Home » Analize »Economie »Financiar »Global / Europa »Idei si solutii »Macro »Opinie »Sinteze » Citesti:

Aderarea României la Zona Euro este despre oameni, nu despre cifre sau voturi

Aura Socol aprilie 23, 2018 Analize, Economie, Financiar, Global / Europa, Idei si solutii, Macro, Opinie, Sinteze
15 comentarii 1,834 Vizualizari

Scriu de ani buni despre zona euro si mai ales despre ceea ce inseamna pentru Romania aderarea la aceasta zona. Nu de putine ori am scris ca Romania are nevoie sa-si defineasca un traseu, un Plan de trecere la euro in mod oficial, asa cum toate celelalte state est europene au facut (majoritatea imediat dupa intrarea in UE). La 11 ani de la intrarea in UE, Guvernul Romaniei a infiintat prin Ordonanta de Urgenta o Comisie Nationala de trecere la euro. Comisie care isi propune sa adopte un Plan de trecere la euro pentru care sa existe consens national. Asta inseamna ca indiferent cine este la butoane, Romania stie ce are de facut cu privire la drumul sau catre euro.

In Romania mult timp s-a vorbit despre daca ar trebui sau nu sa intram in zona euro si in mod special cand. Tratatul de functionare a UE (TFUE) este cel care prevede obligatia Romaniei ca stat membru de a face toate demersurile pentru a trece la etapa superioara de integrare – intrarea in zona euro. In fapt, TFUE prevede ca toate statele membre (cu exceptia celor cu derogare permanenta, cum a avut Marea Britanie, de exemplu) sa faca acest pas, mai devreme sau mai tarziu, dupa o perioada mai mult sau mai putin extinsa. In momentul de fata, Romania are statut de stat membru cu derogare temporara. Plecand de la aceasta realitate, Romania nu ar trebui sa se mai intrebe daca ar trebui sa trecem la euro sau nu, nici macar cand nu ar trebui sa ne preocupe atat de mult in momentul de fata. Intrebarea corecta – la care Comisia Nationala de trecere la euro ar trebui sa raspunda in final – este cum ar trebui sa facem asta, in ce conditii, astfel incat Romania sa obtina beneficii nete. Pentru ca, dincolo de obligatie, pana la urma Romania ar trebui sa-si doreasca sa intre in zona euro pentru avantajele pe care le va avea odata admisa.

In opinia mea, Romania va avea o serie de avantaje certe odata cu aderarea la euro, insa acestea vor putea fi obtinute in anumite conditii:

1. Convergenta nominala sustenabila, durabila

In ultimii ani, Romania a reusit sa indeplineasca – cu mici exceptii – criteriile oficiale de intrare in zona euro (Tratatul de la Maastricht). Intr-un context in care multe dintre statele din interiorul zonei euro nu au reusit sa mai indeplineasca criteriile nominale – cel putin nu pe toate, intr-un context international dificil din punct de vedere economic, se poate spune ca in Romania procesul de convergenta nominala a fost unul durabil. Adevaratul test al sustenabilitatii convergentei nominale va fi dat insa in momentul in care Romania va intra in Mecanismul Ratelor de Schimb II (MRSII, en. ERMII). ERMII este o perioada de minim 2 ani in care Romania va trebui sa stea inainte de a intra in zona euro, un fel de anticamera a acesteia. In aceasta perioada, Romania va avea un curs de schimb fix (cu o marja de fluctuatie de +/-15%) al leului fata de euro, curs fixat la o anumita paritate bine gandita si negociata cu institutiile europene (BCE, Comisia Europeana). In esenta, in aceasta perioada, Romania va trebui sa demonstreze ca se poate descurca si fara instrumentul curs de schimb, pe care-l pierde odata ce va intra in zona euro.

Daca in aceasta perioada nu vom reusi sa mentinem in continuare indeplinite criteriile de convergenta nominala (este suficient unul singur sa nu mai fie indeplinit), incepand din acel moment, perioada de sedere in ERMII se extinde automat cu inca 2 ani. Au existat state care au stat in ERMII 9, respectiv 11 ani. Unele dintre aceste state au avut si consiliu monetar, ceea ce inseamna ca, teoretic, ar fi trebuit sa aiba un avantaj, intrucat aveau deja experienta unui regim de curs de schimb fix. De aceea consider ca momentul pe care-l vom alege pentru intrarea in ERMII este cel putin la fel de important ca cel ales pentru intrarea in zona euro, deoarece in acest mecanism intra cine doreste (evident, in anumite conditii), dar iese cine reuseste. In plus, procesul este ireversibil. Adica, nu te hotarasti sa intri in ERMII, demarezi negocierile, ti se da unda verde, dupa care vezi ca nu reusesti si vrei sa te intorci. Nu se poate. Va trebui sa ramanem in ERMII pana cand vom reusi sa indeplinim conditiile si sa fim admisi in zona euro.

