vineri, martie 29, 2024

Anul economic 2016 in Romania: plictisitor si electoral.

Pregatiti-va pentru un an plictisitor din punct de vedere economic, fie ca ne referim la evenimente structurale sau la economia de zi de zi.

Astfel,

– nu se prevad a se lansa proiecte ambitioase de infrastructura, indiferent de domeniu;

– nu vor veni investitori-surpriza ca sa reindustrializeze Romania,

– nu se vor absorbi in mod miraculos mai multe fonduri europene,

– bancile raman in “stand-by mode”, creditand fara riscuri doar proiecte angajate de stat sau agenti economici care oricum stau pe cash (si nu ar avea nevoie de creditare decat pentru un pic de igiena in fluxul de numerar).

In 2016 cresterea economica si a veniturilor bugetare sunt pro-ciclice si circumstantiale avand la baza mai ales un consum sporit si incasarile din TVA (rezultat al inspectiilor militarizate ale ANAF si doar in plan secund al reducerii taxei sau al preturilor in general, al cresterii increderii in economie sau al conformarii voluntare). Cei mai curajosi sau mai ambitiosi si-ar fi dorit sa vada o crestere sustenabila provenind din infrastructura, industrializare sau din fiscalitatea indirecta alta decat TVA – chiar si daca ar fi trebuit sa ne imprumutam pentru asta.

In rest indicatori atipici (prin contrast cu indicatorii Eurostat la care ne raportam) dar neasteptat de buni chiar pe termen mediu – exceptand balanta comerciala si eventual deflatia, ultima riscand sa faca victime mai devreme sau mai tarziu printre antreprenori.

Si ca atare, banii rezultati din cresterea economica au fost deja impartiti cu avant pre-electoral:

– cresteri pentru anumite categorii de salariati din domeniul public,

– cresterea salariului minim pe economie,

– venituri si pensii speciale pentru alesii poporului.

La care se adauga o serie de one-off-uri tot cu caracter electoral pe care le anticipam. O sa creasca un pic deficitul, si ce daca, de la caz la caz o sa ne imprumutam sau o sa angajam credite din 2017, daca si unde este nevoie.

Se poate aprecia in marja de eroare statistica ca romanii in general traiesc decent nu neaparat datorita evolutiilor economice cat mai ales pentru ca multi dintre ei primesc bani din diaspora, sau pur si simplu pentru ca sunt adaptati la “conditiile economice specifice” (a se citi evaziune fiscala, munca la negru, coruptie marunta).

Iar framantarile economice, sociale sau politice la nivel european sau global sunt mai degraba neutre Romaniei, ba chiar ne pot influenta pozitiv daca stam cuminti si nu intervenim decat daca ne-o dicteaza interesul economic:

–  batalia bancilor in a aduce la paritate dolarul cu euro ne este oarecum indiferenta;

– globalizarea cu tinta spre BRICS este de neoprit – ca dovada, subiectul forumului Davos din 2016 este industrializarea;

– marile fuziuni & achizitii nu afecteaza sau afecteaza doar marginal tara noastra;

– barilul de 20 $ ieftineste energia;

– Grecia si criza migrantilor nu vor aduce UE in colaps;

– razboaiele si terorismul, la scara din prezent, sunt disconforturi care nu au cum zgudui economia mondiala (dimpotriva);

– Asia este departe, insa asteptata uniune economica euro-asiatica nu poate fi decat o oportunitate.

Iar Olimpiada si Campionatul European de Fotbal nu pot fi decat surse de crestere economica.

Si, aproape greu de crezut, esecul sau sovaielile sau amanarile empirice ale liderilor nostri sunt salvatoare, faptul ca nu suntem membrii zonei Euro sau zonei Schengen functioneaza in favoarea noastra.

Fara riscuri asadar in 2016 in economia Romaniei. Vreme numai buna pentru alegeri.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Fără riscuri?Eu cred că pomenile bugetare vor crea un mare risc financiar care va duce la mărirea deficitului bugetar și a datoriei publice.Turele de alegeri vor agrava aceste riscuri.Anii 2016 și 2017 vor fi foarte dificili și nu știu dacă vom reuși să revenim la o politică economică prudentă.Așa cum zicea un ministru,creșterea economică bazată pe consum nu produce dezvoltare.

  2. D-le Damian, nu am inteles nimic din art (mai putin primele 3 randuri).
    Cand spuneti „bătălia bancilor” de a aduce paritatea schimbului euro-dolar, pe langa faptul ca nu are sens economic ce spuneti (nici daca ați alatura „a bancilor centrale”), va referiti la o analiza mai veche făcută de Goldman Sachs (nimic mai mult, ei fiind singurii care au sustinut acest nivel).
    Cand spuneti $20/baril la pretul petrolului, deși dupa evolutia din decembrie sunt mai multi care privesc panicați spre acest nivel, folosiți iarasi o analiza inițiata de goldman. Prea multe bănci cand, de fapt, va referiți la un singur lucru. $20/baril nu inseamna energie mai ieftină (si un an plictisitor electoral), ci colapsul industriei energetice global (ceea ce probabil nu se va intampla, cum petrolul are toate sansele sa sara spre 50-60).
    Singurul lucru plictisitor e art dvstra. Sper sa nu va suparati! Numai bine si un an nou fericit!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Damian
Dragos Damianhttp://contributors
Presedinte PRIMER, Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro