nu au nici o problemă cu ratele.

      Ba da… e o măsură proastă. Pentru că e una electorală și una de salvare a băncilor. Că eu sunt amânat cu rata e una dar că banca 2 ani nu are nici o întârziere la plata ratelor e alta. Până la urmă poate fi doar una cu iz electoral pentru că, am spus-o, oricum băncile se împrumută mai nou cu dobândă aproape de 0% de la BNR. Deci nu ar avea nevoie de bani de la buget că și-i iau singure de la BNR. De aici și non-sensul măsurii. Nu salvează băncile neapărat că oricum ele au alt mecanism de salvare mult mai direct și nici nu stimulează vreun consum. Și atunci de ce toată această harababură? Cui servește?

      Rămân la ideea că guvernul s-a gândit că nu le mai poate da pungi să meargă la vot și atunci îi păsuiește cu rata la bancă pentru plasmă și, eventual, dacă votează cu cine trebuie poate îi iartă de tot de rate.

      Atenție că și amânarea are o problemă pe care nu am spus-o în articol. Nu e totuna să plătești 500 de lei acum și 500 de lei peste 2 ani. E vorba de actualizare. Banii de atunci, datorită inflației, vor valora mai puțin decât banii de acum. Dacă omul în loc să îi consume îi speculează la bursă va obține profit din această amânare care poate echivala chiar cu anularea împrumutului.

      În plus, e o măsură proastă și pentru că statul intervine și alterează mecanismul creditării: a lua un credit înseamnă sacrificii mai târziu care dacă sunt diluate de către stat nu e bine.

    • mircea spune:

      @Red: Si atunci de ce trebuie o lege pentru asa ceva? Trebuia pur si simplu sa propuna fiecare banca in parte sa trimita o scrisoare fiecarui platitor de rate sa ii invite daca vor sa prelungeasca perioada de rambursare cu inca doi ani pentru a micsora ratele. Dar chiar si Ponta a recunoscut ca vor fi costuri suportate de la buget, din taxe pe care le platim cu totii. Ce sa mai spunem de semnalul pe care il dam celor care au avut intelepciunea sa nu se imprumute la banci, ba au mai si pus ceva deoparte, iar statul rasplateste si din impozitele acestuia pe cel care a luat credit cu buletinul…

      • Red spune:

        De acord. Repet, nu stiu daca bancile sunt obligate sa re-esaloneze. Daca da, e o masura abuziva strict electorala imunand bancilor niste reguli ce pot genera pierderi. Daca bancile fac asta benevol nu e nevoie de lege.

  3. pragmatic-la-extrem spune:

    dle profesor. Stiti -mai bine ca mine- foarfeca restituirii creditului. Initial -dintr-o rata de restituire- dobanda e foarte mare si rambursarea principalului e restul (cateva procente din rata), iar pe masura ce restituirea avanseaza se reduce ponderea dobanzii si creste restituirea principalului.
    Ori “electorata” vizeaza NUMAI principalul, asa ca injumatatirea ratei e doar o poveste, aplicabila eventual unei infime fractiuni dintre cei vizati.

    • Cristian Paun Paun Cristian spune:

      Impartirea asta intre principal si dobanda din ce plateste un debitor e o alta poveste de adormit copii. Am vazut ca dl. Voinea a iesit la rectificat si a facut aceasta diferentiere.

      Pentru platitor e fix nulă această abordare: eu am o plata de 1000 lei în care regăsesc dobândă și principal. Dacă vine statul și îmi dă cadou 500 de lei și îmi spune că mi-i dă pentru principal eu pot foarte ușor să îi consider că sunt pentru dobândă.

      Să fim serioși…

      • pragmatic-la-extrem spune:

        dle profesor. Daca in luna martie dobanda e 800 roni si principalul doar 100 eu nu pot primi decat 50 lei. Asa inteleg eu cuvintele lui Voinea

        • Un prieten spune:

          Fix, ceea ce va insemna un nepretuit ajutor atat personal cit si pt economia nationala al carui avant pluteste-n aerul preprimavaratic, iar recunostinta vesnica va fi!
          Desigur nu si in cazul unui pragmatic, mai ales extrem.

        • Prostu' satului spune:

          La nivel individual se poate sa aveti dreptate. Insa mediat pe numere mari (inteleg ca “piata tinta” ar fi cam de un milion de datornici) se compenseaza. Undeva in acel milion sigur e cineva care are un imprumut la care rata pentru principal e 800 si dobanda 100.

          • pragmatic-la-extrem spune:

            @prostu-sat. Ca sa fii invers trebuie sa fii spre sfarsitul creditului. Extrem de improbabil la credit luat in 2007-2008. E o “foarfeca” extrem de simpla cea a dobanzii vs. principal.
            Eu sunt convins ca Voinea [inclusiv Ponta] habar n-au de asta.

          • Un prieten spune:

            Un astfel de stadiu este specific sfarsitului termenului de creditare (valoarea de rambursat mica) asa ca tentatia de “a o lungi” s-ar presupune diminuata, tinand seama si de “apetenta” scazuta pt credite. Dar daca este necesara finantarea un nou credit cred ca ar fi mai potrivit.

  4. nicolae spune:

    “problema este ca nu bancile vor avea de suferit: ele isi vor primi banii in continuare, doar ca nu de la debitori ci de la bugetul statului (adica din banii tuturor)”.
    Asa este, numai ca rationamentul trebuie dus mai departe, deoarece statul este deja “fentat”.
    Cate din creditele declarate scadente anticipat au fost inregistrate in contabilitatile bancilor si societatilor e leasing?
    Cate din sumele cu care se inscriu la masa credala bancile, sunt inregistrate in aceste contabilitati ca si daune (“acel prejudiciu, efect negativ suferit de catre o persoana (juridica) in propriul sau patrimoniu”)? Si nu vorbesc de cele pentru care au fost deschise legal provizioane, nu vorbesc despre :
    - nenumaratele dosare pe rolul diferitelor instante de judecatae, unde experti numiti in cauza au constatat ca : 1) nu sunt emise facturi (chiar nepurtatoare de TVA); 2) niciuna din sumele pentru care s-a incuviintat si s-a inceput executare silita sau s-a deschis procedura falimentului NU SUNT INREGISTRATE ;
    - nenumaratele dosare din instanta in care creditorii (banci si leasing) intrebati fiind de ce nu au inregistrat contabil pagubele, daunele, penalitatile, … etc. au raspuns nonsalant ca REFUZA SA INSCRIE ASTFEL DE SUME, PENTRU A NU PLATI TAXE SI IMPOZITE !!! Recunosc, ca este o situatie plina de discomfort, atunci cand prostu’ de mine platesc sau cand sunt controlat cum mi-am calculat sumele datorate ;
    - nenumaratele dosare din instante, in care sumele debitoruilor principali difera de ordinul sutelor de mii, sau al milioanelor, fata de sumele garantilor, fara ca cineva sa poata explica de ce un tampit de garant plateste mai mult fata de suma pe care creditorul o declara ca debitorul creditat o datoreaza ;
    - nenumaratele dosare in care unul din (co)garanti decedeaza, este scos din toate anexele contractelor (de creditare si garantie), iar ulterior creditorul bancar obtine executarea sa silita si incepe executarea unor titluri executorii, din care acest (co)garant lipseste (decedat fiind si lipsind din cadrul contractual)!!! Cred ca stiti ca aceste incheieri de incuviintare nu pot fi atacate de catre debitori, cu atat mai putin de cei decedati !
    - de nenumaratele dosare de executare a garantilor si de faliment al debitorilor imprumutati, in care, in mod paradoxal, creditorii bancari difera pentru acelasi credit. Adica, in dosarul de insolventa se observa ca banca din Ro a cesionat (inca dinaintea creditarii) uneia din Londra, iar instanta sindica corect apreciaza ca creditorul este cesionarul din Londra. Iar in contestatia la executare, se respinge cererea de a se constata ca creditorul este cu totul alta persoana decat cea care a semnat contractul de creditare .
    In mod evident, nici un magistrat nu vrea sa sesizeze ca frisca a plecat in Londra, Vienna, etc., iar mizeriile urat mirositoare din care nu se mai poate recupera nimic, au ramas aici .
    - si mai vorbesc despre contractele de creditare prezentate de banci in instanta, si care nu seamana neam cu cele ale debitorilor imprumutati, neavand nici numar si nici serie de urmarire, doar semnaturile sunt in original. Ce credeti ca afirma reprezentantul bancii? Ca debitorul a sustras un draft al contractului (cu toate semnaturile si stampilele), inainte ca acesta sa fie distrus de tocator. Evident ca nu l-a crezut nimeni, dar ma intorc la nedumerirea mea,

    dvs. despre ce contracte vorbeati si despre ce conduite contractuale si postcontractuale faceati referire ???

    • iosiP spune:

      Nu contest afirmatiile dumneavoastra (sunteti in mod clar mult mai bine informat decat mine).
      Afirm doar ca aceste probleme trebuiesc rezolvate intre banci si justitia romana, nu pe spatele contribuabilului.

      • nicolae spune:

        EXACT acest lucru il tusasem si eu; nu pe spatele contribuabilului roman !
        Si inca ceva, trebuiesc rezolvate DE justitia romana, nu intre banci si jusitie.
        Si mai trebuie rezolvate si de catre BNR care are drept de control, si verificand ineptiile (de ordinul milioanelor de lei) cu care acestia pretind ca sunt pagubiti, iar daunele nu sunt inscrise in contabilitatilor lor, REFUZA SA PLATEASCA TAXE SI IMPOZITE .
        Cine credeti ca este pagubit cu impozitul pe profit ? Cine credeti ca il suporta?
        Firav si timid dl. Isarescu, din fundul salii mai ridica usor vocea pitigaiata : “arati provizoanele! inregistrati contabil TOATE OPERATIUNILE …” . Asa, si ?

        Din aceasta cauza am arata ca daca acest lucru profita (si) bancilor, corect (si mai ales legal), ar fi sa isi inregistreze TOATE OPERATIUNILE si sa isi plateasca TOATE TAXELE SI IMPOZITELE, conform sumelor datorate.Mi se pare obraznic raspunsul “REFUZ SA INSCRIU CA SA NU PLATESC TAXE SI IMPOZITE”, dar deschid falimente si execut silit, popresc conturi, scot la licitatie case, hale, masini, biciclete, pentru sume ce nu refuz sa le inregistrez contabil.
        Daca la dvs. ar veni fiscul si v-ar ruga frumos sa inregistrati toate sumele si i-ati raspunde ca refuzati, ba judecandu-va cu el, in instanta i-ati spune REFUZ cum credeti ca ar reactiona restul (cati mai sunt)?
        Cum credeti ca ar judeca un judecator cu rate peste rate si leasing peste leasing, CARE SE MAI SI JUDECA CU BANCILE PENTRU CLAUZE ABUZIVE, respectiv colegul are o dobanda de 3,4 % iar el a fost inselat cu o dobanda de 3,6 %, fiind cam inocent din fire si fara studii juridice. Probatoriul este facut cu actele in a caror posesie intrase ca si magistrat. Oare o fi castigat ???

  5. Pinno spune:

    Am mai comentat la alt articol si acum m-am autiplagiat.
    Doua scenarii:
    1. Le iese guvernantilor: indivizii care nu au grija de propria lor sanatate financiara, cei cu o cultura financiara redusa vor spune “Ponta e baiat bun! Saracu’! S-a gindit si la amariti! (cu plasme, autoturisme, aer conditionat peste tot etc.). Ex. am niste vecini o familie de 6 persoane vreo 5 dintre ei fumeaza cite un pachet pe zi, au aer conditionat in toate camerele desi nu isi permit! Ii tinem noi, ceilalti locatari, care platim intretinerea la timp. Restanta lor lunara de cca 4 ani se invirte in jurul sumelor de 2.000-2.500 lei. Platesc cu tiriita.
    2. Nu le iese (din diverse motive): atunci se va spune ca bietul Ponta a incercat dar x, y, z, bancile, Isarescu, Basescu si altii “Escu” nu l-au lasat!

    Concluzie:
    Poata iese bine in ambele situatii exact pentru majoritatea votantilor. Sa ne pregatim pentru 10 ani de guvernare a unui “Grup Infractional Organizat”!
    Si cum se descalifica acel Voinea cu explicatii de 2 bani!

    Off topic: azi la radio s-a prezentat un caz din Galati cu niste autoturisme avariate de cadereile de zapada, turturi etc. Proprietarii se plingeau ca nu au asigurare (dar au masina!)si vor da Primaria in judecata! In Romania o parte a populatiei traieste peste posibilitati! Si stie ca PSD va avea mereu grija de ei!

    O precizare: prelungirea perioadei de plata (scadenta) la o rata de dobanda constanta mareste valoarea dobanzii pe care o plateste un debitor si o incaseaza banca (dobanda se calculeaza pe principiul pro rata temporis, banii au o valoare in timp).

    Eu am inteles asa: (a) diferenta intre valoarea dobanzii pe care ar fi platit-o un debitor pe perioada mai scurta cf. contractului initial (fie ea D1) si cea pe care o plateste prin acest mecanism – o perioada mai lunga (D2). D2 > D1.
    (b) acesta diferenta va fi redusa din impozitul pe venit al datornicului. Deci diferenta va diminua incasarile bugetare, marind venitul net. Situatia se va complica pe masura ce alte criterii se vor aplica (plafoane de rate, plafoane de sume etc.)

    Este gresita o asemenea abordare, explicata f. bine de Dl. Paun.
    Este si imorala incurajind comportamentul nesabuit. Daca si vecinii descrisi mai sus au credit si sint “subventionati”, eu si vecinii responsabili si corecti le platim atit intretinerea cit si luxul.

    DAR IATA O NOUA EXPLICATIE A CELOR 45% intentii de vot cu PSD. Inca o dovada a statului asistential! Singura preocupare a guvernului Ponta sint bugetarii (se exclud cadrele didactice si medicale) si pensionarii. Mediul de afaceri, oamenii care creaza valoare pot sa crape!

  6. iosiP spune:

    Sunt curios ce se va intampla atunci cand persoanele resopnsabile – cele care nu au luat credite, ba chiar au economisit ceva bani – vor decide sa-si lichideze “in corpore” conturile bancare?

    Va salva statul bancile? Cu ce bani, ca nici BNR nu poate da drumul la tiparnita fara limite: s-ar duce economia romaneasca pe apa sambetei. Si asta, ca sa nu mai vorbesc de faptul ca o inflatie galopanta ar reduce implicit valoarea banilor incasati din taxe si impozite.

    • Un prieten spune:

      “s-ar duce economia romaneasca pe apa sambetei”
      Chiar acesta este fenomenul in curs, proces lent si dureros. Daca putorile anterioare au guvernat prost, actuala bate toate recordurile prin masuri alambicate cu efecte minore in sprijinul celor care asteapta sa capete pe spezele celor, tot mai putini, productivi.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Paun


Cristian Paun

Este doctor în economie, conferențiar în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice din București, Director executiv al Societă... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)