2. Convergența reală sustenabilă

În România, poate spre deosebire de toate celelalte state est europene, există viziuni foarte diferite cu privire la cum ar trebui sa arate drumul optim catre zona euro, mai exact cu privire la necesitatea/nevoia de convergență reală (recuperarea decalajelor de dezvoltare) înainte de intrarea în Zona Euro. Adica, in Romania discutia se poarta in termenii urmatori: atat timp cat indeplinim criteriile de convergenta nominala, de ce nu intram? ce mai asteptam? Jumatate din raspunsul la aceasta dilema cred ca l-am dat deja. Daca economia nu este suficient de pregatita, ramai blocat in ERMII. Jumatatea cealalata de raspuns am s-o dau invocand evidentele empirice post criza. Aceste evidente au aratat ca diferentele de dezvoltare dintre statele care formeaza o uniune monetare conteaza mai mult decat vrem noi sa acceptam. Criza recenta a aratat la ce riscuri au fost expuse acele state (Spania, Portugalia, etc) care au intrat in zona euro cu diferente de dezvoltare vis a vis de statele nucleu (Germania, Belgia, Olanda), diferente mult mai mici fata de cele pe care le are Romania fata de zona euro in momentul de fata.

Ultimele date disponibile arata ca Romania avea in 2016 un nivel al PIB ului pe locuitor destul de redus, respectiv 58% din media UE28 la paritatea puterii de cumparare. Este destul de redus atat fata de statele dezvoltate din zona euro, cat si fata de alte state est europene, precum Cehia (88%), dar si fata de nivelul PIB pe locuitor la care alte state au intrat in zona euro dupa 2007 (94% în cazul Ciprului, țările Baltice au avut o medie în jur de 70%, iar celelalte țări (Slovenia, Malta, Slovacia, etc.) o medie de 83%). Exista explicatii pentru nivelul inca redus al PIB ului pe locuitor al Romaniei. Una dintre ele se refera la punctul de plecare, conditiile initiale. De exemplu, in anul 2000, Cehia avea deja un nivel al PIB ului pe locuitor de 72%, in vreme ce Romania pleca de la numai 26%.

Semnificativ este ca Romania a avut, dupa intrarea in UE, unul dintre cele mai rapide procese de convergenta. In 10 ani s-au recuperat din decalaj circa 20 puncte procentuale, fata de Bulgaria care a reusit sa recupereze in aceeasi perioada doar 7 pp, Cehia 5pp, sau Ungaria 6pp; distanta Romaniei fata de tarile din afara zonei euro s-a redus semnificativ. Plecand de la aceste date se poate spune ca Romania are capacitatea de a recupera decalajele de dezvoltare, inclusiv in ceea ce priveste rata de crestere a PIB ului potential. Conform Prognozei de toamana a Comisiei Europene, Romania avea in 2016 a treia dinamica a PIB potential din UE (3.5%) dupa Malta si Irlanda. Dinamica era in 2016 de aproape 3 ori mai mare decât media UE. Estimarile arata ca, daca Romania ar reusi sa creasca in continuare in medie in acelasi ritm si de natura sustenabila, ar reusi in 2022 sa ajunga la un nivel al PIB ului pe locuitor la PPC de 70% din media UE28, iar in 2024 la 75%, ceea ce poate fi considerat un nivel acceptabil al convergente reale in vederea trecerii la euro.

Convergenta reala inseamna insa mai mult decat indicatorul PIB/loc. Iar asta este poate una dintre cele mai importante lectii ale crizei. De exemplu, Romania nu va putea vorbi de o integrare avantajoasa in zona euro atat timp cat convergena preturilor nu va fi insotita si de convergenta salariilor. Analiza convergentei preturilor arata ca in Romania aceasta este la aproape jumatate din media UE28 – nivel asemanator cu cel al celorlalte state est europene. Daca ne uitam insa la convergenta salariilor, vom vedea ca in Romania – potrivit ultimelor date statistice existente – nivelul acesteia este la cca un sfert din media UE28, aproape jumatate din dinamica inregistrata de Cehia si sub nivelul Poloniei sau Ungariei. Desigur, nivelul salariilor nu va putea creste de natura sustenabila in lipsa competitivitatii. Iar la acest capitol, Romania are inca destul de recuperat. Potrivit ultimelor date statistice, Romania si Bulgaria se afla la cea mai mare distanta fata de Germania – considerata standard de referinta din punct de vedere al competitivitatii.

Convergenta regionala este o componenta importanta a convergentei reale. Si aici Romania are inca un punct de vulnerabilitate. In ultimii ani, indicele disparitatii regionale s-a redus foarte putin. Raportul dintre cea mai putin dezvoltata regiune, Nord-Est, si cea mai dezvoltata, Bucuresti-Ilfov,  a fost de 24% in anul 2008 si de 25,5% in anul 2016.

3. Convergenta OCA (optimum currency areas)

Convergenta OCA se refera la cat de compatibile sunt sau nu economiile ce fac parte dintr-o uniune monetara. De ce e nevoie ca aceste economii sa fie compatibile? In zona euro majoritatea politicilor economice sunt comune (mai putin politica fiscala, cel putin deocamdata). De exemplu, politica monetara unica a Bancii Centrale Europene nu se va adresa particularitatilor/specificului fiecarei economii in parte, ci unori structuri presupuse a fi deja similare. Un exemplu de convergenta OCA este convergenta structurala. Estimarile arata ca toate statele est europene au inca o structura a economiei destul de diferita fata de cea a zonei euro. In ultima perioada, in Romania s-au facut in acest sens progrese semnificative: ponderea agriculturii in PIB de 4,1% in anul 2016 este comparabila cu cea din zona euro; ponderea industriei in PIB de 24,1% in anul 2016 este chiar mai ridicată decat media zonei euro, ponderea serviciilor in PIB a ajuns la 55,4%, etc.

Din punct de vedere al sincronizarii ciclurilor de afaceri – un alt exemplu de convergenta OCA, estimarile rezultate pe baza mai multor metodologii diferite indica acelasi lucru – in perioada analizata (2000- prezent), Romania a avut un nivel destul de redus de sincronizare al ciclurilor de afaceri cu cel al zonei euro. Acest lucru inseamna ca Romania ar avea mult mai multe de pierdut decat de castigat daca ar lua decizia sa intre in zona euro in momentul de fata, deci nepregatita.

In concluzie, Romania ar putea avea o serie larga de avantaje certe odata cu intrarea in zona euro – stabilitate macroeconomică, reducerea costurilor de finanţare/ costului capitalului, creșterea investițiilor străine directe, cresterea exporturilor, importul de credibilitate a Băncii Centrale Europene, reducerea costurilor de tranzacționare, eliminarea riscului ratei de schimb, poziţie internaţională mai avantajoasă, accesul la o piaţă financiară mai largă şi mai transparentă, etc. Toate aceste avantaje insa vor putea fi si resimtite de cetateni, daca vor fi fost indeplinite anumite conditii: un proces de convergenta nominala sustenabil, durabil, de natura permanenta si nu temporara, o masa critica de convergenta reala ex ante si o economie cat mai compatibila cu cea a zonei euro.

Principalul cost al trecerii la euro se refera la pierderea independentei politicii monetare nationale – tocmai de aceea e nevoie de o economie pregatita, de instrumente alternative, pentru a nu resimti pierderea acestor instrumente. Nici incertitudinile privind evolutiile din zona euro nu sunt de ignorat, ne intereseaza direct daca si mai ales cum va fi reformat proiectul european.

Decizia de trecere la euro va fi in cele din urma una de natura politica. Daca vrem insa avantaje cat mai mari si costuri cat mai mici, trebuie sa intelegem ca dimensiunea economica conteaza enorm in aceasta ecuatie, care sa nu uitam ca este despre oameni, nu despre cifre sau voturi.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. Lucifer spune:

    Trecerea la Zona Euro este o problemă spinoasă şi riscantă. TOATE ţările care au intrat nepregătite au avut serioase probleme economice, precum încetinirea gradului de creştere economică sau înrăutăţirea nivelului de trai al populaţiei. Exemple sunt cu duiumul: Grecia, Portugalia, Ţările Baltice, chiar Slovacia, Slovenia şi Finlanda. Tot ca exemplu, Slovacia(intrată în Z 19 faţă de Cehia care nu a vrut(încă!) să intre: slovacii îşi fac cumpărături din Cehia!….
    Deci, asupra condiţiilor de apartenenţă la Zona Euro trebuie să analizăm serios. Eu nu aş pleca de la pib(PPC)/loc ci de la pib(NOMINAL)/loc şi de la productivitatea muncii.
    Din punct de vedere al pib(NOMINAL)/loc şi al productivităţii muncii(date de salariile practicate), România este la 1/4-1/3 din valoarea acestor parametri, prea puţin pentru a risca accederea la Zona Euro. Altfel spus, cu o asemenea productivitate vom pierde sistematic din ecarturile de productivitate diferite, transmise prin preţurile pieţei. De aceea, cred că accederea la Zona Euro fără a atinge cel puţin 50-60% din productivitatea zonei euro constituie o iresponsabilitate. Pentru asta ar trebui încă vreo 15-20 de ani de dezvoltare durabilă, sănătoasă şi echilibrată. Şi, ca o întrebare: oare DE CE ţări mai dezvoltate ca Cehia, Polonia, Hungaria nu se grăbesc să intre în Zona Euro? Ca să nu mai zic de UK, Suedia, Danemarca, etc….

    • Constantin spune:

      “oare DE CE ţări mai dezvoltate ca Cehia, Polonia, Hungaria nu se grăbesc să intre în Zona Euro? Ca să nu mai zic de UK, Suedia, Danemarca, etc….”

      Amestecați lucrurile, făcând referire la state cu economii extrem de diferite și punându-le laolaltă. Este ca și cum am spune, iată, sunt un grup de state care nu au adoptat moneda euro, deși cetățenii lor sunt în mare majoritate caucazieni. Apoi, cei care au adoptat-o au avut mari probleme, dar exemplele conțin fie state care nu au avut nici un fel de probleme, sau unele ale căror economii au cunoscut dezechilibre majore din pricina politicilor iresponsabile ale propriilor guverne. În toate cazurile apartenența la zona euro a reprezentat un avantaj economic pentru depășirea situațiilor dificile.

      Dacă statele Vișegrad nu doresc cedarea de suveranitate din motive legate de politicile naționalist-populiste, statele nordice au economii cu mult mai competitive decât media zonei euro, iar adoptarea monedei ar conduce la o probabilă scădere a nivelului de trai al propriilor cetățeni. UK s-a simțit mereu mai aproape de SUA decât de Europa, iar cetățenii săi au votat despărțirea de UE. Șamd.

  2. Kurt spune:

    Când intru în sală se aprinde lumina și filmul s-a terminat?
    Prea târziu pentru cererea de aderare la ZE, excelent prezentată de autoarea?

    Proiectul de refondare ZE/UE al lui E. Macron 2017 prevede o scindare a UE după conceptul francez (F.Hollande 2016) cu „două viteze”. Sper că nu va fi așa.

    … „.. Tratatul de functionare a UE (TFUE) este cel care prevede obligatia Romaniei ca stat membru de a face toate demersurile pentru a trece la etapa superioara de integrare – intrarea in zona euro…. „….

    Probabil că se va renunța la această directivă (Danemarca are asigurată independența de ZE, Suedia nu e membru) la restructurarea ZE/UE după modelul francez 2017- 2022- 2027.

    … „… Aceste evidente au aratat ca diferentele de dezvoltare dintre statele care formeaza o uniune monetare conteaza mai mult decat vrem noi sa acceptam…. „….

    Este mai mult decât adevărat. Aderarea la ZE a sedus guvernele din sud- est (Grecia 190 % BIP datorii publice, Italia 131%, Franta azi 100%) să facă datorii publice (dobânda Euro mică) pentru a alimenta clientela lor politică (Grecia cu 300 miliarde Euro datorii e practic stat eșuat, falimentar). Nu mai merge așa. Premierul olandez Rutte și 7 asociați UE refuză proiectul lui E. Macron cu un budget ZE separat, refuză practic o mare parte a proiectului francez.

    Riscurile în ZE și UE sunt mult mai mari la viitoarea mare criză decât acceptăm să credem azi? O refondare cu un „Fond monetar UE / ESM lărgit” poate fi realizat numai după clarificarea „creditelor putrede” în bănci (Italia 360 miliarde Euro) e poziția A. Merkel în aprilie la Berlin la întâlnirea cu E. Macron?
    „Uniunea datoriilor publice /Schuldenion” e grija celor din nord-vest (Olanda și cei 7 asociați) în privința refondării UE după modelul de la Paris 2016/ 2017. Nu cred că mai are șanse azi după tratatele UE actuale în vigoare cu „unanimitate de voturi” în consiliul șefilor de guverne. Adevărata putere de decizie în ZE/UE o au statele partenere în consiliul de guverne. Decizile nu se iau în comisia J.C. Juncker, PE /Trajani sau de către președintele onorific UE / D. Tusk.

    … „… Nici incertitudinile privind evolutiile din zona euro nu sunt de ignorat, ne intereseaza direct daca si mai ales cum va fi reformat proiectul european…. „…..

    Adevărat. Curat murdar.
    Nimeni nu știe azi cum va evalua situația în ZE în primul mandat E. Macron 2017- 2022. Cred că se va schimba foarte puțin esențial din tratatele existente ZE, inclusiv ramâne evitarea de a primi membri noi (Croatia și Bulgaria sunt în faza de așteptare). Diferențele în legislația partenerilor (Bundestag e suveranul budgetului german, Grundgesetz), în tradiția partenerilor (Suedia, Danemarca, Olanda, Bundesrepublik D. moneda forte/ față de Grecia, Italia, Franța, Portugalia, Spania, monedă moale în permanentă devalorizare) privind stabilitatea monetară, în performanța și competitivitatea economiilor „naționale”,etc.
    Mandatul II al lui E. Macron 2022-2027 ar putea fi momentul de decizie pentru ZE la București/ Bruessel?
    Retorica excelentă în franceza lui E. Macron la Sorbonna 2017 e una, realitatea tratatelor ZE/UE e alta. O „Uniune de transferuri financiare” nelimitate de la nord- vest în sud- est după criterii „politice franceze”, fără control parlamentar „național” (Bundestag) nu are azi susținători la parteneri ZE/UE.
    Rămân țelurile nobile ale lui E.Macron: reducerea șomajului la tineri în UE, investitii UE în inovații/ cercetare, suveranitate UE, etc. Cred că unele din țeluri merită, trebuie discutate înainte de alegerile PE Parlamentuluui European 2019 în toate zolele UE. Realizările necesită timp. Trebuie schimbate tratatele actuale ZE/UE.27. Deloc ușor de făcut.
    Unanimitate de voturi?

  3. ion spune:

    Daca nu se trece la euro, nu putem vorbi de integrare in UE si reforma adevarata. Avem doua optiuni:
    - Pastram leul, si ne uitam in continuare ca prostii la show-uri de 2 bani la tv.
    - Trecem la euro, uitam de curs valutar si ne tinem de lucru.

    Daca ne place asa de mult leul, sa interzicem functionarilor si rudelor lor orice depozit tranzactie in euro, sa stea pe leu sa se trezeasca.

  4. memorix spune:

    Convergenta/neconvergenta, ideea cu aderarea la euro nu e rea insa pe noi practica ne omoara…

    In Romania in cativa ani ar fi falimentul din Grecia la patrat totul la cub
    Si pt europeni noi nu suntem Grecia, noi suntem “tiganii aia” din estul Europei

    Ar fi sinucidere garantata la ce coruptie avem la toate nivelurile

    De unde “economie pregatita”, nu avem o economie competitiva si productivitatea zonei euro

    Si cum ar mai da clasa politica corupta cresteri de zeci de procente/dublari salarii si pensii ca sa castige alegerile, de unde ar mai da daca nu ar mai avea tiparnita…

    Dupa aia perspectivele sunt in general negative: populatia scade si imbatraneste – tineretul emigreaza
    Cine si cum va plati pensiile in Euro peste niste ani?
    Inclusiv pensiile alea speciale de mii de euro luate pe la 40 de ani…

    Nu cred ca vor musca momeala, cred vor amana la nesfarsit trecerea la Euro, Romania va ramane o tara saraca si corupta la marginea Imperiului insa cu moneda proprie pe care o pot devaloriza/tipari la nesfarsit

    Pt ca daca o vor musca se vor intampla lucruri nasoale gen faliment-revolutie si clasa politica corupta/elitele noastre analfabete nu doresc asta, doresc stabilitate ca sa poata jefui Tara in continuare

  5. eu****** spune:

    Lacrimile mi-au dat cand am cetit ca este despre oameni si nu despre cifre si voturi…

    As intreba daca Vasilica noastra intelege ce semneaza si stiu ca este o gospodina perfecta, cel putin asa cred, dar ce cauta printre cifre??? Nu este venita ea sa ajute ca maine sa mai primeasca noste voturi pretenul si admiratorul ei – omul cu mustata???

    Cum sa ma grabesc spre ceva despre care stiu ca o sa ma coste fara sa ma pregatesc???
    Gigel si Marioara inca nu pleaca din RO dar banii mei, cifrele mele, pot sa fuga daca trece prea repede la euro RO fara sa intruneasca un minim de pregatire…..

    Cum de ceva vreme sunt inregistrate atacuri frontale asupra multinationalelor chiar imi pun serios intrebarea despre ce vrea acest gubern….

    Multinationalele asigura salarii la nivel european, in valuta europeana asa ca macar acei romani care lucreaza pentru multinationale sunt in zona EMU, dar restul ce fac ei???

    Vrem in zona euro dar asa cum vrem noi – uite ca nu se poate!
    Pana si dimensiunea economica este formata din cifre si KPI asa ca…

  6. marcel spune:

    Romania nu va trece la euro, incompetenta si prostia guvernantilor a ajuns la nivelul la care ei nu sunt in stare nici sa completeze formularele necesare.

