Home » Analize »Economie » Citesti:

Am aflat nevoile românilor care și-au extins afacerile în afara țării. Statul are un rol de bază în viața exportatorilor

Claudiu Vrinceanu iunie 11, 2019 Analize, Economie
6 comentarii 761 Vizualizari

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate merită analizat sistematic pentru a înțelege locul țării noastre în diplomația economică regională.

O comparație cu alte tări din regiune, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Polonia, ne arată că România mai are mult de lucru. Foarte mult. Partea bună este că și în primele șase luni am întâlnit tot mai multe firme românești care se extind pe piața internațională. Cred că pentru a propune proiecte private, politici publice și programe de susținere a firmelor românești peste hotare trebuie să-i înțelegem pe cei care fondează companii cu potențial de creștere globală. Adică să stăm de vorba cu antreprenorii. Asta am făcut în cadrul unei cercetări de piață realizată în premieră în rândul antreprenorilor români, ca parte a proiectului Start-Up Bridge din Fundația Romanian Business Leaders.

Prin acest studiu am găsit barierele de care s-au lovit antreprenorii români în desfășurarea activităților de export și în extinderea pe piețele externe. De asemenea, m-am uitat la ce fel de sprijin vor antreprenorii români să primească de la statul român, să aflăm beneficiile obținute de fondatori în desfășurarea activităților de export și de internaționalizare.

O concluzie importantă este că trei sferturi (74%) dintre antreprenorii români vor ca statul să se implice, prin instituțiile de profil, în promovarea peste hotare a firmelor autohtone, iar mai mult de jumătate dintre companii (59%) afirmă că au nevoie de acces la informații de business din piețele țintă.

De asemenea, 72% dintre antreprenorii români își doresc sprijin pentru internaționalizare prin mecanisme finanțate din fonduri europene, iar 57% se asteaptă ca băncile să ofere suport în procesul de internaționalizare, acestea fiind cele mai importante mecanisme sau organizații care pot ajuta firmele locale să se extindă pe alte piețe.

Pe lângă promovarea firmelor românești peste hotare, antreprenorii consideră că statul român poate stimula internaționalizarea și prin beneficii fiscale, proiecte din fonduri europene și prin furnizarea de acces la networking.

Dacă analizăm barierele externe care frânează extinderea firmelor pe piețele externe, vedem un potențial mare pentru statul român să sprijine exporturile și internaționalizarea. Reiese, cred eu, că antreprenorii români au nevoie de o tranziție ușoară în piața țintă, prin minimizarea riscurilor printr-un ajutor mai mare pe piețele externe. De asemenea, doi din trei antreprenori consideră că au întâmpinat bariere personale în procesul de internaționalizare. Cei care au enunțat barierele lor personale s-au referit la lipsa conexiunilor, a cunoștințelor și a informațiilor despre piața țintă.

Ok, și care sunt obstacolele? Cele mai importante bariere interne (care țin de firmă) semnalate de antreprenori în extinderea pe piețele externe sunt menținerea unor prețuri competitive și concurența puternică din piață tintă, în timp ce lipsa sprijinului din partea statului român, birocrația din România și necunoașterea legilor din țara tintă sunt cele mai semnificative bariere externe enunțate de fondatorii români în procesul de internaționalizare.

Top 5 bariere interne

1. Menținerea unor prețuri competitive

2. Concurența puternică din piața tintă

3. Găsirea de parteneri internaționali

4. Marketing adaptat fiecărei piețe/țări

5. Lipsa personalului specializat în activitatea de internaționalizare

Ce mai este important, în opinia mea: lipsa personalului specializat în internaționalizare a reprezentat o barieră pentru 33% dintre firmele românești atunci când s-au extins peste hotare.

Top 5 Bariere externe

1. Lipsa sprijinului din partea statului român

2. Birocrația din România – acte, aprobări necesare

3. Necunoașterea legilor din țara țintă

4. Diferența de cultură

5. Oportunitățile deja existente în România

Existența unor relații și conexiuni în piața tintă a reprezentat un element de bază pentru 81% dintre antreprenorii români atunci când și-au extins afacerile peste hotare. De asemenea, participarea la târguri de afaceri din străinătate a însemnat un factor determinant în procesul de internaționalizare pentru 54% dintre antreprenorii români.