    • Kurt spune:

      Noroc sau ghinion?
      Grecia a primit o aderarea „politică” Rot Grün pentru Euro. Gașca politică, socialiștii și conservatorii greci au jefuit statul, au împărțit 300 miliarde Euro credite de stat cu dobânda mică la clientela lor poltică (pensiile speciale) , au ruinat tara (190% BIP datorii publice).
      Performanța economiei și a intreprinderilor franceze lasă de dorit până azi. Modelul centralist etatist cu un stat atotputernic, cu o ideologie de „economie politică” la socialiști și conservatori au deconectat Franța de aproape 50 de ani de ritmul industrial- tehnic al lumii.
      Sunteți gata să furați în Euro? Glume de genul acesta la dilema veche au un sâmbure de adevăr?
      Mentalitatea de jecmănitori și hoți a clasei politice, al acelora din guvern, parlament și instituțiile publice e problema de rezolvat înainte de a primi de la Olanda (unanimitate de voturi) un DA pentru intrare în ZE (cât mai e?).
      De ce estul continentului nu a reușit în 100 de ani 1918- 2018 să asigure un trai mai bun locuitorilor?
      Am încredere în tinerii de azi din țară care nu vor să emigreze. Iși vor clădi viitorul și țara după aptitudinile, aspirațiile și dorințele proprii. Nu vor fi turma care are nevoie de un „conducător”, de rolul conducător al partidului. Sunt oameni liberi conectați mai mult cu cei din generația lor în UE și în lume. Sper în mai bine.

      • marcel spune:

        Si eu sper sa nu emigreze, dar uite cat de greu e sa misti oamenii in directia cabinelor de vot. Sunt complet nepasatori, ceea ce e foarte rau, fiindca a fi dezinteresat de politica e egal cu a fi dezinteresat de viitor.

        • Kurt spune:

          Tinerii și cabina de vot e o problemă nerezolvată în UE.
          Brexit a trezit prea târziu tinerii din UK. După referendum s-au organizat pe stradă. Locul decisiv e cabina de vot. UE e o parte a viitorului tinerilor din țară, tineri cu dublă cetățenie, cea românească și cea suplimentară UE.
          Pentru viitoarele alegeri, în Mai 2019 PE Parlamentul European, tinerii din țară trebuie mobilizați de candidații care vor reprezenta țara la Bruessel 2019- 2023. Aici văd o problemă mare. Care sunt acești candidați din țară, unde se prezintă azi în sfera publică românească electoratului? Cu care teme centrale românești și UE.27?

          Entuziasmul lansat de noul președinte francez E Macron în Franța și chemarea sa la București 2017 de a participa activ la refondarea UE merită răspuns din partea tinerilor. In cabina de vot. Important sunt prezenta în sfera publică a dezbaterilor politice cu candidați credibili interesați de binele obștesc în țară și în UE. Contributia românească la președinția UE 2019 trebuie formulată de societatea civică azi. Strada 2017/2018 stie ce vrea și ce nu vrea. Nu mai e timp de pierdut. Vine vacanța mare.

          Unele răspunsuri la retorica franceză PRO-UE de la Sorbonna 2017 pot veni de la București. Pentru a clarifica interesele locuitorilor țării e nevoie de participarea tinerilor. Un budget propriu UE.27 altfel decât proiectul francez cu două viteze (F. Hollande 2016 Paris) , cu un număr restrâns de parteneri, fără ceilalți (sper că nu va fi așa), poate fi văzut ca un proiect de viitor UE.27. E. Macron preferă sa vorbească de țelurile nobile politice franceze fără să precizeze cum și de unde se alimentează acest budget suplimentar ZE/UE.

          Venituri proprii UE.27 merită să fie discutate la președinția UE București 2019 ca initiațivă proprie românească?
          Venituri, bani UE proprii din mai multe surse:
          -impozit 1% pe speculații financiare cu derivate în transactiunile computeralizate
          -impozit pe CO2 în producție
          - o parte a încasărilor vamale la granitele UE
          -alte surse

          Țelurile formulate pe întelesul tuturor, pot mobiliza tinerii de azi din țară:
          - Reducerea somajului la tineri în sud- estul UE
          - Creșterea nivelului de trai în estul UE (brain drain e calea dezastruoasă pentru viitor)
          - Apropierea conditiilor de viață în toate regiunile UE ( ca în Grundgesetz german)
          Tinerii sunt viitorul țării. Fără tineri….

  7. Roman S spune:

    Intrarea RO in ZE trebuie amanata cat mai mult posibil. Sau renuntat total la idee pana cand realizam convergenta 1.la nivelul productivitatii 2.al infrastructurii si 3. al independentei si functionalitatii institutiilor statului.

    Politica monetara (guvernata de o banca centrala competenta) este de departe cel mai important si eficient instrument pe care un stat suveran il are la indemana pentru a-si stimula, diversifica sau proteja economia in timpurile mercantiliste si crisis-prone pe care traim.

    Bulgaria a avut moneda nationala pegged to Deutche Mark si Euro in ultimii 30 de ani se poate argumenta ca tocmai de aceea performantele Bulgariei sunt sub cele ale Romaniei in aceeasi perioada. Argumentabil, problemele Greciei ar fi fost mult mai mici daca nu ar fi fost in ZE. Deci in concluzie Doamna Socol: integrarea si mai accentuata in UE DA, aderarea la ZE Hell NO!

    • Constantin spune:

      “Intrarea RO in ZE trebuie amanata cat mai mult posibil.”

      Așa zic și eu. Altfel, cleptocrația românească ar avea foarte probabil de suferit. Eu aș spune așa, că ar trebui să adoptăm euro când România va avea un PIB nominal per capita la nivelul Germaniei. Asta dacă Germania nu mai evoluează următoarele generații, să zicem, iar românii votează formațiuni politice populiste pe mai departe. Pentru a se schimba simultan și mentalitățile, astfel ca românii să nu trăiască un șoc psihologic în urma adoptării monedei euro, eu cred că ar fi potrivit ca evenimentul să se petreacă peste vreo șase-șapte generații. Așa putem fi siguri că urmașii oligarhilor care jefuiesc astăzi averea publică și urmașii urmașilor lor, dacă nu vor fi plecat în Madagascar sau în Costa Rica, vor avea suficientă bogăție acumulată.

  8. stefan60 spune:

    In sfarsit un articol care mentioneaza ca am pierde ( si mult) cu o adoptare a monedei euro facuta in graba.Din pur interes politic. Adaug ca BNR nu va mai putea tiparii bani ” dupa nevoi” si nici politicienii a umfla cheltuiala bugetara cu miliarde anual. Nici macar deficitul bugetar nu va mai putea creste cum se intimpla din 2015 incoace.Si asta e grav politic. Nu mai poti promite salarii bugetare ” la nivel european” si nici eterne recalculari , indexari de pensi speciale. Care oricum deja permit unor “speciali mai speciali” sa depaseasca colegii din vest. Inclus la bani dar si la virsta de pensionare extrem de scazuta. Adica pierdere de voturi , fotolii , putere. Mai bine raminem cu leul paraleu. Se devalorizeaza constant , an dupa an , inflatia de primat UE mananca din puterea de cumparare dar evident cu euro vom fi un pas inainte. Inaintea grecilor :) unde identice strategii bugetare au demonstrat ca finalul e tot ala. Falimentul de stat. Neimportant ca grecii au zis public si clar ” ori pensi si salarii , ori platim dobanda la datoria publica. Ambele e imposibil”. Noi sintem deja inainte. In 2017 am platit cam 11 miliarde dobanda dar am imprumutat ( noua datorie) 27 miliarde lei. QED.