Ca beneficii directe alte extinderii peste hotare, am remarcat obținerea de venituri mai mari și îmbunătățirea calității serviciilor și a produselor proprii. De asemenea, acumularea de experiență și de expertiză este un beneficiu al internaționalizării pentru 72% dintre antreprenorii români.

Top 5 beneficii percepute ale activității de internaționalizare

1. Obținerea de venituri mai mari

2. Îmbunătățirea calității serviciilor/produselor proprii

3. Acumularea de experiență și expertiză

4. Dezvoltarea culturii organizaționale

5. Oportunități de parteneriate strategice

În ceea ce privește motivele importante pentru care antreprenori români se internaționalizează, 45% dintre firme s-au dezvoltat extern datorită oportunității de asociere cu un partener din piața tintă, iar 37% dintre antreprenorii români s-au internaționalizat în vederea atragerii unui investitor .

Ce este mportant, de asemenea, în opinia mea: 14% dintre antreprenori spun că un element de bază în internaționalizare este conectarea sau ajutorul diplomaților români din țara unde s-au extins, iar 12% dintre românii cu afaceri peste hotare s-au extins datorită unui ajutor din partea statului român.

În privința accesului la finanțare, aceasta nu este principala problemă a firmelor românești în procesul de extindere în străinătate. Astfel, lipsa de capital este o barieră în calea internaționalizării pentru 41% dintre antreprenorii de tip intenders (care vor să se extindă peste hotare) și pentru 29% dintre antreprenorii români care s-au internaționalizat deja.

În ceea ce privește barierele personale pentru antreprenorii români care au început procesul de internaționalizare, cele mai importante sunt lipsa de cunoștințe și informații despre piețele țintă și conexiunile limitate cu persoane din țara țintă.

Top 5 bariere personale

1. Lipsa de cunoștințe și informații despre piețele țintă

2. Puține conexiuni cu persoane din țara țintă

3. Lipsa de experiență în activități de internaționalizare

4. Lipsa de curaj

5. Bariera de limbă

Sunt importante și lecțiile celor care au eșuat în experiențele de internaționalizare! Cele mai importante trei motive identificate ce au dus la eșec în extinderea afacerii peste hotare sunt lipsa de resurse financiare, birocrația și competiția puternică.

Studiul a fost realizat de o firma mare de cercetare de piață, GfK, în rândul a 200 de firme antreprenoriale, pe un eșantion reprezentantiv, din domenii cheie (agricultura, FMCG, automotive, mobilă, retail, transporturi, media&telecom, tehnologie, cercetare&dezoltare, turism și resurse umane). Interviurile au fost realizate prin metodologia CATI (interviuri telefonice), iar selecția respondenților a fost aleatoare.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. Valentin Mircea Valentin Mircea spune:

    Dacă privații români se bazează tot pe statul român, ca să îi ajute în străinătate, mai bine stau acasă.
    Obstacolele menționate sunt, într-o proporție covârșitoare, proprii întreprinzătorilor înșiși (de exemplu, curaj) și denotă o educație de afaceri greșită (de exemplu, necesitatea unor conexiuni cu persoane din țara țintă).

    • Claudiu Vrinceanu Claudiu Vrinceanu spune:

      Antreprenorii se bazeaza si pe statul roman, Valentin. Studiul nostru este destul de liberal asa, fara sa ne dorim asta prin esantionare. Chiar m-am bucurat sa vad ca statul nu e pe primul loc ca forma de suport, poate si pt ca studiul a fost realizat chestionandu-i pe cei care deja s-au internationalizat. Acesti antreprenori sunt, de regula, mai putin indreptati spre asistenta si subventii.

      Cand ne referim la “conexiuni”, facem referire la parteneri, oameni cunoscuti (care sa iti dezvolta piata), fosti colegi de MBA, fosti colegi de job la corporatie, investitori, etc.

  2. Kurt spune:

    Incep să nu înțeleg.

    Peste trei milioane de cetățeni români sunt de mult timp în vest, inclusiv în Cehia, Ungaria, Grecia etc. Cunoștintele de limbi la acești români sunt un tezaur încă nefolosit. Tinerii români în multe meserii cunosc cel puțin doua limbi (electricienii cunosc engleza), cea din țara de reședință în domeniul meseriei. Mulți cunosc engleza, limba folosită de multe intreprinderi în UE.
    Este aici numai teoria unui fost budgetar fără experiență proprie într-o intreprindere reală (sunt inginer activ, știu despre ce scriu) din țară?

    …“…
    1. Obținerea de venituri mai mari
    2. Birocrația din România – acte, aprobări necesare
    3. Necunoașterea legilor din țara țintă
    4. Diferența de cultură
    5. Oportunitățile deja existente în România
    1. Lipsa de cunoștințe și informații despre piețele țintă
    2. Puține conexiuni cu persoane din țara țintă
    5. Bariera de limbă
    …“……..

    Românii în vest cunosc engleza, franceza, spaniola, portugeza, italiana, olandeza, germana, etc., cea din țara de reședință în domeniul profesional. Unii pot folosi contactele în vest pentru lansarea produselor din țară. Lanturile de producție in industria 4.0 sunt oricum transnaționale.
    Independența justiției în țară e primul pas spre mai bine.
    Statul de drept consolidat e o condiție esențială pentru investiții externe în România și invers investiții românești în statele vecine și UE.
    Bariera mare e birocrația dâmbovițeană. Barieră dăunătoare e parlamentul, guvernul și instituțile publice în mâna unor mincinoși și jecmănitori. Fără încredere toate teoriile frumoase aici pe publicație sunt numai teorii. E trecutul recent, e moștenirea din generația ședințe, e numai producție de hârtie, de „texte“ fără relație cu producția reală.
    Ritmul de inovație în lume, ritmul de schimbarea tehnologiilor în UE, ritmul de schimbare a produselor e mult prea intensiv pentru a fi dependent de o administrație, de o birocrație balcanică ineficientă, incompetentă și coruptă.

    România nu e în ZE. România nu e în Schengen.

    Corupția dâmbovițeană, violența și minciuna, duce țara la sapa de lemn dacă continuă ca în ultimii 29 de ani, ultimii 80 de ani. Ce a fost la 10 August 2018 cu diaspora la București, diasporă de care avem nevoie acum?
    Acuz “academicienii” de ieri și de azi de impostură și răuvoință (2017: pericol, pedepse), acuz politicienii corupți și mârșavi, acuz “intelectualii” care se oferă ca colaboratori și complici cu puterea coruptă.

    Tinerii români din vest nu vor căuta contactul cu astfel de “caractere”, cu acești conaționali din moment ce au cunoscut lumina libertății în vest. Bezna din pivnița balcanică, din Națiunea ceaușistă nu e numai trecutul recent, e mentalitatea balcanică autohtonă specifică care produce această neâncredere între cetățeni și administrația statului, neâncrederea în instituțile publice, neâncredere în legislația română de ieri, de azi și de mâine.

    România are de ales 2019/2020.

  3. Ursul Bruno spune:

    Rolul statului ? in raiting cat mai bun si o justitie independenta.

  4. radu spune:

    Serios? Studiul a fost facut cu antreprenori de stat? In epoca internetului antreprenorii cu pricina nu au informatii?
    Singurul lucru de care antreprenorii romani au nevoie e ca statul sa se dea naibii la o parte. Sa simplifice cadrul fiscal, sa reduca birocratia si sa nu mai vina cu schimbari bruste si experimente aiurea.

  5. si autostrazi, baieti, ... spune:

    ca TIRuri, vagoane, vapoare si aeroplane gasim noi …
    Si vamesi corecti, si lucratori fiscali corecti si competenti, si sistem de sanatate functional … adica, cam acolo unde se duc banii, nostri. Nu ?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Claudiu Vrinceanu


Claudiu Vrinceanu

Claudiu Vrînceanu este economist, iar în prezent dezvoltă mai multe proiecte de consultanță și de antreprenoriat. În Guvernul Cioloș, el a fost secretar de stat în Ministe... Citeste mai departe


E randul tau

Mi-a plăcut foarte mult acest interviu. (Am şi cumpărat astăzi cartea, deşi o aveam în englez...

de: Szilágyi N. Sándor

la " Iși iau animalele la revedere? Fac cimpanzeii politică? Interviu cu Carmen Strungaru, etolog, despre inteligența animalelor "

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

octombrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)