  9. Mircea Modan MirceaM spune:

    Haideti sa spunem lucrurilor pe nume.
    Ma uitam pe un document din 7 aprilie, stiti la ce ma refer sunteti coautoare, alturi de DD, EK si GM
    Gasesc acolo ceva referiri la proasta guvernare, chit ca nu-i spune nimeni pe nume (unii autori sunt cam apropiati de PSD, ca sa o spuna p-aia dreapta, dar printre randuri treaba e clara)
    ia sa vedem cateva chestii
    La capitolul “Competivitate și creștere economică”
    “Factori esențial de creștere este competitivitatea, care depinde de: infrastructură, dezvoltare instituțională, sofisticarea afacerilor și, mai ales, inovare
    • Distanța cea mai mare este înregistrată de economia Romaniei, în vreme ce la distanța cea mai mică față de economia Germaniei s-a aflat economia Cehiei”
    Cine este responsabil pentru “distanta”? Si cum se explica batutul cu carmida-n chiept cu a mai mare cresteredin UE bla, bla, dar in soapta aducem vorba si de cea mai mare” distanta” la capitolul competitivitate, avand la baza vesnica infrastructura care nu misca mai deloc, inovarea moarta de-a dreptul…ministriri foarte competenti, nu?
    “Convergența OCA. Convergenta structurală”
    • România are cea mai diferită structură a economiei comparativ cu zona euro
    • România ar avea cel mai mult de pierdut în urma renunţării la politica monetară proprie”
    Dvs zic eti asa
    “In ultima perioada, in Romania s-au facut in acest sens progrese semnificative: ponderea agriculturii in PIB de 4,1% in anul 2016 este comparabila cu cea din zona euro; ponderea industriei in PIB de 24,1% in anul 2016 este chiar mai ridicată decat media zonei euro, ponderea serviciilor in PIB a ajuns la 55,4%, etc.”
    Pai si atunci cum vine treaba cu ” cea mai diferită structură a economiei comparativ cu zona euro”
    Poate ca la structura ocupationala, aia 4,1% ai agriculturii or fi comparabili cu UE, dar procentul(din populatia ocupata) care lucreaza in agro este de vreo 4-5 ori mai mare. O chestie de structura, nu?
    Daca ne uitam si la procentul de lucratori pe cont propriu sau(de fapt mai ales) al lucratorilor familiali neremunerati in Romanai vs UE treaba e si mai naspa. Asta nu tinemusai de expansiune si recesiune, procentul este mare, foarte mare, vs UE si in expansiune. Sunt date la INS o gramada.
    “Politica fiscală- instrument de absorbție a șocurilor asimetrice”
    Pha, aici te umfla rasul…sau plansul, cum vreti!
    Ce “zice” la “Analiza de sustenabilitate a finanțelor publice în țări selectate UE, 2015″, coloana Analiza riscului de sustenabilitate a datoriei publice”?
    Cehia=scazut
    Ungaraia= mediu
    Polonia= mediu
    Romanaia-riidicat
    Asta in 2015…acum, in 2018, al treilea an in care vom ava output gap mai mare sau egal cu zero dar si al doilea an in care defictul structural explodeaza, sustenabilitatea cum va fi? Catastrofala
    “Spațiu de manevră al politicii fiscale foarte mic”
    • Spațiul de manevră al politicii fiscale este foarte redus; caracter pro-ciclic politicii fiscale, nivel
    venituri bugetare, modul în care sunt prioritizate și realizate cheltuielile statului
    Pai cine face politicaasta fiscala pro-ciclica? Martienii?
    “Aderarea: precondiții și teze”
    • Decalajul mare de dezvoltare între România și zona euro este principala piedică
    în adoptarea monedei unice
    • Factor esențial de creștere a convergenței reale este competitivitatea
    (câștigurile de productivitate) – avantajele competitive sunt soluția!!!
    “Recomandari”
    printre altele gasim si
    • Protejarea echilibrelor economice şi evitarea îndatorării excesive
    • Dezvoltarea infrastructurii
    • Protejarea echilibrelor macro-economice este fundamentală pentru dezvoltarea sustenabilă
    a României pe termen lung
    OK, succint ati prezentat si aici, dar tot fara a spune ca exisat niste vinovati, ca, la modul generak se stie ce si cum, darf la modul cat se poate de concret se face pe dos.
    De aceea nu vom adera in veci la ZE, ptr ca una spunem si alta facem, singurul obiectiv al celor aflati acum la butoane este sa fure legal, sa castrezelegile asfel incat sa nu mai poata fi pedepsiti.
    Basca noianul de incompetenti caee nu stiu ce trebuie sa faca, concret, punctual (imi vine in minte acum PNDR-ul, un program total pe langa competitivitate, inovare, infrastructura, a se vedea sumele alocate, ca procent) ptr a modifica structural economia asta a noastra aflata la”distanta” dar magnifica prin “progresele semnificative”…bleah!

  10. Constantin spune:

    „Scriu de ani buni despre zona euro…”

    În articolul acesta sunt cu oarece aproximație 335 de cuvinte în componența unor fragmente de text favorabile aderării României la zona euro, 120 de cuvinte au caracter neutru, iar 1885 exprimă argumente contrare adoptării monedei euro.

    Am reținut, așadar, asemenea majorității colegilor comentatori, concluzia că cel mai bine este să ferim de zona euro cât mai putem. Nu e deloc bine să deranjăm incompetența și lipsa de responsabilitate a guvernelor care sunt și care vor fi. Ne norocirea este că îngropăm viitorul propriilor copii. Știu că unii vor zice că ai lor o duc bine, n-au nicio treabă cu performanța guvernamentală, atât timp cât performanțele proprii le permit un trai îndestulător. Se înșeală.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Aura Socol


Aura Socol

Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supr... Citeste mai departe


Rugaminte Contributors.ro

Profesorul Vintilă Mihăilescu, este internat la Fundeni și are nevoie de transfuzii de sânge. __________________ Puteți să-l ajutați donând la Centrele pentru Donații din toată țara, cu specificarea: “Pentru Vintilă Miron Mihăilescu - internat la Sptalul Fundeni”. O listă a centrelor din București se găsește aici: http://doneazasange.ro/unde-pot-dona-sange/

E randul tau

Actul de adminitrare a trebuirilor tarii este unul esentialmente politic. Chiar decizia de a cres...

de: Dedalus

la "Dupa 29 de ani de cautari - o posibila reforma a Romaniei digitale. Scrisoare intredeschisa"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

septembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)